România Liberă, mai 1947 (Anul 5, nr. 832-854)

1947-05-01 / nr. 832

PAG 4-0 :«BÍSEt£ KILIOANELOR DE ŢĂRANI» (Urmare din pag. l-n) transporturile de îngrăşăminte, precum şi prin toate întreprinderile care au produs cele necesare mine­lor de cărbuni”, (ing. Cristea Nicu­­lescu, Coordonarea şi organizarea industriei. Congresul XVI AGIR, vol. II pag. 6, 15). In sfârşit să amintim că proble­­ma ridicării calitative a producţiei agricole este legată de folosirea ge­nerală a insecticidelor şi fungicide­lor, psalm care agronomii Înşişi cereau la acelaş congres: „crearea unei industrii româneşti de produ­se insecticide şi fungicide care să satisfacă toate nevoile interne atât din punct de vedere al cantităţii, cât şi în ceea ce priveşte calitatea lor” (Prof. C. Sandu-Ville: Proble­ma fungicidelor şi insecticidelor Şi combaterea inamicilor la plantele cultivate în ţara noastră. Ibid, pag­­. 28). Să amintim apoi problema iriga­­ţiilor, pe care secetele repetate din ultimii ani, o pun p© primul plan de preocupări Ce înseamnă toate acestea altce­va, decât că ridicarea nivelului a­­gricultu­rii noastre este legată de producţia de unelte şi maşini agri­­cole, de o industrie chimică puter­nică, de irigaţii (cu baraje, rezer­voare de alimentare, forţă metrice, reţea de canaturi, etc.). Adică tre­­cerea la cultura intensivă şi îmbu­nătăţirea calitativă a producţiei a­­gricole este dependentă de ritmul industrializării ţării, al creşterii in­­dustrei grele şi celei anexe ei. Dar problema valorificării pro­ducţiei agricole nu este oare ea în­săşi legată de desustarea indus­­trială a ţării? -8i a arătat, pe bună dreptate, în literatura noastră eco­nomică adevărul că o industrie ro­mânească are navoe de o largă pia­­ţă de desfacere Infierna care nu poa­te fi făurită fără ridicarea condiţii­lor economice ale satului. Tot atftt de adevărat este însă că şi rentabi­­litatea agriculturii este legată de industrie şi aceasta a trebuit s’o re­cunoască Însăşi uuii din principa­lii exponenţi ai ţârii „eminamente agricole” când constata: „Pentru ca preţurile agricole să se ridice in ra­port cu cele industriale şi să asi­gure astfel o rentabilitate a muncii agricole, e nevoe să avem o piaţa consumatoare internă puternică. A­ceastă piaţă nu ne-o poate da decât o mare des­vol­ta­re industrială a ţă­rii” (C. Garoflid, Politica agricolă în Enciclopedia României vol. III, pag. 149). Dacă subliniem faptul că rentabilitatea muncilor agricole este legată de industrializarea imediată a produselor sale, ne putem între­ba: Când acestea sunt datele pro­blemei oare cine apără, in adevăr, interesele milioanelor de ţărani in mâinile cărora este astăzi agricul­tura ţării? Cei care vor, falsifieaa­i înţelesul real al tradiţiei, să men­ţină agricultura in condiţii de pri­mitivitate şi nerentabilitate, sau cei care văd de industria grea pive­tel de ridicare nu numai a Indus­triei naţionale, dar şi a agriculturii româneşti? Răspunsul este lesne de dat. Aşa­ cum adevărul esun­a rolului în du­­j »trial grele de viaţa agriculturii ro­mâneşti era formulat de d. Gheor­­ghen-Dej încă din momentul când a pus In plin problema industriali­zării: „Numai prin desvoltarea Indus­triei greve şi metalurgice şi a indu­striilor anexe, şi în primul rând a celei mecanice