România Liberă, februarie 1947 (Anul 5, Nr. 760-783)

1947-02-01 / nr. 760

i PĂȚANIA UNUI SPECULANT LâALBâIUUA ALBA IU­LIA, 33 (Agerpres).—­­Fi străzile orașului Alba Iuli­a a fost plimbat cu o tăblie la gât sabotorul speculant Pavel Gheor­­ghi, din Alba Iulia, șeful depo­zitului Creditul Minier. Pe blic era scris: «Eu sabotez și speculez poporul. Am dat petrol țăranilor numai pe ouă și lapte la prețuri de speculă (30.000 lei kor. petrol”). Cu acte complestate, reclamat de țărani, speculantul a fost de­ferit justiției. redacția $1 administrația București, Str. Sărindar 57-9. Centrala telefonică: $.34.93 6.34.94­5.34.95 Cont Cec­tioșfal Nr. 7796 Ä 8 ONAMETi.TEI Încep la 1 p 15 ale lună și se fac sumai rezerva urcării prețului CAPITAN­ SI PROVINCIA* I MUNCITORI SI STUDENTI: SĂI SOMONI U­T lună 12.000 Ie? 1 lună 10.000 lei ,12 luni REDACTORI RESPONSABILI: GR­IGORE PREOTEASĂ NICU­LIIE BELLII NOTA GUVERNULUI IUGOSLAV REMISĂ MINISTERULUI DE EXTERNE BRITANIC BELGRAD, 30 (Agerpres). «— A*­gen­ți­a Tanjng transmite: Ambasada iugoslavă de la Lon­dra a remis Ministerului Afaceri­lor Străine britanic, în numele gu­vernului Republicei Federative a­l Iugoslaviei, o notă prin care ex­primă indignarea poporului iugos­lav atât față d­e cetnicii criminali de război cari au asasinat pe d. Vicko Glanecc, membru al delega­ției iugoslave în Italia, cât și față de funcționarii militari englezi cari au permis uciderea sub ochii lor a unui funcționar al unei țări a­­liate. Guvernul iugoslav cere — se spune în notă — în scop de a se împiedica, pe viitor, crime de a­­cest fel, și pentru a se pedepsi vi­novații, ca să fie luate, de urgență următoarele măsuri: 1) Instituirea unei comisii mixte care să aibă drept sarcină de a fa­ce o anchetă detailată privitoare la uciderea lui Vicko Glunccc; 2) Arestarea imediată a tuturor persoanelor cari au participat la agresiunea contra funcționarilor iugoslavi, precum și predarea lor autorităților iugoslave; 3) Pedepsirea militarilor brita­nici cari au vreo legătură cu cri­ma; 4) Toți membrii formațiilor mi­litare iugoslave, nediști, cetnicii lui Mihailovici, Ljpz­ei, listași, etc., să fie trimiși în taberele de prizo­nieri sub pază militară, ofițerii fi­ind despărțiți de soldați; 5) Despăgubiri materiale pentru membrii familiilor victimelor. Guvernul iugoslav subliniază că acest asasinat precum și numeroa­se altele asemănătoare sunt, în re­alitate, consecința politicei de ne­­predare a criminalilor de război, pe care guvernul iugoslav i-a ce­rut în mai multe rânduri. De aceea guvernul iugoslav re­amintește numeroasele demersuri făcute până acum pe lângă Minis­terul Afacerilor Străine al Marii Britanii, relativ, la problema cri­minalilor de război și cari au ră­mas fără rezultate evidente”. D. MOLOTOV A SEMNAT TRATATUL DE PACE CU ROMÂNIA LONDRA, 30 (Rador) — Postul de radio Mos­­cova a anunțat că d. Viaceslav Molotov, mi­nistrul de afaceri stră­ine al Uniunii Soviete­lor, a semnat Miercuri tratatele de pace cu Italia,­­Bulgaria, Ro­mânia, Ungaria și Fin­landa, in numele țării sale. . La ceremonia ofi­cială ce va avea loc la Paris în ziua de 10 Fe­bruarie, tratatele vor fi semnate și de d. Bo­gomolov, ambasadorul U­titanii Paris. Sovietice la VIZITĂ D-LUI MINISTRU KAZASOV Cea de a doua zi din programul vizitei d'ltu ministru Kazasov, a fost deosebit de bogată. In cursul dimine­ții, înaltul oaspete a avut o întreve­dere de o oră cu d. ministru al arte­­lor. Ion