România Liberă, iunie 1947 (Anul 5, nr. 855-879)

1947-06-01 / nr. 855

Sâmbătă 31 Mai 1941 rrOMÂNIA LIBERA C­UM EVOLUIAZA SITUAŢIA POLITICĂ INTERNĂ Ce cuprinde importanta lege pentru apărarea pădurilor ţării. - Entuziasta primire făcută miniştrilor români în Parlamen­tul bulgar. - Şedinţa de ori a Camerei Problemei© politice Interne deschise prin abţinerea fracţiunii parlamentare tătărăşciene de la votarea legii oficiilor, abţinere urmată apoi de memoriul îna­intat de d. Gh. Tătărăscu şefilor de partide, rămân pe planul actualităţii. După ce s-a remarcat iniţial — fapt semnalat şi într-o cronică precedentă a noastră — un pas înapoi, se pare că acum gruparea politică de sub conduce­­rea d-lui Tătărăscu încearcă să-şi apere noua poziţie. Se ob-'ovă însă, în unele cercuri politice, că în măsura în care gruparea ar stărui în atitudinea sa recent adoptată, ea s-ar vedea pusă în situaţia de a trebui să împrumute argumente din bagajul reacţiunii. Urmărind desfăşurarea acestei probleme, în cadrul întrevederilor şi discu­ţiilor ce par a se purta, majoritatea cercurilor politice nu par a-i acorda de­cât o importanţă secundară. Guvernul îşi păstrează omogenitatea bazată pe o covârşitoare majoritate parlamentară şi-şi continuă activitatea, sprijinită pe principiile platforme-pro­­gram. Dela aceste principii, dacă o fracțiune s‘ar depărta, faptul n‘ar putea să impieteze câtuşi de puțin asupra continuării activității începute de către ac­tualul regim democratic. „ Situaţia pensionarilor din industria minieră înfăţişată în Cameră Şedinţa i1©­eri dimineaţă a Camerei s-a deschis la orele 10,35 sub preziden­ţia d-lui prof. Petre Constan­tinescu, Iaşi. Se dă cetire sumarului şedinţei pre­cedente şi se aprobă. După ce în chestiune de regulament i cu cuvântul d-nii: Gh. Geraniu (PNL), Leopold Filderman (PSD), Anton A­­lexandrescu (PNŢ), I. A. Tomescu (PNL), şedinţa se suspendă trecându-s® la lu­cru în com­isiuni. După două ore şedin­ţa se redeschide şi apoi se ridică anun­­ţându-se următoarea pentru după a­­miază. Şedinţa de di­pă amiază După amiază şedinţa se deschide la orele 17, sub prezidenţia d-lui prof. P. Con­stantine­scu, Iaşi. D. ACHILE­A Alt AGA (PSD) cere d-lui ministru de finanţe să revizuiască coe­ficienţii de impunere. In continuare d-sa sa ocupă de specula din staţiunile bal. flea.ro. D. BUH­AX MUJIC (comunist) întreabă pe d. ministru al Muncii dacă d-sa cu­noaşte situaţia extrem de grea în care se găsesc pensionarii Casei Asigurărilor Sociale din industria minieră de pe Va­lea Jiului, care primesc pensii între 50 mii şi 55.080 lei lunar. D-sa cere ca proectul de lege întoc­mit de Comisia Legislativă a ministe­­rului împreună cu C. G. M., să fie de­pus de urgență la Cameră pentru a fi adoptat. Până atunci să se acorde aces­tor pensionari câte un avans în contul diferenţelor ce vor avea de încasat. Mai fac comunicări d-nii: Ion Dogaru (PNL) şi Ion Gheţie (PNŢ). D. ACINILE ŞARAGA (PSD) depune un proect de lege din iniţiativă parla­mentară cu privire la egalarea în drep­turi a invalizilor şi accidentaţilor din războiul 1916—1921, cu invalizii şi acci­dentaţii ultimului război. Se intră apoi în ordinea de zi. La discuţiile generale asupra proectului de lege pentru organizarea vânatului iau cuvântul d-nii: Petre Drăgoescu (PSD), Mihail Sadoveanu, Ilie