România Liberă, noiembrie 1947 (Anul 5, nr. 986-1010)
1947-11-02 / nr. 986
AD INCENT LUCRIRILIE PRÎSTITUTÎARE INN VEDEREA REALIZARII PARTIDULUI UNIC MUNCITORESC — Un comunicat al Comitetului Central F. U. M. — Comitetul Central al Frontului Unic Muncitoresc a dat astăzi următorul comunicat: Comitetul Central al Frontului Unic Muncitoresc, întrunit în şedinţa din 29 Octombrie a. e., luând în discuţiune problemele în legătură cu aplicarea hotărîreî Biroului Politic al Partidului Comunist Român şi cel al Partidului Social- Democrat din goBaâaî*san . Septembrie a. e. a început lucrările pregătitoare realizării PARTIDULUI UNIC MUNCITORESC. In acest scop au fost constituite doua comisîuni, însărcinate cu elaborarea PLATFORMEI si STATUIULUI, precum si cu stabilirea planului organizatoric pentru operaţiunile unificării celor două partide, social-democrat şi comunist. Proectele elaborate de aceste Comisiuni, şase flautune, ta belul cel mai scurt, discuţiunîlor şi aprobării organelor conducătoare ale Partidului Comunist Român şi Partidului Social Democrat din România, în şedinţă comuna. Comitetul Central al Frontului Unic Muncitoresc îndeamnă organizaţiunile şi pe toţi membrii celor două partide la o cât mai strânsă colaborare la toate sectoarele de IfitjSxiWBft'...................... ' ,BgBa*a"Hga3a;Mea^aillKrglgaBBl98aag^^^ e PAGINI 5 1,11 «b* }&1'**** O***1' M-t- I*. TO-MVIi StptaoM f»ML *' r\i-y “rS.. ft&BSH AH. V Hr. 9 , P. Crintitica 2 Noemb. (347 IiiifMai MAI MARE ZIAR DE INFORMATIE $1 REPORTAJ /m URASA CifiCUlUÎ MÎUUS/ ktlMcjiA1 AUAVNlbiftA|iA București, $tt Sgrindar 57*9 «ntra laa telefonică: 6 34 93. 6 34.9 *4 ^5 SJf ?70 A geniamen î se * i* i «î ss «i» iltn» rar as & a »onului ia. p s st ia sie lunii CAPI IA IAS 1 »«OVtNClAs ! tună lei 135 3 luni le* 400 SALA»iA f. S' SfUDtNJIi î Hr* lei 135 12 luni FIRME INDIVIDUALE; 2000 lei AUTOtq. INS] SOT. soor te: &DAUOKI KtbPÜNSAtílUs SRI GORE PREOTEASA NICULAE BELLU uuiimHmiíHiiiUüiiiiiiiüííui: inmimimiimmiiiiiHiiiiiuiimiiiuiiiiiiiiiiiiimmiT tlll!llIIllií!I2I!lII!31!itlH!lIilllUliIliIilill!lllIllilIlIlllllii{!IU!<liIIlillliUimül!!|jlUililililljlli2ili <itntllllilliiilliliIii11ittliIHI2illllltUiilUUiiUUUIlIiltlllIl!iiU!IilltiSll!III||||tI!I|i|iUD iilIlilllIilJtiiUtlJLIIUIilLtilIUtliiiilllIUIllil Procesul conducătorilor fostului partid Naţional-Ţărănesc Maniu, Mihalache, Penescu, Niculescu- Buzeşti, ş. a. ERI AU FOST AUDIAŢI MIHALACHE, PENESCU, ILIE LAZAR ŞI CARANDINO — Cum era organizat complofu!| grupialsu! de la ministerul de ezîern© ŞEDINŢA m MIERCURI DUPĂ AMIAZĂaspecte în cursul zilei de ieri. Tribunalul a continuat audierea acuzaţilor, dimineaţa fiind iute. Togaţi Filor Rădulescu-Pogoneanu şi Ion de Alacsony Slyrcer, iar dupâ amiază conducătorii fostului partid naţional ţărănesc, Ion Mihalache, Milculae Penescu, Ilie Lazăr şi Ni' Culae Camndino. • fa» şedinţa de «asîăaî dîttuineafă va fî amfliai lu|f«asmîist conducâtirul prmncîpal al conspiraţiei şî ceilalţi acuiaţi, dupâ care va începe defilarea martorilor« * # . Şedinţa se deschide la orele 8.30 Interesul suscitat de desfăşurarea primei zile a procesului şi de publicarea actului de acuzare a făcut sola neincăpatoare in numeroasa asistenţă şi alături de corespondenţii streini, se remarcă şi directorul ziarului „Liberalul” care, deşi nu a publicat nici o dare de seamă asupra procesului, urmăreşte