România Liberă, mai 1948 (Anul 6, Nr. 1136-1159)
1948-05-02 / nr. 1136
NUMĂR SPECIAL DE SĂRBĂTORI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Corist. Miile 5 7-9 Cent. tel. 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95 Cont Cec poștal Nr. 778B PRIMUL CANT Taxa de francare plătită un numerar cont, aprobării Direcțiunii Generale P.T.Î. Nr. Î08 828M5 Septembrie 1944. ABONAMENTE: încep la I și 15 ale lunii 1 lună iei 135 £.3 luni „ 400 SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: Firme individuale lei 2000 1 an " 1.600 * lună ,ei 120 Autorități, Instituții: Loc. „ 5000 ANI VI fir. 1126 C Duminică 2 Mai IS4S3 REDACTOR RESPONSABIL: MICMIAE BELLU 24 PA&JH.1 20 LM % împreună cu »ROMÂNIA LIBERĂ MAGAZIN“ 40 PAGINI 40 LEI U)|[ll!l!llllllllllimilllll!9II!lllliili!l!III[!lllt!lll!ll!!!limiilil!lll!iIII!i!!lll]IIIIHIiiH!llil!iil!l!inhd[!llll!!!ijllil!i!!HISiimiiljl!!llll!l!llll|[|!!llj!ii!i!iin^ ZI DE LUPTĂ ȘI SĂRBĂTOARE „Tot mai larg se revarsă oceanul mișcării muncitorM M re^*> cuprinzanc lar' no*> din Europa și Americap § ca până în Asia, Africa și Australia... Marea mâniei pro la letare se ridică în valuri înalte și lovește tot mai amerf sSe'nințător în temeliile digului capitalist care se clatină”. ■gggMtí Nici un prilej nu este, poate, mai bine venit spre a măsura înțelesul adânc al acestor cuvinte pe care Stalin le scria mai mulți ani în urmă — ca ziua de 1 Mai, ziua trecerii în revistă a forțelor pilotariatului din lumea întreagă. De la 1 Mai 1886 când manifestația muncitorească de la Chicago avea să se termine cu spânzurarea a patru din fruntașii manifestației și până astăzi când în fiecare țară din lume, clasa muncitoare și partidul ei se dovedesc în ochii popoarelor drept singura forță capabilă să asigure progresul și bunăstarea, să apere pacea și să ducă mai departe valorile culturii și civilizației — valurile înalte ale luptei proletare s-au ridicat an de an mai puternice, ajungând să pună pe ordinea de zi a istoriei și pe plan mondial, problema lichidării sistemului de exploatare capitalistă. Astfel, în timp ce în țările în care clasa muncitoare se află la conducerea Statului procesul de desvoltare economică, de ridicare a condițiilor materiale și culturale de trai, de promovare, a întregei capacități de creație și afirmare a omului se desfășoară cu continuitatea în țările robite încă exploatării, mizeria, foametea, șomajul și frământările se adâncesc pe fiece zi. Este explicația faptului că pentru oamenii muncii din Uniunea Sovietica și din statele nouă democrații, 1 Mai 1948 este zi de sărbătoare și de mobilizare a entuziasmului creator al maselor, în timp ce pentru oamenii muncii din țările lumii capitaliste este zi de luptă dârză și sângeroasă împotriva terorii, nedreptății și exploatării. Dar este, în acelaș timp, explicație a faptului că lagărul forțelor democratice crește și se întărește pe fiece zi, în timp ce lagărul imperialist suferă lovituri nimicitoare, chiar în inima puterii sale. După cum, este explicație a faptului că în fiec.»« țară oamenii muncii își strâng rândurile fie făurindu-și Partidul unic al clasei muncitoare, fie întărind unitatea de acțiune și luptă a forțelor muncitorești, prin eliminarea influenței trădătorilor social-democrați de dreapta; că privirile oamenilor muncii din lumea întreagă — solidari în lupta și năzuințele lor — sunt ațintite către Țara Socialismului, alături de care se află statele nouă democrații, unde văd forța capabilă să paralizeze planurile imperialiste și războinice, ațâțările la ură și poftele hrăpărețe ale exploatatorilor lor, unde văd chezășia cea mai sigură și de nezdruncinat a unui viitor luminos. In mijlocul acestei lupte gigantice, Care schimbă fața lumii și a istoriei, poporul român sărbătorește pentru prima dată ziua de 1 Mai într’un Stat în care se simte deplin stăpân, în care întreaga putere îi aparține în mod exclusiv. Pentru el, ziua aceasta capătă de aceea caracterul de sărbătoare a realizărilor dobândite prin luptă tenace împotriva dușmanilor săi fățiși sau fățarnici, din afară, ca și din lăuntru. Și-a ales în mod firesc, spre a sărbători aceste realizări și victorii care i-au permis să efectueze un adevărat salt calitativ — sintetizat și cristalizat în proclamarea Republicii Populare Române — ziua de 1 Mai. Ca o recunoaștere, odată mai mult, a rolului hotărîtor și conducător pe care-1 îndeplinește în mersul ascendent al poporului nostru — proletariatul din țara noastră și fiartidul lui, Partidul Muncitoresc Român. In adevăr, poporul nostru nu poate uita că numai având în fruntea sa clasa muncitoare și partidul ei, a reușit să ducă Victorios lupta pentru înlăturarea dela cârma Statului a bancherilor și moșierilor, pentru lichidarea forțelor politice ale reacțiunii care urmăreau să împingă țara în haos și anarhie spre a înlesni drumul intervenției și exploatării capitalului monopolist internațional, pentru dobândirea și consolidarea independenței și suveranității naționale a Statului român. Poporul român nu poate uita că din inițiativa și sub îndrumarea Partidului clasei muncitoare a putut duce victorios lupta pentru lichidarea inflației, înfăptuirea reformei monetare și redresarea economică a țării. Țărănimea, meseriașii și intelectualii nu pot uita că numai alături de clasa muncitoare au putut să-și vadă promovate interesele lor de viață și să-și deschidă drum sigur spre prosperitate și bunăstare. Așa cum nici unul din oamenii muncii din țara noastră nu poate uita rolul clasei muncitoare și al Partidului ei în făurirea unui regim de democrație populară, în care drepturile și libertățile cele mai largi să-i fie garantate, odată cu posibilitatea de a participa efectiv la conducerea treburilor publice — drepturi, libertăți și posibilități înscrise în Constituția Republicei Populare Române. Iată de ce, 1 Mai 1948 găsește întregul popor român strâns unit în jurul Frontului Democrației Populare și al forței lui conducătoare, Partidul Muncitoresc Român. Unitatea aceasta deplină de acțiune și luptă dă o forța nouă șî de neînvins efortului pentru reconstrucția națonală. ■ Un efort caracterizat, în primul rând, prin amploarea întrecerilor în producție care a împins producția națională către nivelul din 1938 și uneori chiar dincolo de el și în elanul muncii voluntare, concretizat în nenumăratele șantiere care au transforat țara întreagă într-un imens șantier al reconstrucției. In înstrecere în producții și pe șantierele muncii voluntare se făurește odată cu o nouă atitudine față de muncă, un om nou, "«rj- - —.......—————» 4 . (Continuare în pag. 5-a) Desea Ion Popescu