România Liberă, mai 1947 (Anul 5, nr. 832-854)
1947-05-01 / nr. 832
PAG 4-0 :«BÍSEt£ KILIOANELOR DE ŢĂRANI» (Urmare din pag. l-n) transporturile de îngrăşăminte, precum şi prin toate întreprinderile care au produs cele necesare minelor de cărbuni”, (ing. Cristea Niculescu, Coordonarea şi organizarea industriei. Congresul XVI AGIR, vol. II pag. 6, 15). In sfârşit să amintim că problema ridicării calitative a producţiei agricole este legată de folosirea generală a insecticidelor şi fungicidelor, psalm care agronomii Înşişi cereau la acelaş congres: „crearea unei industrii româneşti de produse insecticide şi fungicide care să satisfacă toate nevoile interne atât din punct de vedere al cantităţii, cât şi în ceea ce priveşte calitatea lor” (Prof. C. Sandu-Ville: Problema fungicidelor şi insecticidelor Şi combaterea inamicilor la plantele cultivate în ţara noastră. Ibid, pag. 28). Să amintim apoi problema irigaţiilor, pe care secetele repetate din ultimii ani, o pun p© primul plan de preocupări Ce înseamnă toate acestea altceva, decât că ridicarea nivelului agriculturii noastre este legată de producţia de unelte şi maşini agricole, de o industrie chimică puternică, de irigaţii (cu baraje, rezervoare de alimentare, forţă metrice, reţea de canaturi, etc.). Adică trecerea la cultura intensivă şi îmbunătăţirea calitativă a producţiei agricole este dependentă de ritmul industrializării ţării, al creşterii industrei grele şi celei anexe ei. Dar problema valorificării producţiei agricole nu este oare ea însăşi legată de desustarea industrială a ţării? -8i a arătat, pe bună dreptate, în literatura noastră economică adevărul că o industrie românească are navoe de o largă piaţă de desfacere Infierna care nu poate fi făurită fără ridicarea condiţiilor economice ale satului. Tot atftt de adevărat este însă că şi rentabilitatea agriculturii este legată de industrie şi aceasta a trebuit s’o recunoască Însăşi uuii din principalii exponenţi ai ţârii „eminamente agricole” când constata: „Pentru ca preţurile agricole să se ridice in raport cu cele industriale şi să asigure astfel o rentabilitate a muncii agricole, e nevoe să avem o piaţa consumatoare internă puternică. Această piaţă nu ne-o poate da decât o mare desvoltare industrială a ţării” (C. Garoflid, Politica agricolă în Enciclopedia României vol. III, pag. 149). Dacă subliniem faptul că rentabilitatea muncilor agricole este legată de industrializarea imediată a produselor sale, ne putem întreba: Când acestea sunt datele problemei oare cine apără, in adevăr, interesele milioanelor de ţărani in mâinile cărora este astăzi agricultura ţării? Cei care vor, falsifieaai înţelesul real al tradiţiei, să menţină agricultura in condiţii de primitivitate şi nerentabilitate, sau cei care văd de industria grea pivetel de ridicare nu numai a Industriei naţionale, dar şi a agriculturii româneşti? Răspunsul este lesne de dat. Aşa cum adevărul esuna rolului în duj »trial grele de viaţa agriculturii româneşti era formulat de d. Gheorghen-Dej încă din momentul când a pus In plin problema industrializării: „Numai prin desvoltarea Industriei greve şi metalurgice şi a industriilor anexe, şi în primul rând a celei mecanice şi chimice. Se va da posibilitatea ca sectorul atât de important al economiei noastre — agricultura — să fie înzestrat cu toate acele maşini, unelte, produse şi instalaţii de prelucrare, care să-i ridice atât productivitatea, cât şi rentabilitatea, iar aceasta este singura cale de a consolida reforma agrară înfăptuită şi singura cale de a ridica nivelul de viaţă al plugărimii” Iată unde sunt, în adevăr „interesele agricole ale matemelor de ţărani” şi ale ţării întregi, de altfel. Ceşti** Murgescu OBH! MUCH IS LUPTĂ PENTRU ÎNFRÂNGEREA GREDTÂTKOR (Urmare dl» pag. I-a) EE»e m'ri, 1 pce rulant da 17 m. ea putere de ri.lioare de 5 tone, 6 păruituri. tnUbrae&minte pentru cazane, 15 bucăţi arzătoare, 3 pompe a 10 ţoii, 10 trolsuri a GOJ Isg. şi alte miSncroa.se piese de tot felul. Şi aici. armat ..meritul e pe punctul de a fi adus complect la îndeplinire. Consîaeaiim 9 lse swu SS6 os*® “ 3 S3 ®r© O altă întrecere este în curs intre Atelierele C. F. R. Griviţa şi Uzinele JVÎdiaxa. In afara programului general de întrecere s’au putut remarca iniţiative deosebit de frumoase. Astfel, muncitorul Const. Ilie de la Ateliere de Griviţa C. F. R. a reuşit să producă, prin muncă planificată, piesele care intrau în norme ga cu 198 ore în loc de 35 ore cât era prevăzut Tot în Bucureşti sa mai desfăşoaară şi întrecerea între fabricile Dâmboviţa şi Filatura Română de Bumbac. Şi aici 8® vor produceuna aceasta mai multe fire ca de obiceiu. Ac©!© unde mărirea producţiei nu e o wes’i’ă goală Oric&t s’ar strădui s’o ridiculizeze oficioasele bancherilor şî moşenlor, mărirea producţiei nu este o vorbă goală pentru muncitori, ha fabrea textilă .Dorobanţul" din Deva s’au produs in luna Februarie 32.132 metri în luna Martie 47.001 metri iar în luna April e, pi - | nă in prezent 49.000 metri. NU e prea mult, dar munc torii din Deva se află pe drumul cel bun. Ptsi'stă ss lemn în tone sâ m©tn*i cub* Ia ai ÎS parte a ţării, minerii de pe Valea Trotssuîul ridică Şi el producţia. Mina A-'.ln va produce la X Mai 128 tone, R-' flra 155 . tone, Mina Lumina 1S5 t*ne rîhsîe oeiaee reprezintă o creştere simţitoare faţă de luna procedeaăâ.. La cariera. OaraTţa se va e®®*te eu £8 la sută mrl multă piatră ca iberbio iar gaterele soc. Ferestra Itato -Soman» siau ridicat randamsatul del® 13* is 210 metri cuîsi scânduri.Sunt eifro ear®’ în aparenta lor înrijSliiuti, centeaafc mult. Cum contează Ti cale 19 ®®9 vase pe care 1« produc tn pios muncitorii Fabricii de vase d* ceramică Kocsis din Tg.-Murs9 cum OMitează Si cele 39 vagone pe care ie repară lucrătorii Dep««iul de locomotive T*. Mureş cura conteerfc şî cei» î tractoare pe care le-an reparat mufte.Morii dela Uzina de Straravit* ăia LuH, cum contează şi cele 179 tiare de plug pe «are le execută «Cere!» libere, ceferiştii dela A-aelierul Central Braşev, cam contează »tfeţea şi atâtea lucruri mămuţe care pe tot iatinsul ţării se îiţ.cerb în bileaţul pozitiv al a ce*ter vremi grele. Iniţiativă, eimt, perse» verenţă porto mawonetre din străinătate. Men cherii de la Atelierele C. P. R. Cluj au reuşit să construiască ei manometre. Păcură pentru motoarele Diesel lipsea uneori. la Astra Braşov sia pus in mişcare un motor Diesel cu gaz metan. In timp ce „Dreptatea*“ nu încetează să calomnieze producţia românească de tractoare, din cizinele I. A R. Braşov va ieşi la 1 Mai al 20-lea tractor. Pară a face mult sgomot în jurul lor, ceferiştii de la Atelierele Nicolina Iaşi au reparat un tren întreg cu 5 vagoane de persoane, 2 vagoane de marfă şi 1 vagon portat. La Brăila muncitorii dfi la Şantierele Sovramtransport au construit în 2 luni o uzină electrică care va servi şi unor fabrici din împrejurimi. Aşa se pregătesc oamenii pentru I Mal. Aceasta este ,,ţara reală“ care nu aşteaptă bombe atomice ci munceşte, munceşte, munceşte. Vor mai trebui multe sforţări Şi vor mai trebui învinse multe greutăţi până ce se va putea vorbi de o sensibilă îmbunătăţire a situaţiei.. Dar cind zorile se vor însenina se va şti, va trebui să se ştie că la 1 Mai 11347 oamenii muncii au fost prezenţi la postul lor de onoare. SENTINŢA IN PROCESUL ORGANIZAŢIILOR CLANDESTINE DE LA ARAD (Urmare din pag. I-a) deţinere de arme, la 3 ani temniţă grea. Plut. mapr Buzac Ştefan şi Sgt. major Popa Ion se condamnă, pentru complicitate la deţinere de arme, la