foarte atent desbaterile. Este chemat acuzatul Pogoneanu. Avocaţii îşi răsfoiesc hârtiile. Preşedintele cere câteva dosare După primele întrebări, preşedintele trece la fondul acuzaţiilor, anume la acţiunea de spionaj desfăşurată de acuzat. Acuzatul recunoaşte rând pe rând legăturile întreţinute cu diverşi membri ai Misiunilor Amnericană şi Engleză, ţi în deosebi relaţiile şi tratativele duse cu maiorul Tom Hali şi locotenentul Hamilton. „I-am cunoscut în condiţiunile descrise în actul de acuzare, declară textual acuzatul Pogoneanu. Interogatoriul n’are istoric. Acuzatul recunoaște sufesie incriminările cuprinse î.i titlul de trimstere în judecată. Pentru identificarea principalelor documente găsite In arhiva acuza'iubii, preşedintele Tribunalului citește peisagii întregi din darea de seamă stenografiei a uneia din convorbirile dintre acuzatul Rădulescu Pogoneanu şi cei două reprezentanţi ai serviciului de spionaj american Acuzatul — stând jos — punctează cititul cu: „Da!”... „Da!”.. „Da!”.. în continuare, acuzatul repetă declaraţia potrivit căreia îşi menţine in întregime cele spuse la instrucţie, insuşindu-şi în acelaş timp şi declaraţiile acuzatului Styrcea în aceeaşi privinţă. După precizarea amănunţită a împrejurărilor în care s’a organizat fuga din ţară a acuzatului Vişoianu, se trece la stabilirea amănunţită a condiţiunilor in care acuzatul Maniu a dat lui Niculescu’Buzeşti o imputernicire-mandat, pentru a trata in numele partidului naţional” Şedinţa se deschide la orele 16.30. PREŞEDINTELE: Să se introducă acuzatul FLORIN ROIU. In conformitate cu art. 192 am hotărî! Interogarea sepermă a inculpaţilor. (Acuzatul este Introdus). PREŞEDINTELE: Acuzat FLORIN ROIU aţi fost atent la cetirea actului de acuzare şi aţi avut timp de mai multe zile să-l studiaţi şi să cunoaşteţi toate acuzaţiile ce vă sunt aduse? Prima întrebare: De cănd sunteţi din Ministerul Afacerilor Străine? FLORIN ROIU: Sunt in Ministerul Afacerilor Externe din 1942 Intrat prin concura PREŞEDINTELE: Ce funcţiuni aţi îndeplinit si la ce servicii anume? ACUZATUL: La direcţia Protocolului secret timp după care am trecut la Direcţiunea Administrativă până în luna Ianuarie 1942, când am trecut la Direcţiunea Cifrului pe care am părăsi-o in Ianuarie 1944, apoi am trecut la Direcţiunea Cabinetului Secretarului general. De la această dată am funcţionat la Cabinetul Ministerului de escterne până în luna Iunie 1945. Din Iunie 1945 până astăzi am fost în Comisia pentru Studiul Problemei Păcii. PREŞEDINTELE: Cu ce persoane din minister aţi avut relaţiuni mai strânse? ACUZATUL: Cu Oancea, Dimitriu Maxim Dalbon, Georgescu — relaţiuni mai apropiate. Cu CAMIL DE METRESCU, POGONEANU, OPRIŞAN LAZARESCU, NICOLAE FLORESCU, EUGEN FILOTI, GAMBERT (Continuare la pag. 3 a) -(Coclino are la pagina 2-a) Documentul cuprinde dialogul convorbirii dintre Grigore Niculescu Buzeşti şi locot. Hamilton, Tom Hali si Stârcea. Documentul a fost redactat in limba engleză. El începe printr-o trecere la revistă a situaţiei statelor din sud-estul Europei, Polonia şi Iugoslavia, scoţând in evidenţă faptul că până la acea dată nu s'a făcut ceva desăvârşit pe linia organizării unei serioase mişcări de natură militară împotriva regimului democrat şi a Uniunii Sovietice la concluzie documantul spune următoarele: „Noi trebtte «3© acela să ne străduim