România Liberă, octombrie 1947 (Anul 5, nr. 959-983)
1947-10-03 / nr. 959
ROMÁNIA IQBB 9. A_____ PAG 3-n sense® DESCHISĂ A SCRIITORILOR SOVIETICI CĂTRE SCRIITORII DIN STUMTE (Urmare din pag. I-a) fluiri ce se deosebesc de cele din Statele Unite ale Americi? Oare nu s® Înrudesc cu fascismul instigaţiile la un nou război, înstigafii de a căror monstruozitate unii dintre Dvs. mi-şi nuai dau seama deoarece ele au dvenit pentru Dvs fenomene obişnuite şi cotidiane? Oare nu e o simplă repetare a fascismului pretenţiunea la dominaţie mondială, la un oraş numit ,,veac american“, pretenţiune la stabilirea unei „nouă ordine“ în lume, pretenţiuni sprijinite pe ameninţări şi în unele cazuri chiar pe Întrebuinţarea forţei brutale contra popoarelor? Oare nu auzim în fiecare zi pe oamenii poliţiei din ţara d-voastră, care spun că trebue introdusă pretutindeni orânduirea socială americană, că numai ea e bună şi adecvată pentru toată omenirea? Şi oare aceasta nu e un ecou al ruşinoasei teorii şi practic fasciste? Găsiţi oare că nu se înrudesc cu fascismul indemnule la folosirea cât mai grabnică a bombei atomice contra ţărilor care au alte regimuri decât acela al Statelor Unite? Suntem ferm convinşi că în sdrojcitoarea sa majoritate poporul democrat american nu aprobă şi nu are de gând să aprobe ceea ce îşi permit să strige în gura mame în numele lui urmaşii americani ai vechilor idei fasciste. Dacă n‘ar s» f, convinşi de acest lucru, am socoti că n‘ar mai avea rost să vă adresăm această scrisoare. Ştiam că poporul d-voastră a fost şi va fi adversar al fascismului în toate formele şi aspectele lui. Nu ne îndoim deloc că cei mai de vază purtători ai culturii — cari sunt întotdeauna cu poporul —, au fost şi sunt duşmanii teoriei şi practicei faseiete. Noi vă scriem, deoarece suntem neliniştiţi din cauza tăcerii multora dintre Rvs. Apărătorii şi prietenii fascismului din ţara d-voastră vorbesc în ultimul timp mult şi tare, pe când vocile reprezentanţilor adevăraţi ai culturii americane,, duşmani ai fascismului nu ajung deseori la noi. Scriitorii, purtători ai culturii sunt conştiinţa omenirii. Pot ei oare să tacă atunci când războiul terminat, chipurile, acum 3 ani mai continuă totuşi? E al treilea an de când au fost semnate convenţiile care prevăd ca in lume să nu se mai verse sângele popoarelor — şi totuşi e al treilea an de când în diferite colţuri, ale globului pământesc sângele copiilor, femeilor, bărbaţilor, oameni sim’i, care nu au altă vină decât acela, de a se fi născut pe pământul Greciei, Chipei şi Indoneziei, e vărsat zi de zi fără oprire. Nu e oare clar că o mare parte de răspundere pentru vieţile omeneşti ruinate şi răpuse în toate colţurile globului pământesc cade pe conştiinţa acelora care în numele poporului vostru traduc acum la fapt ideile fasciste? Milioanelor d® victime ale fascismului nemţesc , se adună în fiecare zi jertfe noui. Şi asta se întâmplă după distrugerea Germaniei hitlerista! E oare posibil ca tocmai aceasta să fie monumentul de care sunt vrednici concetăţenii voştri şi ai noştri, căzuţi cu cinste pe câmpii de luptă contra hitlerismului? Pe morţi nu-i putem învia. Pe ei nu putem decât să-i ofensăm şi să înjosim faptele lor de vitejie, încercând să transformăm întriun nonsens scopul pentru care au murit. Dar pe cei vii putem să-i punem la adăpost de pericole. Şi fiecare glas al unui purtător de cultură ridicat în apărarea păcii şi prieteniei între popoare va fi un glas ridicat în cinstea odor morţi şi în numele celor vii. Nu e îngăduită tăcerea, când după încheierea războiului împotriva fascismului sunt posibile — nu în halucinaţiile unui