România Liberă, decembrie 1947 (Anul 5, nr. 1012-1018)

1947-12-02 / nr. 1012

Bucureşti 1 Ramul Mărăcine 55 Tel 46421 — Bucureşti — Tel. 46421 IUGOSLAVIA ŢARA TINEREŢI! Tânăra republică iugoslavă îşi cântă astăzi bucuria eliberării, bucuria vieţii, în fiecare oraş, în fiecare sat, în fiecare cătun. Sărbătoarea aceasta ia propor­ţii de entuziasm, cu atât mai mult cu cât ea este din plin săr­bătoarea tinerilor şi tinerelor din Iugoslavia. Intr’adevăr­, cuvintele sunt pu­ţine şi neputincioase pentru a fl­­căia întreaga epopee a eroicului tineret iugoslav. Pe hainele de sărbătoare ale fi­nerilor din această ţară strălu­cesc elocvente mărturiile eroismu­lui lor. Ei au fost aceia care s’au ridicat toţi ca unul împotriva co­­tropirii naziste şi muscuiriene. Cu cât se înăsprea teroarea îm­potriva lor cu atât detaşamentele de luptă se înmulţeau pentru a­­părarea patriei cotropite. Prin pârjolul satelor, prin mo­lozul gospodăriilor, băeţi şi fete au ridicat puntea sus, au strâns pumnul pe urmă şi au dat teribi­lul răspuns duşmanilor, teribilul răspuns al poporului iugoslav: re­zistenţa. Alături de tineretul sovietic, ti­neretul iugoslav a dat pildele ce­le mai strălucite în lupta de eli­berare a popoarelor. Mi de tineri au pierit în lagă­re şi închisori. Suferinţa şi moar­tea acestora, a fost răsbunată crunt de cei care se aflau în rân­durile artizanilor. Acţiunile lor se făceau mereu simţite la Belgrad, Zagreb, Lju­­bljana şi Sarajevo. Din numărul celor căzuţi în lup­ta cu cotropitorii, 60 la sută sunt tineri. Cu adâncă veneraţie se rostesc numele tinerilor eroi Junka Di­­mid, Zorica Bojovici, Bajo Pras­­ificar Marjana Stofcl, Lola Ribar M. Apostol­escu (Centimnara în pag. 5-a) ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Ira vederea încasării impozitelor A­STĂZI Administraţiile Finan­ciare şj Percepţiile Fiscale Ghişeele CLE.C. sunt deschise până la­ Ol A 13 % TRENUL DIN ESSEN SOSEŞTE LA ORA 0 ŞI 12 MINUTE... Când Franţa este sal tutelă americană,-un ghiarele crizei economice Nu putem înţelege sens­ul frămân­tărilor sociale şi politice din Franţa, dacă nu avem o idee justă asupra ansamblului economiei franceze aşa cum se prezintă în clipa de faţă. Pentru ca fabricile franceze să poată lucra în plin Franţa era 51 este nevoită să importe mari can­tităţi de cărbuni. (In 1938 impor­ta aproape două milioane de tone cărbuni lunar). In ultimele luni importul de cărbuni a scăzut con­siderabil, iar importul din bazi­­nul Ruhrului a devenit aproape neînsemnat. (In Mai 1947 Franţa a importat în total 1.353.000 tone cărbuni, din care numai 140.000 tone din Ruhr). Faptul prezintă mare importanţă deoarece are tM substrat politic. Este limpede a® enunţând la o atitudine fet-ca. Heportai de LE­NIŢESCU mă în problema reparaţiilor ger­mane, —­ pentru a fi pe placul noilor stăpâni, — conducătorii po­­liticii franceze au lipsit ţara de o sursă vitală de energie pentru Franţa: cărbunii din Ruhr. Este interesantă, în această pri­vinţă o scenă povestită de un zia­rist francez. La o mare oţelărie din Roubaix, producţia a fost paraliza­tă din cauza lipsei cărbunelui. Mun­citorii şi tehnicienii au început să se agite, să facă intervenţii, să ceară... In sfârşit promisiunea a fost smulsă. 40 vagoane cu cărbuni din Ruhr fuseseră aprobaţi pentru o­­ţelăriile din Roubaix.