câte 4 ani temniţă grea. Curtea, în unanimitate, a achitat pe plutonierul major Popescu Vasile. Toţi inculpaţii care au fost condamnaţi, au declarat recurs. # Generalul Georgescu Petre, unul din principalii inculpaţi în acest proces, se află internat în spitalul militar „Regina Elisabeta”, astfel încât curtea a admis disjungerea procesului. Gen. Georgescu Petre urmează să fie judecat la 26 iunie crt„ de către un complet special, la Curtea Căile noatre~ ferate.Trebuiau să fm de Casare şi Justiţie Militară. inimi (Urmare din nz.g. I-a) denarte într’un loc în care un trecut plini de păcate î-a pus, am hotarit — deşi nu cu inima uşoară — să sacrificăm puţinul nostru spaţiu, pentru a reveni asupra încărcatei lui biografii cu care de multe ori se identifică istoria nenetroţiei fascismului în ţara noastră. O facem întrucât actuala sa acţiune antidemocratica din universitate, trebue înţeleasă In primul rând prin prizma orientării politice pe care permanent o manifestă Gheorghe Brătianu. Agent hlistîst în România Adevărata "carieră” poltică a lui Gheorghe Brătianu începe odată cu primele încercări de penetraţie nazisă în ţară. ...... Având ca principal merit faptul că era fiul lui Ionel Brătianu, putuse îmbra în învăţământ ca şi în politică pe uşa principală. Îndată după sosirea în ţară a Regelui Carol II, în 1930 Gheorghe Brătianu, nădăjduind să devină principal colaborator îrn dicitatura personală carlistă ale cărei perspective sesizese. isi făurește un partid propriu. Politica sa este de pe atunci orentată spre Berlin. Naziștii capătă din ce în ce mai multă încredere în el. Iată de.-® după asasinarea lui Duca, Garda de fier primerie ordin să voteze în alegeri în Ardeal cu Iuliu Manîu si în Vechiul Regat cu Gheorghe Brătianu. In cart,el cau legionarii Intrat în Parlament în 1933, cu voturile legionare, ’’marele bărbat de stat" nu şi-a uitat fraţii de credinţă, nici mai târziu. In 1937 împreună cu Iupu Maniu încheie faimosul cartel electoral cu legiunea, cartel care avea să-i scoată pe teroriști din clandestinitate si să le dea prestigiul de partid guvernamental. Dar, misiunea lui Gheorghe Brătianu in România nu a fost numai aceia de a pregăti aducerea legionarilor la cârma statului Numele său este strâns legat de acţiunea de sabotare a oricăror încercări de apropiere faţă de Uniunea Sovietică. Strădaniile lul UNIVERSITATE JViculae Tutescu pe acest tărâm s'au isbit permanent de făţişa ostilitate a lui Gh. Brătianu. In 5 octombrie 1935 dl. deputat Gh Bră Tianu I, interpelează pe Titulescu, pe atunci ministru de externe, calificând pactul romăno-sovietic de neagresiune drept un ’’pericol de moarta pentru însăşi existenţa naţiuniî" In acela? an, la 20 Noembrie, Gh Brătianu reia aceea?i temă pretinzând în parlamentul ţării că ”un acord cu URSS, ar fi nu numai contrariu intereselor României, dar şi păcii generale". Citatele de acest gen se pot înmulţi la nesfârşit. Propagganda antsovietică a lui Gh. Brătianu nu făcea decât să camufleze acţiunea de penetraţie hitlerista in România. Dealtfel, fostul şef al Serviciului secret antonescian, criminalul de război Eugen Cristescu a recunoscut In timpul procesului din Mai 1945 rolul lui Gh Brătianu in această acţiune. Si, desigur, amintind strânsa colaborare dintre "ti profesor"* Brătianu si Antoneşti (Mihai Antonescu a fost in repetate rânduri șef de listă al partidului georgist al cărui membru era) cum si întreaga perioadă a "războiului sfânt", a "nouri ordini europene" si a "cruciadei antihrisevice" al căror teoretician si apărător a fost se poate completa perfect portretul poţ’’li si moral al cehii care în, mod inexplicabil, este încă lăsa' să-ş' desvolte teoriile In fesa viitori ’or titraţi universitari a' tării. Ce fel de "istoric universală" ti învaţă d. profesor Oh. Bră'ţaru pe. stn. ăentr.l săt nste ceva de închipuit după‘Cn Cicăiete Vrei SUS Cum. proee.aeg.ră d-sa pep.frted?.