România Liberă, august 1947 (Anul 5, nr. 908-930)

1947-08-03 / nr. 908

iiiii!iiii!!ii!i!(!ini(fin!iifiif!niiiiiiiiimi!!iiiiirEiimí!T!i!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiimtiiiitiiiif iliiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiinuiniiiiiinuiiiiuiHiiiHiiiiiiiiiHiiiiiuiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiEiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniHiiiiiiiiiinjiniiiiiníniiuinmmmriinnnniiintnuiiiiNHiuiiiinuiii N NOI FEMEILE eee da ELSA TRIOLET ICIODATÅ nu făcusem parte din vreo asociaţie de femei. Nici ca să mănânc fursecuri, nici ca să recit poezii, nici pentru­­revendicări politice, tiu. părea pe atunci că femeile se reuneau din motive de inferioritate şi cu toate că unele din ele luptau tocmai îm­potriva acestei inferiorităţi, împo­triva inegalităţii dintre bărbaţi şi femei, nu isbuteam să înţeleg pen­tru ce trebuia tratată această che­stiune doar între noi, de vreme ca interesa pe toţi laolaltă şi putea tot atât de bine să preocupe pe băr­baţi ca şi pe femei. Nu aveam vreun motiv să mă a­­sociez cu femeile cu atât mai mult, cu cât nu aveam de gând să devin membră a vreunei ligi de sclave sau de odalisce. Aceasta nu era treaba mea — îmi spuneam. Şi pentrucă viaţa n’a fost prea dar­nică pentru mine şi niciodată nu m’a tratat ca pe-o femeie, grijile mele erau grijile lumii întregi şi n’aveau nici o legătură cu situaţia mea de femeie. Dar, iată că vine războiul. El i­­mobeilizează bărbaţii în apa stătă­toare a gropilor şi a lagărelor, in Nacht und Nebel, în noapte şi în ceaţă. Femeile au rămas singure, cu lu­­pii, începe măcelul. Inima lor e în altă parte, capul lori, corpul lor, sunt însă aici. Şi după ce ţi s’a luat aproape tot, atunci, în loc să tremuri de grijă pentru ce ţi-a ră­mas, te apuci să rişti ultima carte. Cu cât pierzi mai mulţi dintre ai tăi, cu atât familia ţi se măreşte, de­oarece cuprinde tot mai mulţi bărbaţi şi femei — pe fiecare din­tre aproapele tău. Femeile au in­trat în această mare familie, cu ace­la? titlu ca bărbaţii, pentru că ele îşi luaseră dreptul, — fără­ să ceară nimănui nimic în schimb, — de a fi emerite la egalitate cu bărbaţii. Fusesem invitată la o serbare fe­minină la Arenele Luteţiei. Un loc nostim, rotund, verde de iarbă, cu pământ cenuşiu. Pintr’un efect curios al neprevă­zutului, rochiile în culori deschise ale femeilor, ale poporului de fe­mei care umpleau arenele şi pista, se grupau în albastru-alb-roşu, cu ajutorul drapelelor şi al pancarte­lor. Estrada cea mare, care se spri­jină pe cerul exterior al Arene­lor are un ecran în fund, făcut din case adevărate, înalte, înguste şi cenuşii. Soare, căldură, muzică... O femeie citeşte o lungă list­ă fie nu­me de femei ..Moartă pentru Fran­ţa!" reia corul. „Moartă pentru Franţa!” — la resfârşire: „Moartă pentru Franţa!” Şi totuşi, a doua zi, lucrul de la Asistenţă trebue să­ continue. Aici, e numai reîntâlnirea după încerca­re, când ştii de ce eşti în stare şi că vorbele nu mai sunt discursuri în vânt. Aici sunt insignele închi­­soarei Montluc, numerile tatuate de pe braţele femeilor d­in