­­ La rampa gării, în noapte, se strânsese întreg personalul uzine­lor. Trenul din Essen încărcat cu prețiosul combustibil trebuia să so- L. Nâfes©»* (C­ontinuare în pag. 5-a) REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Sărindar 5-7-9 Cent. tel.: 6.34.93; 6.34.94; 6.34.95 Cont Geo poştal Nr. 7796 ABONAMENT EE CAPITALA ŞI PROVINCIA 1 lună lei 135 3 luni lei 400 INFORMAT­IE Ş­I R­E­PORTA­J încep la 1 şi 15 ale lunii 12 luni SALARIAŢI ŞI STUDENŢI. FIRME INDIVIDUALE: 2000 Iei 1 lună Iei 135 AUTORIT., INST., SOC. 5000 Iei REDACTOR RESPONSABIL: NICULAE BELLU Iugoslavia lui Tito an avantpost al democraţiilor formulare CUVÂNTAREA D­LUI MINISTRU GH. GHIORGHIU-DEJ CU PRILEJUL SĂRBĂTORII ZILEI NAŢIONALE A JUGOSLAV®­ eri după amiază, la Athéneul Ro­mân, a avut loc — sub egida Aso­ciaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor de Prietenie cu Repu­blica Federativă Populară Iugo­slavă — aniversarea zilei de 29 Noembrie, data proclamării Repu­blicii Federative Iugoslave. Sala Atheneului Român era tixită de public: muncitori, intelectuali şi — în­deosebi — mult tineret, stu­denţi, tineri muncitori din brigă­zile de reconstrucţie, care au lucrat cot la cot cu tineretul eroic al Mareşalului Tito. In sala care este departe de a fi încăpătoare pentru toţi ce care au ţinut să asiste la manifestaţia prie­teniei româno-iugoslave, domneşte o atmosferă de cald entuziasm. Se scandează: — „Jivi Tito! Jivi Tito!" La orele 5.30 îşi fac apariţia, în loja oficială, d-nii dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, Mihail Sadoveanu preşedintele a­­dunării deputaţilor, Gh. Gheorghiu Dej, ministrul Industriei şi Comer­ţului, Teohari Georgescu, ministru de Interne, Dr. Florica Bagdasar ministrul Sănătăţii, Octav Live­­zeanu, ministrul informaţiilor şi Gh. Apostol, preşedintele Confede­raţiei Generale a Muncii. Asistenţa aplaudă îndelung. Din sală se aud strigăte: —■ Trăiască miniştrii poporului! — Trăiască guvernul dr. Petru Groza! Entuziasmul din sală ajunge la paroxism atunci când în loja ofi­cială îşi fac apariţia d-na Ana Pau­ker, ministru de externe împreună , ministru GHEORGHUJ­DEJ rostindu-şi cuvântarea cu d. Radomir Golubovic, ambasa­dorul Republicei Federative Popu­lare Iugoslave la Bucureşti. Publicul aclamă: — Trăiască prietenia veşnică în­tre poporul român şi popoarele iu­goslave.­­Caa,wâsîifsaaea cS­­S&sf min­îs­tou Gh’eorgiiÎMrEtejj secr e­­tas* sseiîieinal al Parlîiluluî Co­JffauMBst ftostaass Aniversarea proclamării. Republi­cii Federative l’opulara Iugoslave constitue pentru poporul român un prilej fericit de reafirmare a prie­teniei şi simpatiei cu care urmărim ceea ce se înfăptueşte sub privirea admiratoare a lumii dornice de pa­ce, reconstrucţie şi progres in Iu­goslavia Mareşalului­­Pito. Un drum extrem de frigat în în­făptuiri a parcurs Republica Fede­rativă Populară Iugoslavă în cei patru ani ce au trecut de la istori­ca adunare de la Jaj­ce, ţinută la 23 Noembrie 1943, când s au consacrat drepturile şi libertăţile democrafi­ce ale popoarelor din Iugoslavia. La acea dată popo­rele Iugosla­viei se găseau încleştate în lupta pe viaţă şi la moarte împotriva năvălitorilor­­giarmani. Steagul re­zistenţei populare a fost ridicat de eroicul Partid Comunist Iugoslav încă în 1941, când cu complicitatea guvernanţilor corupţi şi reacţionari ţara a fost cotropită. Speculanţii, bisurierii, fabricanţii şi toţi acei ce constituiau pătura conducătoare parazitară s’au pus în slujba cotropitorilor — servin­du-i în mod deschis ori camuflat. Muncitorii, ţăranii, intelectualii de­votaţi cauzei libertăţii popoarelor din Iugoslavia au răspuns în mas­­să la apelul Partidului Comunist Iugoslav. , • începând cu boicotarea măsurilor, ordonata de ocupant, cu rezistența (Containars in pag. 6-a) row USB* Ser.