Patraulea (Fr. Plugarilor), Leopold Filderman (PSD), Stelian Cristescu (Fr. Plug.) Gh. Gera­nin (PN­L), Emil M­­ior (PNL), P. Po­­povici-Bujor (Fr. Plug.), V. Feneşiu (PNL), Ion Balb­ă (Fr. Plug.), Dumitru Juravlea (PSD), prof. Traian Săvulescu, ministrul Agricultural, etc. La orele 20,30 şedinţa se ridică discu­ţiile rămânând în continuare pentru şe­­dinţa de astăzi de dimineaţă la orele 10. Şedinţa comisiei de coor­donare a Camerei Eri dimineaţă a avut loc la Cameră şedinţa comisiei de coordonare a acti­vităţii parlamentare. Au fost reprezentate toate fracţiunile parlamentare. Comisia s-a ocupat de viitoarea activi­tate legzlativă a Camerei, examinând mai multe proecte de legi, birilor necesare refacerii pădurii arse. Se pedepseşte­ cu închisoare corecţio­­nală dela 1—3 ani şi o amendă dela 10 mii la 100.000 lei de fiecare mp atins de incendiu, osebit de plata daunelor, cel care nu anunţă că au găsit rămăşiţe de foc sau fac foc, fără a avea dreptul, etc. Locuitorii de ambele sexe în vârstă d­e la—60 ani inclusiv, de pe teritoriul comunei pădure­ incendiate sau a celei vecine, sunt obligaţi a participa la stă­vilirea, combaterea şi stingerea incen­­diului. Ei trebue să răspundă la apelul organelor admnistrative, făcute prin ba­tere de tobă, sau alte mijloace de alar­mare. Cei ce se vor sustrage dela această obligaţiune se vor pedepsi cu închisoare corecţională dela 1—3 ani. Apărarea pădurei sar con­tra infractori­lor Paza pădurilor se face obligatoriu prin pădurari sau gardieni forestieri, câte u­­nul pentru fiecare suprafaţă păduroasă, de cel mult 300 ha în regiunile de câmpie, 500 ha în regiunile de deal şi 1000 ha la munte. In termen de 6 luni de la publicarea legii de faţă, proprieta­rii de paduri vor angaja personalul specificat mai sus, dintre absolvenţii şcolilor existente, sau cele ce se vor înfiinţa In acest scop, de către ministe­rul Agriculturii şi Domeniilor. Eroriaseasta pimvi­re a mini­ştri­lor româna In parlau­mentul bulgar D-nii miniştri Octav Livezeanu şi Ion Pas, împreună cu d-na deputat Elena Livezeanu, au luat parte la o şedinţă a Marei Adunări Naţionale a Republicei Populare Bulgare. La apariţia înalţilor oaspeţi români în loja diplomatică, de­­putaţii bulgari l-au aclamat îndelung, fiind salutaţi apoi de preşedintele Ma­rei Adunări Naţionale d. Vasli Kolarov, preşedinte provizoriu al Republicei. După participarea la şedinţa parlamen­tului, d. ministru Octav Livezeanu a fă­­cut declaraţii presei bulgare şi străine. D. R. Franasovici primit M. S. Regele M. S. Regele a primit ori în audienţă pe d. Richard Franasovici, ambasadorul României la Londra, care a făcut Suve­ranului un raport asupra activităţii sale. După audienţa la Palat, d. Franaso­­vici a fost primit de d. dr. Petru Gro­za, preşedintele Consiliului de mini­­ ştri.­­ i­­ui Ce cuprinde legea pentru apărarea pădurilor Aşa cum am arătat, pe biroul Came­rei a fost depus un proect de lege pen­tru apărarea patrimoniului forestier al ţării. Legea urmăreşte în primul rând reîm­­pădurirea suprafeţelor defrişate, ample­­decarea fărâmiţării pădurilor paza şi administrarea lor. Dăm mai jos câteva din cele mai importante dispoziţii ale proectului de lege. Păduri supu­se regimului­­ silvic Se socotesc păduri toate suprafeţele mai mari de 2500 mp, acoperite cu vege­­taţie forestieră