România Liberă, iulie 1947 (Anul 5, nr. 880-904)
1947-07-01 / nr. 880
JtBBE CosiweîifÎEâ Cae'fesrsta romătto-jj wgttslaw IN IUGOSLAVIA (Urmare din pagina rationale ale popoarelor iugoslave.despreţ noua cultură iugoslavă. D-sa Jie a spus: „...Se observă la noi, în largile mase populare un mar© interes pentru cultură şi pentru ştiinţă. Această cultură care a fost ori rezervată numai claselor privilegiate, a devenit un bun al tuturor. De aceea e explicabil că la nal iniţiativele creatoara au început să vină, din sânul poporului. Ni se cer cărţi, ni se cer artişti, ni se solicită toatre şi universităţi. Intr’un singur amarandilat de 5 ori mai multe cărţi ca in toată istoria iugoslaviei. în Voevodina pentru câteva sute de mii Ide oameni funcţionează astăzi peste 600 trupe teatrul®, cu pest© dî.FM artişti. In Slovenia sunt Î.ES9 societăţi corale formate toate din iniţiativa îoreană. Ajutăm foarte mult această idesvoltare. Am instituit sute de premii şi, mai mult am format echipe care umblă prin toate ţara să recolteze talente, pe care să 1© oferim poporului”. Care este caracterul acestei nouiculturi? Noi am avut o puternică tradiţie de literatură luptătoare. A existat totuşi, o puternică influenţă a formalismului apusean asupra artiştilor şi scriitorilor noştri. Condiţiile noui al© vieţii au cerut ca această viziune să se schimbe. Cultivăm o aină nouă, mai umană, fundată pe valori sociale, de luptă pentru binele şi dreptatea tuturor. In felul acesta putem spune astăzi, că în Iugoslavia înfloreşte 0 cultură eroică. —Şi despre creatorii ei —„ Care sunt personalităţile reprezentative ale culturii noul iugoslave? ,,...11 avem pe istorele romancier IVO ANDRÉOS, de la care aşteptăm o frescă literară a luptei noastre pentru eliberai©. El este preşedintele scriitorilor iugoslavi. Pe urmă îl avem pe KRLEJA, un reputat prozator.. Dintre poeţi îl citez pe JUPANICÎ, pe NAZOR, care deşi în vârstă de 80 de ani, a luptat în rânduirile partizanilor. Printre tineri mai preţios petenii vermiül® sale luptătoare mi se pare ZAGOVÎCI. Discuţia noastră a continuat asupra organizării vieţii culturale iugoslave. ■ D. Râbnicar ne spune:’ .. !Prin administraţia descentralizată şi populară care s’a introdus la noi flecar© republică îşi are ministerul ei de educaţie şi cultură. Ministerul Central nu are decât o funcţie de coordonare a ministerelor şi comitetelor de pe lângă toate republicele federative. Iată de ce, conducerea centrală a acestui sector de activitate publică şi-a însuşit denumirea de Comisiune pentru Cultură şi Arte a Republică Federative Iugoslave”. In acelaş sens scriitorii şi artiştii au o uniune generală la Belgrad care numără mai mult© mii d® membri dar îşi au totodată, uniunile lor afiliate P© lângă fiecare republică. In felul acesta iniţiativa populară îşi găseşte© modalitateu mult mai uşoară d© a se manifesta. „Vă rugăm să ne spuneţi ceva asupra desvoltării literaturilor naţionale ale popoarelor iugoslave. D. Râbniv:" ne răspunde: .....Ateea de‘chi, ami a început o viaţă a naţionalităţilor. Este însă o mare dispropoiţie intre nivelul lor cultural. De aceea în planul nostru cincinal am luat hotărârea, ca la încheierea lui să nu mai existe nici o diferenţă între nivelul cultural al Slovenilor, al Macedoneştilor, al Croaţilor etc. Bineînţeles, culturile acestor popoare se desvoltă liber în limbile lor naţionale aşa cum stipulează Constituţia republicii noastre democratice, federative şi popular©”. Răspunzând la ultima noastră întrebare, d. Vladimir Râbnicar şi-a exprimat