România Liberă, mai 1947 (Anul 5, nr. 832-854)

1947-05-01 / nr. 832

CINE VA FI SUCCESORUL D LUI ACHESON WASHINGTON/ 28 (Rador). In cercurile politice se află că d. Dean Acheson, secretarul ad­junct al departamentului de stat, X avea Intenţia să demisioneze Intr’un viitor imediat Preşedintele Truman ar fi de­semnat pe succesorul său In per­­soana bancherului Robert Lovett care a fost secretar adjunct al ministerului de război însărcinat cu aviaţia. Se reaminteşte totuşi că la ul­tima sa conferinţă de presă d. Acheson a arătat că vrea să de­misioneze, dar că crede că mo­mentul nu este favorabil. Ami V - Hr fi ' -9 ■ ' ? tw j#,. 5 4 PAGINI 3000 LEI laotanmte 1944.' W / *» * fasi «ta francam pfHfHB Ir nutmrw petal REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA București, Sir Sărindar 5-7"9 Centrala telefonică: 6 34.93.­6 34 94 6 34 95 Cont Cec poștal Nr. 7796 ABONAMENT­E încep la 1 CAPIt­ala $1 PROVINCIA: 1 lună 125.000 lei 3 luni 300.000 lei 1 lună 100.000 lei și 15 ala lunii și se fac sub rezerva urcării* prețului MUNCITORI SI STUDENŢI* INDIVIDUALE: 1.500 000 lei MUNCITORI SI STUDENJI. AUTORII., INST., SOC. 2.500.000 lei 12 luni furt. Mai 194­6 REDACTORI RESPONSABILI: NI GORE PREOTEASA NICULAE BELLU INTERESELE MILIOANELOR DE ŢĂRANI“ Răspunzând articolelor gTţf jff noastre, d. Lazăr Iliescu MB 3 încearcă fu „Dreptatea” să MJp m apere partidul naţional- |i a ţărănesc care n’ar putea m fi socotit „drept susţină­tor al lozincii perimate de ţară eminamente agrico­la”. Efortul doctrinarului manist — care bate penibil în retragere admi­ţând în sfârşit că „industria grea nu este, desigur, nelegitimă în to­talitatea ei”, aşa cum susţinuse i­­niţial — eşuiază lamentabil Ime­diat ce încearcă să-şi dovedească afirmaţia D-sa încearcă să fonde­ze demagogic ca „interesele agrico­le ale milioanelor de ţărani” şi cu „nesocotirea tradiţiei şi a însăşi e­­xistenţei acestui popor”.. Problema „tradiţiei” într’o dis­cuţie cu caracter economic ar avea desigur hazul ei dacă argumentul acesta „sufletist” n’ar fi de peste un veac naravanul cu care parti­dele reacţionare au încercat, pe rând şi fără succes, să împiedice progresul şi desvodarea României. De la P. S. Aurelian — care a se­­sizat totuşi împortanţa unei indus­trii naţionale, fără însă a se putea abţine să afirme primatul agricul­turii susţinând tradiţiile... Romei — şi până la unii doctrinari contem­­poran) care afirmau că „A susţine agricultura, înseamnă a lucra pen­tru revenirea la virtute. A nu o susţine sau a lucra impotrivă-i este un act de trădare de neam” (Paul Steri­an, Idealul panromânesc şi desvoltarea economică a ţării. Bucu­­reşti, 1938, pag. 33), nimic nu s-a schimbat în argumentarea partiza­nilor, sub diferite forme, ai ţării »eminamente agricole”. Reluând lozincile, d. Lazăr ales­en nu face decât să confirme, toc­­mai ceea ce ar fi dorit să atace. Din moment insă ce problema se pune astfel şi-şi găseşte astăzi Încă rosti®ători, firesc este să încercăm a « analiza ne scurt: este sau na legată desvoltarea agriculturii ro­mâne si ridicarea nivelului de viată ■d satului de dezvoltarea unei să­nătoase industrii grele nationale? Din răspunsul la această întreba­ta se va vedea unde sunt „interesele agricole ale milioanelor