coşmar, ci aevea — privelişti şi acelea ale capetelor de copii greci expuse în oraşul Sparta de huliganii fascişti menţinuţi cu grijă la putere tot ce e preţios şi frumos pe acest pmprin întreaga forţă a dolarului amerimant, nu se aude astăzi. In numele oamenilor simpli şi cinst tiţi din toată lumea vă chemăm astăzi, purtători ai culorii americane, să ridicaţi glasul contra nouii ameninţări fasciste contra instigatorilor unui nou război, pentru pace şi frăţie între popoare, pentru înfrăţirea culturală, pentru fericirea omenirii. V. Vasilievskala; V. Vişnevski; B. Gorbatov; V. Kataev; A. Koraelciuk; I, Leonov; N. Pogodin; K. Simonov; A. TvaT- dovskl; A. Fadeev; K. Fedin; M. Şolohov. can. E oare posibilă tăcerea, când pe întreg globul pământesc răsună bubuit de tunuri şi armate olandeze sub ocrotirea dolarului, pârjolesc sălaşele a 6 milioane de indonezieni, când patrioţii din China sunt decapitaţi, când republicanii din Spania sunt împuşcaţi, când la Nuernberg fasciştii aruncă bombe în clădirea tribunalului şi la New York, delegatul american la ONU declară că lupta contra fasciştilor nu o mai e la modă“? In timp ce se petrec atâtea eveni- mente, un general american laudă arma bacteriologică spunând că ea e comodă deoarece nu poate fî controlată... ci poate fi cercetată şi studiată în laboratoare mici“. Hitleriştii au fost sdrobiţi, dar se găsesc oameni care realizează în lume în plin acord cu tradiţia hitlerista şantajul atomîc şi şantajul ameninţării cu un nou război. Se poate închipui o formă mai bişineasă de Şantaj decât ameninţarea cu un nou război pustiitor, ameninţare folosită pentru a se impune popoarelor voinţa nouilor candidaţi la stăpânirea lumii? Nu există limbă care să nu aibe suficiente cuvinte prin care oricine fiind de fapt fascist, să nu evite acest nume compromis de istorie. Acum sunt la modă pseudonimele „democratice“. Chiar hitleriştii ce înfloresc în Germania Apuseană sub ocrotirea anglo-americană, bătânfii şi joc de tot ce e mai scump umanităţii, se întitulează „democraţi“. Dar omenirea ştie prea bine că fascism înseamnă război. Şi acei ce îndeamnă la război şi-l pregătesc în practică — prin ce şi cu ce se deosebesc de fascişti? Generalii americani care declară că este necesară desvoltarea armei bacteriologicenu sunt simpli mili ■ tari care şi iubesc profesiunea. Făcând experienţe — după un an de la terminarea războiului cu bomba atomică încercată în timpul războiului — amiralii flotei şi mareşalii ovaţiei americane cu sunt simpli experimentatori, care doresc din simplă dragoste pentru profesiiun.e să noteze in carnetul lor rezultatul a încă unei experienţe interesante. Militariştii americani care insistă asupra Standardizării înarmării în aproape toate ţările emisferei apusene nu sunt simpli adoratori ai uniformităţii şi simetriei. Ei pregătesc um nou război imperialist. Oamenii literaturii, ai artei ai culturii — sunt cariuni al căror glas fiu poate fi amuţit uşor de căluşul şi bastonul poliţienesc sau de pachete de bancnote. Popoarele lumii vor să audă din cărţi, reviste şi broşuri, de pe scenele teatrelor, de pe adrene cuvântul adevăraţilor oameni, acelaşi care în zilele celui de al doilea război mondial Şi au ridicat glasul întru apărarea omenirii progresiste, al oamenilor car© înainte de război la întrebarea lui Gorki: „Cu cine sunteţi purtători ai culturii?