şi chimice. Se va da posibilitatea ca sectorul atât de im­portant al economiei noastre — a­­gricultura — să fie înzestrat cu toate acele maşini, unelte, produse şi instalaţii de prelucrare, care să-i ridice atât productivitatea, cât şi rentabilitatea, iar aceasta este sin­gura cale de a consolida reforma agrară înfăptuită şi singura cale de a ridica nivelul de viaţă al plugă­­rimii” Iată unde sunt, în adevăr „inte­resele agricole ale matemelor de ţărani” şi ale ţării întregi, de altfel. Ceşti** Murgescu OBH! MUCH IS LUPTĂ PENTRU ÎNFRÂNGEREA GREDTÂTK­OR (Urmare dl» pag. I-a) EE»e m'­ri, 1 pce rulant da 17 m. ea putere de ri.lioare de 5 tone, 6 părui­turi. tnUbrae&minte pentru cazane, 15 bucăţi arzătoare, 3 pompe a 10 ţoii, 10 trolsuri a GOJ Isg. şi alte miSncroa.se pi­ese de tot felul. Şi aici. arm­at ..meri­tul e pe punctul de a fi adus com­plect la îndeplinire. Consîaeaiim 9 lse swu SS6 os*® “ 3 S3 ®r© O altă întrecere este în curs intre Atelierele C. F. R. Griviţa şi Uzinele JVÎdiaxa. In afara programului gene­ral de întrecere s’au putut remarca iniţiative deosebit de frumoase. Astfel, muncitorul Const. Ilie de la Ateliere de Griviţa C. F. R. a reuşit să producă, prin muncă planificată, piesele care intrau în norme ga cu 198 ore în loc de 3­5 ore cât era prevăzut Tot în Bucureşti sa mai desfăşoaară şi întrecerea între fabricile Dâmbovi­­ţa şi Filatura Română de Bumbac. Şi aici 8® vor produce­­una aceasta mai multe fire ca de obiceiu. Ac©!© und­e mărirea pro­­du­cţiei nu e o wes’i’ă goală Oric&t s’ar strădui s’o ridiculizeze oficioasele bancherilor şî moşenlor, mărirea producţiei nu este o vorbă goală pentru muncitori, ha f­ab­r­ea textilă .Dorobanţul" din Deva s’au produs in luna Fe­bruarie 32.132 metri în luna Martie 47.001 metri iar în luna April e, pi - | nă in prezent 49.000 metri. NU e prea mult, dar munc torii din Deva se află pe drumul cel bun. Ptsi'st­ă ss lemn în tone sâ m©tn*i cub* Ia ai ÎS parte a ţării, minerii de pe Valea Trotssuîul ridică Şi el produc­ţia. Mina A-'.ln va produce la X Mai 128 tone, R-' flra 155 . tone, Mina Lumina 1S5 t*ne rîhsîe oeiaee repre­zintă o creştere simţitoare faţă de lu­na procedeaăâ.. La cariera. OaraTţa se va e®®*te eu £8 la sută mrl multă piatră ca iberbio iar gaterele soc. Fe­­restra Itato -Soman» siau ridicat randa­­msatul del® 13* is 210 metri cuîsi scân­duri.Sunt eifro ear®’ în aparenta lor în­­rijSliiuti, centeaafc mult. Cum con­tează Ti cale 19 ®®9 vase pe care 1« produc tn pios muncitorii Fabricii de vase d* ceramică Kocsis din Tg.-Mu­­rs9 cum OMitează Si cele 39 vago­ne pe care ie repară lucrătorii Dep««iul de locomotive T*. Mureş cura con­­teerfc şî cei» î tractoare pe care le-an reparat mufte.Morii dela Uzina de Straravit* ăia LuH, cum contează şi cele 179 tiare de plug pe «are le exe­­cută «C­ere!» libere, ceferiştii dela A-­aelierul Central Braşev, cam contează »tfeţea şi atâtea lucruri mămuţe care pe tot iatinsul ţării se îiţ.cerb­ în bi­­leaţul pozitiv al a ce*ter vremi grele. Iniţiativă, eimt, perse» verenţă porto mawonetre din străinătate. Men ch­erii de la Atelierele C. P. R. Cluj au reuşit să construiască ei manometre. Păcură pentru motoarele Diesel lip­sea uneori. la Astra Braşov sia pus in mişcare un motor Diesel cu gaz me­tan. In timp ce „Dreptatea*“ nu încetează să calomnieze producţia românească de tractoare, din ciz­inele I. A R. Bra­şov va ieşi la 1 Mai al 20-lea tractor. Pară a face mult sgomot în jurul lor, ceferiştii de la Atelierele Nicolina Iaşi au reparat un tren întreg cu 5 vagoane de persoane, 2 vagoane de marfă şi 1 vagon portat. La Brăila muncitorii dfi la Şantierele Sovram­­­transport au construit în 2 luni o uzi­nă electrică care va servi şi unor fa­brici din împrejurimi. Aşa se pregătesc oamenii pentru I Mal. Aceasta este ,,ţara reală“ care nu aşteaptă bombe atomice ci munceşte, munceşte, munceşte. Vor mai trebui multe sforţări Şi vor mai trebui învinse multe greutăţi până ce se va putea vorbi de o sensi­bilă îmbunătăţire a situaţiei.. Dar cind zorile se vor însenina se va şti, va trebui să se ştie că la 1 Mai 11347 oamenii muncii au fost prezenţi la postul lor de onoare. SENTINŢA IN PROCESUL ORGANIZAŢIILOR CLANDESTINE DE LA ARAD (Urmare din pag. I-a) deţinere de arme, la 3 ani temniţă grea. Plut. mapr Buzac Ştefan şi Sgt. major Popa Ion se condamnă, pen­tru complicitate la deţinere de arme, la câte 4 ani temniţă grea. Curtea, în unanimitate, a achitat pe plutonierul major Popescu Va­sile. Toţi inculpaţii care au fost con­damnaţi, au declarat recurs. # Generalul Georgescu Petre, unul din principalii inculpaţi în acest proces, se află internat în spitalul militar „Regina Elisabeta”, astfel încât curtea a admis disjungerea procesului. Gen. Georgescu Petre urmează să fie judecat la 26 iunie crt„ de către un complet special, la Curtea Căile no­atre~ ferate.Trebuiau să fm­ de Casare şi Justiţie Militară. inimi (Urmare din nz.g. I-a) den­arte într’un loc în care un tre­cut plini de păcate î-a pus, am hotarit — deşi nu cu inima uşoară — să sacrificăm puţinul nostru spaţiu, pentru a reveni asupra în­cărcatei lui biografii cu care de multe ori se identifică istoria ne­­netroţiei fascismului în ţara noas­tră. O facem întrucât actuala sa ac­ţiune antidemocratica din univer­sitate, trebue înţeleasă In primul rând prin prizma orientării poli­tice pe care permanent o mani­festă Gheorghe Brătianu. Agent hl­istîst în Ro­­mânia Adevărata "carieră” poltică a lui Gheorghe Brătianu începe odată cu primele încercări de penetraţie na­­zis­ă în ţară. ...... Având ca principal merit faptul că era fiul lui Ionel Brătianu, putuse îmbra în învăţământ ca şi în politică pe uşa principală. Îndată după sosirea în ţară a Re­gelui Carol II, în 1930 Gheorghe Bră­­tianu, nădăjduind să devină princi­pal colaborator îrn dicitatura perso­nală carlistă ale cărei perspective­­ sesize­se. isi făurește un partid pro­priu. Politica sa este de pe atunci orentată spre Berlin. Naziștii capătă din ce în ce mai multă încredere în el. Iată de.-® după asasinarea lui Duca, Garda de fier primerie ordin să voteze în alegeri în Ardeal cu Iul­iu Manîu si în Vechiul Regat cu Gheorghe Brătianu. In cart,el cau legionarii Intrat în Parlament în 1933, cu vo­turile legionare, ’’marele bărbat de stat" nu şi-a uitat fraţii de credinţă, nici mai târziu. In 1937 împreună cu Iupu Maniu încheie faimosul cartel electoral cu legiunea, cartel care avea să-i scoată pe teroriști din clan­­destinitate si să le dea prestigiul de partid guvernamental. Dar, misiunea lui Gheorghe Brătia­nu in