în limitele lor naturale, independent dacă au fost sau nu Înscri­se ca atare în registrele de mutaţiuni imobiliare. To­ate pădurile ţării, indiferent de pro­prietar, vor fi amenajate în cel mult 4 ani­ de la data publicării legii de faţă. Până la întocmirea amenajamentelor, exploatarea pădurilor se poate face în baza unui studiu provizoriu de exploa­tare, care va păstra continuitatea tăie­rilor şi care, va fi aprobat de ministe­­rul Agriculturii şi Domeniilor. Amenaj­amentul se consideră valabil pe durata revoluţiunii normele şi va fi făcut de pădure, grupe de păduri sau bazine de râuri, cuprinzând serii nor­male, prin gruparea proprietăţilor. Dacă proprietarii pădurilor neamena­jate nu­ întocmesc studii provizorii de exploatare până la 1 Aprilie 1948, sau amenajamentul prescris, sau se abat dela prescripţiile acestora, ministerul Agriculturii şi Domeniilor va executa o­­peraţiunile necesare în contul proprie­tarilor. Apărarea contra despă­duririlor Despăduririle (defrişările de păduri), sunt interzise. Proeolul enumera apoi o serie de ex­cepţii unde autorizaţia se acordă de mi­nisterul Agriculturii şi Domeniilor. Proprietarii pădurilor sunt obligaţi să reîmpădurească suprafeţele exploatate în trecut şi neregenerate până azi. Aceeaşi obligaţie o au şi proprietarii suprafeţelor despădurite în ultimii 3 ani, fără avizul favorabil al Consiliu­lui tehnic, aprobat de ministerul Agri­culturii şi Domeniilor precum şi cei ce au început despădurirea, fără a se fi conformat condiţiunilor în care li s-a aprobat acea despădurire. Proprietarii de păduri, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, sunt obligaţi să facă în baza unui studiu de împădurire, împădurirea tuturor tere­nurilor agricole, arabile, fâneţe, păşuni sau livezi, aflate în interiorul păduri­lor respective. Proprietarii pădurilor degradate sunt obligaţi să le amelioreze în termen de 4 ani. Materialul necesar ameliorării acestor terenuri, precum şi îndrumările tehnice ale executării lucrărilor, se acordă gra­tuit de Stat. ,­i­­ proprietarii care vor «Sofrift» feţe de păduri, prin nerespectarea dis­­poziţiunilor, vor fi sancţionaţi cu o a­­mendă de 30 mii lei mp., pentru supra­faţa defrişată. Proprietarii care nu vor executa re­­impădurirea suprafeţelor, conform stu­diului de reîmpădurire, vor fi sanc­ţionaţi cu o amendă de 20.000 lei mp. Terenurile degradate, care nu vor fi împădurite, vor fi împădurite în contul proprietarilor de către ministerul Agri­culturii şi Domeniilor. Proprietarii terenurior degradate, care vor distruge direct sau indirect plan­­taţiunile sau lucrările executate pe ace­ste terenuri şi care în termen de un an dela încunoştiinţarea ce li se va face de către agenţii silvici ai Statului, nu vor reface lucrările distruse, vor fi sanc­ţionaţi cu închisoare dela 3—6 ani. Arendaşul piş­muitului în golurile de munte este răspunzător, împreună cu prepuşii săi, de orice daune care s-ar aduce în pădurile vecine, pe distanţa de 500 m. de la limitele terenului arendat pentru păşune şi pe toată durata con­­tractului. Apărarea contra fărăimf­­lării pădurilor Proprieăţile imobiliare forestiere se declară indivizibile. Niciun bun forester nu poate fi pus în vânzare voluntară sau silită, dacă nu are amenajament aprobat. In caz când Statul sau altă persoană juridică de drept