România Liberă, noiembrie 1947 (Anul 5, nr. 986-1010)
1947-11-02 / nr. 986
PAG. KOMAHIA «A WOtaiafep*«» sb ga& frag PROCESUL CONDUCĂTORILOR FOSTULUI PARTID NAŢIONUL-ŢĂRĂ1 (Urcare din pagina lu: PREŞEDINTELE: Aceştia sunt din fra aciXzH’ cart' sunt aici în boxă? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Ştiţi cine erau persoanele care aveau relaţii mai strânse cu GRIGORE NICULESCU BUZEŞTI. ACUZATUL: Pogoneanu era foarte apropiat. PREŞEDINTELE: Ai făcut parte dintre colaboratorii mai apropiaţi ai lui Niculescu Brzeşti? ACUZATUL:Am fost la Cabinetul lui Niculescu Buzeşti. PREŞEDINTELE: Cănd era funcţionar în Minister sau când era ministru? ACUZATUL: Când era ministru al afacerilor externe. PREŞEDINTELE: Dintre acuzaţii de aci, este vreunul în afară de Pogoneanu în relaţiunî strânse cu Niculescu Buzeşti? ACUZATUL: Lăzărescu care a făcut parte din echipa de cifruri şi Cărin Demetrescu. PREŞEDINTELE: Care era activitatea lui Niculescu Buzeşti în ţară şi străinătate după 23 August 1944 şi a grupului condus de el? ACUZATUL: In luna August 1945 a fost o perioadă când a avut contact CU oameni politici, cu Titel Petrescu Avea întâlniri la casa Ştirbey. PREŞEDINTELE: Dece natură? Publice sau conspirative? ACUZATUL- Participau sumaî cei Câţiva iniţiaţi în lucrul acesti». PREŞEDINTELE: Cu ce «t oameni poltici se mai întâlnea şi din cine era forme“ acest grup? ACUZATUL: Erau Grigore Niculescu Buzeşti, Vişoianu, Pogoneanu Cării Demetrescu, Styrcea Radu Buşeşti Pe aceştia ii ştiu. PREŞEDINTELE: Ce legături mai aveau. ACUZATUL: Cu Cretzeanu cu care era prieten în epoca acea aflam că îi trimit scrisori prin familia Ştirbey dar pe ce cale nu ştiu probabil prin legături militare. Cretzeanu se afla atunci la Ankara. Buzeşti părăsise cariera şi era preocupat de participarea lui în Partidul Naţional Ţărănesc şi avea legături cu Manlu şi ceilalţi. PREŞEDINTELE: Cine dirija activitatea lui Buzeşti? ACUZATUL: Era în legătură directă cu Maniu. PREŞEDINTELE: Puteţi să ne spuneţi dacă grupul Buzeşi prin actitatea desfăşurată prin ţntruiurîie ţinute subversiv urmărea răsturnarea prin violenţă a regimului democratic din România? ACUZATUL Cred că da, până la Sfârşit. PREŞEDINTELE* După plecarea lui Buzeşti şi Vişoianu în străinătate cine a luat conducerea grupului de colaboratori care făceau ulterior «gătura cu acuzatul Maniu? ACUZATUL: Pogoneanu. PREŞEDINTELE: Recunoşti »an nu că ai concurat la scoaterea din ministerul,, Afacerilor Externe a unor voume ca au fost transportate’ ACUZATUL: Ştii de această arhivă a lui Pogoneanu care o adusese la Snagov despre conţinutul căreia niciodată nu mi-a spus nimic PREŞEDINTELE: Ce membri ai miurilor militare şi diplomatice ai cunoscut in ţară? ACUZATUL: Pe Melbourne Porter, Marjorie Banks, membri ai misiunilor diplomatice. Militari nu am cunoscut de loc. PREŞEDINTELE: Ce legături aveaţi cu ei? ACUZATUL: Trimis de d. Flotil şi in afară de aceasta trimis şi de Pogoneanu care avea relaţiuni personale cu ei să le duc nişte scrisori pentru Cretzeanu. PREŞEDINTELE: Dar d-ta ai realizat ceva legături necesare conducerii grupului complotist, cu reprezentanţii unor misiuni străine, adică ai făcut legătura intre unii şi alţii. Intre grupul lui Pogoneanu — condus toainte de Buzeşti — şi reprezentanţii străini? ACUZATUL: Vişoianu m’a rugat de câteva ori să-i aranjez întrevederi, întrucât ii cunoaşteam pe aceştia m‘a rugat să aranjez să se vadă cu Melbourne. PREŞEDINTELE: Dar nu ai aflat despre ce era vorba, lucruri în legătură cu faptele despre care se vorbeşte de actul de acuzare? ACUZATUL: Eram ţinut foarte departe? O . Msntia că'Sr© CrfeteeiawM PREŞEDINTELE: Altă întrebare: au fost transmise diferite scrisori înte grupul complotiştilor din ţară şi grupul subversiv din străinătate Dumneata recunoşti că ai transmis unele scrisori adresate grupului din Străinătate? ACUZATUL: Da, din ordinul lui Pogoneanu le-am predat În numele lui Melbourne. PREŞEDINTELE: Ce conţineau? ACUZATUL: Nu le-am