România nu a fost numai aceia de a pregăti aducerea legionarilor la cârma statului Numele său este strâns legat de acţiunea de sabotare a oricăror încercări de apropiere faţă de Uniunea Sovietică. Strădaniile lul­ ­ UNIVERSITATE JViculae T­utescu pe acest tărâm s'au isbit permanent de făţişa ostili­tate a lui Gh. Brătianu. In 5 octombrie 1935 dl. deputat Gh Bră Tianu I, interpelează pe Titulescu, pe atunci ministru de externe, califi­­când pactul romăno-sovietic de ne­agresiune drept un ’’pericol de moar­­ta pentru însăşi existenţa naţiuniî" In acela? an, la 20 Noembrie, Gh Brătianu reia aceea?i temă pretin­zând în parlamentul ţării că ”un acord cu URSS, ar fi nu numai con­trariu intereselor României, dar şi păcii generale". Citatele de acest gen se pot înmulţi la nesfârşit. Propa­gganda antsovietică a lui Gh. Bră­tianu nu făcea decât să camufleze acţiunea de penetraţie hitlerista in România. Dealtfel, fostul şef al Ser­viciului secret antonescian, criminalul de război Eugen Cristescu a recunos­cut In timpul procesului din Mai 1945 rolul lui Gh Brătianu in această ac­ţiune. Si, desigur, amintind strânsa cola­­b­orare dintre "ti profesor"* Brătianu si Antoneşti (Mihai Antonescu a fost in repetate rânduri șef de listă al partidului georgist al cărui membru era) cum si întreaga perioadă a "războiului sfânt", a "nouri ordini europene" si a "cruciadei an­tihrise­­vice" al căror teoretician si apărător a fost se poate completa perfect por­tretul poţ’’li si moral al cehii care în, mod inexplicabil, este încă lăsa' să-ş' desvolte teoriile In fesa viitori ’or titraţi universitari a' tării. Ce fel de "istoric universală" ti în­vaţă d. profesor Oh. Bră'ţaru pe. stn. ăentr.l săt nste ceva de închipuit după­­‘Cn Cicăiete Vrei SUS Cum. proee.aeg.ră d-sa pep.frte­d?.«» "dăscăli" studenții ne rezervăm de a arăta nu numărul. ROMÁNIA LIBERA DESCHIDEREA SESIUNII EXTRAORDINARE O. N. U. PENTRU PALESTINA FLUSHING INFRROWS, 28 (Rador). — Sesiunea extraordinară a Adu■ nării Generale a Naţiunii­or Unite pentru Palestina s’a deschis Luni la ora 15,15, sub preşedinţia delegatului belgian, d. Ferdinand Langehove. • Adunarea a numit o comisie de verificare a împuternicirilor, compusă din nouă membri: Argentina, Australia, D­a­nemarc­a, Statele Unite, Liban, Peru, Ucraina, Uniunea Sovietică, Iugoslavia. Delegatul Braziliei d, Arabha, a fost apoi al­es președinte al sesiunii ex­­traordinare cu 45 voturi din 51­ de votanţi şi 4 abţineri. S'au abţinut rranii Er­riksson (Suedia), Iamirul Faisal (Arabia), Gromiko (Uniunea Sovietică), Ped­erson Canada) si Santa Cruz (Chili). In aplauzele adunării,­d. Arabha a luat cuvântul. El a adresat an­anet la solidari-­­ tatea si la colaborarea tuturor sta­telor membre spre a atinge scopul pe care şi l-a fixat ONU adică în rerefierea cordială intre popoare, fără deosebire de rasă, religie şi apartenenţă politică. Delegatul Siamului a fost apoi invitat de preşedintele Arabha să ia loc în Adunarea ONU-lui. Sia­mul a fost admis ca a 55 a naţiune în ultima şedinţă a sesiunii ordi­nare a Adunării, din Decembrie 1946. Adunarea a procedat apoi la ale­gerea a şapte vicepreşedinţi. Franţa şi Statele Unite sunt ale­se cu 49 voturi. Marea Britanie cu 47, Uniunea Sovietică cu 44, Ecuadorul cu 43 India cu 37 şi China cu 45 voturi. Vicepreşedinţii sunt şefii deleegaţiilor acestor şap­­te ţări. Pentru Franţa,­­ Parodi, pentru Statele Unite d. Warren Austin, pentru Marea Brianie, d. Cacogian, pentru China d. Kao Tai Chi, pentru Uniunea Sovietică d. Gromiko, pentru Ecuador d. NeftalîPonce şi pentru Indii d. Asaf. După aceasta alegere, şedinţa a fost ridicată. ti FLUSHING MEADOWS. 