“»/ ^ EXCEPTIONAL DE GRAVE EVENIMENTE IN FRANŢA — «GUVERNUL PilRUESTE PENTRU RSTA NOAPTE 0 LOVITRRI RE STAT, EPURE L'HRMAHITE — ZIARELE IDE STÂNGA SUNT CONFISCATE PARIS, 29 (Rador). — Agenţia France Presse transmite:1 Prefectura Politiei a confiscat astăzi după amiază dela chioşcuri şi de la vânzăto­rii de ziare, ediţia ziarului „Ce Soir11, purtând titluri marii „Uf «St sa gfg* Legile banditeşti ale lui Schu­­man şi Moch suspendă constitu­ţia şi pregătesc o lovitură de stat reacţionară ce va fi încerca­tă la miezul nopţii. r*. * PARIS, 29 (Rador).­­ Simţi­tă stata şi ai­­b etrapsii al ffiari adunări populare de protest în întreg Parisul, împotriva proec­­tului de lege pe care primul mi­nistru Robert Schum­an vrea să-l facă să fie aprobat de Adunarea Naţională, pentru a sugruma dreptul constituţional al ffiaref, terțiar îs a asslata grevă. După cum se declară pe culoa­rele Adunării Naţionale, primul ministru vrea să combată autori­tar greva celor peste 2 milioane de muncitori, cerând să se vote­ze de urgenţă o lege prin care să ,se cheme 80.000 de rezervişti pentru a combate greva. De asa-­­meni, primul ministru, care este, după cum se știe, membru mar­cant al partidului de dreapta francez MRP, vrea să mai fie votată o lege, prin care să se prevadă închisoare pe termen lung și amenzi până la 500.000. srnrm­n­n­nrnmnm^m­mm mmmmmmmmmm­mtu jlh hijpii rn rwn­—nn­i—Tu .-----------------------------------------------­ (Controaftre tm pag. TOisp-S­­ttxti (Creptkmara tei pag. Ultime știri) TELEGRAMA COMITETULUI CENTRAL AL P. C. R. SĂTRI MAREŞALUL TITO Mareşalului Iugoslaviei IOSIF BROZ TITO In ziua de aniversare a proclamă­rii republice, Iugoslavia, Comite­tul Central al Partidului Comunist Român trimite caide felicitări eroi­celor popoare ale Iugoslaviei, slăvi­­tului Partid Comunist din Iugoslavia şi personaj D-voastră al cărui nume este pronunţat cu dragoste de cei ce luptă pentru democraţie în în­treaga lume. Poporul român este însufleţit de dorinţa de a strânge şi mai mult re­laţiile de frăţească prietenie ce există între noua Iugoslavie şi noua Ro­mânie. Vă urăm noui succese în opera de reconstruire socialistă a Iugoslaviei în lupta noastră comună împotriva imperiaismului şi reacţiunii, pentru măreaţa cauză a păcii trainice, a de­mocraţiei populare şi a socialismului COMITETUL CENTRAL PARTIDUL COMUNIST ROMAN Secretar General Gheorghe Gheorghiu-Dej Belgrad Mlnîsis**«!' industriei șî coinsert«hai a dat o deci­­zie ps'-sn care cu începere dela I Décefisfes’ie 1947, v©p fi permise tăerile des­ovine de rasă, caracul și marines bătrâne, cum și a­rviaieSoa* de altă rasă, fără limită de vârstă, per­eme cu excepția irsnca* spe­cii de rasă pură. Sacrificarea bovinelor* şi cabalinelor este inter­zisă, excepţie «făcând tăce rile autorizate în mod spseial de m’aiisterul In­­ dustrie! şî comerţului, cum şî tăierea bovinelor şi cab­alineior pentru cau­ză de accidente şî boli «n­curabate. Colectarea porcinelor şi ovinelor se va face num­ai de colectorii au­torizaţi de minister sau autorită­ţile care au dreptul dat de minister să elibereze asemenea autorizaţii. Crescătoriile şi îngrăşămintele sunt obligate să vândă acestora porci de la 120 kg. în sus. Deasemenea, por vinde direct consumatorilor, fără autorizaţie, cel mult 10%­ din numărul de porcine Şi ovine ce poseda. I­I Hotărâre,­ potrivit căreia orici­ne poate cu­mpăra un porc viu neu­tru gospodine proprie, rămâne în vigoare, până la 15 Ianuarie 1948. In aceleaşi c­onditii este permisă Si cumpărarea iSi transportarea unui porc tăiat. Deasemeni sunt permis« cumpărarea iti transportul colectiv, pentru muncitorii Si funcţionarii din întreprinderi Si