“ iau întins curajos mâna scriitorului, peste tot felul de cordoane, suerăturile şi urletele fasciştilor şi tuturor duşmanilor omenirii. ‘ Cei mai buni scriitori din lume au ridicat întotdeauna glasul lor de protest contra a tot ce este duşman al jertfeirii şi vieţii oamenilor simpli, contrar reacţiunii din ţara lor şi din alte ţări. Aceasta a fost atitudinea lui Emil Zola în al său „Acuz“ îndreptat contra reacţionarilor militalişti din Franţa, aşa a fost pusă la stâlpul infamiei reacţiunea rusă de către Lev Tolstoi Prin critica lui necruţătoare In ,,Nu pot să fac“. Noi ştim foarte bine că în ţara voastră sunt oameni care apără cu glas tare pacea, cultura Şi democraţia. Onoare lor. Nu lor ne adresăm noi acum. Ne adresăm acelor purtători de cultură din America, al căror cuvânt de dragoste pentru milioanele*de oameni simpli din toate ţărîle, creati prin truda lor a aiSPE5rk;«i«r; 1 om~en c acur ®Ji Continuăm să răspundem cititorilor noştri cari ne cer lămuriri in legătură cu calcularea nouilor chirii. Rugăm să ţii se adreseze întrebările NUMAI IN SCRIS şi vor găsi răspunsurile în ziarul de a doua zi. Pentru aceasta este necesar să ni se indice precis toate datele, în special data exactă de când stau în casă (înainte sau după 26 OCT. 1940) ce ocupaţie au, dacă fac sau nu parte din contractul colectiv, etc. In caz când contractul este anterior datei de 26 Octombrie 1940 să ni se indice ultima chirie l egală. In caz când contractul este posterior acestei date să nu se indice chiria contractuală din 23 Aprilie 1938, sau valoarea locativă la această dată. Numai astfel putem răspunde precis și calcula exact chiria. JACK — Chiria egală cu valoarea locativă Întreagă pe anul 1938 ALAL — Dati-ne datele precise aşa cum se arată la capul acestei rubrici şi vă vom satisface. — STELLAN. — Acelaş răspuns ca precedentul ING. L. G. — Care era chiria legală In ultima vreme? Subchiriaşul trebue să vă plătească datoria transformată în lei stabilizaţi 1/20.000 Pe curent datorează un sfert din valoarea locativă a întregului apartament la ‘23 Aprilie 1938, înmulţită cu 2 Puteţi cere eveuarea pentru neplata chiriei dar dacă v’o depune până la termenul de judecată nu obţineţi decât cheltueli de judecată. MUNGIURI — Daţi-ne datele necesara nu aşa telegrafic. Reveniţi şi vă vom satisfac^ ADRIAN B. LASCAR — Dublul chiriei din 1938. Situaţia e definitivă. TEODOR APELZAN. — Aflaţi valoarea locativă din Aprilie 1938 Raportaţi-o la o cameră Reduceţi suma la 45%. Dublaţi-o apoi, stând mobilat Aceasta e chiria ce datoraţi. PAULETTE. — Daţi-ne datele cerute în fruntea acestei rubrici şi vă vom răspunde SMARANDA . — Fixaţi valoarea locativă prin comparaţie cu o locuinţă corespunzătoarr la 23 Aprilie 1938. M. N. va plăti această valoare raportată la o cameră şi redusă la % DB aceiaşi valoare dublată. IST. O. Aceiaşi valoare întreagă CONST BALLANC Lung. — 11.660 până la 23 Aprilie 1948. Până la 26 Octombrie 1947 sunteţi achitat. Mai datoraţi fiscului impozitul pe clădiri dela 15 August la 26 Octombrie 1947. P. V. — 24.000 lei anual (întâmplător exact cât plăteaţi In 1037). Chiria din 1946 de 120.000 s’a înzecit la ultima majorare. Ultima chirie legală fiind 1.200.000 o împărţiţi cu 59 şi aflaţi suma de mai £11S. P. H. S. — 42.471 lei TRAIAN ŞOVĂILĂ: — Nu’ există în cazul dv. impozit special. Vă complectăm astfel răspunsul anterior. STAN POPESCU, Ploeşti. — Dacă justiţia va găsi că n’a fost valabil depusă chiria, sumele respective găsindu-se blocate, vă vor fi astfel atribuite dv. Interesaţi-vă la percepţie ce valoare locativă avea locuinţa în Aprilie 1938, aceasta fiind şi chiria ce datoraţi azi. Nu interesează ce chirie v’a plătit în ultima vreme subchiriaşul. El vă datorează pe viitor drept chirie echivalentul valorii locative din Aprilie 1938. LOLA LAUFMAN. — Din moment ce contractul e semnat de sora fostă deportată ea este titulara contractului