astfel impresiile asupra convenţiei Culturale româno-iugoslave semnate joi: — „Consider că scopul colaborării noastre pe plan cultural o formează condiţia ca poporul nostru să ajungă la un stadiu cât mai înaintat de cunoaştere reciprocă. Ea se va manifesta desigur prin schimburi imense prin traduceri, prin călătorii, prin cursuri etc. Şi sunt sigur că prietenia pe car© am manifestat-o de atâtea ori nepe erele noastre, la care se aflaugă dorinţa sinceră de celaborare, vor contribui la menţinerea libertăţilor câştigat© prin Urată şi la progresul cultural, el ambelor ţări — a încheiat d. Râbnicar. raiv,PACLSIR . Î1ST1bk (Urmare din pagina II a) „E linişte în ţară. Ţara trăeşte momente â© acalmie’. înregistrăm numai ilustrativ, liniştea din ţară fiind greşit interjuctată „acalmie” în momente care preced eforturi şi gigantice încordări in muncă. înregistrăm totuşi pentru culoarea locală (naţională) pe care reuşeşte totuşi să o redau, şi mai ales pentru semnificaţia acestui „în ţară e linişte”, care presupune cu necesitate liniştea împărţită pe cap de locuitor, pe gospodării, cătune, sate, târguri şi oraş®, ea însăşi — liniştea — produsul unei atmosfere de încredere, de stabilitate, de siguranţă, de perspective senine. Şi acest lucru spus de un adversar declarat al regimului, propriile noastre concluzii. Dar adversarul s’ar dezice pe bM© dacă n’ar adăuga ari situaţii în măsură să-i justifice atitudinea critică şi până la urmă opoziţia. „Şi totuşi nimic nu limpezeşte atmnosfera de pâslă şi nelinişti ce ne În/comjoară”. Am cîtat fraza cu sentimentul reproducerii unei spovedanii. Autorul articolului este în sfârşit sincer, nu inventează. Mai mult decât atât. El este un purtător de cuvânt, exprimând p® scurt starea de spirita amicilor şi mai marilor săi, atmosfera „de panică şi nelinişti” ce-i fccssnţoară. Intr’o ţară în linişte, cu mulţimi suferind de pe urma privaţiunilor dar liniştite din partea siguranţei lor, a drepturilor şi perspectivelor lor, iată o sită lume, mică, gravitând im jurul couaselor şi al băncilor, o lume restrânsă de beneficiari, de creditori ai tuturor regiisinffldreaui-populare, trăind în „pâcla” întunecatelor lor interioare, în „neliniştea” produsă ele comoara de forţă populară pa care nu o mai pot nici zăgăzui, nici corupe, nici oprima. E o pâclă pe car© — să spunem drept — nu o vedem în perspectivă decât mai deasă, mai comprimată. Şi sunt „nelinişti” pe care lumea aceasta da moşieri expropriaţi, de bancheri ridicaţi la rangul de nobili în urma carnetei pe care au aplicat-o săracilor generaţii de- a rândul, credem, ştim, nu vor avea prilejul decât să se înmulţească. Dar poate, de pildă, eventuala „nelinişte” a speculanţilor de medalii (şi perioada unor asemenea „nelinişti” nu va întârzia prea mult), să supere, să jeneze măcar starea de linişte, de siguranţă şi încredere în perspectivele viitorului, proprie majorităţii? Sau poate exista vreo îndoială că „neliniştile” acestei lumi de foşti privilegiaţi ai agilor, pot fi risipite fără a arunca in braţele nelinişte, în braţele spaimei, o lume întreagă de oameni ai muncii, de intelectuali şi muncitori, plugari sau funcţionari, care ar vedea în aceasta întorsătură — şi pe bună dreptate — o capitulare a regimului în faţa complotului bogaţilor, o trădare? Fără îndoială, regimul a avut de ales. Cu sau împotriva săracilor, cu sau împotriva bogaţilor. O egală solicitudine pentru ambele categorii istoria a dovedit-o ca imposibilă. Or regimul a clas. .El este cu poporul pentru că este al lui. Şi nu este, nu