public este creditoa­­re, urmărirea bunului forestier se poa­te face de către Stat, chiar dacă pădu­rea nu este amenajată . Statul român — prin ministerul Agri­­culturii şi Domeniilor — are drept de preemţiune la toate vânzările de bună voie sau silite (sol şi arboret), la preţ şi în condiţiuni egale. Legea stabileşte apoi procedura exer­citării dreptului de preemţiune pentru vânzările voluntare. Orice vânzări făcute fără îndeplinirea acestor formalităţi sunt nule de drept, nulitatea lor fiind de ordine publică, pă­durea trecând în proprietatea şi posesiu­nea Statului, în condiţiunile stipulate de lege. Legea enumeră apoi procedura exerci­tării dreptului de preemţiune, în căzul vânzărilor silite. Apărarea contra Incendii­­duror pădurilor* Aceia care dă foc unei păduri, sau împiedecă prin violenţă exercitarea în orice fel pe o altă persoană de a par­ticipa la lucrările de stăvilire, comba­tere sau stingere a unui foc în pădure, se pedepseşte cu muncă silnică dela 5—10 ani şi degradare civică dela 3—6 ani. Acela care, din imprudenţă sau negli­jenţă, a provocat un foc în pădure, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 1—2 ani şi c­uo amendă dela 10.000- 100.000 lei de fiecare mp atins de in­­cendiu. • | j, | | m­­ • ||r-Fodersele prevăzute la alineatele de mai na mnt M bM* NOUL MINISTRU AL NORVEGIEI A REMIS SCRISORILE DE ACREDITARE Mareşalul Curţii Regale face cunos­cut următoarele: In ziua de Joi 29 Mai 1947, la ora 11, Excelenţa Sa domnul Alfred Daniel­­sen, Trimis extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Norvegiei la Bucu­reşti, a fost primit în audienţă ofilială la Palatul Regal, cu ceremonialul obiş­nuit. Excelenţa Sa a avut onoare a remite Maiestăţii Sale Regelui, în prezenţa domnul ministru al Afacerilor Stră­ine, scrisorile de acreditare, precum şi pe acelea de rechemare ale predeceso­rului său, Excelenţa Sa domnul Carl Ferdinand Sandberg. După terminarea audienţei oficiale, Excelenţa Sa domnul Alfred Danielsen a fost recondus la reşedinţă cu acelaşi ceremonial ca la sosire. Stofe în valoare fie dou­ă miliarde şi jumătate dăruite copiei din Moldova Dii dimineaţă o delegaţie a munci­torilor textilişti din Braşov s-a prezen­tat la sediul Comitetului Central al CARS-ului spre a depune pentru copiii din Moldova o apreciabilă cantitate de stofe şi căptuşeli. Darurile aduse din partea muncito­rilor şi funcţionarilor de la Sherg, Tol­lman şi Gloria provin din tainul lor pe anul 1946, tain care a fost plătit de muncitori. Valoarea totală a stofei şi căptuşelii dăruită de muncitorii de la cele trei fabrici ese socotită la 2 490.000.000 lei. D-na Elena Teohari Georgescu din partea Comitetului Central CARS a adus delegaţiei şi prin ea muncitorilor textilişti din Braşov, elogii, mulţumin­­du-le călduros pentru gestul lor larg şi plin de înţelegere pentru cei căzuţi în nevoe. Membrii delegaţiei au declarat că pe lângă stofa adusă vor căuta să ajute şi la confecţionarea hainelor. Istoria unei hârtii de 10© d© dolari Primind un pachet de la nişte ru­de din America, o femeie şarm­an­a n’a avut nici 60.000 lei cât i se ce­reau la „vama” poştei. I-a dat a­­ceastă sumă un necunoscut bine­voitor. Obţinând astfel pachetul, fe­meia şi-a arătat recunoştinţa faţă de necunoscut oferindu-i, din cole­tul primit un pacheţel de