Ausch­witz, decoraţiile partizanelor iugo­slav© ale scriitoarei sovietice uni­forma aviatoarei rochiile negre ale celor din Oradour, oraşul martir... O femeie mă apucă de mână. Nu ştiu cine e fata asta brună, cu părul s­râns şi privirea întunecată pe chipul limpede şi duios. Vrea atât: să-mi vorbească despre nişte poeme scrise de cineva în lagăr (ah, deci şi ea vine dintruim la­găr)... „Aş dori să vi le arăt: acolo, nouă ni s’au părut bune eram trei sute cincizeci la număr”. Pe neaştep­tete, îşi lipeşte obrazul ei tras de al meu: „înţelegi, aveam o prie­tenă, am fost arestate împreună, amândouă aveam copii mici. I-au­ dat să sugă la al ei, în închisoare... Îiu am sfătuit-o să-l ia cu dânsa, in lagăr, îmi lipsea prevederea, nu ştiam ce înseamnă naziştii: credeam că avea s’o apere copilul”.. Ii simt obrazul ud lângă al meu nu pot s’o mângâi, căci ştiu dina­inte ce o să-mi spună. „Naziştii i-au trecut prin camera de gaze pe amândoi, pe ca şi ne­micuţ. Avea 21 de ani. N’am fost prevăzătoare şi ea se încredea nes­pus de mult în mine, a făcut ce­­ am spus eu să facă. E vina mea! Plânge cu hohote şi se strânge lân­gă mine. Oricare dintre miile de femei din jurul nostru ar fi luat-o în braţ® şi ar fi plâns împreună şi i-ar fi­ spus că nimeni n’ar fi putut să prevadă barbaria asta. Şi nu din compătimire, ci pentru că fiecare ESTE femeia asta care plânge ca şi cea trecută prin gaze cu copilul, ca şi celelalte toate, la un loc... Am povestit despre lacrimi, şi n’am făcut bine pentru că au fost singurele pe care le-am văzut în sala aceea unde totul era speranţă, lucru pentru zilele ce aveau să vie. (Continuare în pag. IlI-a) ELSA TraiOLET SE VA INTRODUCE LEGEA MARţIALĂ 1 PALESTINA? IERUSALIM, 31 (Rader) Puternice unităţi militere concentrate între Tel A­­wav şi Nathania, au înce­put percheziţiile. Intre timp, exodul din Kathania contimaă, de teama contra măsurilor na­ifi­­tare. In diferite alta centre evreeşti din Palestina, Łos­isäSS,fieSe fre c­îsngsS­­râturi masive, așteptân­­du-se la introducerea le­gii marțiale. REDACȚIA Şl ADMINISTRAŢIA București, Str. Sărindar 5*7-9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 16.34.95. Cont Cec poștalNr.7796 M / v­.v ABONAM­ENTEl CAPITALA ȘI PROVINCIA: ti lună 125.000 lei i luni 300.000 lei UM« MMOtei 4 PAGSN1 5000 LEI plătits In numerar conf. apr. Dir. gen. P T T M­. .108. încep la 1 și 15 ale luni) fi se fac sub rezerva urcării prețului MUNCITORI SI STUDENTI­ INDIVIDUALE: 1.500.000 MUNCITORI Sl STUPcNfh AU|0R,j § ;N$j## S0C 2.500.000 I lună 1.00.000 lei vs. 12 luni ■ara '«m ■n ului ) lei 0 tei INUL V Nr. 908 , ,t.P.R DtmrSEtică 3 August 1947 1 REDACTORI RESPONSABIL: GR­I­GORE PREOTEASA NICULAE BELLII Citiţi la Viaţa Politică PERSPECTIVE PENTRU REALIZAREA ECHILIBRULUI BUGETAR e spun • nercuriie econo nee 44 MORAVURILE POLIŢIEI TURCEŞTI ANKARA 21 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei TASS transmite Zarul VATAN citează fapte din care se vede bine caracterul ■arbl trar a acţiunii poliţiei. Astfel, zilele trecute a fost bătut sălbatec la Istambul violoncelistul Edurad Gongianul, pentru că a refu­zat­ să se supună somaţiei poliţiei de a renunţa la procesul pe care fl in­tentase unui individ. Când violon­celistul s’a prezentat cu reclamaţia la şeful poliţiei, a fost­ bătut cu bas­tonul, iar comisarul care îl batea i-a spus: ,,Trebue să saluţi pe fiecare ofi­ţer dela distanţa de 30 m. iar pe co­misari dela 50 de m.”