«» "dăscăli" studenții ne rezervăm de a arăta nu numărul. ROMÁNIA LIBERA DESCHIDEREA SESIUNII EXTRAORDINARE O. N. U. PENTRU PALESTINA FLUSHING INFRROWS, 28 (Rador). — Sesiunea extraordinară a Adu■ nării Generale a Naţiuniior Unite pentru Palestina s’a deschis Luni la ora 15,15, sub preşedinţia delegatului belgian, d. Ferdinand Langehove. • Adunarea a numit o comisie de verificare a împuternicirilor, compusă din nouă membri: Argentina, Australia, Danemarca, Statele Unite, Liban, Peru, Ucraina, Uniunea Sovietică, Iugoslavia. Delegatul Braziliei d, Arabha, a fost apoi ales președinte al sesiunii extraordinare cu 45 voturi din 51 de votanţi şi 4 abţineri. S'au abţinut rranii Erriksson (Suedia), Iamirul Faisal (Arabia), Gromiko (Uniunea Sovietică), Pederson Canada) si Santa Cruz (Chili). In aplauzele adunării,d. Arabha a luat cuvântul. El a adresat ananet la solidari- tatea si la colaborarea tuturor statelor membre spre a atinge scopul pe care şi l-a fixat ONU adică în rerefierea cordială intre popoare, fără deosebire de rasă, religie şi apartenenţă politică. Delegatul Siamului a fost apoi invitat de preşedintele Arabha să ia loc în Adunarea ONU-lui. Siamul a fost admis ca a 55 a naţiune în ultima şedinţă a sesiunii ordinare a Adunării, din Decembrie 1946. Adunarea a procedat apoi la alegerea a şapte vicepreşedinţi. Franţa şi Statele Unite sunt alese cu 49 voturi. Marea Britanie cu 47, Uniunea Sovietică cu 44, Ecuadorul cu 43 India cu 37 şi China cu 45 voturi. Vicepreşedinţii sunt şefii deleegaţiilor acestor şapte ţări. Pentru Franţa, Parodi, pentru Statele Unite d. Warren Austin, pentru Marea Brianie, d. Cacogian, pentru China d. Kao Tai Chi, pentru Uniunea Sovietică d. Gromiko, pentru Ecuador d. NeftalîPonce şi pentru Indii d. Asaf. După aceasta alegere, şedinţa a fost ridicată. ti FLUSHING MEADOWS. 28 (Rador). — In şedinţa de Luni seara, Adunarea Generală a ONU-lui şi a constituit succesiv cele şase comisii permanente spre a-şi alege preşedinţii respectivi cari împreună cu preşedintele Adunării vor forma biroul Adunării. La propunerea d-lui Faris al Kuri (Siria), preşedintele hotărâşte să se acorde biroului Adunării Întreaga zi de Marţi pentru a discuta admiterea pe ordinea de zi a două probleme dificile: 1. Cererea arabă de a se discuta în întregime problema independenţei Palestinei şi 2. — Cererea organizaţiilor creeşti de a fi reprezentate Adunare Şedinţa de Marţi dimineaţa a Biroului Adunării va începe la ora 11, bucură de tprijinul puternic al tuturor ţărilor arabe. Ea Întâlneşte totuşi unele piedici artificiale. Este prematur să se prevadă hotăririle adunării generale scrie autorul articolului, dar un lucru este limpede fără ndoială cercurile progresiste din lume consideră cererea popoarelor Palestine de a căpăta Independența și posibilitatea unei desvoltări democratice ca fiind perfect justificate, deoarece numai asemenea măsuri pot rezolva problema palestiniană. ln CE URMĂRESC TERORIŞTII DIN PALESTINA IERUSALIM, 28 (Agerpres), Agenţia Telepress transmite: Un apel a fost lansat de gru rml sionist fls stânga Hatomer Haţair, care şi-a serbat de curând a 20-a aniversare. • Im apelul său, mtijro.1 cei d un ante 1 3 s asupra Palestinei a* celot treî mari în eare ar exista o egalitate politică completă pentru evrei şi arabi. „Mişunat”, cotifdam al grupului Husdmnet Hatair, a redarat de curând că scopul final al teroriştilor este să „obţină dominarea asupra palestinei evreeşti, să nimicească federaţia cenarală a muncii şi apenia curpeascâ”. Uîcr’tHq grpnărisîo rrisfe mur.citorcisîl, a adăugat *ia*u!, ar trebui să lase divergenţe io* politice In suspensie pentru a întreprinde lupta antisionistă. MOSCOVA, 28 (Agerpres). — Agenţia „Tasa" transmite: In legături cu sesiunea adunării generale a Niţiunilor lor Unite, care se va ocupa de problema palestiniană, Ceaebrinsky trece in revistă această problemă in ziar Kresny Ftot“. Dfw subliniază că după cel de al doiea războiu mondial lupta pentru Independenţa naţională at Palestina sa intensificat şi că ea se amne«HRamnb refill Paksrsham a s©«it f® ?'