România Liberă, noiembrie 1947 (Anul 5, nr. 986-1010)

1947-11-02 / nr. 986

PAG. KOMAHIA «A WOtaiafep*«» sb ga& frag PROCES­UL CONDUCĂTORILOR FOSTULUI PARTID NAŢIONUL-ŢĂRĂ1 (Urcare din pagina lu: PREŞEDINTELE: Aceştia sunt din fra aciXzH’ cart' sunt aici în boxă? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Şti­ţi cine erau persoanele care aveau relaţii mai strânse cu GRIGORE NICULESCU BUZEŞTI. ACUZ­AT­UL: Pogoneanu era foarte apropiat. PREŞEDINTELE: Ai făcut parte dintre colaboratorii mai apropiaţi ai lui Niculescu B­­rzeşti? ACUZATUL:­­Am fost la Cabinetul lui Niculescu Buzeşti. PREŞEDINTELE: Cănd era funcţi­onar în Minister sau când era minis­tru? ACUZATUL: Cân­d era ministru al afacerilor externe. PREŞEDINTELE: Dintre acuzaţii de aci, este vreunul în afară de Po­goneanu în relaţiunî strânse cu Nicu­lescu Buzeşti? ACUZATUL: Lăzărescu care a fă­cut parte din echipa de cifruri şi Că­rin­ Demetrescu. PREŞEDINTELE:­ Care era activi­tatea lui Niculescu Buzeşti în ţară şi străinătate după 23 August 1944 şi a grupului condus de el? ACUZATUL: In luna August 1945 a fost o perioadă când a avut contact CU oameni politici, cu Titel Petrescu Avea întâlniri la casa Ştirbey. PREŞEDINTELE: De­­ce natură? Publice sau conspirative? ACUZATUL- Participau sumaî cei Câţiva iniţiaţi în lucrul acesti». PREŞEDINTELE: Cu ce «t oameni po­ltici se mai întâlnea şi din cine era forme“ acest grup? ACUZATUL: Erau Grigore Nicules­­cu Buzeşti, Vişoianu, Pogoneanu Că­rii­ Demetrescu, Styrcea Radu Bu­şeşti Pe aceştia ii ştiu. PREŞEDINTELE: Ce legături mai aveau. ACUZATUL: Cu Cretzeanu cu care era prieten în epoca acea aflam că îi trimit scrisori prin familia Ştirbey dar pe ce cale nu ştiu probabil prin legături militare. Cretzeanu se afla atunci la Ankara. Buzeşti părăsise cariera şi era preocupat de participa­rea lui în Partidul Naţional Ţărănesc şi avea legături cu Manlu şi ceilalţi. PREŞEDINTELE: Cine dirija ac­tivitatea lui Buzeşti? ACUZATUL: Era în legătură di­rectă cu Maniu. PREŞEDINTELE: Puteţi să ne spuneţi dacă grupul Buzeşi prin ac­­ti­tatea desfăşurată prin ţntruiurîie ţinute subversiv urmărea răsturna­­rea prin violenţă a regimului demo­cratic din România? ACUZATUL Cred că da, până la Sfârşit. PREŞEDINTELE* După plecarea lui Buzeşti şi Vişoianu în străinătate cine a luat conducerea grupului de colaboratori care făceau ulterior «­­gătura cu acuzatul Maniu? ACUZATUL: Pogoneanu. PREŞEDINTELE: Recunoşti »an nu că ai concurat la scoaterea din ministerul,, Afacerilor Externe a unor voume ca au fost transportate’ ACUZATUL: Ştii de această ar­hivă a lui Pogoneanu care o adusese la Snagov despre conţinutul că­reia niciodată nu mi-a spus nimic PREŞEDINTELE: Ce membri ai miuri­lor militare şi diplomatice ai cunoscut in ţară? ACUZATUL: Pe Melbourne Por­ter, Marjorie Banks, membri ai mi­siunilor diplomatice. Militari nu am cunoscut de loc. PREŞEDINTELE: Ce legături a­­veaţi cu ei? ACUZATUL: Trimis de d. Flotil şi in afară de aceasta trimis şi de Po­­goneanu care avea relaţiuni perso­nale cu ei­ să le duc nişte scrisori pentru Cretzeanu. PREŞEDINTELE: Dar d-ta ai re­alizat ceva legături necesare condu­cerii grupului complotist, cu reprezen­tanţii unor misiuni străine, adică ai făcut legătura intre unii şi alţii. Intre grupul lui Pogoneanu — con­dus toainte de Buzeşti — şi repre­zentanţii străini? ACUZATUL: Vişoianu m’a rugat de câteva ori să-i aranjez întreve­deri, întrucât ii cunoaşteam pe aceş­tia m‘a rugat să aranjez să se vadă cu Melbourne. PREŞEDINTELE: Dar nu ai aflat despre ce era vorba, lucruri în le­gătură cu faptele despre care se vorbeşte de actul de acuzare? ACUZATUL: Eram ţinut foarte departe? O . Msntia că'Sr© CrfeteeiawM PREŞEDINTELE: Altă întrebare: au fost transmise diferite scrisori înte grupul complotiştilor din ţară şi grupul subversiv din străinătate Dumneata recunoşti că ai transmis unele scrisori adresate grupului din Străinătate? ACUZATUL: Da, din ordinul lui Pogoneanu le-am predat În numele lui Melbourne. PREŞEDINTELE: Ce conţineau? ACUZATUL: Nu le-am citit. Una