ciocolata. Citindu-şi apoi scrisoarea găsită, printre lucrurile primite, a aflat ca, în pacheţelul de ciocolată i se tri­misese o hârtie de 100 de dolari- Disperare inutilă, căci necunoscutul era în adevăr un necunoscut, bine­voitor, dar care la rândul lui nu cunoştea. . . Pe de altă parte acesta, deschi­­zând pacheţelul de ciocolată, a sit hârtia de 100 de dolari. Tocmai trecea pe bd. Schitu Măgureanu, unde un invalid, vânzător de ţi­gări, a cumpărat hârtia cu 3.500.000 lei. Imediat s-a găsit un amator care a cumpărat-o cu 10 milioane lei. Dacă lucrurile s’ar fi petrecut pe str. Bursei însă„ s’ar fi obţinut 100 milioane lei. Aceasta au aflat-o toţi eroii aceste drame... Cum af£u­­cerea s’a descoperit prea târziu, căci ireparabilul se produsese, cu­rioşii care s’au oprit în faţa inva­lidului unde se făcuse târgul de mai sus au comunicat poliţiei ce­­ia ce văzuseră, după ce ziarele au anunţat trista poveste a sărmanei femei. Singurul cunoscut în această afa­cere, in voi­anul Gh. Dabija, din str. Doamna Ghica Tei­u, a fost orn tri­mes în judecata tribunalului ce recţiona. Ilfov, prin rechizitoriul parchetului, pentru trafic la legea devizelor. Asociat hoţ D. procuror I. Cornescu a dat eri rechizitor direct de trimetere în judecata instanţelor represive îm­potriva lui Emanoil Drenţea, din şos. Vergului 32, pentru delictul de furt calificat. Numitul, după ce a fost epurat de la Malaxa, a câştigat bunăvoinţa proprietarului unui ma­gazin de textile, din str. Bursei 1, Dan Aberman, din bd. Ferdinand Iţ, care l-a luat asociat de fapt. Faţă de metodele lui Drenţea, care reedita în asociaţie metodele pen­tru care a fost epurat, asociaţia s-a desfăcut. Dar într’o noapte, intro­­ducându-se în sediul întreprinderii, a încărcat pe camioane stofe în valoare de mai multe sute milioane Iei, parte din mobilier şi scriptele întreprinderii.___________ Arciss de încruciere Parchetul a dat rechizitor direct pentru abuz de încredere împotriva lui Isac Fishman, din str. Olimpu­­lui 62, pentru că primind în trei le­gături 68 de piei de astrahan, de la firma Porter et. co., din str. Regală 9, nu le-a putut restitui la cerere, întrucât amanetase două legături cu 250 de dolari și alta pentru cinci milioane lei. CAZUL COLETELOR MACABRE 200 POLIŢIŞTI CĂUTAREA CRIMINALULUI NEBUN PESTE NN UN ÎNTREG CARTIER A­L CAPITALEI ÎMPÂNZIT DE AGENŢII FORŢEI PUBLICE,­SE VOR ÎNTREPRINDE SONDAJE­­IN DÂMBOV­IŢA PENTRU GĂSIREA CELUI DE AL Rubrica faptelor diverse a cotidianelor din Capitală este în ultimul timp, copios alimentată de împrejurările în care s-a produs oribila crimă căreia i-a căzut vic­­timă o femee. După cum se ştie, asasinul, după toate probabilităţile un dement, a ciopârţit cadavrul, împachetându-l în 3 co­­lete. Unul a fost găsit la Gara de Nord, altul plutind pe Dâmboviţa, aproape de podul Isvor, iar al treilea n’a­ fost găsit încă. Arătam ori că cercetările poliţiei sunt limitate la o zonă din Capitală cuprinsă între gara de Nord şi Dâmboviţa. Cartierul respectiv care cuprinde stră­zile: ştirbei Vodă, Q-K­al Anghelescu, Calea 3-IHA COLET plevnei, Witting şos. Cotroceni, Berzei şi până la Calea Griviţei, este actualmente înţesat de poliţişti peste 200 agenţi, care au primit anumite indicaţii şi instrucţiuni precise caută ac­tualmente pe asasinul nebun care a provo­cat atâta vâlvă şi