©r in BERLIN, 28 (Rador).— Loren! Pakenham, noul ministru britanic răspunzător pentru administrarea zonelor britanice din Germania și Austria, a sosit Duminică aci cu avionul. _________________________________*_____________ ICIO DATA FIXATA" PENTRU REÎSASEDEA TROIELOR BRITANICE DIN GRECIA LONDRA 28 (Rador). — D. Christopher Maghevo, subsecretar de stat britanic pentru afacerile străine, a răspuns „Nu" când deputatul comunist Piratin a întrebat in Camera Comunelor dacă a fortizai data pentru retierea trupelor Mtaui. di?, Grecij Atunci, d. Piratin a întrebat dacă d. Maghevo \s reamintește că în Octombrie trecut a declarat că Anglia își va retrage trupele cu prilejul cel mai apropiat. Vrea ministrul să spună cam când Far tot acest prilej". D. Mayhew a răspuns: „Nu pot să merg mai departe decât ei spun că vom retrage aceste trupe îndată ce se va putea face acest lucru”. .UN DEZASTRU NATIONAL” 4.000.000 oi şi miei au pierit în Anglia din pricina perului LONDRA, 28 (Ram dor). In cadrul unei conferinţe, ministrul britanic al agriculturii a anunţat că 4.000.000 oi şi miei au fost pieridate in Anglia din primina gerului în timpul primaverei. „Este un dezastru naţional, care poată avea ecou timrn de mai mulţi ani asupra poţiţiei noastre de carne** a spus ministrul. LA MOSCOVA AU FOST REALIZATE HOTĂRÂRI DE COMUN ACORD CU PRIVIRE LA „ASPECTE ESENŢIALE ALE PROBLEMEI GERMANE” SCRIE IZVESTIA MOSCOVA, 28 (Agerpres). — Agen TASS transmite: Comentând într’un editorial rezultatul conferinţei miniştrilor de externe ziarele ISVESTIA scrie intre altele: Participanţii la conferinţă au luat hotărîri de comun acord cu privire la unele aspecte esenţiale ale problemei germane. Printre asemenea hotăriri este, de exemplu, cea privitoare la desfiinţarea„ statului Prusac — acest cuib ereuitat şi fortăreaţă a militarismului geman, izvor permanent al războaielor de agresiune. Lumea democrata a aflat cu satisfacţie despre hotărîrile luate de consiliul ministrilor de externe cu privire la demilitarizare, denazificare şi democratizare, precum şi cu privire la aşa numitele persoane deplasate şi la reorgenizarea teritorială a Germaniei. Se știe ca aceste hotărîri au fost transmise Consiului de Control dirn Gemiania, ca directive de îndrumre şi acţii.n. Astfel, o altă piatră, a fost pusă la baza edificiului statului pacific şi democratic german, actualmente în construcţie. Elaborarea procedurii totalului de pace cu Germania a înregistrat un considerabil progres. Atât punctele asupra cărora s’a ajuns la o înţelegere cât şi cele în legătură cu care nu s’a căzut de acord au fost rezumate într’un document trimis adjuncţilor miniştrilor în vederea unei noui studieri. A fost înfiinţată o comisie care să examineze o parte din articolele tratatului de pace cu Austria şi să stabilească fapte concrete în vederea unei posibile coordonări a punctelor de vedere a guvernelor reprezentate în comisiune. S’a hotărit ca prizonierii de război germani să fie repatriaţi înaintea datei de 31 Decembrie 1948. Au mai fost fixate unele puncte legate de raportul comitetului de experţi privitoare la cărbuni precum şi alte probleme. PRINCIPIILE ECONOMICE AIE PROBLEMEI GERMANIE Fără îndoială nu puţine au fost cele realizate. Pe de altă parte na fost încheiată examinarea unui număr de