citit. Una glngurii am dcscHi*.p din curiozitate De nb'c*i nu mi se spunea conţinutul s! «u nu le-am citit PREŞEDINTELE: Dar spuneţi c» *ţi de*chis una., ACUZATUI:: Era o scrisoare a lui Maniu către Cretzeanu. Era în s* gtpcs când Cretzeanu se afla îa Anfenia. vi spunea, dacă pleacă ln Ajfsus, să-l reprezinte, să organizeze sfeoio acţiunea... PREȘEDINTELE:.trădătoare. ACUZATUL: Era vorba să-i repr®* idAte ne plan politic. WS5S&DINTHL5: Vh$ pentru că se afla în plicuri gtgîlatt şî date în seama uî Camil Dametrescu când ministerul se afla Is UGIR Când Pogoneanu era director de catvnet au fost aduse la Dr. Ministerului și au fost puse apoi într’un pichet a căruî chee o păstra ei. Plicurile au fost transportate de către actuala d-ră Pogoneanu cu masfaa acari, unde au fost triate. PREȘEDINTELE: Care era rolul dumîtale? ACUZATUL Recunosc că aceste chei de la Frehet in care erau documente anu ţineau ministerului Afacerilor străine, de ai căror conţinu nu aveam cunoştinţă, deoarece a spus directorului de cabinet că sunt ale lul şi urmează să le trieze în acest scop am predat aceste documente soţiei lui Pogoneanu spre a le transporta la Pogoneanu acasă. Aceasta din cauză că eu nu am luat cunoştinţă de conţinutul acestor corespondente. PREŞEDINTELE: D-ta şi! ce o mţineau valizele? ACUZATUL: Din ce’e ce mi-a spus Pogoneanu, ar fi vorba de nume păcur! mare cu nisip acte jus-ifícative de al® lui Mihai Antonescu cu acsedia archiva Palatului cu abdicarea fostului Rege Carol II şi acte referitor la 23 August. PREŞEDINTELE: Ce ai făcut cu ACUZATUL Am aflat ulterior că aceste documente au fost triate de Lăzărescu, Pogoneanu soţia lui Pogoneanu şi Opvişan şi până la sfârşit »erste ’urniri m! se pare că în ianuarie a! acestui an, că era tngrijorat de sjunţîn lor şî că le-a trîm s tn s’răfaătate prîn Cernii Demetrescu... Exisrt o declaraţie a mea. PREŞEDINTELE* Documente foarte importante au fost expediate In străfaătata Iul Vişoianu. (Repetă declaraţia acuzatului Altă întrebare: Recunoştî că ai fi transmis prin Pogoneanu controllul unor telegrame secreta venite dela Biroul cifrului? ACUZATUL: Stiu că pe Pogoneanu 11 Interesa profesu' dela Berna si l-a rugat pe Omisan să-i spună dacă are informnţîure despre acest proces şi Oprişan mi-a spus vreo 2—3 Informaţii PREŞEDINTELE: Tar d-ta ai spus tu! Pogoneanu la rândul d-tale? ACUZATUL: Continutu secret a telegramelor care se refereau la suma da 6 milioane franci, il transmiteam lui Pogoneanu. PREŞEDINTELE: Adică comunicai vorba textul lor. Recunosc de a fî venit ?î obţinut documente secrete dela ministerul Afacerilor Străine dela d-na Soîrescu? ACUZATUL’ Atât d-na Sp’nscu cât « T!ncn erau prieteni personali] lui Pogoneanu. Ii duc©»u şi acagî documente. PREŞEDINTELE* Recunoaştet; c» at luat contact cu aceşti prieteni ai lui Pogoneanu în vederea obţinerii unor documente din ministerul Afacerilor Străine? ACUZATUL: Nu dla minister Tincu m-a appins dacă mi-l interesează pe Pogoneanu anumite documente secrete. Era vorba de convențiuni economice cu alte ţări s. mi le-a dat mie ca la rândul meu să le dau lui Pogoneanu. D-na Spirescu mi-a predat protocol secret. ce fel? Ii dădea carte blanche? ACUZATUL: Probabil. Nu era Indicat In detaliu, in scrisoare. PREŞEDINTELE: Prin intermediul cui trasmiteaţi? Ai lui Melbourne? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Au ajuuns în străînătate? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Ce documente aţi predat unor reprezentanţi ai puterilor străine. Dvs. personal? ACUZATUL: Am fost trimis de Pogoneanu si din ordinul lui am transmis pentru Creticanu si pentru Anastasiu Iul Melbourne. PREŞEDINTELE: Melbourne făcea legătura cu grupul din străinătate? ACUZATUL: Melbourne şî Porter. PREŞEDINTELE: Venea şi Porter la dumneata? ACUZATUL: Nu. PREŞEDINTELE: Dar la cine, la Oprişan? ACUZATUL Nu, nu venea la el. PREŞEDINTELE: O altă întrebare care nu te priveşte direct de dumneata: cine făcea legătura între Pogoneanu şi şefii partidelor de opoziţie? ACUZATUL: Erau, Camil Demetrescu şi Radu Buzeşti PREŞEDINTELE: Ce anume era în scrisorile acelea? ACUZATUL: Nu rar Ie citeau. Des Spre chestunile dinainte există ?'