poate fi cu ceilalţi. Bogaţii, foştii latifundiari, bancherii, toţi laolaltă azi speculanţi de aur şi devize, se neliniştesc. Nimic mai natural. Să le plângem de milă? E linişte în ţară. Climatul este prismic efortului pe care ţara îl aşteaptă din partea oamenilor ei. Climatul este prielnic muncii, muncii încordate, elanurilor creatoare victoriilor în domeniul refacerii. Cu neliniştile se ocupă cei care au timp şi motive, cei care trec — în declin — spre repdSul prea plăcutelor şi remuneratchilor lor privilegii. Intr’un fel este şi aceasta o consolare: rămân cu neliniştea. E cazul, credem, să Ie-o lăsăm. Niculae Bejau . PERSPECTIVELE RECOLTEI DIn ANUL ACESTA (Urmare din pagina I-a) tuia întinsa câmpie a Munteniei, căci grâul îngheţase în timpul iernii, iar porumbul în genere nu avea pic ere răveneală: în Ialomiţa, inima Bărăganului, nu căzuse nici o picătură până în Iunie. îngrijorarea era atât de mare şi dorinţa publicului de a şti dacă cel puţin a plouat în altă parte era atât de vie, încât gazetele urmăreau buletinul meteorologic ca pe un comunicat de stat major pe timp de război. Ploile au venit exact în ceasul al 12-lea. Tot, ce răsărise, s’a înviorat ca prin farmec. Dar rămăseseră încă multe pârloage. Terenurile unde îngheţase grâul, unde sămânţa de porumb nu fusese bună, unde uscăciunea nu îngăduise fierului de plug să pătrundă toate aceste locuri trebuiau recâştigate. Cu un elan deosebit plugarii au arat şi semănat pentru a treia oară, pământul lor, până în ajun hain. Era cam târziu, dar nu prea târziu. Perspective cari au teama şansele să fi© confirmate Graţie efortului suplimentar depus de cultivatori între o ploaie şi alta, suprafaţa culturilor de porumb a crescut, de la 4 milioane 200 mii ha, la aproape 5 milioane ha., au mai fost puşi cartofi, s’au făcut cuiburi de fasole, s’au răsădit, multe legume, etc Până şi Cultura orezului promite să sârg dela 300—250 vagoane, cât a fost anal trecut, la 8-900 vagoane. Abundenţa picilor, calitatea lor, epoca în care au ereut şi mai ales mune®, înverşunată a ţăranilor români fac ca în cazul când vremea eVoluează normal — căldură de „sezon”, ploi moderate în iulie şi August __să avem la toamnă următoarele cantităţi aproximative de produse agricole: • Grâu, secară, orz, ovăz 130-150.000 vag Porumb Orez Cartofi Sfeclă de zahăr Floarea soarelui Fasole 500. .600.000 900 80—100.000 55—60.000 25__30.000 12—15.0O0 Cum din sfeclă se extrage 15—18% zahăr, iar din floarea soarelui cea 30% ulei, vom putea conta la toamnă pe o producţie medie de 8__9000 vagoane zahăr şi una egală de ulei. Plantele furajere: lucerna, trifoiul, iarba de cosit au avut deasemeni condiţiuni optime. Vitele de muncă şi cele de tăiat îşi v©r dubla în scurt timp greutatea iar hrana lor va fi asigurată pentru la iarnă Leguminoasele vor fi mai pline decât în anii trecuţi iar varza, castraveţi, roşiile, vinetele vor constitui un st°e important pentru toamnă şi aprovizionarea de iarnă Perspective de export Multă lume se întreabă dacă România va putea exporta din produsele ei agricole. Unii s-au şi grăbit să anunţe exporturi masive viitoare. Fără să excludem aceste perspective dorite, putem afirma cu certitudine că problema aceasta nu se va pune pentru factorii de răspundere decât în momentul când toată recolta va fi strânsă,evaluată, comparată cu necesităţile generale, și mai ales după asigurarea unor rezerve. I. L. ...