Pas. La orele 11, d. ministru Kazasov a făcut o vizită d.lui G. Tătărescu- vi­ce-președintele Consiliului de miniș­tri și ministru al afacerilor străine. După amiază, d. ministru Karasov a asistat la o gală de filme româ­nești, oferită de ministerul informa­țiilor. Seara a avut loc o ședință fes­tivă a Asociației româno-bulgara prezidată de d. Mihail Sadoveanu. D.nii M. Sadoveanu Și P. Con­stan­tinescu-Iași au elogiat personali­atea distinsului oaspete , și însemnătatea vizitei d-sate în România. D. Sava Ganovski ministrul Bul­­gariei la București și vice președin­ta al Asociației, a dat incă odată asi­gurări de via si­mp­a­tie pe care po­porul bulgar o poartă celui român­­în ajutorul căruia a venit prin acțiu­ne de ajutorare a copiilor din Moldo­va. D. Ganorski a rugat pe d. mi­nistru Kazasov să ducă în Bulgaria drept salut. .Ajutați poporul român aflat, in nevoe!" 1 Viu emoționat, a răspuns tuturor d. ministru Karasov, exprimând mul­țumiri pentru buna primire ȘTIRI POLITICE tratatul de pace in discuția consiliului DE MINIȘTRI ! Astăzi are loc Consiliul de mi­niștri săptămânal. El se întru­nește în deosebi spre a asculta expozeul d-lui Gh. Tătărescu a­­supra tratatului de pace, al cărui text a fost distribuit încă de două zile membrilor guvernului, spre a fi studiat în prealabil. Cu această ocazie se va stabili și componența delegației ce va pleca la­­ Paris. CONVOCAREA COMISIEI DE POLITICA EXTERNĂ A CAMEREI Dii dimineață, d. Gh. Tătărescu a avut o întrevedere cu d-r.ji Th. Iordăchescu, Miron Constantinescu, prof. Vlădescu-Răcoasa, Al. Mâță și x­f. Ghelmegeanu care compun bi­roul comisiei de politică externă a Camerei. Discuția s-a purtat, asupra trata­tului de pace, hotărându-se întru­nirea comisiei de politică externă pe mâine. Sâmbătă, la orele 16, ȘEDINȚA COMITETELE­LOR RE SECTOARE §1 CIRCUMSCRIPȚII P.N.P Eri a avut loc la sediul Organiza­ției Capitalei a Partidului Național Popular, ședința lunară a Comitete­lor de sectoare și circumscripții. A prezidat d. ing. GHEORGHE BELLU, membru în Biroul Executiv al partidului și secretar general al Organizației Capitalei. ȘEDINȚA DE AZI A BI­ROULUI EXECUTIV P. PL­P. Azi, la arde 17, are loc, la sediul comitetului cen­tral al Partidului Fástánal -Popular, ședința biroului executiv al partidului, ^ ’ SJTPSSW.ÍÍT­.Erî diminiati, i. ștefan Veît&i miniatrul Educației Nationale, a fost primit de de către M. S. Regele, Dosirea delegației ECONOMICE LA BERNA Delegația economică, în frunte cu d. Subsecretar de Stat Bucur Schiopu, &sa*& a, plecat în Elveția, în vederea încheerii renor acor­duri economice, a so­sit în ziua de­ 2&_Zartuarie la Berna. NOCTURNĂ Primul a venit dinspre Lem­e­­tru. Se întânîse cu un ••1” care mergea intr’g,co­ o și vatmanul U informase că se retrage. La Mărășești a întâlnit alți doi care intraseră, in v­orbă intrebân­­du-se reciproc: ’’Crezi că mai vine?’’. Le-a transmis comunicarea și mai departe plecară în trei. Din stație în static, grupul se mărea și, pe la Sfânta Vineri, privit din depărtare, mulțimea îți apărea ca un minuscul tram­vai deschis. La Calea Moților, s’au despăr­țit în două: au luat­ pe Mo­ților în sus, iar ’19"­și și-au con­­tinuat drumul pe bulevard, prinți într’o discuție foarte vie cei doi din stația Mărășești s’au despărțit cu greu la "stația" unuia din ei. — Ca spui de drumul ăsta? în­­trebă primul. Lume multă, stații, exact ca în tramvai. — Nu tocmai, răspunse celă­lalt­ . — De ce? — Fiindcă am făcut cunoștință fără să ne înjurăm!