* declaraţiile mele. PREŞEDINTELE: Am auzit. O întrebare care ne interesează şi dumneata trebue să ne lămureşti. Cr®d că aveţi cunoştinţă asupra activităţii anti-naţionale a grupului Gafencu — Cretzeanu — Vişoianu — Niculescu Buzeşti. ACUZATUL- Ştiu că în străinătate au avut diverse activităţi. De exemplu: prezentarea memoriului la Conferinţa de Pace. PREŞEDINTELE: Şi care era contra intereselor României. ACUZATUL: Da PREŞEDINTELE: Alte®«* n»a eu* aoast®ti, asupra acestei activităţi? ACUZATUL- O camanie pentru a® recunoaşterea Guvernului PREŞEDINTELE: Cum duceaţi această campanie, prin m®morii? ACUZATUL: Şi prin scris, precum Şi prim relaţiuni. wowDim*ub &**Mm m m fonduri se alimenta acest grup în străinătate? ACUZATUL: cred că utiliza fondu acesta care îl avea în străinătate 6 milioane franci elveţieni PREŞEDINTELE: Care au fost sustrase. ACUZATUL: Da, care a fost pus a d-’"«TV\rtta Iul Cretzeanu PREŞEDINTELE: D. reprezentant al parchetului are vreo întrebare de pus? PROCURORUL: Dacă Spirescu 9: Tincu erau prieteni cu Pogoneanu cum se expLă faptul că a «ştia nu dădeau direct documente lui Pogoneanu? Şi de ce era tocmai el trimis să le ridice? PREŞEDINTELE: Aţi înţeles întrebarea? ACUZATUL: Da, erau prieteni şi se dureau direct la d na SpreSCu pe care am văzut-o de mult ori. PREŞEDINTELE: Dar de ce? Nu PROCURORUL: Mai era Pogoneanu în Ministerul Afaceilor Strofae când acuzatul durea documentele? ACUZATUL: A rămas până la Noembrie-Decembrie 1946 PREŞEDINTELE: Dar aceste documente mergeau după 1940, în ianuarie. Februarie Martie, Aprilie. Mai şi iunie, o parte din documente când era el însuşi în Minister şi o parte când nu mai făceai parte Pojoveanu din Minister PROCURORUL: De câte ori pe săptămână mergea acuzatul la reprezentanţii Misiunior străine? ACUZATUL: Nu mă duceam în fiecare săptămână, ci când eram trimis de Minister PREŞEDINTELE: Vă duceaţi din când la când? ACUZATUL: Da, nu-i vedeam în toate zilele PREŞEDINTELE: Nu-i vedeai în toate zilele nici nii nu-mi văd familia de-ât n cantea târziu. ACUZATUL: Ii vedeam ocazional, când eram trimis de Minister PREŞEDINTELE: Fie, când trebuia să duceţi documentele din partea lui Pogoneanu, de când aveaţi chestiuni de serviciu. PROCURORUL: Acuzatul a afirmat că a predat documentele d.lui Melbourne fi întrebăm dacă documentele primite dela Pogoneanu s’au luat dela Ministerul Afacerilor Externe direct de acuzat la data lui? ACUZATUL: Nu domnule preşedinte am Indicat lista celor duse, care este la dosar şi sunt printre ele lucruri particulare PREŞEDINTELE: Dar sunt şi de ale Statului? ACUZATUL: Sunt o parte care erau din întâmplare şi 0 parte din afacerile 1 !1h! rescu: Tincu îşi procurase o n ''!»?) mrte. PROCURORUL: Ce ştie aCUzatul despre cabinetul Negru? ACUZATUL- N’am auzit Av I TEODOREANU: Aş vrea să ămurest. 0 acuzare, chestiunea In legatură cu Oprișan. In primul rând în te f d’ Pogoneinu a depus arhiva IO Auturi fliîf»?) pro «-» __ sona s U Ministerul Afacerilor Externe cu ce titlu? AUZATUL: In caiîtnte de di- 0*v^1 cătinel a) ministerului A.V. TEODOREANU: In aceasă calitate d Pogoneanu a avut un dulap, un pichet personal al său in care a inchis acele acte, care eraţi cuiva?ntate gesliunei sale- sau *»lt-ACUZATUL: Le-am încredinţat lui Camil Demetrescu AV.’ TEODOREANU:’ Această încredinţare verbală a conţinutului unor acte care treceau prin gestiuiu- *la o infracţiune sau un lucru INICIO? ACUZATUL: o indelicateţit profesională . PREŞEDINTELE: Este o simplă indelicateţă faptul scoaterei unor documente din minister? ACUZATUL: Nu o priveam sub aspectul unei infracţiuni AV. TEODOREANU: Aceste conversaţii despre îndeletnicirile profesionale care implică şi anumite discuţii mai intime asupra conţinutului actelor între băeţi de aceeaşi generaţie şi cultură a unui minister era un lucru insolit sau un lucru practicat? PREŞEDINTELE: In genere? AV TEODOREANU: Da vreau să-mi dau seama de sensibilizarea funcţionarilor de acolo în legătură cu păstrarea secretelor dela minister. PREŞEDINTELE: Noi cunoaştem ce era la ministerul de Externe şi ’ o mai e nevoie. AV ACUZ EMIL LAZARESCU (fratele acuzatului), o singură Întrebare: Când s’a făcut trierea arhivei în raport cu plecarea d-lui Pogoneanu din minister, înainte sau după plecarea acuzatului din minister? ACUZ. ROIU: Plecarea din minister, definitivă, a fost în Noembrie sau Decembrie 1846 PREŞEDINTELE: Şi trierea? ACUZ. ROIU: Exact cu un an înainte 1845. . AV. LAZARESCU: Din ce funcţiune a încetat când a fost pus în cadru! de reorganizare? ACUZ. ROIU: Tn acela de director al cabinetului. AVOCATUL: In ce calitate îl primea Melbourne care era prim secretar de legaţie la legaţia americană? Şi în ce calitate preda acuzatul materialul, în calitate de curier, d® prieten, de cunoscut? Ce importanţa îi dădea Melbourne acuzatului, cum îl trata? ACUZA ROIU: Mă duceam la el în cadrul relaţiilor diplomatice de carieră, în cadrul relaţiilor care erau între ministerul Afacerilor Străine MMm*, cumva din cauza tocmai a caracterului subversiv al afacerii? ACUZATUL: Fiindcă’ îl vizita , vedea întreg Ministerul şi păstraseră legături PREŞEDINTELE: Vepea şi d-na Spiresu direct şi consulul Ţincu ii dădea şi el direct? ACUZATUL: Nu Ştiu dacă dădea direct. PREŞEDINTELE: Nu vă explicaţi de ce nu dădea direct? ACUZATUL: N’aş putea să spun PROCURORUL: Nu cumva din proprie iniţiativă se ducea el şi cerea aceste documente pe care normalspirescu Şi Ţincu fiind prieteni cu Pogo. "" " " te inter duce? ACUZATUL: Şi d-na Spirescu ducea direct lui Pogoneanu nu Ştiu dacă consulul Ţincu, care era prieten îi da jeea şi el direct scrisorile nu îmi expl!... de ce consulul Tîncu ducea şi el direct documentele. AVOCATUL: Să precizeze acuzatul: d. Melbourne primea nişte documente. In ce calitate le primea şi cum primea pe acuzat, ca pe un curier oarecare al ministerului de Externe, ca pe un prieten care 11 aduce corespondenta de car© eî avea nevoie? ACUZ. ROIU: Am declarat că pe PREȘEDINTELE: Să-l introducă pe acuzatul Emi Lăzărescu. (Este Introdus acuzatul Lăzărescu). Ai ascultat actul de acuzare, cred că Lai citit. Nu? ACUZATUL: Da. PREȘEDINTELE: Ai avut 4—5 70&~ Cred dec! că o să ne aduci destulă lumină în cauză. O întrebare: unde fuci serviciu d-ta şi de când? ACUZATUL: în ministerul de Externe la Direcţia Ciutei PREŞEDINTELE: De rănd. ACUZATUL: Dîn 1940 luna August. PREŞEDINTELE: La ce serviciu ai lucrat? ACUZATUL: Intăi la Serv. Bibliotecii; apoi la Oficiul de Studii şi apoi la Direcţia Cifrobii. PREŞEDINTELE: Până cănd? ACUZATUL: La Dir. Cifrului până in momentul arestării mele, in ziua de 1 Septembrie 1947. PREŞEDINTELE: Prin ce împrejurări ai fost numit la MAS. ACUZATUL: Datorită faptului că, fiind profesor de istorie era nevoie de un bibliotecar la MAS și atunci am fost recomandat de d. Pogoneanu Ca să fiu numit. PREŞEDINTELE: Aci nu mai este d. Pogoneanu; aci se zice acuzatul Pogoneanu. De când erai D-ta profesor? ACUZATUL, în ?z?ma examenului de capacitate dat In lunile Aprilie—Decembrie 1987. PREŞEDINTELE: Cu cine ai avut d-ta în MAS relaţii mai strânse? ACUZATUL: In primul rând cu d .. cu acuzatul Pogoneanu, în al doilea rând cu şefii mei direcţi, d. Ministru Vasile Stoica, a fosit foarte mulţii vreme şeful met direct. In afară de aceasta cu ceilalţi dintre acuzaţi care mai lucrau la Direcţia Cifrului Mi-a fost şef direct la sosirea mea la cifru acuzatul Camil Demetrescu apoi după plecarea dr la Dir.Cifruţu acuzatu lui Pogoneanu şi apoi şef direct acuzatul Oprişan. In afară de aceasta mi-a fost şef până în anul acesta, d. Oprişan. Când dânsul a părăsit DJr Cifrului, primăvara sau iarna. PRESEDINTELE- De ce a părăsit Dirertîs Cifrului? ACUZATUL: In urma unei acuzări că anumite telegrame ar fi fost divulgate. A consta în Ianuarie sau