-via-w .r-usm APROVIANAREA INDUSTRIILOR CU ARTICOLE TEKE La ministerul Industriei şi Comerţului se lucrează în prezent la stabilirea unor nouă norme pentru aprovizionarea industriilor cu articole tehnice de piele. Potrivit acestor norme repartizarea acestor cote va fi făcută direct de minister. întreprinderile vor înainta cereri în acest sens Ugirului care la rândul lui le va înainta ministerului însoţite de referatele în legătură cu nevoile fiecărei întreprinderi în parte. MOSCOVA, KMP UL VHtll (Urmare din pagina l-a state climaterică, unde-şi aveau reşedinţa de vară boerii. Tot acolo aveau loc, înainte vreme, concertele şi festivalurile muzicale de vară. Astăzi, Sokolniki este dat accesului publicului mare şi metroul constituie un mijloc de transport eftin şi rapid între parc şi oraş. Parcul posedă un teatru de vară de 5000 de locuri, un amfiteatru pentru concerte simfonice festival© şi un cinematograf în aer liber. Parcul Stal în Fostul parc Ismailovsk, care a aparţinut ţarului, se numeşte astăzi Parcul Stalin. El este aşezat într’o mare pădure, în care aveau loc vânătorii© ţarului. Acolo creşteau In libertate Urşi, lupi, vulpi, cerbi, etc. Din care cauză acest parc de vânătoare se numea menajeria Ismailovsk. Un loc de 1580 de hectare din această imensă pădure a fost transformat în ceea ce se numeşte astăşi, parcul Stalin. Deşi şi acest parc se află în afara Moscovei, accesul până aci este foarte uşor şi puţin costisitor, pin cartea liniei de metro, care îi deserveşte. De la capătul liniei de metro, o alee de tei duce la parc . In acest parc au loc marile şerbri popular© ale Moscovei. Există dearmeni aci o şcoală şi un teren de dans, săli de lectură, pavilioane de odihnă, cetatea sportivă a copiilor, săli de expoziţii, etc. Aci vor avea loc în Septembrie expoziţiile de aniversare a 800 de ani de existenţă a oraşului Moscova. Tot aci se va pregăti o expoziţie aniversară a trei decenii de existenţă a statului sovietic. Alte Secur de recreaţie In centrul Moscovei se mai află numeroase grădini, dintre care cea mai importantă este „Ermitajul" unde au loc spectacolele teatrului de operetă din Moscova. Tot aci se dau concertele simfonice de vară. In alte grădini de vară au loc spectacolele teatrelor moscovite rămase pentru stagiunea de vară. Fiindcă majoritatea marilor teatre intră în vacanţă şi trupele lor pleacă în turnee în provincie. Astfel, în cursul acestei veri, teatrul Vahtamgov va da spectacole la Leningrad, teatrul Comsomolilor la Kislosavodsk, în Caucaz, teatrul Ermolov la Riga, iar teatrul Stanislavski va juca la Soci, pe malul mării Negre. In schimb, omul din marile teatre de vară din Moscova va găzdui spee-Is rolele Teatrhzliveli din Georgia EXCRESIE IN PIEŢELE CAPITALII ! MERCURIALUL DEVINE O REALITATE NIŞTE EVAXIONISTE, ROŞI SUMBSENTI PÂNĂ mh CART©Eil SINCEP SA SOSEASCĂ O excursie %rin pieţele Capitalei este foarte instructivă. O seamă de amănunte Interesante ies cu acest prilej la iveală. Mercurialul nu se dovedeşte a fi chiar atât de neluat în seamă cum le place unora să afirme. lată de pildă că mai toate alimentele se găseau ori în Piaţa Naţiunii cu preţuri conforme cu cel din mercurial (ceapă verde, caise, pere, varză, morcovi, mărar şi pătrunjel). Lipseau cartofii şi roşiile. De lipsa primilor ne-am mai ocupat. E o lipsă reală şi primăria a trimes cumpărători în judeţele din Ardeal pentru procurarea acestui aliment. Rezultatele trebue să sosească azi sau mâine. Nu în aceiaşi Situaţie sunt roşiile care se găseau joi din abundenţă şi au dispărut Vineri odată cu fixarea preţului oficial la 120.000 lei kg. Intrebându-l cere-i cauza aceastei dispariţii, un negustor mi-a spus