probleme. Aceasta se referă în primul rând la principiile economice ale problemei germane, la nivelul economic de după răsboiul Germaanei şi la programul reparaţiunilor. Delegaţia sovietică a declarat că socoteşte principiile economice ca fiind legate în mod organic de problema reparaţiilor, căreia ii ambite o importanţă excepţională. Pentru ca să se poată aprecia atât importanţa hotărîrilor luate cât şî volumul problemelor nerezolvate până acum, ar trebui să ne dăm seama de scopul şi semnificaţia ţelurilor stabilite Se poate declara în deplină linişte că probleme de o importanţă şi o complexitate asemănătoare n’au fost niciodată rezolvate şi cursul negocierilor diplomatice. Desigur, asemenea probleme nu pot fi rezolvate cu uşurinţă şi repede. Soluţionarea lor cere în primul rând timp foarte natural că probleme importante şi complexe n’au putet fi rezolvate a tr’oingura Sesiune a consiliului miniştrilor de externe, ele răiuănând astfel deschise. Poate că aceia "care strigă astăzi despre nereuşita” conferinţei de la Moscova au pus în ea uneleperanţe ascunse, care n’au nimic comun cu adevăratele ţeluri ale rezolvării problemelor europene în spiritul unei cooperări internaţionale. Dacă acestea sunt faptele, aceşti oameni trebue să vorbească de spulberarea speranţelor lor şi nu de „insuccesul” sesiunii de la Moscova. PENNI O PACE „DEMOCRATICĂ §1 STABILA“ Pe de altă parte trebue să declarăm în mod sincer că principala luptă dintre diferitele delegaţii din sânul conferinţei consiliului miniştrilor de externe s’a centralizat în jurul problemei observării hotărîrilor din Crimeea şi de la Potsdam. Delegaţia sovietică a insistat asupra respectării acestor deriziuni. În sesiunea de la Moscova a consiliului miniştrilor de externe, delegaţia sovietică a luptat cu hotărire pentru interesele unei păci democratice şi stabile. Ea a insistat cu hotărire să se respecte deciziile luate de ţările aliate în vederea asigurării securităţii naţiunilor pentru o mare perioadă de timp. Către această ţintă înaltă şi nobilă s-au îndreptat sforţările delegaţiei sovietice. Toată activitatea sa a constituit o manifestare vădită a poliiicei externe a lui Stalin şi a Uniunii Sovietice — un bastion demn de încredere al păcii şi securităţii, al libertăţii şi independenţei naţiunilor. Societate Naţională de Editură fi Ar1® Grafice „DACIA TRAIANA’’, Bucureşti Str. Sărindar No. 5—7—9, (T®1. 3.84.30), Inmate. sub No. 10.942 Reg. 1 » 1 LONDRA. 28 (Rador). — In legătură cu streva din portul Londra, care a început Luni, situaţia este foarte nelămurită, deoarece sindicatul cel mai important, cel al muncitorilor din transporturi, care numără circa 15.000 afiliaţi, nu participă la grevă. In cele mai multe bazine $1 pe bordul numeroaselor vase, echipele de muncă sunt amestecate, lucrând docheri din trei sindicate. Situaţia este $, mai complicată din pricină că circa 4.000 barcagii au aderat la grevă, făcând imposibil transportul mărfurilor de pe vasele ancorate. Peste 50 vase, printre care unele încărcate cu mărfuri supuse stricăciunii au rămas nedescărcate. Mulți dintre docheri din sindicatul tan«nā»‘t”i›'i,ur des? 'indicatul lor nu participă la grevă refuză lucrul, spunând că ,,nu vor să tragă asupra tovarășilor lor”. Miercuri 30 Aprilie 1947 „ÎNCLINĂRILE COMERCIALE” LA SOLO AII! CANADIENI DIN OLANDA HAGA, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Tass“ transmite: Ziarele olandeze au publicat Sâmbătă la loc de frunte o ştire prin care se arată că soldaţii canadieni rămaşi in Olanda după terminarea războiului se dedau la speculă cu ţigări, pesmeţi şi Ciocolată. „Aceste ..înclinări cu metr.late“ «I« soldaţilor canadieni, scriu in mod Ironic ziarele au provocat guvernului olandez pagube de peste 16 milioane de dolari“. .