la Februarie 1917. PREȘEDINTELE: Ai locuit cândva te acuzatul Pogoneanu? ACUZATUL- Da, și am fost chemat de dânsul ca să locuesc la el. PREŞEDINTELE: Cât timp? ACUZATUL: Două Huşii, două luni jumătate. Am fost chemat să păzesc casa câtă vreme era plecat la Sinaia. PREŞEDINTELE: De frică că documentele.. ACUZATUL: Nu erau pe vremea aceia, după câte ştiu nici un fel de documente. PREŞEDINTELE: Dar stăteai în casă la el Desigur că cunoşti activitatea lui Pogoneanu: legăturile lui. Am vrea sa ştim care era activitatea lui şi legăturile pe care le avea el în tinpul cât aţi locuit la el. ACUZATUL: Destul de rar am putut vedea. întâlnea anumite persoane politice. Intre persoanele politice care miamiaftesc că l-au vzitat au fost d. acuzat Niculescu Buzesti şi.. d. Constantin Titel Petrescu. în afară de aceasta am fost coleg sau subaltern, sau superior in Minister. PREŞEINTELE: Vasă zîcă numai aceasta cunoaşteţi. Dai activitatea lui? Dar persoane din MAS nu verea? ACUZATUL: Veneau şi persoane din MAS. Ovată d. miniştrii Davidercu. Am asistat îa întrevedere: a fost 0 întrevedere pur protocolară. Apoi d. mînistru Fifoti. Nu am asistat decât sfârşitul întrevederii cu d-lui. După câte am înteles din acest sfârşit de convorbire; era vorba ca Pogoneanu să facă o lucrare asupra felului e-uai s‘a ajuns la actul dela 23 August. PREŞEDINTELE: Cine era aceste? ACUZATUL.. . ministru Filotte: Pentru Biroul Păcii In legătură cu aceasta am fost chemat de sfârşit să ajut şi eu k această lucrare. PREŞEDINTE? ®- Ce ajte persoane mai venea şi pe la ei? ACUZATUL.- Dintre acuzaţi adesea acuzaţii Camil Demetrescu şi Rote. Nu sta văzut nicî odatâ pe vremea aceia pe ac** gatul Oprişan. . Cred că odată te mm&t * ‘mik Rtia®*», *** wiswt *t» aduceam din partea acuzatului Pogoneanu PREȘEDINTELE: Altă întrebare. AVOCATUL: Dacă l-a cunoscut vreodată pe Vasile Serdici. ACUZ. ROIU: Nu-l cunosc și nici nu l-am văzut vreodată. AV. ACUZ., CAMIL. DEMETRESCU: Acuzatul a declarat că-l crede pe clientul meu prieten intim al lui Niculescu Buzești, deasemenea pe acuzatul Pogoneanu... Cunoaşte atribuţiile fiecăruia din acest grup şi mă refer la atribuţiile clientului şi Căriii Demetrescu — sau acuzatul ştie numai că era pur şi simplu prieten şi că existau relaţii între ei, fără a cunoaşte rolul fiecăruia un grup. ACUZ. ROIU: Erau prieteni, işipuneau pe nume. AV. ACUZ. CAMIL DEMETRESCU: Dacă ne poate spune acuzatul Roiu activitatea efectivă depusă de Camil Demetrescu in cadrul acestui grup, dară ştie din propriile lui simţuri sau de la ceilalţi... ACUZ. ROIU: Ştiu că aveau relaţii, era trimis la Maniu şi la Misiuni. AVOCATUL: Acesta ştia prin propriile simţuri sau dela ceilalţi? ACUZATUL: Prin propriile mele simţuri. AVOCATUL: Aţi fost împreună cu acuzatul sau dela acuzat aţi *• Hai? ACUZ. ROTIT: Am asistat, dedată, pe vremea aceia pe acuzatul Radu Niculescu Buzeşti. PREŞEDINTELE: Până când «1 »iei d-ta la el? ACUZATUL: Până la Începutul lui Octombrie 1945, dîn Iulie 1945. PREŞEDINTELE: După câte am auzit în actul de acuzare se spune că aţi insistat din casa lui Pogoneanu? ACUZATUL: Pentru următoarele motive: Imi dădeam seama că In vizitele pe care le făcea şi despre care povestea un treacăt — “am văzut azi pe Niculescu Buzeşti, pe Titel Petrescu sau..”. Cu dânsul desfăşura o activitate politică inţeleg prin politică o activitate politică lucidă şi aceasta vreau să precizez in ce priveşte declaraţiile mele. Când vorbesc de activitate politică vorbe®i de activitate politică lucidă. PREŞEDINTELE: Atunci, de ce aţi spus că era periculoasă? Aşa spune un acum de acuzare. ACUZATUL: Era periculoasă din două motive: în primul rând pentrucâ întrio conversaţie cu acuzatul Pogoneanu am spus că nu vreau să mă cumerotec în nici un fel de activitate politică mai ales nu lalm o activitate nostică care ar putea degenera într-o activitate politică ilicită. Şi aceasta pentru ca in jurul întrevederior acestora se luau anumite precauţiuni. PREŞEDINTELE: Stai, aceasta e important, emn ce precauțiuni. ACUZATUL: Mi s’a recomandat totdeauna sâ nu spun des-Tp nersoa- Inele e» pe îa dânsul PREȘEDINTELE: A’te măsuri? Intrau ca deobieeni și sunau la fală sau veneau ne din dos, se uitau să B prin urmăriţi?... ACUZATUL: Totdeauna se într-a prin tetă dar viritete aceste-« re fă cea*i fa general d'mîner.ta intre ?! și î. După această oră acuratul Pounea,ni r’—a și mânca la general ie Niculeffwu Bwestl. In rc'lul zilei era foarte rar acasă. i®r fela Eînetcjte- PREŞEDINTELE. Aţi participat Ia trierea materialului Iul Pogoneanu? ACUZATUL Am asistat o singurădată la o şedinţă de triere. Mi s'a încredinţat un maldăr de documente pe care urma sâ le triez la Minister. Mi s’a spus: “Acesta va fi adus la Minister unde te vei ocupa de împărţirea lui pentru diferitele servicii PREŞEDINTELE: Ai făcut aceasta? ACUZATUL: Am făcut operaţia in iparte cu acuzatul Oprişan, neisprăvind complect trierea acestui material Materialul a rămas şi se află şi azi aşa cum am primit, în camera blindată de la direcţia cifrului. . PREŞEDINTELE, întregul material? . .ACUZATUL: Tot materialul dat deacuzatul Pogoneanu. . PREŞEDINTELE Ai tras vreo concluzie asupra materialului din feliul cum se făcea trierea? - ACUZATUL: In momentul când se I făcea această triere, am văzut că materialul era dat de către acuzatul ■Pogoneanu atât acuzaţilor Roiu cât şi Demetrescu spunând: „Aceasta priveşte pe d nii Camil Demetrescu ş Boiu. In ce priveşte materialul intcredinţat mie a spus: se va da Ministetrului să-l trieze mai departe Trierea documentelor mi a fost daţi s‘o fac la Minister tocmai la urma unei cereri a mea ca să mi se des s‘o fac la Minister. PREŞEDINTELE: Ce concluzii a pas din modul cum se făcea trierea? ACUZATUL- Am înţeles că asupra documentelor încredinţate acuzaţilor Camil Demetrescu şi Roiu se dăduse invitaţiuni celor invitaţi. Dacă aceste materiale urmau sâ fie restituite Ministerului Afacerilor Străine dacă numai o parte trebuia să fie restituită şi restul avea altă detîîiaţie despre aceasta nu pot să-mi dau seama Ştiu că o parte din materii?tp s'a întors PREŞEDINTELE- Cel care a fos sustras, unde a fost duc? ACUZATUL: Am avut impresia că anumite documente care au fost îs iPogoneaţa din aceste materiale sai I documente personale sau de orice ‘altă natură au fost trecute întriux to» risn Bs*w ®e®aal* nSs^a ta faptul că întrebând pe acuzatul Pojgoneanu cam la aceiaşi epocă ce s‘a făcut cu copiile de pe telegramele cifrate expediate de către opoziţie- mi s‘a răspuns câ sunt la loc sigur. El avea un rând de copii ale lui . PREȘEDINTELE: MateriaLu! pe care l-ai triat d-ta si celălalt pe care l-a dus la loc sigur. Loc sigur era ! sofeul Ministerului Afacerilor Străi- j ne, câci era vorba de material do- * cuimentar privind tara. ' ACUZATUL: Am spus că ara bă- | nuit ca o parte din acest material a putut fi dus la loc sigur. PREŞEDINTELE: D-ta nu şrtîi un ]de a fost di»? [ ACUZATUL: Nu ştiu. Chiar în declaraţiile mele am arătat câ cunosc că acest material fost dus la loc sigur, fără sâ pot preciza unde este acesta Acest lucru nu l-am putut şti niciodată. Am bănuit că e vorba de o legaţiune străină. PREŞEDINTELE: Nu ai ştiut, deşi locuia cu el in casă, deşi triaseşi materialul, deşi eraţi îmn prietenie gtrânsă? Nod am vre* să ne spui lucruri pe cari atunci când dai răspunsul să le crezi d-ta cel puţin 100 la sută ca sâ le credem *1 noi 50 la sută. ACUZATUL: In momentul când s’a făcut aeastă triere de trei luni nu mai locuiam la Pogoneanu și nu mi-a spus niciodată unde anume a depus acest material. PREȘEDINTELE: S’a arns vreodată la prezenta d-tale archív® bubtr&să dela Ministerul Afacerilor Străine? ACUZATUL: Da, documente al căror conţinut nu-l cunosc care s’au ars la Pogoneanu acasă de către el. PREŞEDINTELE: De unde fuseseră aduse aceste documente? ACUZATUL: Dela Ministerul Afacerilor Străine PREŞEDINTELE: Vi s’a cerut de cineva şi de care anume copii sau telegrame cifrate sau conţinutul