că s-au tereninit pur şi simplu. Mai sincer un altul mi-a mărturisit că roşiile au plecat în vilegiatură, fiindcă în localităţile balneare preţurile simt încă libere. Procedeul acesta al dispariţiei la fixarea preţului maximal a devenit clasic■ In actuala situaţie, dată fiind ploi din ultimul timp, recolta de roşii este abundentă şi azi sau mâine negustorii vor trebui să le scoată în vânzare, cu atât mai mult cu cât primăria a cerut concursul organelor ministerului de interne pentru a se împiedeca evaziunea alimentelor din Capitală. Iiste o piaţă volantă In piaţa Gemen! am găsit cam aceeaşi situaţie. Pe lângă alimentele din Piaţa Naţiunii, se mai găsea şi peşte, şalău la 300.000 kgr Şi caracudă la 200.000 lei kgr. La obor," erau roşi! Ia preţ maximal. In strîimb, foarte pipernicite, o surpriză plăcută a constituit-o dri dimineaţă apariţia cartofilor. Atât în Piaţa Obor, cât şi în Piaţa Regina Măria, cartofii s’au vândut la preţul din Mercurial. Sarplîna cartte Pe lângă articolele obişnuite poţi găsi în piaţă: făină (de toate calităţile şi toate gusturile, inclusiv cel de cretă), drojdie de bere, struguricu gustul celor din fabulă (bani pentru ciorbă), ziare vechi şi — să nu vă mire — curăţenie. E drept că nu în timpul vânzări î ci imediat după aceea. La ora 1, toate spaţiile afectate piritelor sunt spălate şi curăţate, încât capătă aspectul unor străzi de Capsală. Sau ca să fie mai exact — aspectul pe care ar trebui să-l aibe aceste străzi [ Rep. BORURILE DE flSAl. C0HS1S1 MEIMNONAL C. A M. aduce la cunoştinţa fumătorilor domiciliaţi în Capitală că pentru săptămâna 30 Iunie—6 Iulie 1947, este valabil bonul 18 albastru dând dreptul la 120 bucăţi şi bonul Nr. 18 roşu pentru 100 bucăţi. mmik DE COOPERATE VA FUZIONA CU ACADEMIA COMERCIALĂ In aula Acadrirrîifei Comercîalfe a avut loc îer: adunarea »Ridicatului profesorilor universitari dela această facultate, pentru alegerea noului comitet de conducere. Dacă ca au fost citite rapoartele resoartelor respective, S’a luat în discuţie profetul învăţământului universitar economic, întocmit de rectorul Academiei Comerciale d. M. Mazilescu, si s‘a căzut de acord ca Academia de Cooperaţie să fia integrată în cadrul Academiei Camerei ale. Se crede că acest proect va fi pus in aplicare in scurt timp. Noul comitet se compune din: preşedinte , Prof. D R. Ioaniţescu, vicepreşedinţi d. prof. I. Gh. Dumitrescuşi M. Mazilescu, secretar general prof Cacîuc, casier ing.Fache. Au fost de faţă d-nîi: ing. Vulpanovîcî din la Comisia locală şi prof Grigore Dumitrescu ,dela Comitetul Central al Universității București. întocmirea unui plan de loom al înferiei petrolifere La Ministerul Minelor şi Petroluluis© întocmeşte în momentul de față planul de lucru al industriei de petrol car© urmează să ii© efectuat până la sfârşitul anului curent. Se prevede o mărire a producţiei în aşa fel încât aprovizionarea industriilor căilor ierți o să fie compiei asigurată. In cadrul aceluiaș plan s’au prevăzut și măsurile pentru intens liberea importurilor de materiale trtat de necesare acestei importante industrii. CONFERIŢA BALCANICĂ EXPERANTISTA Recent s-a întors în Capitală delegaţia română care a participat la Conferinţa balcanică esperantistă, ţinută în oraşul Varasani din Jugoslavia. La lucrările Conferinţei au participat delegaţi din Bulgaria, Ungaria, România şi Jugoslavia, luându-se între altele hotărîrea de a se intensifica legăturile culturale dintre cele patru țări şi prin ajutorul mișcării esperantiste. MOARTEA UiJ FUNCŢIONAR SUPERIOR Sâmbătă