să alcătuim mai întâi u» plan în acswsf cu circumstențeie actea- 1© și să trăd«m pe el © asemenea mîscîw*® do rezîstență. Mai ftârafu, această mișcare poate mfopta o politică anti rasă) dar la început nu putem face din această politică scopul nostru oficial. Fe aceste dnlf as* fl 85-stelept să se fermese tip special de organizatîi parr&milflsre tară defensiv© pe întreg teriul. Documentul continuă apoi: „In ce priveşte organizaţia centrală, membrii ai grupului nostru vor furniza partidelor din opoziţie mijloacele, fără a le aduce totuşi la cunoştinţă sursa, sau menţionând eventual că vin de la particulari bogaţi, devotaţi partidelor de opoziţie, astfel ca toate riscurile de Indiscreţie să fie evitate. Furnizându-le fonduri, vom fi îndreptăţiţi să le controlăm. Vom desemna pentru aceasta un comitet cu ramificaţii în toate localităţile, luând ordine de la ele, înalta tensiune politică ce se va întări în timpul alegerilor şi îşi va atinge culmea, ne va furniza cel mai bun temei pentru mişcarea noastră de rezistenţă. In momentul în care aceste organizaţii vor trebui să devie subterane, va foarte uşor să dirijăm activitatea şi politica lor către ultimul scop. Această tactică pe care o propunem are toate avantajele practice posibile. Putem lucra paralel cu partidele politice fără să le lăsăm să cunoască scopul nostru final. Ele vor fi astfel folosite ca Instrument. Vom putea dea *-7i» ţjrig » 330» a g g £$5* 8 o ® 8 *' i&WS *** * a>J 1/© C-a v vJXIi uptake« Uwu * -«9 TEXTUL CONVORBIRILOR PURTATE DE CONDUCEREA FOSTULUI P. N. Ţ. Şl SPIONII AMERICAN! PENTRU ORGANIZAREA Şl FINANŢAREA ACŢIUNI! TERORISTE SENZAŢIONALE DOCUMENTE CETITE IN ŞEDINŢA DE ESA semenea sa constituim un comitet oficial special, care să aibă întreaga încredere a şefilor lor, dar care va păstra secret chiar faţă de el adevărul întreg, de teama indiscreţiilor şi primejduirii securităţii Noi socotim că orice altă examinare aacestei probleme are extrem de primejdioasă şi condamnată la eşec, aşa cum alte organizaţii au terminat lamentabil (ca spre pildă coca a generalului Aldea, care a căzut in capcană). Metoda propusă de noi prezintă deasemenea avantajul de a cere mai puţine cheltuieli şi a servi ca o preţioasă experienţă pentru operaţiuni ulterioare pe o scară mai largă*. Memorandumul redă apoi explicaţiile date de N.Gr. Niculescu Buxeştius „Cu privire la organizaţia plănuită de noi, vor trebui să fie două, trei comitete distincte: 1. Un comitet politic format din membrii din grupul nostru în contact permanent cu guvernul Dvs. 2. Un alt comitet politic compus din reprezentanţii tuturor celr trei partide de opoziţie şi cel puţin un membru al primului comitet în contact permanent cu organizaţiile judeţene”. R.Lt. ’ Famibal întreabă: „Odată tratatul de pace semnat, legaţiile noastre vor avea nevoie de informaţii pozitive asupra poziţiei trupelor ruseşti din România“. N. — „Am psstea avea un mic comîtet ^militar campus «turnai din cei mai femt ftp sie oameni, care ar putea să vă dea toate inîcmtaţiile menite. Ar fi înţelept ca acest comitet să fî© î n contact cu comitetul secret, fără să cunoască totuşi scopul ®iStint. Ar treisM* să şti© numai că are de procurat lnfcrmiats militar® pentru aliaţi. FI., _ Hol înţelegem pesrftisl Ai itrn fi să se nfHnţeze swganîzaţîs Aide» sau Chesnu, însă Continuare în pagina 3-a) FOLOSIŢI PUBLICITATEA