mai ales indignare în rândurile populaţiei Capitalei. Deasemeni, sunt indicii că al treilea pa­chet ar fi fost asvârlit de criminal tot în Dâmboviţa, astfel că se vor întreprinde sondagii în anumite puncte ale râului. Opinia unanimă a poliţiştilor însărcinaţi cu conducerea anchetei în acest senzaţional caz de asasinat, este că ucigașul va fi prins într’un timp relativ scurt. cum se mmm NOUILE CARTELE CEOR CE P LE-AU SCOS CETĂŢENII CARE AU ÎNTÂRZIAT VOR PLĂTI O SUPRATAXĂ DE IQBOQ LEI Prefectura Poliţe* Capitalei Oficiul de control al Pâinii comunică următoa­­rel3* întrucât mulţi cetăţeni au neglijat să-şî scoată cartele 1947, pentru pâine el alte articole raţionaliazte, cu toate că la distribuirea acestor cartele s'a lu­crat efectiv 31 zii© (faţă de 24 în 1946) timp în care toată lumea ar fi putut să scoată cartela, s’a hotărât prelungirea distribuire! cartelei după cum urmează: Cu începere de Marţi 3 Iunie a. c. distribuirea se va face în modul urmă­tor: Pentru cetăţenii din sectorul I Gal­ben şi Suburbanele Băneasa, Herăstrău şî Iţei, iai circ 3­ a, de poliţia din str. Mareşal Badoglio No. 14 (piaţa Romană) Pentru cetăţenii din sectorul II Ne­gru şi suburbanele Colentîna, Panteli­­mon şi Dudeşti Cioplea, la circa 15.a Tip poliţie, la şcoala Malbin din str. Tei WW Kg» a teamig & & & «taţia Pentru cetăţenii din sectorul 3 Alba­stru şi suburbanele Rahova, Cons.­­Brâncoveanu şi Principele Nicolae şi Iîhencea la cîre 22 din str. Leon Vodă Noi 14 (tramvai 12 staţie Bul Mără­­şeşti). Pentru cetăţeni? .lin «actorul 4 Roşu circ 33 de poliţie calea Griviţei No. 71 Pentru cetăţenii dîn suburbanele Şer­­ban Vodă, Apărătorii Patrie­, Popasil Leordenî, la postul de jandarmi Şerban Vodă din şoseaua Giurgiului Pentru cetăţenii din suburbanele Gri­­viţa, Marele Voevod Mihaî şî Gri­viţa Triaj, la­ primăria oraşului Grivîţa Se vor elibera cartelele cu începere de Marţi 3 Iunie până Duminică 22 luni© Inclusiv, între orele 6-21 fără în­trerupere In urma urcărei salariilor personalului angajat special pentru a­­ceastă operaţiune şi preţului materia­­lelor, cartele va fi plătită cu o supra -tor. stofe s»­­MM taxă de 20.000 lei, aşa că cetăţeanul va f­actorilor, precum şi alţi vorbitori care au nlfCctf AanfM. tol«« MA AflA ttot ----- vreto ari elogiat viaţa şi opera lui Mihail Sebastian. LUI COMEMORAREA MIHAIL SEBASTIAN Ieri, la orele 0, a avut loc la liceul evre­­esc ’’Mihail Sebastian“ o impresionantă solemnitate, în cadrul căreia a fost come­­morată împlinirea a doi ani de la tragica moarte a scriitorului şi profesorului Mihail Sebastian. Au fost de faţă numeroase personalităţi ale vieţii culturale din Capitală, în frunte cu d-nii prof. Al. Rosetti, Petre Mirescu, secretar general la Ministerul Educaţiei’ Perpessicius, N. D. Cocea, Carr­i­­petreseu’ Camil Balthazar, George graca, ziarişti’ studenţi, elevi etc. Au luat­ cuvântul d-nii prof. Paul Isco­­vici, în numele liceului, d. Petre Mirescu în numele Ministerului Educaţiei Naţio­nale d. Perpessicius în numele scri­itorilor, d N. D. Cocea din partea Sindi­­catului ziariştilor, c. Antonia din partea PLĂGI alt PfeULPUh osantpără jjAwmoan­a“ Bd. BrâncoveanuU) 20 (­Pisatei S­î. Gheorghe) CINE DE ASISTENTA MEDICALĂ GRATU­I­T A Ministerul Sănătăţii face cunoscut că vor beneficia în mod gratuit în spitalele, sanatoriile