la orele 18 a încetat din viaţă, în urma unui accident, la spitalul C. F. R. Nr. 2, d. Marin Duţu, director, de îp ipluigfcorpl dq “terpî, ^ A'" ‘ ” %!t ALIŞTILQR Ce am văzut în €eh©slova«5a Azi, Duminică 29 Iunie 1947 orele 10 dim va avea loc în Palatul Sindicatului Ziariştilor din Bd. Carol 21 (Cinema Corso) un sympozion organizat de comisia culturală, In cadrul căruia vor lua cuvântul D-nii George Macovescu- Nicolae Moraru şi ştefan, Tita înapoiaţi recent de la Punga, unde au participat la congresul internaţional al ziariştilor. Sympozionul va fi urmat de un program artistic la care îşi dă concursul ă-na Nella Dimitriu de la Opera Română şi D nul Fory Everle. In final va rula filmul de mare succes “Suspiciune“. Intrarea liberă. ^iv. j.'.'jvf .v..j,aL-jjLv.j. 'nil**.' CENTRE RECREAM PENTRU TINERET ŞCOLAR Marţi 1 Iulie a. c. vor începe în Capitală funcţionarea centrelor recreative pentru tineretul şcolar care rămâne în Bucureşti în lunile de vacanţă. Centrul Nr. 1 Ştrandul Tineretului: înunt, plate, gimnastică, jocuri, etc. după următorul__,Program: Luni, Miercuri şi Vineri între orele 9—12, elevi; Marţi, Joi, Sâmbătă între orele 9—12, eleve; Centrul Nr. 2 Tennis Club Român: Tennis, Basket, Volley. Elevi (eleve) în fiecare zi între orele 8—11 centru! Nr. 3, Stefflottul Tineretului: Atletism, jocuri sportive, în fiecare zi, orele 17—19. ’ Toate aceste activităţi organizate de Subsecretariatul de Stat al Educaţiei Tineretului prin Inspectoratul General al Educaţiei fizice în colaborare cu O. S. P. prin Resortul Şcolar şi Federaţiile sportive, sunt puse în mod gratuit la dispoziţia tineretului şcolar în lunile Mie şi August. RIDICAREA TITLURILOR DE RENTĂ Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţă deţinătorilor de titluri de rentă română internă amortizabilă următoarele: Sumele corespunzătoare titlurilor de rentă română internă amortibilă, nedepuse la plată până la 1 Iulie 1947 ,vor fi vărsate într’un cont special laCassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, la dispoziţia detentorilor, de unde vor putea fi ridicate contra prezentării titlurilor şi cu îndeplinirea formalităţilor legale. PRODUCTUL DE CĂRBUNI UE PE VALEA JIULUI Producţia de cărbuni a minelor din Valea Jiului dela începutul acestui an până în ziua de 23 iulie a. h. s-a ridicat 693.348 tone brutto. In aceiaşi perioadă a anului trecut producţia a fost denunţat 588.439 tone. Astfel producţia anului 1947 marchează până acum un spor de 18,3% faţă de acea a anului trecut. Acest spor este în continuă creştere datorită muncitorilor şi tehnicienilor din Valea Jiului pentru realizarea programului trasat la proms. * A?»* Jiul ţări, v CE CUPRINDE PROECT DE LEGE PENTRU CONTROLUL SUITELOR Proiectul de lege pentru controlul utilizării creditelor, aprobat de ultimul consiliu de miniștri, atribue Băncii Naționale a României, ca mandatară Statului, acest rol. Sunt supuse prevederilor legii toate întreprinderile bancare şiinstituţiile de credit publice şi private funcţionând în România, chiar dacă funcţionează pe bază de legi organice speciale şi chiar dacă nu sunt supuse legii pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă, precum şi persoanele fizice şi juridice, care primesc credite de la întreprinderile şi instituţiunile de mai sus, în mod obişnuit sau izolat. O dispoziţie importantă a proiectului acordă delegaţilor Băncii Naţionale a României împuterniciţi special în acest scop de consiliul de administraţie, dreptul de a efectua cercetări asupra operaţiunilor de credit ale