28 (Ra­dor). — In şedinţa de Luni seara, Adunarea Generală a ONU-lui şi a constituit succesiv cele şase comi­sii permanente spre a-şi alege pre­şedinţii respectivi cari împreună cu preşedintele Adunării vor forma biroul Adunării. La propunerea d-lui Faris al Kuri (Siria), preşedintele hotărâş­­te să se acorde biroului Adunării Întreaga zi de Marţi pentru a discuta admiterea pe ordinea de zi a două probleme dificile: 1.­­ Cererea arabă de a se discuta în întregime problema independenţei Palestinei şi 2. — Cererea organizaţiilor creeşti de a fi reprezentate Adunare Şedinţa de Marţi dimineaţa a Biroului Adunării va începe la ora 11, bucură de tprijinul puternic al tutu­ror ţărilor arabe. Ea Întâlneşte totuşi unele piedici artificiale. Este prema­tur să se prevadă hotăririle adunării generale scrie autorul articolului, dar un lucru este limpede fără ndoială cercurile progresiste din lume consi­deră cererea popoarelor Palestine de a căpăta Independența și posibilitatea unei desvoltări democratice ca fiind perfect justificate, deoarece numai a­­semenea măsuri pot rezolva problema palestiniană. ln CE URMĂRESC TERORIŞTII DIN PALESTINA IERUSALIM, 28 (Agerpres), Agenţia Telepress transmite: Un apel a fost lansat de gru rml sionist fls stânga Hat­omer Haţair, care şi-a serbat de cu­rând a 20-a aniversare. • Im apelul său, m­tijro.1 cei d un ante 1 3 s asupra Palestinei a* ce­lot treî mari în eare ar exista o egalitate politică completă pentru evrei şi arabi. „Mişunat”, cotifdam al grupu­lui Husdmnet Hatair, a red­a­rat de curând că scopul final al teroriştilor este să „obţină do­minarea asupra palestinei evre­eşti, să nimicească federaţia cenarală a muncii şi apen­ia c­­urpeascâ”. Uîcr’tHq grpnărisîo rrisfe mur.citorcisîl, a adăugat *ia*u!, ar trebui să lase diver­genţe io* politice In suspensie pentru a întreprinde lupta an­­tisionistă. MOSCOVA, 28 (Agerpres). — Agen­ţia „Tasa" transmite: In legături cu sesiunea adunării generale a N­iţiuni­­lor lor Unite, care se va ocupa de pro­blema palestiniană, Ceaebrinsky trece in revistă această problemă in ziar­ Kresny Ftot“. D­fw subliniază că după cel de al doiea războiu mondial lupta pentru Independenţa naţională at Palestina sa intensificat şi că ea se amne«HRamnb­ ­refill Paksrsham a s©«it f® ?'©r in BERLIN, 28 (Rador).— Lor­en! P­aken­ham, noul ministru britanic răspunzător pentru ad­ministrarea zonelor britanice din Germania și Austria, a sosit Duminică aci cu avionul. _________________________________*_____________ ICIO DATA FIXATA" PENTRU REÎSASEDEA TROIELOR BRITANICE DIN GRECIA LONDRA 28 (Rador). — D. Christopher Maghevo, subsecretar de stat britanic pentru afacerile străine, a răspuns „Nu" când deputa­tul comunist Piratin a întrebat in Camera Comunelor dacă a fort­­iza­­i data pentru ret­ierea trupelor Mtaui. di?, Grecij Atunci, d. Piratin a întrebat dacă d. Maghevo \s­ reamintește că în Octombrie trecut a declarat că Anglia își va retrage trupele cu prilejul cel mai apropiat. Vrea ministrul să spună cam când Far tot acest prilej". D. Mayhew a răspuns: „Nu pot să merg mai departe decât ei spun că vom retrage aceste trupe îndată ce se va putea face acest lucru”. .UN DEZASTRU NATIONAL” 4.000.000 oi şi miei au pierit în Anglia din pricina perului LONDRA, 28 (Ram dor).