de ţărani” şi cine apără, în adevăr, şi tradi­ţiile de progres şi existenţa poporu­lui nostru. In privinţa nevoilor adânci ale agriculturii noastre există un quast­­u-iantin acord, bazat pe evidenţa unei realităţi Ce nu poate fi con­testată­ agricultura românească tre­­bue să treacă de la cultura extensi­vă la ruta intensivă şi să-şi sch­im­­be caracterul exclusiv cerealist. Numai astfel va putea să se mă­rească atât scăzuta productivitate la ba., cât și rentabilitatea exploa­tărilor agricole, încercând însă să pună carul îna­intea boilor, partizanii ţării „emi­namente agricole” au crezut că se poate ajunge la cultură Intensivă fără industrializare. Ori lucrul ace­sta este categoric imposibil şi ex­perienţa trecutului a dovedit-o din plin. Este imposibil Întrucât cultură intensivă înseamnă modernizarea inventarului agricol, rămas în u­­nele părţi ale ţării încă la plugul de lemn. Este imposibil întrucât cultură Intensivă Înseamnă mecanizarea muncilor agricole, prin generaliza­rea folosirii tractoarelor şi celorlal­te maşini agricole. Este imposibil întrucât cultura Intensivă înseamnă folosirea ingră­­şămintelor chimice. In privinţa a­­ceasta este demnă de reţinut obser­vaţia făcută de un referent al ulti­­mului congres AGTR: „Dublarea producţiei la ha. în Germania s’a datorat introducerii azotaţilor. Prin aceasta cultivarea pământului a e­­şit din marginile ogorului. Ea a în­ceput încă din mina care a produs cărbuni, din uzina care a produs azotaţi, din trenurile care au făcut Co­stin G­iurgescu (Continuare în pag. 4-a) ...............................................................................iiiniiiiiiiiiiiiii.iit.....tun iiniinifiiiiiiiiHiiFiiiiiiiiiiuiiiiiiijiiiHiiiiiinsiiNiiiiiiiiMiiiiHiiiînniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiii iiiiHiniiiiiiiiinuiiiiiiiiiiiiiiiliii CAMPIONATUL PENTRU CATEGORIA UŞOARĂ FCCT3ÁU: MATCHUL BUCUREŞTI - SOFIA ULTIMA ŞEDINŢĂ A CONFERINŢEI DE LA MOSCOVA In clişeu: Delegaţia franceză, la mijloc d. Bidault. OAMENII MUNCII IM LUPTĂ -ÎNFRÂNGEREA GREUTĂŢILOR Un 1 Mai al efortului, un 1 Mai al încleştării oamenilor şi maşini­lor într’o sforţare puţin obişnuită. Un 1 Mai care nu exclude ci subîn­ţelege lupta, lupta eimnpotriva igreu­lui care loveşte ţara, lupta neconte­nită pentru strângerea în rânduri compacte a oamenilor munci. Un 1 Mai greu, un 1 Mai al dârze­­niei, al perseverenţei, al credinţei de nnezdruncinat în puterea creatoare­ a mulţimilor organizate şi disciplinata. În Ul Mai al anului 1947, va rămâne de aceea-alături de ale atâtea zile „ale muncii şi luptei1“ — în istoria de mul­te ori nescrisă dar nu mai puţin eroică a acestei sărbători. ints*© osamereig maşini şi proefese La numai câţiva kilometri de cen­trul bursei negre, muncitorii marilor satreprinderi din Capitală au iniţiat întreceri în cinstea zilei de 1 Mai, pro­­punându-şi să depăşească norma obiş­nuită de producţie. Astfe­l , între fabricile Vulcan şi Wolf s-a pornit întrecerea pe baza u­­nui program în amănunţime stabilit. Muncitorii de la Vulcan urmează să livreze până la 1 Mai: 4 cazane de a­­buri tip locomotivă, 2 poduri rulante de câte 10 tone, 2500 bucăţi păruituri 91 piese pentru tractoarele I. A. R., 40 roţi S. T. B. turnate şi strunguite, să termine reparaţia unei locomotive şi să toarne 50 tone oţel şi fontă pen­tru poduri, locomotive, cazane. Cea mai mare parte din acest program a şi fost realizat.