glngurii am dcscHi*.p din curiozitate De nb'c*i nu mi se spunea conţinu­tul s! «u nu le-am citit PREŞEDINTELE: Dar spuneţi c» *ţi de*chis una., ACUZATUI:: Era o scrisoare a lui Maniu către Cr­etzeanu. Era în s* gtpcs­ când Cretzeanu se afla îa An­­fenia. vi spunea, dacă pleacă ln A­­jfsus, să-l reprezinte, să organizeze sfeoio acţiunea... PREȘEDINTELE:­­.trădătoare. ACUZATUL: Era vorba să-i repr®* idAte ne plan politic. WS5S&DINTHL5: Vh$ pentru că se afla în plicuri gtgîlatt şî date în seama uî Camil Dame­­trescu când ministerul se afla Is UGIR Când Pogoneanu era director de catvnet au fost aduse la D­r. Ministerului și au­ fost puse apoi în­tr’un pichet a căruî che­e o păstra ei. Plicurile au fost transportate de către actuala d-ră Pogoneanu cu masfaa acari, unde au fost triate. PREȘEDINTELE: Care era rolul dumîtale? ACUZATUL­ Recunosc că aceste chei de la Frehet in care erau docu­mente anu­ ţineau ministerului Afa­cerilor străine, de ai căror conţinu nu aveam cunoştinţă, deoarece a spus directorului de cabinet că sunt ale lul şi urmează să le trieze în acest scop am predat aceste docu­mente soţiei lui Pogoneanu spre a le transporta la Pogoneanu acasă. Aceasta din cauză că eu nu am luat cunoştinţă de conţinutul acestor co­respondente. PREŞEDINTELE: D-ta şi! ce o m­­ţineau valizele? ACUZATUL: Din ce’e ce mi-a spus Pogoneanu, ar fi vorba de nume păcur! mare cu nisip acte jus-­ifícative de al® lui Mihai Antonescu cu acse­dia archiva Palatului cu ab­dicarea fostului Rege Carol II şi acte referitor la 23 August. PREŞEDINTELE: Ce ai făcut cu ACUZATUL Am aflat ulterior că aceste documente au fost triate de Lăzărescu, Pogoneanu soţia lui Po­goneanu şi Opvişan şi până la sfâr­şit »erste ’urniri m! se pare că în ianuarie a! acestui an, că era tngri­­jorat de sjunţîn lor şî că le-a trî­­m­ s tn s’răfaătate prîn Cernii Deme­­trescu... Exisrt o declaraţie a mea. PREŞEDINTELE* Documente foar­te importante au fost expediate In străfaătata Iul Vişoianu. (Repetă declaraţia acuza­tu­lui Altă întreba­re: Recunoştî că ai fi transmis prin Pogoneanu con­t­rollul unor telegra­me secreta venite dela Biroul cifru­­lui? ACUZATUL: Stiu că pe Pogonea­­nu 11 Interesa profesu' dela Berna si l-a rugat pe Om­isan să-i spună dacă are informnţîure despre acest proces şi Oprişan mi-a spus vreo 2—3 Informaţii PREŞEDINTELE: Tar d-ta ai spus tu! Pogoneanu la rândul d-tale? ACUZATUL: Continutu secret a­ telegramelor care se refereau la su­ma da 6 milioane franci, il transmi­­team lui Pogoneanu. PREŞEDINTELE: Adică comuni­cai vorba textul lor. Recunosc de a fî venit ?î obţinut documente se­crete dela ministerul Afacerilor Străine dela d-na Soîrescu? ACUZATUL’ Atât d-na Sp’nscu cât «­ T!ncn erau prieteni personal­­i] lui Pogoneanu. Ii duc©»u şi acagî documente. PREŞEDINTELE* Recunoaştet; c» at l­­uat contact cu aceşti prieteni ai lui Pogoneanu în vederea obţine­rii unor documente din ministerul Afacerilor Străine? ACUZATUL: Nu dla minister Tincu m­-a appins dacă mi-l inte­­resează pe Pogoneanu anumite do­cumente secrete. Era vorba de con­­vențiuni economice cu alte ţări s. mi le-a dat mie ca la rândul meu să le dau lui Pogoneanu. D-na Spi­­rescu mi-a predat protocol secret. ce fel? Ii dădea carte blanche? ACUZATUL: Probabil. Nu era Indi­cat In detali­u, in scrisoare. PREŞEDINTELE: Prin interme­diul cui trasmiteaţi? Ai lui Mel­bourne? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Au ajuuns în str­ăînătate? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Ce documente aţi predat unor reprezentanţi ai pu­terilor străine. Dvs. personal? ACUZATUL: Am fost trimis de Pogoneanu si din ordinul lui am transmis pentru Creticanu si pentru Anastasiu Iul Melbourne. PREŞEDINTELE: Melbourne fă­cea legătura cu grupul din străină­tate? ACUZATUL: Melbourne şî Porter. PREŞEDINTELE: Venea şi Porter la dumneata? ACUZATUL: Nu. PREŞEDINTELE: Dar la cine, la Oprişan? ACUZATUL Nu, nu venea la el. PREŞEDINTELE: O altă între­bare care nu te priveşte direct de dumneata: cine făcea legătura în­tre Pogoneanu şi şefii partidelor de opoziţie? ACUZATUL: Erau, Camil Deme­trescu şi Radu Buzeşti PREŞEDINTELE: Ce anume era în scrisorile acelea? ACUZATUL: Nu rar Ie citeau. Des S­pre chest­unile dinainte există ?'