­­ In cadrul unei conferinţe, ministrul britanic al agriculturii a anunţat că 4.000.000 oi şi miei au fost pieri­date in Anglia din prim­­ina gerului în timpul primavere­i. „Este un dezastru naţional, care poată avea ecou timrn de mai mulţi ani asupra poţi­­ţiei noastre de carne** a spus ministrul. LA MO­SCOVA AU FOST REALIZATE HOTĂRÂRI DE COMUN ACORD CU PRIVIRE LA „ASPECTE ESENŢIALE ALE PROBLEMEI GERMANE” SCRIE IZVESTIA MOSCOVA, 28 (Agerpres). — A­gen TASS transmite: Comentând într’un editorial rezultatul conferinţei miniştrilor de externe ziarele ISVESTIA scrie intre altele: Participanţii la conferinţă au luat hotărîri de comun acord cu privire la unele aspecte esenţiale ale problemei germane. Printre asemenea hotăriri este, de exemplu, cea privitoare la desfiinţarea„ statu­lui Prusac — acest cuib ereuitat şi fortăreaţă a militarismului gem­an, izvor permanent al războaielor de agresiune. Lumea democrata a aflat cu sati­­sfacţie despre hotărîrile luate d­e consiliul ministrilor de externe cu privire la demilitarizare, denazifi­care şi democratizare, precum şi cu privire la aşa numitele persoane de­plasate şi la reorgen­izarea teritoria­lă a Germaniei. Se știe ca aceste ho­tărîri au fost transmise Consiului de Control dirn Gemi­ani­a, ca direc­tive de îndrum­re şi acţii.n.­ Astfel, o altă piatră, a fost pusă la baza e­­dificiului statului pacific şi demo­cratic german, actualmente în con­strucţie. Elaborarea procedurii t­o­­talului de pace cu Germania a în­registrat un considerabil progres. Atât punctele asupra cărora s’a a­­juns la o înţelegere cât şi cele în le­­gătură cu care nu s’a căzut de acord au fost rezumate într’un document trimis adjuncţilor miniştrilor în ve­derea unei noui studieri. A fost înfiinţată o comisie care să examineze o parte din articolele tratatului de pace cu Austria şi să stabilească fapte concrete în vederea unei posibile coordonări a punctelor d­e vedere a guvernelor reprezentate în com­isiune. S’a hotă­rit ca prizonierii de răz­boi­ germani să fie repatriaţi îna­intea datei de 31 Decembrie 1948. Au mai fost fixate unele puncte le­gate de raportul comitetului de ex­perţi privitoare la cărbuni precum şi alte probleme. PRINCIPIILE ECONOMI­­CE AI­E PROBLEMEI GERMANIE Fără îndoială nu puţine au fost cele realizate. Pe de altă parte na fost încheiată examinarea unui nu­măr de probleme. Aceasta se referă în primul rând la principiile econo­mice ale problemei germane, la ni­velul economic de după răsboiu­l Germaan­ei şi la programul repara­­ţiunilor. Delegaţia sovietică a de­clarat că socoteşte principiile eco­nomice ca fiind legate în mod or­ganic de problema reparaţiilor, că­reia ii am­bit­e o importanţă excep­ţională. Pentru ca să se poată aprecia atât importanţa h­otărîrilor luate cât şî volumul problemelor nerezolvate până acum, ar trebui să ne dăm sea­ma de scopul şi semnificaţia ţelu­rilor stabilite Se poate