­­ Muncitorii de la Wolf, pentru a nu rămâne mai prejos, vor produce 4 ca­* S~i, Ecna —.................. • .......... X " " (Continuare in pag. /«a) MARILE FESTIVITĂŢI DE LA TIMIŞOARA D. FREM-MINISTRU Dr. PETRU GROZA A ASISTAT LA INAUGURAREA CONSERVATORULUI ŞI OPEREI DIN CAPITALA BANATULUI instituţii de artă. Duminecă 27 A­­prile, T­imişoara a primit vizita d-lui prim-minis­­tru dr. Petru Gro­za care a sosit în­soţit de d. Ion Pas, ministrul Ar­telor, pentru a as­ista la o tarte de festivităţi pri­lejuite de inaugu­rarea mai­­multor După ce a luat contact cu capii au­torităţilor locale, d. prim-ministru a asistat­ la concertul festiv dat în sala Capitol“ cu prilejul inaugură­rii orchestrei filarmonice ,,Banatul“ din Timişoara. După terminarea concertului, oas­peţii au mers pe jos până la sediul Frontului Democrat Universitar unde d. prim-ministru s-a interesat în­deaproape de problemele studen­(Continuare in pag. 4-a) VMHJMUMimrzifXMiitifv&r. ^ •■curanraacwcttw 'k' m CONDAMNAREA FOSTULUI ȘEF AL LAGĂRULUI DE LA MATHAUSEN DACHAU. 28 (Rador). — Karl Albrecht, fostul șef al la­­gărului de concentrare Mat­­hausen, a fost condamnat la moarte prin spânzurătoare de tribunalul militar din Dachau. MINE GRECEŞTI CONCESIONATE UNEI SOCIETĂŢI AMERICANE ATENA, 28 (Agerpres). —­­Corespondentul Agenţiei Tele­­press transmite: Ca urmare la achiziţionarea din partea so­cietăţii americane T. V. A., a celei mai mari părţi din socie­tatea aeriană greacă, se află a­­cum că o comisie parlamentară greacă a aprobat legea care concesionează mine de plumb din Kirki (Tracia) d-lui Wil­liam Smith, reprezentantul soc­cetăţii .American Mines Incor­­porated”. EXTINDEREA O­PE­RATIONIL­OR PARTIZANILOR SPANIOLI MADRID. 28 (Rador). — Corespondentul Agenţiei UJJU­ TEN­ transmite: După cum anunţă ilarul clandestin EL GUERRILLERO torţele de partizani, din nord­­vestul Spaniei, au împuşcat opt colaboratori franch­işti. Mai tot­ aceştia dădeau in­formaţiuni poliţiei asupra ac­tivităţii partizanilor. Ziarul arată apoi că este po­sibil să se extindă operaţiunile de partizani în oraşele şi cen­­trele industriale. Partizanii au aruncat 650 metri de cale ferată în aer în Galicia, regiunea iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiai Scandalul de la Universitas« GHEORGHE BRATIANU ŞI „CALIFICAREA SA PROFESIONALA — PRINCIPAL SPRIJINITOR AL MIŞCĂRII LEGIONARE — TEORETICIAN AL FASCISMULUI — AGENT HITLERIST — slujitor al războiului antonescian Şi totuşi prof. Gh. Brătianu­­ îşi continuă lecţiile la facultatea de litere din Bucureşti In cadrul acţiunii pe care am pornit-o pentru a denunţa opiniei publice carenţele Învăţământului nostru universitar şi în­deosebi pentru a atrage atenţiunea asupra numeroşilor profesori menţinuţi la catedră în ciuda atitudinii lor net­antidemocratice, am prezentat ca­zul Constantin Burdeianu, de la facultatea de farmacie din Bucu­reşti. Cele relatate de noi cu aed prilej sunt deosebit de­ grave şi impun, fireşte, măsuri urgente. Sunt însă profesori a căror tristă celebritate a depăşit de mult cadrul unui singur sector de activitate. Este