­­M. Focșa 11 Ș­I MILIARDE IN HRANA ALIM­ENTE expediate de Ci. R. 5. in regiunile cămine și cantine' pont. Comitetul­­ de ajutorare a regi­u­­nilor secetoase își continuă acțiunea lul de salvare a femeilor, bărbaților și copiilor din Moldova- S’ssM profiitorat SS © cantine Prima acțiune a CARS-ului pentru combaterea foametei este înființarea de cantine în sate și în orașe. In regiunile deficitare s-au deschis până acum 610 cantine unde se servesc zilnic 569.000 mese calde. Metreu vin scrisori de mulțumire din orașe și sa­te de la locuitorii care mă­nâncă la aceste cantine. Deosebit de acestea, în urma­ vizi­tei dnei Florida Bagdazar in Suedia, guvernul suedez a trimis un Prim tren de 18 vagoane cu alimente care servesc la deschiderea a 100 de carateme in 14 județe din Moldova. La aceste can­tine vor mânca 20.000 copîî. Alte tre­nuri vor urma. 14.099 © copiii plasați prim CI« A. R. S. Odată cu înăsprirea iernei cere­rile pentru plasarea copiilor devin tot mai multe. Au fost transportate până acum prin CARS îi­­ 100 copii, deosebit de transporturile ce se efectuiază între județele din Ardeal. S’au înființat 14 centre de triere pentru care Mi­nisterul Sănătății a pus la dispozi­ție 16.000 paturi. Pentru transport CARS dispune de trenuri speciale, care pot încăr­ca fiecare 893 copii odată. Ministerul de interne a donat 140 vagoane de uniforme care vor fi transformate pentru acești copii. Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale a trimis o circulară tuturor căminelor, Camerelor de muncă și spitalelor de asigurări să dea con­curs nelimitat loturilor de copii so­siți in localitate. La rândul său Ministerul Educa­ției Naționale a făcut spil la șco­lile primare și secundare din regiu­nile­­ excedentare să­­ îngrijească, să adăpostească și chiar sa înfieze a­­cești copii, întreg aparatul de stat, in sfârșit, este mobilizat în această mare ope­ră de ajutorare. Moldovenii mptft cu 'doi aprigi 'duș­mani: foamea și fagul. Cu tot timpul nefavorabil, cu toate ' dificultățile de a­­pro­vizionare și dificultățile de fans- secetoase pentru La­ Par­is s-a format un Comitet de­ români și francezi în scopul ajutorării regiunilor recetiase. Tot la Paris Comitetul executiv al Crucii Roșîi a îndemnat filialele d­e toate țările să dea întreg concursul acestei campanii. C.A.R-S.-ul a trimis până acum ri­­prurilor deficitare bani și alimente, pentru deschidere de canine cămine și centre de triere suma de­ 10 miliarde S81.807.463 lei____________ REPARTIZAREA PORUMBULUI SOSIT DIN JUGOSLAVIA TIMIȘOARA, 39 (Agerpres). Conform confecției încheiată cu gu­vernul iugoslav, am obținut din par­tea Iugoslaviei 2999 vagoane de po­rumb. Fânâ in prezent “au emit din cais 389 ® vagoane de porumb 19 mi­lioane 997.199 kgr, care au fost re­­partizate județelor deficitare. PLANIFICAREA ȘI RAȚIONALIZAREA CONSUMULUI DE COMbUSTIBIL Monitorul Oficial de ieri publică o decizie prin care se înființează pe lângă Consiliul Superior economic o com­isiune de repartizare, distribui­re și controlul circulației combusti­bililor minerali, în scopul îndrumă­rii, combustibililor nobili la export sau alte valorificări superioare in­dustriale. FIOROASA CRIMĂ A UNOR TINERI DE 1­7 ANI­ OLOGUL UNUI ORIBIL A­SASINAT COMIS DE DOI MINORI LANGA SIBIU SIBIU (x prin telefon).