întreprinderilor, instituţiilor şi persoanelor de mai sus, precum şi a constata orice infracţiuni în raport cu aplicaţiunea acestei legi, indiferent de sediul sau domiciliul celor cercetaţi. Delegaţii Băncii Naţionale a României, astfel împuterniciţi, dobândesc calitatea de ofiţeri de poliţie judiciară în ceea ce priveşte aplicaţiunea prezentei legi, iar organele forţei publice sunt îndatorate a le da concursul, la cerere. Deşi nu face bei siguri leftke V » „PITlfiOIKll POS10UT diploma bacalaureat NoL 68763. O declar nulă în mâinile oricui s’ar găsi. Galiţer Riva. Vând garderobă, studio, toaletă, florentin preţ convenabil. Plus maşină de gătit. Adm. sați str. Romulus 75 et. III camera 0 d. Haas. Intre orele 8—11. Pericapă eledrtică S.OOO litri oră motor trifazic cuplat direct pe plasament de fontă original. Adresați: Zaharia 2.60.46 str Berechet Tei 19. Gom se va acorda scutirea de impozitul exsrpisal de 12% In urma intervenţiei USIC-ului, Ministerul de Finanţe dă următoarele lămuriri suplimentare cu privire la impozitul excepţional de 12% la vânzările de detaliu efectuate de magazinele cu comerţ mixt, în cazul când vânzările de gros sunt deosebit contabilizate de cele en detail. Scutirea acordată prin adresa din 15 Mai c. operează pentru toţi comercianţii, care şi-au înregistrat vânzările de detaliu distinct de cele de gros în registrele contabile (jurnal, şi cartea Mare) în creditul contului de mărfuri. flifiTELSilî! MĂRCI POŞTALE cumpăra sî vinde caa preţuri excepţionale «STUDIOUL FILATELIC* Bucureşti, str. Smârdan 29 (etaj)] (Reg. com. 1352/944) In depozit: Clasoare, cataloage, reviste filatelic® străine, carnete de schimb, etc. m minim sau stenodactyloftrafă perfectă româno-maghiară, se caută. A se adresa Uniunea Populară Maghiară București, Calea Victoriei 128 A. PMTKJL COM&JtiEIST ROMÁM Secfîtsftsa do Educaflej Politică a CeeaarteliMlni Caijiîteleâ SALAATEREULUI M!ie5*df!pS 2 Eidie Î947,j orale 8S, aa*© Sggubî' symposion despre a „TEATRlfi» ©PE'Ka1 Sl B&LETPL m U. S. S.H ¥©r wertst d-ttita Dinu RSegttearMa st friilhaisi RatoiSj regizori, fatepo» iafî recast d”31 U.R.3.S I nteatrea libera. 3RSIURILE GENERALlSSlMttLUI STANN $i KARL MARX SE POT CO^iA^DA DE LA LiBfftAAlA CARTEA RUSĂ - CALEA ¥ICTCU1ES 42 TELEFON 6.11.67 sau 3.76.76 l] V.*f fJ1 l'NJCbfOd electric 1 cm. automat pentru calorifer sau crematoriu, filtru de păcură, automat trifazic de protecția ’’Siemens’ Zaharia 2,60.46. | fcs Str. Berechet Tei 19. n____ BIROU mare, bun p^tru croitori?. Rada Afumați 6. (Viitorului) Ionescu. I pierdut toate actele pe numele Ruse Petri. Aducătorului bună recompensă- Bd. Basarab 171-PIERDUT Certifftetul de absolvire pe iadiîseSe BraiSfser FilS§S3©!e©5 clasa S-a a Liceu- IîbI Teavéti© Evreesc laşi. 19 declaa* aatd. Ssa fereaiasl de Constanţa, între staţiile Ciuhitiţa şi Feteşti s’a farat d-nei (Mâftafâa Mariira peşeta cu stela șî bana. Perso«aa care va găsi actele este «negată să le tadttelta la Bss©»sreștâ, calea WSc teTlef î i Safefvatuu siea Sâredicatelor de Salarfiați PaiSalfict. Vâsîd ©ew3# de fârsă mare R-d.ui Elisabeta Kr. li Apart. III Teiefi’s* 5.12.67, D E M  F Delegaţia mintă a Abeeraţiilor Profesionale COMUNICATComercianţii de terfile şi galanterie din Basca reşt’, cart posedă honasra da distrsbji-fie ne livrate sissa teaassele 6 a şi 7-as se vor prezenta la sediul CERSAP din Bucssresta, Bd. Cărei I 1*1®. 2 etaj I pentru lămăsrări şi instrucţii ani, isscteptens de la data de 4 iulie 1047. Preşedinte, FILIP R. FILIP , Secretar General, Canstea Edit Bogo©