* de­claraţiile mele. PREŞEDINTELE: Am auzit. O în­trebare care ne­ interesează şi dum­neata trebue să ne lămureşti. Cr®d că aveţi cunoştinţă asupra activi­tăţii anti-naţionale a grupului Ga­­fencu — Cretzeanu —­ Vişoianu — Niculescu Buzeşti. ACUZATUL- Ştiu că în străină­tate au avut diverse activităţi. De exemplu: prezentarea memoriului la Conferinţa de Pace. PREŞEDINTELE: Şi care era con­tra intereselor României. ACUZATUL: Da PREŞEDINTELE: Alte®«* n»a­ eu* aoast®ti, asupra acestei activităţi? ACUZATUL- O cam­anie pentru a® recunoaşterea Guvernului PREŞEDINTELE: Cum duceaţi a­ceastă campanie, prin m®morii? ACUZATUL: Şi prin scris, precum Şi prim relaţiuni. wowDim*ub &**Mm m m fonduri se alimenta acest grup în străi­nătate? ACUZATUL: cred că utiliza fondu acesta care îl avea în străinătate 6 milioane franci elveţieni PREŞEDINTELE: Care au fost sus­trase. ACUZATUL: Da, care a fost pus a d-’"«TV\rtta Iul Cretzeanu PREŞEDINTELE: D. reprezentant al parchetului are vreo întrebare de pus? PROCURORUL: Dacă Spirescu 9: Tincu erau prieteni cu Pogoneanu cum se expL­­ă faptul că a «ştia nu dă­­deau direct documente lui Pogoneanu? Şi de ce era tocmai el trimis să le ridice? PREŞEDINTELE: Aţi înţeles între­barea? ACUZATUL: Da, erau prieteni şi se dureau direct la d­ na Sp­reSCu pe care am văzut-o de mul­t ori. PREŞEDINTELE: Dar de ce? Nu PROCURORUL: Mai era Pogoneanu în Ministerul Afac­e­ilor Strofae când acuzatul durea documentele? ACUZATUL: A rămas până la Noembrie-Decembrie 1946 PREŞEDINTELE: Dar aceste docu­­mente mergeau după 1940, în ianuarie. Februarie Martie, Aprilie. Mai şi iu­nie, o parte din documente când era el însuşi în Minister şi o parte când nu mai făceai parte Pojoveanu din Mi­­nister PROCURORUL: De câte ori pe săptămână mergea acuzatul la repre­zentanţii Misiunior străine? ACUZATUL: Nu mă duceam în fie­­care săptămână, ci când eram trimis de Minister PREŞEDINTELE: Vă duceaţi din când la când? ACUZATUL: Da, nu-i vedeam în toate zilele PREŞEDINTELE: Nu-i vedeai în toate zilele nici nii nu-mi văd familia de-ât n cant­ea târziu. ACUZATUL: Ii vedeam ocazional, când eram trimis de Minister PREŞEDINTELE: Fie, când trebuia să duceţi documentele din partea lui Pogoneanu, de când aveaţi chestiuni de serviciu. PROCURORUL: Acuzatul a afirmat că a predat documentele d.lui Mel­bourne fi întrebăm dacă documentele primite dela Pogoneanu s’au luat dela Ministerul Afacerilor Externe direct de acuzat la data lui? ACUZATUL: Nu domnule preşe­dinte am Indicat lista celor duse, care este la dosar şi sunt printre ele lucruri particulare PREŞEDINTELE: Dar sunt şi de ale Statului? ACUZATUL: Sunt o parte care erau din întâmplare şi 0 parte din afacerile 1 !1h! rescu: Tincu îşi procurase o n ''!»?) mrte. PROCURORUL: Ce ştie aCUzatul despre cabinetul Negru? ACUZATUL- N’am auzit Av I TEODOREANU: Aş vrea să ămurest. 0 acuzare, chestiunea In lega­­tură cu Oprișan. In primul rând în t­e f d’ Pogone­inu a depus arhiva IO Auturi fliîf»?) pro «-» __ sona s U Ministerul Afacerilor Externe cu ce titlu? A­U­ZATUL: In caiîtnte de di- 0*v^1 cătinel a) ministerului A.V­. TEODOREANU: In aceasă calitate d Pogoneanu a avut un dulap, un pichet personal al său in care a inchis acele acte, care eraţi cuiva?ntate gesliunei sale- sau *»lt-ACUZATUL: Le-am încredinţat lui Cam­il Demetrescu AV.’ TEODOREANU:’ Această în­credinţare verbală a conţinutului unor acte care treceau prin gestiu­­iu- *la o infracţiune sau un lucru INI­CIO? ACUZATUL: o indelicateţit pro­fesională­­ . PREŞEDINTELE: Este o simplă indelicateţă faptul scoaterei unor documente din minister? ACUZATUL: Nu o priveam sub aspectul unei infracţiuni AV. TEODOREANU: Aceste con­versaţii despre îndeletnicirile pro­fesionale care implică şi anumite discuţii mai intime asupra conţinu­­tului actelor între băeţi de aceeaşi generaţie şi cultură a unui minister era un lucru insolit sau un lucru practicat? PREŞEDINTELE: In genere? AV TEODOREANU: Da vreau să-mi dau seama de sensibilizarea funcţionarilor de acolo în legătură cu păstrarea secretelor dela minis­ter. PREŞEDINTELE: Noi cunoaştem ce era la ministerul de Externe şi ’ o mai e nevoie. AV ACUZ EMIL LAZARESCU (fratele acuzatului), o singură În­trebare: Când s’a făcut trierea ar­hivei în raport cu plecarea d-lui Pogoneanu din minister, înainte sau după plecarea acuzatului din minister? ACUZ. ROIU: Plecarea din minis­ter, definitivă, a fost în Noembrie sau Decembrie 1846 PREŞEDINTELE: Şi trierea? ACUZ. ROIU: Exact cu un an înainte 1845. . AV. LAZARESCU: Din ce func­ţiune a încetat când a fost pus în cadru! de reorganizare? ACUZ. ROIU: Tn acela de direc­tor al cabinetului. AVOCATUL: In ce calitate îl pri­mea Melbourne care era prim se­cretar de legaţie la legaţia ameri­cană? Şi în ce calitate preda acu­zatul materialul, în calitate de cu­rier, d® prieten, de cunoscut? Ce importanţa îi dădea­­ Melbourne acuzatului, cum îl trata? ACUZA ROIU: Mă­ duceam la el în cadrul relaţiilor diplomatice de ca­rieră, în cadrul relaţiilor care erau între ministerul Afacerilor Străine MMm*, cumva din cauza tocmai a caracteru­lui subversiv al afacerii? ACUZATUL: Fiindcă’ îl vizita , vedea întreg Ministerul şi păstraseră legături PREŞEDINTELE: Vep­ea şi d-na Spires­u direct şi consulul Ţincu ii dă­dea şi el direct? ACUZATUL: Nu Ştiu dacă dădea direct. PREŞEDINTELE: Nu vă explicaţi de ce nu dădea direct? ACUZATUL: N’aş putea să spun PROCURORUL: Nu cumva din pro­prie iniţiativă se ducea el şi cerea a­­ceste documente pe care normal­spi­­rescu Şi Ţincu fiind prieteni cu Pogo. "" " " te inter­­ duce? ACUZATUL: Şi d-na Spirescu du­cea direct lui Pogoneanu nu Ştiu dacă consulul Ţincu, care era prieten îi da jeea şi el direct scrisorile nu îmi expl!... de ce consulul Tîncu ducea şi el di­rect documentele. AVOCATUL: Să precizeze acuza­tul: d. Melbourne primea nişte do­cumente. In ce calitate le primea şi cum primea pe acuzat, ca pe un curier oarecare al ministerului de Externe, ca pe un prieten care 11 a­­duce corespondenta de car© eî avea nevoie? ACUZ. ROIU: Am declarat că pe PREȘEDINTELE: Să-l introducă pe a­­cuzatul Emi Lăzărescu. (Este Introdus acuzatul Lăzărescu). Ai ascultat actul de acuzare, cred că Lai citit. Nu? ACUZATUL: Da. PREȘEDINTELE: Ai avut 4—5 70&~ Cred dec! că o să ne aduci destulă lu­mină în cauză. O întrebare: unde fuci serviciu­ d-ta şi de când? ACUZATUL: în ministerul de Exter­ne la Direcţia Ci­utei PREŞEDINTELE: De rănd. ACUZATUL: Dîn 1940 luna August. PREŞEDINTELE: La c­e serviciu ai lu­crat? ACUZATUL: Intăi la Serv. Bibliote­cii; apoi la Oficiul de Studii şi apoi la Direcţia Ci­frobii. PREŞEDINTELE: Până cănd? ACUZATUL: La Dir. Cifrului până in momentul arestării mele, in ziua de 1 Septembrie 1947. PREŞEDINTELE: Prin ce împrejură­ri ai fost numit la MAS. ACUZATUL: Datorită faptului că, fiind profesor de istorie era nevoie de un bibliotecar la MAS și atunci am fost recomandat de d. Pogoneanu Ca să fiu numit. PREŞEDINTELE: Aci nu mai este d­. Pogoneanu; aci se zice acuzatul Pogo­neanu. De când erai D-ta profesor? ACUZATUL, în ?z?ma examenului de capacitate dat In lunile Aprilie—Decem­­brie 1987. PREŞEDINTELE: Cu cine ai avut d-ta în MAS relaţii mai strânse? ACUZATUL: In primul rând cu d .. cu acuzatul Pogoneanu, în al doilea rând cu şefii mei direcţi, d. Ministru Vasile Stoica, a fosit foarte mulţii vre­me şeful met­ direct. In afară de aceas­ta cu ceilalţi dintre acuzaţi care mai lucrau la Direcţia Cifrului Mi-a fost şef direct la sosirea mea la cifru acuzatul Camil Demetrescu apoi după plecarea dr la Dir.Cifruţu­ a­cuzatu lui Pogoneanu şi apoi şef direct acuzatul Oprişan. In afară de aceasta mi-a fost şef până în anul acesta, d. Oprişan. Când dânsul a părăsit DJr Cifrului, pri­măvara sau iarna. PRESEDINTELE- De ce a părăsit Di­rertîs Cifrului? ACUZATUL: In urma unei acuzări că anumite telegrame ar fi fost divulgate. A con­sta în Ianuarie sau la Februarie 