. După bătaie, i s’a ordonat lui Gon­­giagul să se prezinte la poliţistul pe care o reclamase, să-î cadă in genun­chi şi să-i sărute cişmele. Povestind acest fapte in redacţia ziarului VATAN, violoncelistul, a a­­dăugat că auzea gemete şi ţipete în beciurile poliţiei, unde poliţiştii îşi torturează victimile cu cea mai mare sălbăticie. 44 I­C F. R.A ACHIZIȚIONAT :70®© VAGOANE DIN U.R.S.S. VOM AVEA LEGĂTURA FEROVIARA DIRECTĂ CU MARAMUREŞUL - CO­NSTRUIREA UNUI POD PESTE PRUT - IMPORTA­NT ACORD FEROVIAR ROMÂNO - SOVIETIC Acordul feroviar încheiat de curând, la­ Moscova, de către delegaţia ro­mână condusă de d. subdirector gene­ral Zoltán Gyali, reprezintă pentru căile ferate române un serios ajutor în opera de refacere a acestui impor­tant sector. , Deosebit, de importantele cantităţi de materiale necesare cfr-ului impor­tate până în prezent din URSS, noua convenţie feroviară aduce o serie de­ avantaje substanţiale. C­um va fi realizată legă­tura cu Maramureşul In prezent legătura cu Maramure­şul se face foarte greoi, neexistând nicio cale ferată care să lege această regiune cu restul ţării. , Faţă de această situaţie URSS-ul înţelegând să vină în ajutorul ţării noastre a dat posibilitate prin noul acord feroviar că atât trenurile de marfă cât şi cele de călători să trea­că prin teritoriul sovietic pe distanţa Halmei—Sighet, realizând astfel o le­gătură directă. Tot în cadrul acestei convenţii s’a căzut de acord, pentru construirea po­dului peste Prut în dreptul localităţii Reni, construcţia urmând să fie exe­cutată de către direcţiunea generală efr, iar cheltuelile necesare urmând să fie suportate de ambele ţări in proporţie egală. Vom cumpăra material rulant Intensificarea transporturilor fe­roviare din ultimul timp a ridicat în faţa C. F. R. o problemă de cea mai strictă urgenţă şi anume mărirea porcului de vagoane exis­tente. De aceea unul din punctele pe care delegaţia română le-a discu­tat la Moscova, a fost şi acela al achiziţionării unui important nu­măr de vagoane de marfă. Delegaţiv­ română a pu­tut, graţie bunăvoinţei a­­cordate de către ţara ve­­ctină, să contracteze cum­părarea a 7000 vagoane marfă, care vor fi livrate de îndată. Condiţiile cumpărării sunt din cele mai avantajoase, în schimbu­l acestor vagoane urmând să se efec­tueze în atelierele c. f. r., o serie de reparaţii şi lucrări până la concurenţa sumei stabilite. Am fost stabilite şi con­­venţii tarifare O latură deosebit de importantă a acordului îl instituie desigur şi în­­cheerea unor convenţii tarifare care stabilesc regimul de plăţi al traficu­lui în tranzit ce se efectuează prin țara noastră. SENTINŢA IN PROCESUL ORGANIZAŢILOR FASCISTE dul Adevăratei Democraţii” şi „Cor­pul Partizanilor Albi”: Serghie Aurel, condamnat la 15 ani temniţă