­­ Populația orașu­lui continuă să comenteze cu­ mult lux de amănunte, împrejurările In care a fost săvârșită oribila crimă petrecută la înce­putul lunii trecute în apropierea comunei Radu din Județul nostru. Este vorba de înfiorătorul asasinat comis de tinerii Bunea Cornel și Raufert Rudolf, ambii în etate de 17 ani, cari după ce au atras în cursă pe șoferul Oprean Niculae l-au ucis cu scopul de a-i jefui. Condiții utile în care tinerii criminali au procedat la suprimarea victimei au sur­prins până și pe anchetatorii afacerii care, în cercetările pe care le întreprind caută să stabilească dacă nu cumva tot el sunt autorii unei alte crime descoperită la mij­locul lunei septembrie fără însă ca asasinii să fi fost identificați. Șef de biviidä la 17 ani Asasinarea șoferului Oprean Niculae por­nește de la intenția manifestată­­ de acesta de a­-și cumpăra o mașină Dorința sa o împărtășea tuturor acelora­­ cu care stătea de vorbă, rugându-i chiar să se intereseze pentru urgentarea cumpărării mașinei. Dar de intenția șoferului au aflat și tinerii Bu­cea și Kaufert, care au meditat asupra po­sibilităților ..afacerii" hotărând până la urmă asasinarea și jefuirea șoferului. De la început însă, trebue să amintim că tinerii de care vorbim mai sus sunt vechi clienți ai biroului judiciar din orașul nostru. In nenumărate rânduri, ei au fost anche­tați pentru o serie de delicte comise în Sibiu și împrejurimi. Criminalul Bunea Cornel, în etate de numai 17 ani,­­ avan­sase“ chiar la gradul de șef de bandă a­­vând sub ..directa ’ , la conducere mai mulți , prieteni" în compania cărora a •■ vi­zitat", "după miezul nopții, bineînțeles, mai multe întreprinderi din oraș. Cum a fost vess șoferul Oprean Revenind insă la ultima lor faptă rea­mintim că după ce au stabilit suprimarea șuierului, Bunea și Kaufert s’au deplasat în comuna Gârbova unde își avea domici­liul Oprean. Criminalii i-au explicat că în comuna Sadu s­e­găsește o mașină de vânzare și că ar putea­ fi obținută la un preț foarte convenabil Fără să bănuiască ceva, Oprean a luat suma de trei milioane pe care urma să-i dea drept acont, și după ce a urcat pe motocicleta sa și pe cei doi tineri, au por­nit împreună spre comuna Sadu. Când au intrat în pădurea Cisnădie, Bu­nea a făcut semn lui Kaufert care avea revolverul Acesta pretextând că i s’a fă­cut rău a rugat pe Oprean să încetinească viteza motocicletei. Apoi cu mult sânge rece a scos pistolul a lipit țeava de ceafa șoferului și a apăsat pe trăgaci. Nefericitul, șofer s-a prăbușit în șanțul șoselei, iar motocicleta a fost oprită de Buc­­ca Pentru a se convinge că într’adevăr șo­ferul a murit, cei doi criminali au luat un pitirel ce se găsea pe șosea și cu el au lovit țeasta nefericitului Oprean, până când au sfărâmat-o complect. La descoperirea cadavrului, bucăți de ere­er au fost găsite la mare distanță, iar sângele scurs înroșise zăpada. După comiterea crimei fioroșii asasini­i­ au luat cele trei milioane și motocicleta pe care au demontat-o vânzând piesele separat. Bunea și Kaufert au plecat apoi la București și Brăila unde au cheltuit banii la chefuri. Kt . Intre timp poliția din Cisnădia a desco­perit cadavrul oribil mutilat al nefericitu­lui șofer pe care l-a identificat cu multă greutate. De aci însă până la prinderea criminalilor ,a fost nevoie de minuțioase investigații Chestorul Cojocaru și comisa­rul șef Costescu Teodor șeful biroului ju­diciar au stat tot timpul de veghe până când, la începutul săptămânii trecute, Bunea și Kaufert au putut fi capturați. Terminând banii ei au