PRIN RADIO ANUNŢURILE SI PRIMESC ZILNIC LA GHIŞEELE ZIARULU. Imm libera-Spada Sărindar 5—7~—9 Telefon: &34.93i 834.94; 6:34.95 Tarifele societăţii de Radio* difuziune 135 VAGOANE CARTOFI IN DRUM SPRE CAPITALA CARTOFII SE VOR DISTRIBUI FARA BON După cum se ştie, producţia de cartofi de anul acesta este abundentă. Ea acoperă de departe necesităţile consumului intern. Faţă de această situaţie, era de aşteptat ca piaţa să fie aprovizionată din belşug. Acest lucrt nu s’a Întâmplat Insă. Autorităţile de resort au acordat comercianţilor alimentari importante credite în scopul ca aceştia să asigure o bună aprovizionare a Capitalei. Comercianţii respectivi nu s’au arătat la înălţime, găsind un prilej nimerit pentru a aranja noui afaceri care să le aducă importante câştiguri, fără a se îngriji vreun moment de populaţia care nu avea alimentele de primă necesitate. Îîîf©r«'c«tîa mitorStăţiîoa* Ca urmare, autorităţile au îuat o serie de măsuri eargice. Această nouă acţiune pentru aprovizionarea populaţiei va fi în grod special supraveghiată şi condusă de către d. Constantin Doncea, noul ajutor de primar general al Capitalei Va exista o strânsă colaborare între ministerul Industriei şi Comerţului, ministerul Afacerilor Interne, ministerul Agriculturii şi Domeniilor, INCOO,, CFR şi pentru Capitală, Primăria Municipiului. Pentru rezolvarea problemei aprovizionării, au fost date in consideraţie toate datele obiective, astfel că măsurile care s’au şi luat vor da cu certitudine rezultatele aşteptate. 3.,000 vagoane scartofi Deşi acţiunea este abia la începutul ei, perspectivele sunt din cele mai favorabile. Actualmente smt în drum spre Capitală 135 vagoane de cartofi. Cu începere chiar de săptări. Inaintorie, vor sosi zilnic (n Bucureşti 100—20) vagoane cartofi Planul întocmit prevede ca, cel mai târziu, până la 15-20 Noembrie a. c. să sosească 3000 vagoane,stace va rezolva problema aprovizionării Capitalei cu cartofi. Avându-se in vedere că masivele care titlul ce urmează si sosească, vor acooperă cu prisosinţă necesităţi« Capihldg distribuirea cartofilor nu se face cu alt» bon din cartelă. Radu Mihail . E FORMALITĂŢI TREBUIESC ÎNDEPLINITE ENRTU TRANSPORTUL ALIMENTELOR Pentru a prove la dispoziţia publicului consumator Informaţiile necesare privind modul de aprovizionare legala cu diverse produse şi mărfuri alimentare (Urijate şi raţionalizate, dăm mai loc normele î vigoare pentru efectuarea transporturilor, documentele legale ce trebui să însoţească transportul şi autoritatea îndreptăţită a le elibera, la o serie de produse alimentare de mare consum. CARTOFI. Orice cetăţean, pentru consumul gospodăriei proprii, poate să se aprovizioneze cu maximum 60 kgr. cartofi de fiecare persoană pe baza unei autorizaţii eliberate de, primăria comunei în care Io* cueşte cumpărătorul şi vizată de primăria comunei din car® s'a făcut cumpărarea GRAD, SECARA, 51 PAINURILE ACESTORA Producătorii agricoli pot transporta cerealele şi făinurile amintite, după ce au predat cota obligatorie pe baza unui certificat eliberat de primăria comunei de unde se efectuează transportul, lu care se va arăta cantitatea şi felul produsului, precum şi numărul bonului ds treer. LOCUITORII DIN COMUNELE RURALE ea pot aproviziona cu grâu şi secară, pentru insămânţări pe baza unui certificat eliberat de Camera Agricolă sau Ocolul Agricol de care