de închiriere chiar dacă in fapt dv. suportaţi chiria. Dacă contractul se încadrează în art. 6 lit. a. Datorați pe viitor drept chirie valoarea locativă a locuinţei din Aprilie 1938 redusă la 45%. Deşi dv. v-aţi încadra în art. 6 lit. c, nu interesează în cazul expus. DUMITRU STÅNESCU: — Ce chirie legală plăteaţi în ultima vreme? Reveniţi cu toate datele şi vă vom satisface. Subchiriaşii vă datorează valoarea locativă din Aprilie 1938 întreagă. Dv, datoraţi 45% din chirie legală din ultima vreme proprietarului. VASILE CRISTESCU. — 8100 lei anual. N. GH. RUSSU. — 51.428 lei anual. MIC. NEGUSTOR. — Dublul chiriei din 1938 pe care nu ne-o comunicaţi. ILIE ANDREESCU. — De când ocupaţi locuinţa? Reveniţi cu toate datele şi vă vom lămuri. N. MIHAIEANU, Ploeşti. — Chiria din 1938, adică 24.000 lei (art. 7 lit. b din lege art. 4 din jurnal). GH. FLORESCU. — 1372 lei dela 26 Octombrie 1947. Aţi achitat bine trecutul. Nu datoraţi impozit special. N GHEORGHIU. — In principiu 24.000 lei anual (chiria din 1938), dar dacă nu ne spuneţi ce profesie are chiriaşul. Reveniţi cu toate datele. Pentru femeia casnică în schimb nu ne indicaţi chiria din 1938, căci această chirie trebue s’olătească, sau valoarea locativă la 23 Aprilie 1938. Eventual reveniţi cu toate datele şi vă vom satisface complect. LAZAR PETRONI. — Chiria locuinţei actuale pe 1938 întreagă. JACK. — V’am răspuns în gazeta de eri Daţi-ne datele cerute. NADIA VASILE. Chiria întreagă din 1938 a actualei locuinţei sau valoarea ei locativă întreagă la 23 Aprilie 1938,date pe care nu ni le indicaţi. ELISABETA. — Daţi-ne datele cerute în cazul acestei rubrici şi vă vom satisface. Reveniţi. 'CITITOR ŞI SALARIAT DE BANCĂ. — Chiria din 1938 redusă la 45%, datoraţi impozitul pe clădire pe acele câteva zile cerute de pro-' prietar. Nu datoraţi însă impozit special. __ A. ALEXANDRESCU. _ 45% din 30.000 lei, adică 13.500 lei dela 26 Octombrie 1947. Dacă în 1938 în chirie intrau şi cheltuelile comune, incălzit, etc., reduceţi 25% înainte de recalculare. In orice caz suportaţi azi în plus aceste cheltueli. Nu plătiţi impozit special, totul încasând proprietarul G. MAXIMILIAN. — 18.000 Iei din care 40% Statului ca impozit special si numai 60% proprietarului. DOI BĂTRÂNI. — Chiria din 1938 f Ti f.Tft UN GRUP DE VETERANI. — Dacă aveţi livrete de pensie atunci intraţi în art. 6 lit. a. (Dfjst lipsă da spaţiu, continuăm publicarea răspunsurior în numărul vi ?, crime comise de un singur om (Urmare din magina T-a) Un indiciu precis era acela că criminalul este homosexual, in timp ce investigaţiile continuau pentru prinderea lui jandarmii din comuna Terhan au găsit la hotarul comunei Sânt Andrei un nou cadavru al cărui corp fusese în parte mâncat de jivine şi în aceiaşi zi la o mică depărtare a fost descoperit încă un cadavru aruncat într'un şanţ la o adâncime de 19 metri. Cercetările au stabilit că victimele se numesc Varga Iosif de 16 ani şi Durgheu Dumitru picolo la restaurantul 15 şi caalbastră din Oradea Mare. Ambii fuseseră ucişi prin straigulare după ce criminalul procedase în felul său obişnuit. Din relaţiile obţinute de poliţişti in jurai acestor senzaţionale descoperiri s‘a putut stabili în mod precis că victimei® au fost ucise de către un criminal homosexual care după ce s‘?» folosit de Sie le-a desbrăcat transportându-le în diferite locuri în câmpurile din împrejurămle oraşului. Intr-un raport primit mai târziu Ia Diiecţia Poliţiilor se făceau cunoscute relatările unui copil de trupă pe nume Pârvu Vasile din Regimentul 10 Grăniceri asupra căruia criminalul şi-a îndreptat atenţia, Parica reuşind să scape printr-o