grea; Th. Dumitrescu, condamnat la 12 ani temniţă grea şi 5 ani interdicţie civică; Ion Ri­­zeanu, condamnat la 5 ani temniţă grea şi 5 ani interdicţie civică; Zoe Serghie, 1 an închisoare corecţională şi 1 an interdicţie civică; Dumitrescu Simion, 2 ani închisoare corecţiona­­lă şi 2­­ani interdicţie civică; Argenti Ana, 2 luni închisoare corecţională. Deasemeni acuzaţii Drăguşin Ion, Stanciu Ion, Ene Ion, Moldoveanu Georgeta au fost găsiţi vinovaţi de „nedenunţare de complot întru dis­trugerea unităţii statului” şi con­­damnaţi la câte 6 luni închisoare corecţională. Pentru acelaş delict, Săulescu Lau­ra şi Ghika Mândiţa au fost con­­damante la 2 luni închisoare corec­­ţională. Azi după amiază, completul de ju­­decată al secţiei I, prezidat de d. col mag. Filip, va da sentinţa în pro­­cesul organizaţiei legionare „Frăţia de cruce”. Ori după amiază, la Tribunalul Militar C 2 A, completul de judecată al secţiei II, prezidat de d. col mag. Brătescu, a pronunţat sentinţa in pro­cesul organizaţiilor fasciste: „Parti. TERMENUL DE DEPUNERE A LISTELOR CU SALARIAT! HSFONR­U A FOST PRELUNGIT Comisia centrală ei® repartizare a feratelor de stuncă, un acord cu comi­sia interministerială a trasmis dispoziţiunii tuturor comisiilor regionale , pen­dinte de ea, prin care se prevede că termenul de activitate al acestor co­­mis­iuni se prelungește până la 6 August a. c. Măsura est© luată­, întrucât majoritatea comisîîlor regionale de repar­tizare a forțelor de muncă nu și-au putut încheia lucrările până la 29 iulie cât se fixase inițial prin Jurnalul Cons­ilului de miniștri» In interiorul noului termen stabilit pentru activitatea comisiilor, intre­­p­­tinderile mai pot depun­e liste cu plr. O NOUA VEDETĂ A FILMULUI EUROPEAN Smirnova, principala interpretă a filmului „Se ’ntorc feciorii”, care va rula în curând pe ecranele noastre. Cursuri serale g­r­a­t­u­i­te pentru sala­r­i­a­ţ­i Ministerul Educaţiei Naţionale prin Decizia Nr. 200.078/947, a aprobat ca Universitatea Popu­lară să organizeze cursuri serale gratuite, liceu teoretic şi comer­cial, pe bază de gejm, unic. Aceste cursuri mixte destinate muncitorilor din fabrici şi mici­lor salariati se vor ţine la liceul Gh. Şincai şi Şc. Primară de Fete „Mihai Vodă” (Arhivele Statului). Absolvenţii cursurilor de Uce­nici, supra primar, curs profe­sional pot da diferenţă de studii Adulţii 2 clase anual. Locurile fiind limitate, dorito­rii se vor adresa Universității Populare din B-dul Mărăşeşti Nr. 92 Etaj I între orele 17—19. VISUL LUI DE GAULLE Generalul de Gaul­e tinde să izoleze Franţa spre a o putea preda mai bine capita­lismului international. (Ziarele) «CAPIT­ALUL» LUI M­ARX IN ROMÂNEŞTE de H DONA P­ OATE UNORA li s’ar părea ciudat că din vălmăşagul de­­probleme care reţin astăzi atenţia opiniei publice, să fie a­­leasă pentru discuţie apariţia unei traduceri. Ar putea părea ciudat, spuneam, pentrucă mai tot timpul­­i sub imperiul acutelor probleme ale cotidianului, mulţi dintre noi au ajuns să considere desbaterile ideologice ca un agrement pentru ore mai libere. Şi totuşi, nu aşa se prezintă lu­crurile în