unor telegrame cifrate? ACUZATUL: Mi s’a cerut să dau noutăţi dia Minister de către acuzaţii Pogoneanu şi Rolu. Cu această ocaziie ţin să menţionez că un dosar în copia scrisă îa maşină a declaraţiei mele din 16 Decembrie s’a strecurat o eroare şi anume în loc de „noutăţi” la pag. 652 s’a trecut -Informaţii“. PREŞEDINTELE: Noi luăm la consideraţie ceea ce declari Dta aici în şedinţă publică. ACUZATUL: Mi s’a cerut asemeni ştiri şi noutăţi din Minister unele dintre ele în legătură şi cu lucruri venite prin telegrame cifrate. PREŞEDINTELE: Noutăţile constau în ştiri adresate Ministerului Afacerilor Străine, de care puteau lua cunoştinţă numai persoane oficiale, ştiri care trebuiau să rămână în archiva Ministerului sau în conştiinţa cetăţeanului. Da? ! ACUZATUL’ Este exact, numai cu unele dintre ele, fiindcă prin telegrame cifrate se întâmpla adesea să se comunice ştiri apărute şi la Menarietet ca numiri sau decizii de salarizare PREFERINŢELE: : Sper că Pogoneanu nu-ţi cerea d-tale ştiri cari apăruseră în M Of. pentru că acolo , te vedea singur. ACUZATUL: Imi cerea noutăţi , în legătură cu termenul procesului Cretzeanu. ■ PREŞEDINTELE: Atunci vino la , subiect; deci îţi cerea copii de pe telegrame cifrate în legătură cu procesul Cretzeanu cu cele şase milioane? ACUZATUL: Dar nu copii, numai , ştiri. * PREŞEDINTELE: Tot nu e: copii, conţinut,, ştiri., şi d-ta i-ai dat întregul mers al afacerii? ACUZATUL: Nu, numai câteva 3 ştiri în legătură cu amânarea acest *tui proces. PREŞEDINTELE: In afară de a-ceste telegrame in legătură, cu cele şase milioane ce anume alte telegrame sau documente aţi dat? ACUZATUL: Nu-mi amintesc să fi dat alte documente.. N’am dat niciodată alte documente. La un anumit moment am stat la îndoială şi nici azi nu sunt sigur dacă am a dat sau nu o ştire cuprinsa în trio telegramă în legătură cu negocieri economice PREŞEDINTELE: Care se duceau e între cine şi cine? ACUZATUL: Nu aş putea preci-0 za. PREŞEDINTELE Cred că nu Intre China 91 Japonia? e ACUZATUL: Intre ţara noastră şi n’aşi putea spune care ţară stră- ină şi PREŞEDINTELE: Adică ia legătură cu convenţiuni economice ale a ţării noastre. ACUZATUL: Simple negocieri. Aşi ţine, dacă îmi permiteţi să a* ,daug că nu-mi amintesc exact ce ^ conţinea ştirea trisă îmi amintesc că chiar tn momentul acela îmi dădusem seama că este de minimă importanţă. . PREŞEDINTELE: Aceasta este credinţa dumitale. Alte ştiri, sau alte telegrame sau noutăţi cum te numeşti d-ta? ! ACUZATUL: Constau la aceia dar" că cutare persoană mai e la cutare e direcțiune... 1 PREȘEDINTELE: Foarte împor-3 tant. Va să zică acuzatul Pogonea■ nu se interesa dacă anumite per. * soane mai fac serviciu! la anumite 33 direcțiuni? li ACUZATUL: Nu informa acesta ! ci dacă s’au mai făcut schimbări in minister. st PREŞEDINTEIE: Era băiat deştept Pogoneanu. ştia cum să-ţi pună ă întrebări Acum îţi dai seama? a ACUZATUL: Acum., u PREŞEDINTELE: Când acuzatul e Emil Oprişan a plecat la Paris ţi-a a comunicat d-ta!» seva în legătură ». m safaMUBMi vom- Iftţăfarf intrat# pe chestiunea negocierilor de pace? ACUZATUL: Da. Comunicările intre Paris şi Bucureşti se făceau cu ajutorul unei maşini de cifrat. In mod obişnuit exista un sistem de supra cifrare da mână. Pentru maşină un asemenea sistem nu fusese întrebuinţat niciodată Acuzatul Oprişan, in momentul plecării la Paris m’a chemat deoparte și mi-a spus că pentru orice eventualitate o să aplice următorul sistem de supra cifrare. Mi-a dat detalii asupra textului de schimb. După plecarea lui n’am primit nici o telegramă care să poată fi descifrată cu ajutorul acestui sistem. Mai târziu, tn timpul anchetei, am afliit că s’a trimis o asemenea telegramă, insă că dintr’o eroare de cifrare n’a putut fi descifrată. PREȘEDINTELE: Cine trebuia să lucreze la descifrare? ACUZATUL: Sau eu, sau altcineva dintre colegii mei care ar fi fost pus la curent cu această chestiune. Acum aş putea să-mi dau seama după propriile declaraţii ale lui