minune din cursa pe care i-o întinsese criminalul. Copilul de trupă a indicat poliţiştilor semnalmentele asasinului arătând că este un individ între 30—35 ani puţin înalt şi merg® foarte elegant îmbrăcat. El se prezintă sub numele Niculae Rodeanu şi între altele arăta că nu doarme în nici una din nopţi în aceaş loc. In urma acestor informaţiuni Direcţia Generală a Poliţiilor ţa comunicat tuturror organelor poliţieneşti dinfară semnalmentele criminalului hătcânduse să se urgenteze cercetările pentru capturarea lui. Cu prilejul unei inspecţii făcute la Zalău, poliţiştilor li s-a părut suspectă figura unui infractor arestat pentru furt care îşi dăduse numele de Andreescu Gheorghe. După semnalmentele indicate de Părvu, poliţiştii au recunoscut în Andreescu pe asasinul victimelor descoperite în apropierea oraşului Oradea Mare. Luat de scurt infractorul a recunoscut că el este ucigaşul, precizând în acelaş timp că se numeşte Sărea Ion originar din corn. Vălcăul de sus jud. Sălaj. Criminalul a fost transportat la Oradea Mare comunicându-se Direcţiei Generale a Poliţiilor arestarea lui. Cu prilejul interogatoriului Sârcă a mai recunoscut două crime săvârşite în urmă cu două luni. Cadavrele celor două victime au fost descoperite întro cazarmă din arpropierea oraşului Oradea Mare fiind ulterior identificate. Ele se numesc Bardaş Ion de 15 ani şi Simău Gheorghe de 17 ani. Cercetările continuă pentru a se stabili dacă Sârcă nu a mai săvârşit asemenea fapte şi în alte oraşe din ţară. V. Mimieana Stora. DESCHIDEREA CELUI DE Al 17-lea CONGRES AGIR In ziua de 5 Octombrie va avea loc în sala Ateneului Otomân deschiderea celui de al 17-lea Congres al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România. Congresul va duna până la 12 Octombrie inclusiv, iar lucrările vor fi ţinute în sălile AGIR, Progresul Silvic; Soc. Poltechnics; Soc. Arhitecţilor şi Soc. de Gaz şi Electricitate. Importanţa acestui congres stă în faptul că tema generală ce se va desbate va fi aceia a orgnizării raţionale a producţiei şi ca un corolar al acestei organizări naţionale, reducerea preţului de cost pe unitatea produsă. Demn de relevat este faptul că la acest congres s-au primit o Serie de adeziuni de participare din următoarele ţări: Franţa, Elveţie, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia şi Bulgaria. S0BHT0H1Î Sil A © JL A JL A Am scris aci, acum câteva zile, despre fructuoasa prezenţă a delegaţiilor de muncitori în adunarea generală a Societăţii Scriitorilor Români. Printre problemele care s’au discutat cu acel prilej a fost şi aceia a transformării Societăţii Scriitorilor Romani In Societatea Scriitorilor din România. Bine, veţi spune, dar nu este acelaş lucru? Nu. Veţi vedea că nu este acelaş lucru. Societatea Scriitorilor Români a fost înfiinţată acum patruzeci şi ceva de ani. Nici la înfiinţare şi nici mulţi ani după aceia n au fost primiţi ca membri ai Societăţii decât scriitorii de origină etnică românească. Ziarele şi revistele timpului sunt pline de polemici pe această chestiune. C. Dobrogeanu-Gherea, de exemplu, din pricina unui articol din „statuie” nu a putut fi niciodată membru al Societăţii Scriitorilor Români. Faptul acesta singur arată poziţia greşită pe care se găseau fondatorii societăţii şi unii din urmaşii lor. Mai apoi, articolul cu pricina a fost înlăturat Dar,—oroare,— de prin 1934, sub influenţa fascismului care începuse să prindă rădăcini şi la noi în ţară, conducerea Societăţii a redevenit şovină. După 23 August 1944 la conducerea Societăţii au venit scriitorii democraţi şi societatea Scriitorilor Români a redevenit ceea ce nu trebuia