fondul lor. Rapiditatea cu care istoria îşi desfăşoară te­mele, nevoia resimţită de majori­tatea oamenilor de a se opera mo­­dificări cât mai structurale în con­­diţia lor de viaţă, năzuinţa tuturor spre limpezirea poziţiilor şi a drumurilor, toate nu sunt decât unităţi la o aprofundare teoretică a realităţilor, la un plus de lucidi­tate, la o înţelegere mai complectă a perspectivelor­ , Un fruntaş politic român, vor­bea acum câtva timp despre exis­tenţa unui front ideologic; formula ni se pare fericită pentru că ea sur­prinde tocmai caracterul combativ, rupt din realitate şi făcut pentru realitate al setei de cunoaştere şi­ înţelegere a oamenilor de azi. Situându-se pe acest front de luptă ideologică, apariţia traduce­rii în româneşte a „Capitalului“ lui­ Karl Marx capătă o înseninătate pe care nu ezităm s’o numim epo­cală. Căci „Capitalul“ lu­i Marx nu este, aşa cum au vrut să-l vadă unii, un simplu tratat de economie politică; el este, prin adâncimea a­­nalizelor sale şi prin lărgimea şi unitatea viziunii sale de ansamblu, unul dintre cele mai minunate in­­strumente puse la dispoziţia ome­nirii, pentru a înţelege şi transfor­ma istoria. Opera lui Marx dove­deşte că o comprehensiune ştiinţi­­fică a raporturilor economice şi so­ciale dintre oameni este posibilă şi că odată această comprehensiune realizată, anumite premize de ac­ţiune decurg în mod logic pentru acei care se instalează pe poziţia progresivă a Istoriei. Vom înţelege deci de ce, în mo­mente în care democraţia româ­­nească îşi desţeleneşte cu atâtea eforturi­­drumul, în momentele în care adversarii progresului încear­că fie prin armele tăgăduirii ade­vărului, fie, mai ales, prin armele confuziei ideologice, să creeze o ceaţă artificială în faţa perspecti­(Continuaro în pag. II-a) MEDICI LA SATE N­U ESTE PREA MULTĂ vreme de când în Monitorul Oficial s’a publicat noua lege sanita­ră ce obligă pe tinerii absolvenţi ai­acultăţilor de medicină să facă un tagiu de un an şi jumătate la­ ţară, dacă vor să obţină diploma de liberă practică la oraş. Aceşti medici prac­ticanţi in lumea satelor vor avea un salariu egal cu al doctorului de cir­cumscripţie. Vor primi diurne. Li se va acorda prime de încurajare. Anul trecut, Ministerul Sănătăţii a şi an­gajat 155 de studenţi din ultimul an ori absolvenţi ai Facultăţii de me­dicină, pentru nevoile doctoriceşti ale satelor. De acum încolo, începe stagiul obligator. Este o lege care trebue să bucure pe toată lumea şi îndeosebi pe săteni. Chiar dacă pe unii începători­­în meş­teşugul lui Esculap i-ar nemulţu­mi. Despre aceştia, juni medicaştri care ar dori să curarisească numai pacienţi cu boli subţiri şi pungă groasă, numai conţi şi marchize, o veche zicală, franţuzească spune că ei sunt cei cari fac cimitirele tot mai cocoşate... De la pasă acestora că până mai­-acum câtva timp, subt o­­blăduirea a câtorva doctori prim-mi­­niştri şi miniştri nu de sănătate, voi aveam în lumea necăjită a satelor peste o sută de mii de pelagroşi?... Ca şi acum, în Europa, noi deţi­nem. Io ţara ,recordul morţii infan­tile: 18 şi ceva la sută... Că ţăranii noştri