venit la Sibiu și a­­restar­ea lor s’a produs chiar la descinde­rea din­tre. Tinerii criminali au făcut mărturisiri complecte, indicând toate fazele asasina­tului. . Ei au mai declarat și alte lovituri date, dar sunt Indici — așa cum am arătat — că tot ei sunt autorii unei alte crime săvâr­șite în condițiuni asemănătoare. Reco­nstitu­­irea crimei După terminarea Interogatoriului, crimi­nalii au fost duși la Ineul unde au săvârșit­­ Marinarul pentru a arăta polițiștilor su­riori exact cum au suprimat pe fioierul Niculae Oprean Bunei, obraznic peste măsură, continua să nu dea importanță faptului că a ucis. In schimb Kaufert după ce a indicat cum a împușcat, pe Oprean și l-a zdrobit țeasta cu pietroiul a izbucnit intr’un acces de plâns deznădăjduit ei a inceput să se lo­vească cu capul de arborii din apropierea locului unde a fost săvârșită crima. L­ocuitorii comunei Gârbova, unde șoferul Oprean era cunoscut ca un gospodar cin­stit, au venit în mare număr pentru a asista la reconstituire Cu toată intervenția poliției și a detașa­mentului de pază, cei doi criminali nu au putut fi scăpați din mâinile populatei decât cu multă greutate și răniți in mod grav, Rep, INTRE 8 — 11 NOAPTEA — Dees etan la­ m­asă afarift. ’r- - - ‘ «țMryfcr##*- ■ - - • —.1» cartion# #si&typ;in<ț £ s feskt­te 'Xt --*catpton •ța că mâncîm j§t noi % lumini f­elinarului, ........... I L­U­N­I SE REDESCHID UNIVERSITĂȚILE ȘI ȘCOLILE Ministeru­l Educației Na­ționale anunță că toate universitățile, politehni­cii, academiile comerciale și șanse de învățământ su­­nerior di­n țară, care și-au amânat cursurile se vor redeschide neapărat în ziua de Luni 3 Februarie a- C« Beasemeni, în ziua de 3 Febuarie a. c. se redeschid toate școlile primare și se­cundare din Capitală, In urma zăpezii căzute semăna­­­turile sunt bune In săptămânile dela 13 la 26 ia­­­nuarie a. c., timpul s’a menținut în­ general rece cu cerul acoperit. A nins în toată tara între 10 și 30 cm. Pentru timpul dela 13 la 19 ianua­rie temperatura a variat între me­diile de +3,6 și —11,9 grade, iar dela, 20 la 26 ianuarie între —1,9 și —22 grade. Situația semănăturilor Câmpul este pretutindeni acoperit cu zăpadă, mai mult în Oltenia,­ Muntenia­, Moldova și Transilvania­ iar în Dobrogea, mai puțin 5-15 cm­. Solul este în general neînghețat. Semănăturile de toamnă apărate, de pătura zăpezii, se mențin bine. 135 locomotive și 936 vagoane reparate în luna Decembrie Atelierele Căilor ferate­ au reparat în cursul lunei Decembrie 1940, „135 locomotive, în afară de 5 locomotive reparate, tanu­cile particulare, i­v . trt ceia­ ce privește vagoanele clasă, producț­­­­ia r­e reparații a atelierelor C.F.R. a fosit în aceiași perioadă de 996 vag, cifră ce­­ re-­ prezintă mai mult de jumătate din parcul circulației al vagoanelor clase C. F. R.f care a fost in Decembrie de 1909 vagoane. Aceleași ateliere de repara­torii C.F.R. au­ mai redat circulației 7113 vagoane marfă și 633 cazane. RELUAREA circulației PE LINIILE ÎNZĂPEZITE In urma eforturilor depuse d­e căi­tre organele c­r., însărcinate cu Su­pravegherea bunului mer­s al trenu­rilor și a echipelor speciale trimise­ în ajutor, majoritatea liniilor blo­cate de zăpadă au fost curățate ast­fel că au mai rămas înzăpezite nu­mai liniile secundare Medgidia-Tul­­cea, Făurei-Măzăreni și MărSișești- Panciu care vor fi redate circulației în cel mai scurt timp.. , REPARTIZAREA BRAȚELOR DE MUNCĂ de L. SARAȚEANU I­n manifestul