şi aşezămintele ministerului, bolnavii care prezintă acte de pauper­tate sau care sunt în stare de vădită sărăcie; lumea IOVR precum şi f­amilii­­le lor; funcţionarii publici . Taxele de spitalizare, intervenţii chi­rurgicale, radioscopii, analize etc. sunt următoarele: Taxa zilnică de spitalizare d. I 250.000 lei; d­. II 150.000 lei; d. III 70.000 lei. Radioscopii pulmonare: d. I şi II 80 mii lei; d. III 30.000 lei. Radioscopii de inimă: d. I şi II 80.000 lei; d. III 40.000 lei. Analize urini: cl I şi II 70.000 lei; d­. IV 24.000 lei. Analize sânge (seroreactia B. Wasser­mann) eh I şi II 11OO.OOO lei; cL II 20 mii lei. Sue gastrid­, "duodenul: d. I și II 150.0000 lei; d. III 30.000 lei. Iar pentru tratamentele dentare, co­roane cu materialul clientului se percep taxele: d. I și II 50.000 lei; d­. III 30 mii lei. T­E­LEGFIAIV!­A M. s. mim mamă ADRESATĂ D-LUi I. SADOVEANU La telegrama de felicitare adresată de d. Mihail Sadoveanu preşedintele A­­dunării Deputaţilor, Majestăţii Sale Re­gina Elena cu ocazia zilei onomastice, Maiestatea Sa a trimis următorul răs­puns: D-lui Mihail Sadoveanu Preşedintele Adunării Deputaţilor Loco „Mulţumesc călduros1" ■ IT 1 1 Elena PAG, 3-a LUA a KUNIE Se redeschid băii® j ^minerale Boda-Sulfu'- [ rtc® dâra Rupea TâriBawa-M'are. Pemas'CSiMEe ei sole I ceralraa reBiaircalism­M- j fituaj dureri de ©sscj unwr £lămuri scg**b4'8Bâ^as.®, boli e2e pâele3 peuaSmu L absfflrfbîtpsa umidități- | lloa*s e£c. Iassini de scris cu carul mare şi normale maşini portative Maşini de calculat adu­nat, vinde convenabil firma ME­­CANO Atelier special pentru re­parat, cu piese originale. MECANO, Strada Filici No. 10 (Piaţa Senatului). Tel. 6.25.16 SIRE m Fă STRUCTURA N O U 11 LEGI. fi ECOHQMATELOR In cadrul măsurilor pentru o mai bună aprovizionare a salariaţilor cu produse de primă necesitate, astăzi va avea loc la ministerul Industriei şi Comerţului, o conferinţă prezidată de d. Mira director al salariilor şi tarifelor din acest mini­ster. La această conferinţă vor mai par­­ticipa câte un reprezentant al U. G. I. R.-ului, C.­ G. M., Aprovizionării, Finan­ţelor, B­N R. Cu acest prilej se va lua în discuţie noua lege a economatelor. După informaţiile pe care le deţinem, se va da o deosebită atenţie capitole­lor privind finanţarea, controlul, apro­vizionarea şi degrevările de impozite şi taxe pentru mărfurile distribuite în eco­­nomate, salariaţilor.­­ In principiu proectul de lege al eco­nomatelor care va trece în discuţia Ca­merei în actuala sesiune, va fi întocmit în concordanţă cu prevederile legilor e­­conomice anunţate de ministerul Indu­striei şi Comerţului, legea creditelor, legea controlului economic precum şi cu legea sabotajului, care este în pre­­gătire la ministerul justiţiei. PROFRIETOTALI AGRARE n se m BiHs sos 2 DE CUPRU UND­E PROECTUL DE LEGE PElNTRSI CIR- CULATIA BUNURILOR RURALE Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a întocmit un proect de lege prin care se reglementează circulaţia imobilelor agri­­cole In cursul săptămânei viitoare acest proect va fi supus desbaterilor Parlamen­tului. Potrivit acestui proect se înţelege prin imobile agricole toate terenurile ce se află în afara zonelor oraşelor , afară de pă­duri şi vii. Pipeprosteţile sau se pot divisa sub 2 ha. Prin această lege se fixează un minimum de 