instituţiuni, p« bază de tabele nominale întocmit«! Si vizate de Sindicatele respectiv«. In acelaș fel pot fi jfăcute cumpă* rari si transporturi de ovine, 3* către cumpărătorii ar.:4tati în acest alineat, dar nurntri plină la îl 6«* cembrie. ■ ' ■Au" v"$ UELA 1 DECEMBRIE imu* I ywEfffluniK TĂIEREA $1 CONSUMUL OVINELOR SI PORCINELOR SUNT PERMISE RECORDURI VINE IARI ŞOŞONI - GALOŞI FERMOARE REPARA IREPROŞABIL VECHIUL SPECIALIST G­LEA MOŞILOR 31 VOPSEŞTE ŞI REPARA HAINE-MOBILA-POŞETE SERVIETE DE PIELE [RUGAM NU CONFUNDAŢI CU ALTE FIRME RECITIND PE GOGOL de JOACHIM BOTIz După im sfert de veac, ba aproa­pe două, m’am apucat să recitesc pe Nicolae Gogol căruia cum cre­deţi că-i spuneau părinţii săi, colo la moşioara din ţinutul Poltavei, cu livadă în lumini trandafirii de roa­­da vişinilor ori fumurii de cea a prunelor brumate?... Nicoşa. Are, în privinţa numelor limba rusească mângâieri şăgalnice şi inflexiuni nemaintâlnite în alt efraiu. Ce pă­cat însă, că mai toţi cei care am luat încă din tinereţe contact cu clasicii ruşi, nu i-am cunoscut de­cât în tălmăciri sau răstălmăciri din franţuzeşte şi m­ai rareori nem­ţeşte!... Abia acum, după atâta a­­mar de vreme, după un veac de la apariţie, ne-am învrednicit a avea o bună traducere a „Sufletelor moarte” în editura Fundaţiilor re­gale. Am cetit, pe vremuri, această tristă şi amară epopee a Serbiei c­fa­cerii ţărăneşti din împărăţia pravosli­nică a ţarilor, în două volume la Flammarion. Mai apoi, am „Montana” şi alte nuvele, în acid­­eftină editură nemţească de 90 de pfenigi, care se chema „Deutsches, Haus". Dar cum putem afla, noi Romanii, în acele tălmăciri, atâtea şi atâtea lucruri şi nuanţe de sim­in­ţire ce ne leagă deadreptul de no* roadele slave?.. Cum puteau să ne tălmăcească franţuzii ori germanii, altfel decât prin perifraze, cuvinte, ca piroşcă, alivenci, papanaşi, coş­lac, borş de curechiu cu smântână, şi câte şi câte?... Ba şi cuvinte «­* nătărău, nătăfleaţă, zdrafion, met* Horcă, maladeţ, haidamac. Or­di* minutive ca măiculiţă, tăiculiţă, su­­fletele, de care se slujesc ca şi noi marii no­ştri megieşi din răsărit, cum i-ar­ fi putut transpune în Iran. (Cozititulare im peg. 5-a) TRATATUL DE AMICIŢIE Si ASISTENŢĂ MUTUALĂ BULGARO-IUGOSLAV de FLORICA ŞIELMARU urotive şi 8 articole. Textul trata-« tului defineşte modalităţile­ unei co-« laborări care include toate aspsa* tele unei vieţi de stat purtată pa’ ritmuri paralele. Colaborarea pu-* n­tică, economică, culturală, mili­tară la nevoe, este prevăzută în a-' semenea fel încât, departe de a îngrădi libertatea de acţiune a fia-» căruia dintre semnatari, îi conferă o eficienţă sporită departe de a a-' duîce vreo atingere suveranităţii celor două ţări, o confirmă şi o a-' pară. ■ -1 -Iste de altminteri una din tra­saturile care deosebesc fundamen­tal aceste angajamente interna­ţionale de cele, în aparenţă ase­­ă­­nătoare, din anii anteriori cel­­ de al doilea război mondial,­­ de pildă, de Mica înţelegere. O altă deosebire esenţială este poziţia statelor astfel angajate fa­ţă de Uniunea Sovietică, faţă de realitatea pe care aceasta o re­prezintă. In timp ce Mica înţelegere era «destinată de guvernele imperialis­te ,- care au patronat-o — şi de cele subordonate imperialismului Tratatul încheiat la Euxinograd în ziua de 27 Noembrie este cel dintâiu din seria înţelegerilor de a­­cest fel menite să facă din ţările nouii democraţii o forţă unitară pu­să în slujba păcii pe care fiecare dintre parteneri o doreşte ca pe o chezăşie a propriei sale desvoltări. Foarte concis , documentul conţine o scurtă expunere de V

Next