situaţia lui Gheorghe Bră­­tianu, care continuă să „înveţe” pe studenţii facultăţii de litere din Bucureşti, istoria universală şi care deţine şi astăzi postul de di­rector al „Institutului de istoria universală” al ţării. Cum este posibil aceasta, iată o întrebare pe care nu odată orice om de bună credință și-a pus o. Cine este Gheorghe Brătianu, de­ asemenea se ştie. Pentru că perso­­najul se cramponează încă mai (Continuare în pag. 4-a) — Ce e cu distrugătoarele astea? Tsaldaris: — E ajutorul america­n­­pentru refacerea Greciei... POPOARELE DE EUROPA „UNITE IN ÎDEIA PACE” declaraţiîle d­e Wallace ! NEW YORK 28 (Rador) —i D. Henri Wallace, fostul vice­preşedinte al Statelor Unite a sosit Duminică dimineaţa pe aerodromul La Guardia, îna­­poindu-se din Europa unde a ţinut o serie de conferinţe. Fiind întrebat de ziarişti a­­supra călătoriei sale, d. Wal­lace a declarat: „Am găsit în Europa, aşa cum speram, toate popoarele unite în ide­ea păcii şi am in­tenţia să vorbesc publicului a­­merican despre aceşti oameni „entuziaşti şi minunaţi” pe care i-am întâlnit în Europa, în Anglia şi în Franţa şi pen­tru care pacea formează cea mai mare grije. SENTINŢA IN PROCESUL ORGAN­IZAŢIILOR­­ CLANDESTINE DELA ARAD GENERALUL GEORGESCU V­A FI JUDECAT LA 29 IUNIE Aseară s’a dat sentinţa în pro­cesul organizaţiei clandestine des­coperită la Arad. Completul special, compus din •vrrrrvcr .arr,« ■ r rrcr* •erm**ZT*f£B'r- ^ domnii: general de armată aviaţie Ionescu Emanoil, preşedinte, gen. div. Romulus Dumitra, gen. div. Bar­dan Ştefan, gen. div. Stăncu­­lescu Ion, gen. div. Cambrea Ni­­colae, procuror fiind d. gen. div. Alexiu Paul asistat de lt. col. mag. Giroveanu după audierea celor 28 martori ai apărării şi acuzării, a dat următoarea sentinţă: Col. Sor­escu Dumitru, condam­nat pentru crimă de complot pen­tru distrugerea civilă şi militară a unităţii şi independenţii statului, la 10 ani temniţă grea şi 5 ani degradare civică, iar pentru crima de păstrare de armă, la 25 ani muncă silnică. , Lt. Magiam Mircea, pentru par­ticipare la crimă, de complot pen­tru distrugerea unităţii statului se condamnă la 6 ani temniţă grea iar pentru complicitate la crimă de păstrare de armă, la 10 ani temniţă grea. Lt. Mureşanu Andrei Sever se condamnă pentru complicitate la (Continuare la pag. 4­ a) Farcaș să.1 poată trimite la plasă; 3. Humis, urmărit de fundalul bulgar, marchează al doilea goal; ' ' 1 j_; mia în plasă da Mols eseu Matehul Brătescu — Mihail. Hcndul 5. Mihail cade in urma unei directs la stomac; 2. — Matekul balonul ■Solia. Kostoni, solist, “ Ni te ca tolitMtf tsfr ÎNFIINŢAREA ŞI ORGANIZAREA CREDITULUI­­ AGRICOL Odată cu definitivarea reformei agrare problema creditului agri­col apare ca absolut necesară. Faţă de această situaţie Minis­terul Agriculturei a intocmit un pro­ies de lege pentru înfiinţarea şi organizarea creditului agricol sătesc. Potrivit acestui proect, credi­tele ce se vor acorda ţăranilor vor fi în primul rând date pen­tru refacerea inventarului agricol şi numai după aceasta pentru exploatarea propriu, zisă. Se va ajunge astfel la o conso­lidare efectivă a păturei ţărăneşti asigurându-se acesteia condiţii de muncă corespunzătoare situa­ţiei create de reforma agrară.

Next