2 ha. sub care nu se pot diviza proprie, taţife agricole, nici prin succesiune, nici prin vânzare. Vânzările de terenuri agricole nu se vor putea face decât cu autorizarea ministerului de Agricultură. In judeţe vor funcţiona pe lângă Came­­rele de Agricultură Comisiuni locale care vor avea în atribuţiile lor acordarea de autorizaţiuni pentru achiziţionarea de te­renuri rurale. Cim sa pot da aisvorssa­­fsuk­si de csimpărars La darea autorizaţiunilor­ unu­l­­din crite­riile de bază va fi ocupaţia principală de agricultor pentru cel care doreşte să cum­­pere teren De altfel această clauză a ocupaţiei prin­cipale agricultura este prevăzută şi în ceea ce priveşte dreptul de succesiune ce­­lui mai bine pregătit dintre moştenitori de a continua în condiţii bune exploatarea agricolă. Maximum de aiurată Se prevede deasemeni că achiziţionările de terenuri rurale nu­ pot trece de limite de 30 ha, prin moştenire se poate ajunge până la 60 ha, acestea decurgând din faptul că legea de­ reformă agrară a fixat plafonul la 50 ha când numai unul dintre soţi este proprietar agricol, iar dacă şi celălalt a fost expropriat a avut dreptul la o cotă de 10 ha, deci în total 60 ha. Dacăpre5 de pg*eEmfi.Mine 1 al Steiului Legea prevede exercitarea dreptului de preemţiune al Statului asupra proprietăţi­lor mijlocii până la 60 ha, în cazul în care acestea ar fi scoase în vânzare. Deasemeni pentru fermele model se va exercita dreptul de preemţiune în cazul în care acestea ar fi oferite spre vânzare Asupra dreptului de moştenire a ferme­lor sunt prevăzute dispoziţiuni prin care se arată că moştenitorii trebue să aibă ca principală ocupaţie agr­icultura. In caz con­trar fermele trec asupra Statului, fireşte cu dreptul de despăgubire. pro­nevelete z Conferinţa d-lui deputat MIM Miercuri 28 Mai a. c. a avut loc la Ate­neul Român conferinţa d-lui deputat Mi­hail Fiorescu, organizată de Apărarea Pa­­triotică. In prezenţa unui public numeros conferenţiarul cunoscut pentru trecutul cu de luptă antifascistă, a vorbit despre ’Masacrul de la Zidul Federaţiilor“ (Sfârşi­tul Comunei din Paris, 28 Mai 1871). Bine documentat, d. deputat Florescu a prezentat condiţiile care­ au dus la procla­marea Comunei, relevând unele analogii cu situaţia din 1940. Tradiţia luptei comunarzilor a supravie­ţuit d­in plină teroare germană poporul francez a continuat să comemoreze căde­rea Comunei, prin pelerinaje la Zidul Fe­deraţiilor, acolo unde 30.00 parizieni au fost ucişi de mercenarii criminali ai lui Thiers, predecesorul întru trădare al lui Petain. Astăzi oligarhia franceză continuă să submineze Franţa ameninţând prin mane­vrele lui De Gaulle, libertăţile republicane şi democratice. Insă poporul francez strâns unit în ju­­rul conducătorilor săi rămaşi credincioşi năzuinţelor sale legitime, continuă lupta pentru apărarea libertăţilor democratice — a încheiat d. deputat Mihail Florescu. asusnapam Şefii posturilor k­asnnarai auto izaţi siiresc pro­cese­­verbale pentru abaterile de la legea de exercita ca­driilu­i Ministerul Industriei şi Comerţului a dat o decizie prin care se dă dele­gaţie specială tuturor şefilor posturi­lor de jandarmi din ţară, să constate săvârşirea abaterilor de la dispoziţiu­­nile legii pentru reglementarea exer­ciţiului comerţului, prin încheere de procese-verbale. . .

Next