aparţin, aceasta Insă numai până la 13 Noembrie 1047 dată după care aceste transporturi sunt interzise. MUNCITORII AGRICOLI PLĂTIŢI ÎN GRÂU SAU SECARA, 1şi pot transporta cantităţile de cereale la care au dreptul tot numai până la 15 Noembrie crt., pe baza unui certificat eliberat de primăria comunei unde a efectuat muncile. ORICE CETĂŢEAN poate manepft*ra, transporta şi deţine, fără aici de formalitate, 23 kgr. grâu. secară toil făină integrală socotite impreună« din cota liberă. Această cantitate este socotită pentru Întreaga gospodine. GRIS. 51 CRUPE FABRICATE DIN CEREALE ce pot transportai pe baza anoi autorizaţii eliberata de Ministerul Lndustriei şi Comerţului Direcţia Generală Alimenntară OREZ. Transportul orezului broi și decorticat se va face fără nici o formalitate, in afară de transponturile efectuate de INCOOP. Cumpărarea în scop de revanrew nu poate face decât lacoop-ul. Producătorii pot vinde, din cota liberi, numai direct consumatorilor. # ! • PLETUL RAFTNAT, poate B (Continuare tv' os 3-at ) Sggggw» TRENURILE RAPIDE DEVIN, ACCELERATE Direcțiunea Generală C. F. R. face cunoscut următoarele: Cu începere de Sâmbătă 1 Noembrie 1947, actualele trenuri rapide de călători: 13, 14 Buc. Nord- Timișoara 21.22 Buc. Nord-Curtici, 31, 32 Buc. Nord'Episcopia Bihorului, 51. 52 Buc. Nord'Vstra Dorise? Băi bafta, 53. 54 Iţcani"Rădăuti, 61. 62 Buc. Nord-Iaşi, 81. 82 Buc. Nord'Galaţi, 91. 92 Buc. Nord- CiclMarea tendamă la trenuri accelerate, menţinându-şi numerele şi mersul prevăzute în livretul de călători valabil dela 5 OcL 1947. Trenurile rapide automort 1 9 re’ M 25. M. 2S Braşov-Sibiu M. 33 M 34 Buc. Nord*Cluj prin Piatra Olt M 55. M 56 Buc. Nord Rom»an. M. 57 M. 58 Bacău-Piatra Neamţ. IV M. 65. M. 66 Buc. Nord’Iaşi. M. 85 M. 86. Buc. Nord-Galati prin Buzău. Mi. 87 M. 88 Buc. Nord-PloeSH Nord, rămân 9l de la l Nocaibrie IH1 in circulaţie tot ca trenuri rapide automotoare. Tot pe această dată trenurile automotoare rapide M. 15 şi M 16 dintre Buc. Nord-T. Severin se suprimă, începând tot de la s această dată se repun în circulaţie tr rapide cu abur nr. 11 şi 12 pe distanţa Buc. Nord’Timişoară care vor circula tr. rapide cu abur numai dip hi două zile, ** . 3 MÂINE ÎNCEPE INCORPORAREA CELOR NĂSCUŢI IN ANUL 1923 In conformitate cu instructiunii* ML St. Major. Pe ziua de 1 Noembrie 1047 se racorporează prima serie a Ctg. 1947. Sunt obligaţi a se prezenta la C. T. Bucureşti din str Anton Panta 17, pentru încorporare următoarele categorii de tineri chiar dacă nu au primit ordinul de chemare. 1. Tinerii născuţi în anul 1923 , care au recrutat la C. T Bucureşti in anul 1943 pe baza D. L. 474 din 1443 şi ale căror matricole sunt cu tot 2. Toţi tinerii născuţi in anul 1924 care au fost încorporaţi cu contingentul 1946 şi au fost lăsaţi la vatră cai amânaţi medicali. 3. Toţi nesupuşii la încorporare nrescuţi in anul 1924 Ctg. 1946. 4. Toţi omişii de pe tabelele de recensământ născuţi in anul 1924 şi care au recrutat cu Ctg. 1947. 8. Toţi străinii care au obţinut cetăţenia română din Ctg. 1941—1947 şi care nu au satisfăcut serviciu i militar în tara de origină sau In Armata Beri mână. I 6 Toţi tinerii din Ctg. 1948 foşti amânaţi pentru studii şi cari şi au terminat studiile. Toţi tinerii de mai sus care cu M vor prezenta vor fi daţi Inesupod ii urmărit, suferind la consecinţă rîgorile legei !