niciodată să înceteze a fi: Societatea tuturor scriitorilor care scriu în limba româna. S’a făcut atunci un pas înainte. Ar fi însemnat însă să rămânem pe loc, dacă ne-am fi mulţumit numai cu acest câştig, şi ar fi urmat să făptuim, la rându-ne, o gravă greşeală. Căci, iată,democraţia populară se găseşte în plin şi viguros proces de desfăşurare. Muncitorimea şi ţărănimea s’au strâns într’un singur bloc. Barierele dintre naţionalităţile conlocuitoare au fost înlăturate. Muncitorii şi ţăranii trudesc şi luptă şi trăesc laolaltă, Indiferent de limba pe care o vorbesc, între aceleaşi hotare, având aceleaşi drepturi, aceleaşi datorii şi — mai mult — acelaş viitor. De ce scriitorii ar continua să rămână separaţi, organizaţi în asociaţii, după limba însăvârşirea procesului de demo care îşi scriu operele lor?cratizare a ţării şi să facă, de In afară de scriitorii de limba română, în ţara noastră se găsesc numeroşi scriitori de limba maghiară şi scriitori în idiş. Scriitorii de limba maghiară au, la Cluj, o Asociaţie a lor. Mi se pare că au Una la Bucureşti şi scriitorii în idiş. Scriitorii români au socotit că este necesar catoţi scriitorii din România să facă parte din cadrele aceleiaşi asociaţii profesionale, oricare ar fi limba în care ei Îşî scriu operele. Lupta ce se duce, pe calea scrisului, pentru democratizarea în adâncime a ţării, se cuvine a fi a tuturor, purtată cu forţe unite. Problemele de creaţie literară trecuesc şi ele să fie desbătute şi rezolvate în comun. Drumul nou al literaturii ce se creiază între hotarele voastre, nu poate să fie decât unul singur. Plecând dela acest gând, noua conducere a Societăţii Scriitorilor Români, a luat iniţiativa transformării Societăţii într’una a Scriitorilor din România. In acest scop o delegare de scriitori români, însoţită de un delegat al Uniunii Sindicatelor de Scriitori, Artişti şi Ziarişti, a vizitat alaltăeri, Duminică, Clujul, şi a participat la adunarea generală a Asociaţiei Scriitorilor Maghiari din România. Am avut deosebita cinste ca, alături cu domnii Ion Călugăru, Eugen Jebeianu şi Nicolae Moraru, să fac parte din această delegaţie. Am găsit la Cluj adunaţi la sediul Asociaţiei lor pe vechii noştri prieteni, scriitorii maghiari din Ardeal, cu care în ultimii trei ani am desbătut în atâtea rânduri, problemele noastre de scris. Delegaţia a fost primită de către aceşti confraţi cu o deosebită căldură. La deschiderea şedinţei am anunţat confraţilor de limbă maghiară intenţiunea noastră. Scriitori maghiari din Ardeal, dintre care mulţi sunt cunoscuţi şi preţuiţi dincolo de hotarele României, vechi luptători pe baricadele democraţiei, au căzut, în unanimitate, de acord cu noi. S-a subliniat, în cursul desbaterilor, în special, necesitatea ca toţi scriitorii din România, indiferent de limba în care scriu, să participe, cu forţele lor, la devalaaria Stanei, operele lor, arme care sa slujească păcii, progresului şi deplinei înţelegeri, deplinei frăţietăţ între naţiunile conlocuitoare. Aprofundând problemele de creaţie ce se pun scriitorilor din România, scriitorii maghiari ai stăruit asupra necesităţii ca scritorii să oglindească în scrisul în realităţile din România. „Să ne întrebăm — spunea un confraţi maghiar — pentru cine scriem Cititorii vechi, din clasele posedante, au dispărut sau sunt pe cale să dispară. Să scriem pentru cititorii cei noi. Viaţa care se desfăşoară în jurul nostru este un rezervoriu imens de inspiraţie Nu avem nevoe să imităm literatura apuseană. Să creem literatură originală, ce temele noastre. Intre ceie două răsboaie n’am avut posibilitatea să cunoaştem societatea. Scriitorii