1917. PREȘEDINTELE: Ai locuit cândva te acuzatul Pogoneanu? ACUZATUL- Da, și am fost chemat de dânsul ca să locuesc la el. PREŞEDINTELE: Cât timp? ACUZATUL: Două Huşii, două luni ju­mătate. Am fost chemat să păzesc casa câtă vreme era plecat la Sinaia. PREŞEDINTELE: De frică că docu­mentele.. ACUZATUL: Nu erau pe vremea ace­ia, după câte ştiu nici un fel de docu­mente. PREŞEDINTELE: Dar stăteai în casă la el Desigur că cunoşti activitatea lui Pogoneanu: legăturile lui. Am vrea sa ştim care era activitatea lui şi legătu­rile pe care le avea el în tinpul cât aţi locuit la el. ACUZATUL: Destul de rar am putut vedea. întâlnea anumite persoane poli­tice. Intre persoanele politice care mi­­amiaftesc că l-au vzitat au fost d. acuzat Niculescu Buzesti şi.. d. Constantin Ti­tel Petrescu. în afară de aceasta am fost coleg sau subaltern, sau superior in Minister. PREŞEINTELE: Vasă zîcă numai a­­ceasta cunoaşteţi. Dai­ activitatea lui? Dar persoane din MAS nu ver­ea? ACUZATUL: Veneau şi persoane din MAS. Ovată d. miniştrii Davidercu. Am­ a­sista­t îa întrevedere: a fost 0 întreve­dere pur protocolară. Apoi d. mînistru Fifoti. Nu am asistat decât­­ sfârşitul întrevederii cu d-lui. După câte am în­­teles din acest sfârşit de convorbire; era vorba ca Pogoneanu să facă o lu­­crare asupra felului e-uai s‘a ajuns la actul dela 23 August. PREŞEDINTELE: Cine era aceste? ACUZATUL.. . ministru Filotte: Pen­tru Biroul Păcii In legătură cu aceasta am fost chemat de sfârşit să ajut şi eu k această lucrare. PREŞEDINTE? ®- Ce ajte persoane mai venea şi pe la ei? ACUZATUL.- Dintre acuzaţi adesea acuzaţii Camil Demetrescu şi Rote. Nu sta văzut nicî odatâ pe vremea aceia pe ac** gatul Oprişan. . Cred că odată te mm&t * ‘­mik Rtia®*», *** wiswt *t» aduceam din partea acuzatului Po­goneanu PREȘEDINTELE: Altă întrebare. AVOCATUL: Dacă l-a cunoscut vreodată pe Vasile Serdici. ACUZ. ROIU: Nu-l cunosc și nici nu l-am văzut vreodată. AV. ACUZ., CAMIL. DEMETRES­CU: Acuzatul a declarat că-l crede pe clientul meu prieten intim al lui Niculescu Buzești, deasemenea pe acuzatul Pogoneanu... Cunoaşte atribuţiile fiecăruia din acest grup şi mă refer la atribuţiile clientului şi Căriii Demetrescu — sau acu­­zatul ştie numai că era pur şi sim­plu prieten şi că existau relaţii în­tre ei, fără a cunoaşte rolul fiecă­ruia un grup. ACUZ. ROIU: Erau prieteni, işi­­puneau pe nume. AV. ACUZ. CAMIL DEMETRES­­CU: Dacă ne poate spune acuzatul Roiu activitatea efectivă depusă de Camil Demetrescu in cadrul aces­tui grup, dară ştie din propriile lui simţuri sau de la ceilalţi... ACUZ. ROIU: Ştiu că aveau rela­ţii, era trimis la Maniu şi la Mi­siuni. AVOCATUL: Acesta ştia prin propriile simţuri sau dela ceilalţi? ACUZATUL: Prin propriile mele simţuri. AVOCATUL: Aţi fost împreună cu­­ acuzatul sau dela acuzat aţi *• Hai? ACUZ. ROTIT: Am asistat, dedată, pe vremea aceia pe acuzatul Radu Niculescu Buzeşti. PREŞEDINTELE: Până când «1 »iei d-ta la el? ACUZATUL: Până la Începutul lui Oc­tombrie 1945, dîn Iulie 1945. PREŞEDINTELE: După câte am auzit în actul de acuzare se spune că aţi in­sistat din casa lui Pogoneanu? ACUZATUL: Pentru următoarele mo­tive: Imi dădeam seama că In vizitele pe care le făcea şi despre care povestea un treacăt — “am văzut azi pe Nicules­cu Buzeşti, pe Titel Petrescu sau..”. Cu dânsul desfăşura o activitate politică in­­ţeleg prin politică o activitate politică lucidă şi aceasta vreau să precizez in ce priveşte declaraţiile mele. Când vor­besc de activitate politică vorbe®i de activitate politică lucidă. PREŞEDINTELE: Atunci, de ce aţi spus că era periculoasă? Aşa spune un acum de acuzare. ACUZATUL: Era periculoasă din două motive: în primul rând pentru­­câ întrio conversaţie cu acuzatul Po­goneanu am spus că nu vreau să mă cumerotec în nici un fel de activitate politică mai ales nu lalm­ o activitate no­stică care ar putea degenera în­­tr-o activitate politică ilicită. Şi a­­ceasta pen­tru ca in jurul întrevede­­rior acestora se luau anumite precau­­ţiuni. PREŞEDINTELE: Stai, aceasta e important, e­mn