Oprişan că urmărea să intre in legături cu Pogoneanu şi partidul naţional ţărănesc. In momentul acela n’am ştiut nimic despre acest lucru, şi nici nul mi-a spus nimic. Probabil că n’a vrut să-mi spună acea«,fta, PREŞEDINTELE: Acuzatul Roiu ce rol avea? _ ACUZATUL: Florin Roiu făcea 0 mulţime de servicii personale şi uneori de ordin ce depăşeşte rigidul. Şi mai ales in Minister 11 ţinea I« curent cu acuzatul Pogoneanu, cu activitatea ministerului. PREŞEDINTELE: Mergea Roi« până l» a face lucruri ilicite în contradicţie cu legile? ACUZATUL: Florin Roiu mi-a cerut să-i pun la dispoziţie dosarele cu telegrame cifrate. N’am refuzat noi, dar i-am spus să vină într’o seară când nu eram de serviciu, la Cifru Venind odată, de două ori şi negăsindu-mă, el a înţeles că aceasta este o formă de refuz Dosarul acesta de telegrame de la Cifru nu l-am dat acuzatului Florin Roiu. I-aţi dat toate telegramei® cât şi dosarul de telegrame privitoare la Conferinţa Păcii, dosare pe care el era un drept să le cunoască fiind funcţionar la Conferinţa Păcii. El le-a consultat acolo. Telegramele din acest dosar, treceau la rol obişnuit pe la acuzatul Florin Roiu, care era funcţinar la Conferinţa Păcii. In dosar am aflat că acest® telegrafie au ajuns la acuzatul Pogoneanu PREŞEDINTELE: Ce rol avea la organizaţia lui Poponeanu, Camil Demetrescu? ACUZATUL: Pe Rolu, l-am cunoscut mai bine, eram mai des in contact pentru că lucra la Externe, pe aceiaşi sală cu mine. Dar Camil Demetrescu, lucra la alt etaj al Ministerului şi activitatea lui îmi era necunoscută, pentru că nu eram in relaţii prea apropiate. PREŞEDINTELE: Dumneata ai locuit la Pogoneanu, nu l-ai văzut acolo? ACUZATUL In epoca aceea el era în concediu şi era plecat Şi s’a întors destul de târziu. Din actul de acuzare am înţeles că el făcea legătura permanentă între Grigore Niculescu Buzeşti şi Pogoneanu. Pogoneanu se deplasează destul de greu şi de câte ori vroia să se ducă la Niculescu Buzeşti, el îl servea. In ceea ce priveşte de alte relaţii avute cu Camil Demetrescu nu-mi amintesc, îmi amintesc că spunea că l-a văzut pe Maniu şi că altădată l-a văzut pe acuzatul Stârcea. Mai mult nu ştiu. Nu ştiu ce transmitea acuzatul Pogoneanu prin el, pentru că niciodată n’au discutat asemenea lucruri faţă de mina. întâmplător aflam că lua maşina lui Pogoneanu ca să se ducă la cutare sau cutare foc. Spun că întâmplător aflam de acest lucru pentru că trebuia să plec şi eu cu aceiaşi maşină spre centrul oraşului şi coboram la un colţ sau o stradă oarecare. PREŞEDINTELE: Ce alţi funcţionari îl mai ajutau pe Pogoneanu în activitatea lui subversivă? Care sunt aceştia şi în ce consta acest ajutor care îi dădea lui Pogoneanu, în activitatea lui ilicită? ACUZATUL: Nu cunosc decât faptul că d-na Florica Spirescu, ar fi bătut la maşină anumite piese de dosar pe care i le-ar fi dat Pogoneanu în genere de asemenea lucrări se ocupa Roiu, mai ales că în ultima vreme, de prin ianuarie 1946, relaţiile mele cu Pogoneanu te răciseră aproape complect şi au fost reluate puţin Înaintea logodnei lui. PREŞEDINTELE: Afară de d-na Spirescu cine i-a mai ajutat? ACUZATUL: Nu-mi amintesc să-l mai fi ajutat cineva. PREŞEDINTELE: Punerii memoria la contribuţie. ACUZATUL- Acuzatul Oprişan îi dădea diferite ştiri din minister. In ce constau aceste ştiri nu puteam şti, dar ştiu că erau în legătură cu activitatea ministerială. PREŞEDINTELE: Din apropierea pe care o aveai cu Pogoneanu, desigur că ai putut avea diferite discuţii Din aceste discuţii ai putut afla despre scopul urmărit de aceasta grupare subversivă a lui Pogoneanu. ACUZATUL In discuţiile pe care le-am avut în Oct. 1045 insistasem asupra faptului că nu vreau să fiu amestecat. De la această dată, in toată această chestiune acuzatul Pogoneanu nu m’a mai pus la curent cu nimic. PREŞEDINTELE: Nu ştii ce urmă eu ? Urmărea o activitate licită sau ilicită? ACUZATUL: Astăzi pot să-mi dau Ust^e meroţeQU do^wssentefe INTEROSATQRIUL MIZATULUI lAZARESCU EMIL