şî-au pierdut timpul la cafenea, în izolare. Democraţia populară lichidează izolarea scriitorilor de realitate. Să intrăm în viaţă, s’o cunoaştem, numai după aceia să ne aşezăm la birou pentru a scrie. Nu exotism, nici izolare. Să avem rădăcinile înfipte în realităţile de aci. Noi nu intem esi din aceste realităţi. Până acum scritorii au cunoscut şi au descris pasiunile, acum scriitorii trebue să cunoască şi să descrie societatea”. Alt confrate, romancier şi eseist, observa: „Trăim în România. Pământul acestei ţări şi oamenii de aci să ne fie surse de inspiraţie. La sfârşitul desbaterilor, care au durat o zi întreagă, scriitorii maghiari din Ardeal au votat o moţiune prin care aderă, în unanimitate, la Societatea Scriitorilor din România. Faptul este, pentru noi, scriitorii, de o importanţă covârşitoare. Ne strângem rândurile în cadrele aceleiaşi Societăţi, o rupem cu racilele trecutului, îngropăm adânc de tot ceea ce ne-a despărţit. Români şi maghiari, scriitori de limbi deosebite, dar trăind în aceeaşi patrie, pornim laolaltă apta pentru , o literatură cu un conţinut nou, pentru o patrie cu un conţinut nou, sănătos. B Cercetările în legătură cu conspiraţia naţionalţărăcaistă au dovedit că foşti« conducători ai partidului dizolvat sam frupiie cu Iuliu Maniu şi complicii lor din fără şî străinătate, urmăreau să răstoarne ordinea actuală şi să wsfeşureze un regien reacţionar chiar dacă petetru aceasta trebuiau să provoace cu ajutor străin dezordini sângeroase. Lipsit de baza de massă in r&undurie poporului român, plin de ură împotriva dentocraţiei româneşti, partidul naţional- ţărănesc s’a rostogolit tot mai mult pe panta acţiunilor terorist®, a organizării da asasinate şi comploturi fasciste. In rechizitoriulde trimitere în judecata şi în cursul desbaterilor vor fi înfăţişate acuzaţiile precise de care au să răspundă toţi cei arestaţi, înainte de a părăsi ţara, generalul colonel I. Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui fostei Comisii Aliate de Control, solicitat de ziarişti, a făcut următoarea declaraţie pentru presa română: Fericirea înfrăţirea popoarelor noastre sunt primele gânduri care-mi răsar înainte Un lucru ţin să fie subliniat că întotdeauna poporul român a avut şi va avea în poporul sovietic un mare prieten“. D. dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de miniştri a primit in audienţă în cursul zilei de Marţi pe următorii: D. Negel Mareşalul Palatului comas dor Udrisky Adjutant ilegal PSS Episcop Miilor Abatele Gerinszi şi d. Kraus Ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti. „ Er, la ora 13.39 a sosit în Capitală, pe aeroportul Băneasa, venind cu avionul de la Viena, un grup de deputaţi britanici In România, ei sunt oaspeţii grupului parlamentar neţional român. Din grup fac parte din deputaţi cpt. Hubert Beaumont; dr. Somerville Hastings, E. Popplewell (laburişti); col G. B. Cliiton Brawn; It. col. Walter Smiles (conservatori) Şi Emyrs Roberts (liberali). Scurt timp după aceasta a aterizat şi avionul care a adus de la Praga pe deputat englez Phil Piratin (comunist) In întâmpinarea deputatului britanic Phil Piratin au mai sosit şi dni deputat, Vasile Luca şi Gh. Vasilichi. De la aeroport, oaspeţii au fost conduşi la Hotelul Athenge Palace, und© sunt găzduiţi. Eri după masă au fost invitaţi la un ceai de d. Adrian Holman, ministrul Angliei la Bucureşti, iar în cursul zilei de azi vor vizita Uzinele Malaxa şi Parlamentul Român, VIAŢA POLITICĂ CE URMĂREAU CONSPIRATORII NAŢIONAL - ŢĂRĂNIŞTI » O DECLARAŢIE PENTRU PRESĂ GENERALULUI SUSAIKGV AVENTURILE FERICITULUI AUGUSTIN (43) Desende GOTO g MMágj Mngy