ce precauțiuni. ACUZATUL: Mi s’a recomandat totdeauna sâ nu spun des-Tp nersoa- Inele e» pe îa dânsul PREȘEDINTELE: A’te măsuri? In­trau ca deobieeni și sunau la fală sau veneau ne din dos, se uitau să B p­rin urmăriţi?... ACUZATUL: Totdeauna se într-a prin tetă dar viritete aceste-« re fă cea*i fa general d'mîner.ta intre ?! și î. După această oră acuratul Po­­unea,ni r’—a și mânca la general ie Niculeffwu Bwestl. In rc'lul zilei era foarte rar acasă. i®r fel­a Eîn­etcjte- PREŞEDINTELE. Aţi participat Ia trierea materialului Iul Pogoneanu? ACUZATUL Am asistat o singură­­dată la o şedinţă de triere. Mi s'a în­credinţat un maldăr de documente pe care urma sâ le triez la Minister. Mi s’a spus: “Acesta va fi adus la Minis­­­ter unde te vei ocupa de împărţirea lui pentru diferitele servicii PREŞEDINTELE: Ai făcut acea­­sta? ACUZATUL: Am făcut operaţia in iparte cu acuzatul Oprişan, neispră­­vind complect trierea acestui mate­­­­rial Materialul a rămas şi se află şi­­ azi aşa cum­­ am primit, în camera blindată de la direcţia cifrului. . PREŞEDINTELE, întregul mate­rial? . .ACUZATUL: Tot materialul dat de­­acuzatul Pogoneanu. . PREŞEDINTELE Ai tras vreo concluzie asupra materialului din fe­liul cum se făcea trierea? -­­ ACUZATUL: In momentul când se I făcea această triere, am văzut că ma­­terialul era dat de către acuzatul ■Pogoneanu atât acuzaţilor Roiu cât ş­i Demetrescu spunând: „Aceasta pri­veşte pe d­ nii Camil Demetrescu ş­­­ Boiu. In ce priveşte materialul in­­tcredinţat mie a spus: se va da Mi­nistetrului să-l trieze mai departe Trierea documentelor mi a fost daţi s‘o fac la Minister tocmai la urma unei cereri a mea ca să mi se des s‘o fac la Minister. PREŞEDINTELE: Ce concluzii a pas din modul cum se făcea trie­rea? ACUZATUL- Am înţeles că asu­pra documentelor încredinţate acu­zaţilor Camil Demetrescu şi Roiu se dăduse invita­ţiuni celor invitaţi. Da­că aceste materiale urmau sâ fie re­stituite Ministerului Afacerilor Stră­ine dacă numai o parte trebuia să fie restituită şi restul avea altă de­tîîiaţie despre aceasta nu pot să-m­i da­u seama Ştiu că o parte din ma­terii?tp s'a întors PREŞEDINTELE- Cel care a fos sustr­as, unde a fost duc? ACUZATUL: Am avut impresia că anumite documente care au fost îs iPogoneaţa din aceste materiale sai I documente personale sau de orice ‘altă natură au fost trecute întriux­­ to» risn Bs*w ®e®aal* nSs^a ta faptul că întrebând pe acuzatul Po­­j­goneanu cam la aceiaşi epocă ce s‘a făcut cu copiile de pe telegramele­­ cifrate expediate de către opoziţie-­­ mi s‘a răspuns câ sunt la loc sigur.­­ El avea un rând de copii ale lui . PREȘEDINTELE: MateriaLu! pe­­ care l-ai triat d-ta si celălalt pe care­­ l-a dus la loc sigur. Loc sigur era ! sofeul Ministerului Afacerilor Străi- j ne, câci era vor­ba de material do- * cuimentar privind tara. ' ACUZATUL: Am spus că ara bă- | nuit ca o parte din acest material a­­ putut fi dus la loc sigur. PREŞEDINTELE: D-ta nu şrtîi un­ ]­de a fost di»? [ ACUZATUL: Nu ştiu. Chiar în de­claraţiile mele am arătat câ cunosc că acest material­­ fost dus la loc sigur, fără sâ pot preciza unde este acesta Acest lucru nu l-am putut şti niciodată. Am bănuit că e vorba de o legaţiune străină. PREŞEDINTELE: Nu ai ştiut, deşi locuia­ cu el in casă, deşi triaseşi materialul, deşi eraţi îmn prietenie gtrânsă? Nod am vre* să ne spui lucru­ri pe cari atunci când dai răs­punsul să le crezi d-ta cel puţin 100 la sută ca sâ le credem *1 noi 50 la sută. ACUZATUL: In momentul când s’a făcut aeastă triere de trei luni nu mai locuiam la Pogoneanu și nu mi-a spus niciodată unde anume a depus acest material. PREȘEDINTELE: S’a arns vreoda­tă la prezenta d-tale archív® bub­­tr&să dela Ministerul Afacerilor Străine? ACUZATUL: Da, documente al că­ror conţinut nu-l cunosc care s’au ars la Pogoneanu acasă de către el. PREŞEDINTELE: De unde fusese­ră aduse aceste documente? ACUZATUL: Dela Ministerul Afa­cerilor Străine PREŞEDINTELE: Vi s’a ceru­t de cineva şi de care anume copii sau telegrame cifrate sau conţinutul unor