declara în deplină linişte că probleme de o im­portanţă şi o complexitate asemănă­toare n’au fost niciodată rezolvate şi cursul negocierilor diplomatice. Desigur, asemenea probleme nu pot fi rezolvate cu uşurinţă şi repede. Soluţionarea lor cere în primul rând timp­­ foarte natural că pro­bleme importante şi complexe n’au putet fi rezolvate a tr’o­­ingura Se­siune a consiliu­lui miniştrilor de externe, ele răiuănând astfel des­chise. Poate că aceia "care strigă as­tăzi despre nereuşita” conferinţei de la Moscova au pus în ea unele­peranţe ascunse, care n’au nimic comun cu adevăratele ţeluri ale re­­zolvării problemelor europene în spiritul unei cooperări internaţiona­le. Dacă acestea sunt faptele, aceşti oameni trebue să vorbească de spulberarea speranţelor lor şi nu de „insuccesul” sesiunii de la Moscova. PENNI O PACE „DEMOCRATICĂ §1 STABILA“ Pe de altă parte trebue să decla­răm în mod sincer că principala luptă dintre diferitele delegaţii din sânul conferinţei consiliului mini­ştrilor de externe s’a centralizat în jurul problemei observării hotărîri­­lor din Crimeea şi de la Potsdam. Delegaţia sovietică a insistat asu­pra respectării acestor deriziuni. În sesiunea de la Moscova a con­siliului miniştrilor de externe, dele­gaţia sovietică a luptat cu hotărire pentru interesele unei păci demo­cratice şi stabile. Ea a insistat cu hotărire să se respecte deciziile lu­ate de ţările aliate în vederea asi­gurării securităţii naţiunilor pentru o mare perioadă de timp. Către a­­ceastă ţintă înaltă şi nobilă s-au în­dreptat sforţările delegaţiei sovieti­ce. Toată activitatea sa a constituit o manifestare vădită a poliiicei ex­terne a lui Stalin şi a Uniunii So­vietice — un bastion demn de în­credere al păcii şi securităţii, al li­bertăţii şi independenţei naţiunilor. Societate Naţională de Editură fi Ar1® Grafice „DACIA TRAIANA’’, Bucureşti Str. Sărindar No. 5—7—9, (T®1. 3.84.30), Inmate. sub No. 10.942 Reg. 1 » 1 LONDRA. 28 (Rador). — In legătură cu streva din portul Lon­dra, care a început Luni, situaţia este foarte nelămurită, deoarece sindicatul cel mai important, cel al muncitorilor din transporturi, care numără circa 15.000 afiliaţi, nu participă la grevă. In cele mai multe bazine $1 pe bordul numeroaselor vase, echipe­le de muncă sunt amestecate, lu­crând docheri din trei sindicate. Situaţia este $, mai complicată din pricină că circa 4.000 barcagii au aderat la grevă, făcând impo­sibil transportul mărfurilor de pe vasele ancorate. Peste 50 vase, printre care unele încărcate cu mărfuri supuse stri­căciunii au rămas nedescărcate. Mulți dintre docheri din sindi­catul t­an«nā»‘t”i›'i,ur des? 'indica­tul lor nu participă la grevă refuză lucrul, spunând că ,,nu vor să tragă asupra tovarășilor lor”. Miercuri 30 Aprilie 1947 „ÎNCLINĂRILE COMERCIALE” LA SOLO AII! CANADIENI DIN OLANDA HAGA, 28 (Rador). —­ Coresponden­tul agenţiei „Tass“ transmite: Ziarele olandeze au publicat Sâm­bătă la loc de frunte o ştire prin care se arată că soldaţii canadieni rămaşi in Olanda după terminarea războiului se dedau la speculă cu ţigări, pesmeţi şi Ciocolată. „Aceste ..înclinări cu metr.­late“ «I« soldaţilor canadieni, scriu in mod Iro­­nic ziarele au provocat guvernului o­­landez pagube de peste 16 milioane de dolari“. .

Next