încă mai cred in descântecele babelor care lecuesc de gâlci, de a­­bubă, de deochiu, cu trei cărbuni stinşi în apă neîncepută... Că mai sunt încă pe la gate moaşe empirice care locuesc lăuza cu ţărână luată de sub pragul grajdului, îmbolnă­vind pe mamă şi pe prunc de fal­­­ariţă.... Şi câte şi câte de practici şi leacuri băbeşti, rămăşiţe ale întu­nericului când Molibre îşi scria co­mediile lui antiroftoriceşti, când bacteriile nu se ştia încă ce sunt şi că există, când doctorul Atotsius Draş îşi lecuia bolnavii bucureşteni numai prin sugestii!... Încă mai trebue o luptă aprigă pentru ga UxM suflarea satelor, mas­tre să creadă în medicină şi să se lecuiască numai cu ea, ca prin alte ţări ale Apusului Cică prin satele scandinave, pastorii chemaţi la că­pătâiul bolnavilor, nu uită să ia cu ei, pe lângă cărţile sfinte şi trusa cu medicamente. La noi, lumea încă mai face haz de povestea cu astro­nomul şi doctorul care găzduind în­­tr’o noapte la un ţăran, au compro­mis ştiinţa. Iată o lectură ce ar tre­bui scoasă din toate cărţile de cetire. Şi iată de ce ne trebuesc cât mai mulţi medici tineri şi harnici la sate. Şi milostivi cu durerile celor care ne dau pâinea cea de toate zilele... Acum aproape cine, veacuri, Montaigne scria a­şa despre clăcaşii de pe moşia lui din Périgord: "Să privim către ţărână, la bieţii oameni pe care-i vedem împrăştiaţi acolo, la munca lor, cu capetele plecate, care nu ştiu nici pe Aristol nici pe Caton... Cel care, sapă în grădină, şi-a îngropat azi dimineaţă pe tată-său ori fecio­rul. Chiar numele cu care ei botează bolile, le mai îndulcesc și le mai ad Ună asprimea. Oftica pentru ei e o tuse, ausenteria, o ordinare; pleure­­zia, o răceală trecătoare ------------------------de IOACHI­M BOTEZ --------------------­ CAMP!*! UEŞAH AL U.R.S.S. Prima înfrângere a lui Keres, se datoreşte lui Breunstein TALLINN 31 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei TASS trans-,­mite: A zecea tură a campionatului de şah al Uniunii Sovietice a în­registrat prima îr­frângere a ma­relui maestru Keres. Campionul Uniunii Sovietice a făcut o gre­­şală, care a permis lui Bronstein să ia iniţiativa. La a 35-a miş­care, Bronstein l-a constrâns pe Keres să se declare bătut. După a zecea tură, clasificaţia se prezintă astfel: Keres cu opt puncte, Bronstein şi Liliental cu 7 puncte, Kotov cu şase puncte şi jumătate Și o partidă netermi­­nată. .. ■ :­ AZI ŞI MÂINE SE DISTRIBUIE PÂINE Prefectura Poliţiei Gapîtalei, Oficiu­ de control al pâinii, co­munică: Azi, Vineri 1 August 1947 este valabil bo­nul No. 1 din cartela 1947 pentru o raţie de 259 gr. pâine. Mâine, Sâmbătă 2 August 1947, este va­labil banul No. 2 pen­tru aceiaşi raţie. 9* imEPIHD se .auMimsA 3 august LIJBEEA“ APARE ZUMIC IN 6 PAGINI Vor semna articole, reportagii si cronici d-nii: Emil Isac, Zahar­ia Stancu, Ury Bemal­or, F. Brunea-Fox, Ioach­im Botez, M. Brgglaşu, Ionel Taranu, Mihnea Gheorghiu, Ion Pribeagu Eugen Schileru, ş. a. • O pegîh© de cioturS.. şi cinema ® O pagină veselă ® Rubrică filatelică permanenta Publicitatea primită până la ora 14, apare a doua zi.

Next