telegrame cifrate? ACUZATUL: Mi s’a cerut să dau noutăţi dia Minister de către acuza­ţii Pogoneanu şi Rolu. Cu această o­­caziie ţin să menţionez că un dosar în copia scrisă îa maşină a declara­ţiei mele din 16 Decembrie s’a stre­curat o eroare şi anu­m­e în loc de „noutăţi” la pag. 652 s’a trecut -In­­formaţii“. PREŞEDINTELE: Noi luăm la consideraţie ceea ce declari D­ta aici în şedinţă publică. ACUZATUL: Mi s’a cerut asemeni ştiri şi noutăţi din Minister unele dintre ele în legătură şi cu lucru­ri venite prin telegrame cifrate. PREŞEDINTELE: Noutăţile con­stau în ştiri adresate Ministerului­­ Afacerilor Străine, de care puteau­­ lua cunoştinţă numai persoane ofi­ciale, ştiri care trebuiau să rămână în archiva Ministerului sau în con­ştiinţa cetăţeanului. Da? ! ACUZATUL’ Este exact, numai cu unele dintre ele, fiindcă prin tele­­­­grame cifrate se întâmpla adesea să se comunice ştiri apărute şi la Men­a­rietet ca numiri sau decizii de salarizare PREFERINŢELE: : Sper că Pogo­neanu nu-ţi cerea d-tale ştiri cari apăruseră în M Of. pentru că acolo , te vedea singur. ACUZATUL: Im­i cerea noutăţi , în legătură cu termenul procesului Cretzeanu. ■ PREŞEDINTELE: Atunci vino la , subiect; deci îţi cerea copii de pe telegrame cifrate în legătură cu procesul Cretzeanu cu cele şase mi­lioane? ACUZATUL: Dar nu copii, numai , ştiri. * PREŞEDINTELE: Tot nu e: co­­­­pii, conţinut,, ştiri., şi d-ta i-ai dat întregul mers al afacerii? ACUZATUL: Nu, numai câteva 3 ştiri în legătură cu amânarea acest *­tui proces. PREŞEDINTELE: In afară de a-­­­ceste telegrame in legătură, cu cele şase milioane ce anume alte tele­­­­grame sau documente aţi dat? ACUZATUL: Nu-mi amintesc să­­ fi dat­ alte documente.. N’am dat niciodată alte documente. La un­­ anumit moment am stat la îndoială­­ şi nici azi nu sunt sigur dacă am a dat sau nu o ştire cuprinsa în trio telegramă în legătură cu negocieri­­ economice PREŞEDINTELE: Care se duceau e între cine şi cine? ACUZATUL: Nu aş putea preci-0 za. PREŞEDINTELE Cred că nu In­tre China 91 Japonia? e ACUZATUL: Intre ţara noastră şi n’aşi putea spune care ţară stră-­ ină şi PREŞEDINTELE: Adică ia legă­tură cu convenţiuni economice ale a ţării noastre. ACUZATUL: Simple negocieri. Aşi ţine, dacă îmi permiteţi să a* ,­daug că nu-mi amintesc exact ce ^ conţinea ştirea trisă îmi amintesc­­ că chiar tn momentul acela îmi dă­dusem seama că este de minimă importanţă. . PREŞEDINTELE: Aceasta este credinţa dumitale. Alte ştiri­, sau alte telegrame sau noutăţi cum te numeşti d-ta? ! ACUZATUL: Constau la aceia da­­r" că cutare persoană mai e la cutare e direcțiune... 1 PREȘEDINTELE: Foarte împor-3 tant. Va să zică acuzatul Pogonea­■ nu se interesa dacă anumite per. * soane mai fac serviciu! la anumite 33 direcțiuni? li ACUZATUL: Nu informa acesta ! ci dacă s’au mai făcut schimbări in minister. st PREŞEDINTEI­E: Era băiat deş­tept Pogoneanu. ştia cum să-ţi pună ă întrebări Acum îţi dai seama? a ACUZATUL: Acum., u PREŞEDINTELE: Când acuzatul e Emil Oprişan a plecat la Paris ţi-a a comunicat d-ta!» seva în legătură ». m safaMUBMi vom- Iftţăfarf intrat# pe chestiunea negocierilor de pace? ACUZATUL: Da. Comunicările in­tre Paris şi Bucureşti se făceau cu ajutorul unei maşini de cifrat. In mod obişnuit exista un sistem de supra cifrare da mână. Pentru ma­şină un asemenea sistem nu fusese întrebuinţat niciodată Acuzatul O­­prişan, in momentul plecării la Paris m’a chemat deoparte și mi-a spus că pentru orice eventualitate o să aplice următorul sistem de supra cifrare. Mi-a dat detalii asu­pra textului de schimb. După ple­carea lui n’am primit nici o tele­gramă care să poată fi descifrată cu ajutorul acestui sistem. Mai târ­ziu, tn timpul anchetei, am afliit că s’a trimis o asemenea telegramă, insă că dintr’o eroare de cifrare n’a putut fi descifrată. PREȘEDINTELE: Cine trebuia să lucreze la­ descifrare? ACUZATUL: Sau eu, sau altcine­va dintre colegii mei care ar fi fost pus la curent cu această chestiune. Acum aş putea să-mi dau seama după propriile declaraţii ale lui