dat publicității de Confederația Generală a Maurii a fost ridicată, acum câteva zile, o problemă, deosebit de importantă pentru buna desfășurare a acțiunii d­e ridicare a producției industriale. Este vorba de repartizarea salariaților dis­ponibili din întreprinderi. Pentru­ re­­zolvarea, m s’a propus o lege a cărei elaborare a fost anunțată și chiar dis­cutată, în unele ziare și a cărei apa­riție nădăjduim că nu se va lăsa mult timp așteptată mul"adevăr, «na din dificultățile ce stau în causa sporirii producției in­dustriale este inegala repartizare­a brațelor de muncă într­e diversele in­­treprinfieri, 5-mnu’m astăzi — datorită lipsei tuturor »»a terril­or prime nece­sare ca și a stadiului utilajului indu­strial — în situația paradoxală, în unele ramuri industriale, de a avea uzine cu o mare capacitate de activi­tate și perfect utilate, care se resimt de pe urm­a lipsei de personal în timp ce in alte fabrici și întreprinderi, nu­mărul salariaților depășește nevoile reale. Bineînțeles „ asemenea anomalie treb­ie înlăturată cât mai curând po­sibil Soluția nu poate fi găsită în nici un caz in concedierea salariaților supra nu­m87ari din întreprinderi, ci transferarea lor acolo unde se re­simte lipsa brațelor de muncă. Faptul acesta este înlesnit prin împrejurarea că disproporția de ear­e vor ibeani mai sus se constată chiar la diferitele în­teprinderi din aceeași ramură de producție. Transferul de muncitori ridică însă o serie de probleme care se cer exa­minate cu deosebită atenție de re­zolvarea lor favorabilă depinzând in* săși reușita operațiunii și deci și a* ttoișMa scopul­ui căruia acesta fi" «st* sub-râan8­ii, •. . Astfel este imperios necesar sa­u? 'genele de resort și­ șt­erse»' "gfst&ea.­­ Ifș* && așteptate­­­a certă a tuturor muncitorilor — spe­cializați sau nespecializați — pe baza căreia să se poată coordona mișcarea brațelor de muncă pentru întreaga țară Această mișcare implică însă pen­tru o salariat­ă serie de dificultăți. O mutar­e dintr’un oraș intr’altul este legată de grele electtucii și de proble­ma găsirii u­nei noui locuințe. Este do­r­ j echitabil ca aceste dificultăți să fie înlăturate fără ca punga salaria­tului, îndeajuns de anemiază, să su­fere in acest sens socotim că între­prinderile au datoria de a asigura ca­zarea muncitorilor pe care-i solicită precum și aceea de a suporta chel­tue­­lie mutării lor, atunci când va fi vorba de transferul dintr’un oraș in­­tr'altul. In sfârșit, se mai pune și problema poziției pe care salariatul și-a câști­gat-o în vechea întreprindere. Noul regim al muncii prevede o serie de a­­vantagii care decurg din vechime în­cadrare, etc Este drept ca muncito­rul Care părăsește un post pentr­u a trece într-altul să-și păstreze toate drepturile câștigate, in timpul acivi­­tății. Supunem celor in drept aceste gi­­gratii în credința că ele trebuesc ți­nute în seamă atunci când se pornește la organizarea unei operațiuni — pe cât de complexe pe atât de necesare astăzi — d­a cea a repartiției echita­bile de brața de muncă în întreprin­­d­r­­e industriale operațiune ca­re va trebui efectuate sub sup­ravegherea Confederației Generale a Muncii, egal preocupată și de bunul mers al acti­vității industriale a țării și de garan­­tarea intereselor și drepturilor munci­torimii, 2)e împlinirea acestor interese ca și a rech­or aît ® r* teeate de a­ceeași pro- Mamă daprafie reușite acțiunii "ale cărei reads — nădăjduim nu se vor 1­I

Next