O­­prişan că urmărea să intre in legă­turi cu Pogoneanu şi partidul na­ţional ţărănesc. In momentul acela n’am ştiut nimic despre acest lu­cru, şi nici nul mi-a spus nimic. Pro­babil că n’a vrut să-mi spună acea«,­fta, PREŞEDINTELE: Acuzatul Roiu ce rol avea? _ ACUZATUL: Florin Roiu făcea 0 mulţime de servicii personale şi u­­neori de ordin ce depăşeşte rigidul. Şi mai ales in Minister 11 ţinea I« curent cu acuzatul Pogoneanu, cu activitatea ministerului. PREŞEDINTELE: Mergea Roi« până l» a face lucruri ilicite în con­­tradicţie cu legile? ACUZATUL: Florin Roiu mi-a­ cerut să-i pun la dispoziţie dosarele cu telegrame cifrate. N’am refuzat noi, dar i-am spus să vină într’o seară când nu eram de serviciu, la Cifru Venind odată, de două ori şi negăsindu-mă, el a înţeles că a­­ceasta este o formă de refuz Do­sarul acesta de telegrame de la Ci­fru nu l-am dat acuzatului Florin Roiu. I-aţi dat toate telegramei® cât şi dosarul de telegrame privi­toare la Conferinţa Păcii, dosare pe care el era un drept să le cunoască fiind funcţionar la Conferinţa Pă­cii. El le-a consultat acolo. Telegra­mele din acest dosar, treceau la rol obişnuit pe la acuzatul Florin Roiu, care era funcţina­r la Confe­rinţa Păcii. I­n dosar am aflat că acest® te­­legrafie au ajuns la acuzatul Po­goneanu PREŞEDINTELE: Ce rol avea la organizaţia lui Poponeanu, Camil Dem­etrescu? ACUZATUL: Pe Rolu, l-am cunos­cut mai bine, eram mai des in con­tact pentru că lucra la Externe, pe aceiaşi sală cu mine. Dar Camil De­metrescu, lucra la alt etaj al Mi­nisterului şi activitatea lui îmi era necunoscută, pentru că nu eram in relaţii prea apropiate. PREŞEDINTELE: Dumneata ai locuit la Pogoneanu, nu l-ai văzut acolo? ACUZATUL In epoca aceea el era în concediu şi era plecat Şi s’a în­tors destul de târziu. Din actul de acuzare am­ înţeles că el făcea le­gătura permanentă între Grigore Niculescu Buzeşti şi Pogoneanu. Po­goneanu se deplasează destul de­­ greu şi de câte ori vroia să se ducă la Niculescu Buzeşti, el îl servea. In ceea ce priveşte de alte relaţii avute cu Camil Demetrescu nu-mi amintesc, îmi amintesc că spunea că l-a văzut pe Maniu şi că altă­dată l-a văzut pe acuzatul Stârcea. Mai mult nu ştiu. Nu ştiu ce transmitea acuzatul Pogoneanu prin el, pentru că nicio­dată n’au discutat asemenea lucruri faţă de mina. întâmplător aflam că lua maşina lui Pogoneanu ca să se ducă la cutare sau cutare foc. Spun că întâmplător aflam de a­cest lu­cru pentru că trebuia să plec şi eu cu aceiaşi maşină spre centrul ora­şului şi coboram la un colţ sau o stradă oarecare. PREŞEDINTELE: Ce alţi func­ţionari îl mai ajutau pe Pogoneanu în activitatea lui subversivă? Care sunt aceştia şi în ce consta acest ajutor care îi dădea lui Pogoneanu, în activitatea lui ilicită? ACUZATUL: Nu cunosc decât fap­tul că d-na Florica Spirescu, ar fi bătut la maşină anumite piese de dosar pe care i le-ar fi dat Pogo­neanu în genere de asemenea lu­crări se ocupa Roiu, mai ales că în ultima vreme, de prin ianuarie 1946, relaţiile mele cu Pogoneanu te răciseră aproape complect şi au fost reluate puţin Înaintea logod­nei lui. PREŞEDINTELE: Afară de d-na Spirescu cine i-a mai ajutat? ACUZATUL: Nu-mi amintesc să-l mai fi ajutat cineva. PREŞEDINTELE: Punerii memo­ria la contribuţie. ACUZATUL- Acuzatul Oprişan­ îi dădea diferite ştiri din minister. In ce constau aceste ştiri nu pu­team şti, dar ştiu că erau în legă­tură cu activitatea ministerială. PREŞEDINTELE: Din apropierea pe care o aveai cu Pogoneanu, de­sigur că ai putut avea diferite dis­cuţii Din aceste discuţii ai putut afla despre scopul urmărit de a­­ceasta grupare subversivă a lui Po­goneanu. ACUZATUL In discuţiile pe care le-am avut în Oct. 1045 insistasem asupra faptului că nu vreau să fiu amestecat. De la această dată, in toată această chestiune acuzatul Pogoneanu nu m’a mai pus la cu­rent cu nimic. PREŞEDINTELE: Nu ştii ce ur­­mă­ eu ? Urmărea o activitate licită sau ilicită? ACUZATUL: Astăzi pot să-mi dau Ust^e meroţeQU do^wssentefe INTEROSATQRIUL MIZAT­ULUI lAZARESCU EMIL

Next