România Liberă, decembrie 1948 (Anul 6, Nr. 1314-1339)

1948-12-01 / nr. 1314

India in mișcare Unii oameni de stat englezi, decla­rați încă de la începutul secolului XIX, că Anglia se va retrage din In­dia imediat ce Indienii vor fi atât de înaintați, încât să se poată admi­nistra singuri. De atunci, oamenii poli­tici de la Londra au făcut nenumărate declarații similare, în timp ce poporul indian gemea sub ocupația imperia­listă. Aceste promisiuni se făceau mai ales in timpul întețirii mișcărilor de eliberare națională si totdeauna en­glezii au fost siliți să facă si anumite concesii, dar — în acelas timp — ei luau măsuri politice care provocau incidente și certuri religioase. Așa s'a întâmplat în 1909, 1919, 1931 și în ultimii doi ani. Este politica pe care Englezii o duc de zeci de ani, după principiul: V.­vi­de et impera. Burghezia engleză, in­teresată în menținerea regimului de exploatare colonială în India, folosea once metode, "de la represiunea armată, până la provocarea incidentelor sân­geroase între hinduți si musulmani, cum a fost manifestația din August 1946 de la Calcutta, transformată in­­tr-un adevărat masacru sau luptele din Bihar, Pendjah și Bengal care au continuat si mai continuă și astăzi pe alocuri. Mișcarile­­ de eliberare n’au încetat nicio clipă și guvernul laburist s’a văzut silit să acorde Indiei, în iunie 194S, titlul și „privilegiile” de domi­nion. Dar capitaliștii englezi nu se gân­deau nici pe departe să renunțe la a­­ceastă „mină de aur”. De aceea, pla­nul englez prevedea desmembrare­a Indiei in Hindustan si Pakistan, ulti­mul fiind un stat autonom musulman, deasemeni, principii si maharadjahii sunt liberi să se integreze in noul stat sau să se declare independenți. In felul acesta imperialiștii britanici vor H. Matei (Urmare în pag. K­a­col, 1-2) I MIL IV Nr-1314 C. 8 PAGINI 4 LEI Taxa de. francate ol&ttä fa numerar cont. aproblrll Direcțiunii Generale P, T. TT«, 108.8E8. 16 SeofamM® 1644. CEL MAI MARE ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Milk 8­ 7-9 Cent. tel. 6.34.93. 6.34.94. 6.34.95 Cont Gec poștal Nr. 7790 ABONAMENTE I încep la 1 și 15 ale lunii I lună lel 120 SALARIAȚI ȘI STUDENȚI:Autorități. Instituții: Soc. le­ 3000 - 1.400 I lună kl 100 Firme Individuale H 2000 I­on Miercuri I Dec. 1948 REDACTOR RESPONSABIL: NICULAE BELLII !íl!lílill!!!l!llll!Ii!!!íl!ll!lliimil!li! Până la 27 Keoembrie S­AU FĂCUT ARĂTURI DE TOAMNA PE O SUPRAFAȚĂ SE 1.795.000 ha. După datele sosite la Ministerul A­­griculturii până la 27 Noembrie crt., s-au făcut arături de toamnă la supraf­față de 1.795.000 ha. Aceste arături depășesc cu mult su­prafețele anilor trecuți. Județele care au arat suprafețele cele mai întinse sunt: Ilfov 76,1 la sută, Bihor 74 la sută, Timiș 70 la sută, Vlașca 88,6 la sută, Caraș 66,4 și Ciuc 78 la sută, din suprafața care urmează să se însămânțeze în primăvară. ­ Ministerul Comerțului, Direcția Comercială a Municipiului Bucu­rești din lo dul Banu Manta nr. 9, aduce la cunoștința generala ur­mătoarele: Cu începere de la data d­e 2 și până la 29­ Decem­­brie SS48, se­ver d­­e știri­­foc*» cartele alimentare pe trimestrul laniiarîe-Mar­­tie 1949, populației sala­riate și nesalariate din raza Municipiului Bucu­rești, prin centrele de­­ distribuire a articolelor de alimente rafîonan­sate du­pă următoarele norme! 1. — Pentru obținerea carte­lelor, capul familiei își va pro­cura cererea tip de la centrul de coloniale unde figurează în scris. Formularul va fi complectat cu toate datele indicate, vizat de în­treprindere și comitetul de între­prindere unde funcționează sala­riatul. 2.­­ Formularul complectat și vizat însoțit de taloane (cotoa­rele de cartelă) ce posedă, pre­cum și cu Birourile de Populație, pentru cei majori, și fișa de imo­bil pentru cei minori, poate fi prezentat de oricine din membrii de familie, pentru preschimbarea cartelelor de alimente de la centrul unde figurează în scris. 3. Se precizează, dacă lista d­e familie sunt mai m­ulți salariați, fiecare va face o cerere separată vi­­zată de întreprindere și consumeru­l de întreprin­dere «Respectiv. 4. — cei care au pierdut cartelele pe trimestrul Octombrie — Decembrie 1948, vor prezenta în joc de talon pu­blicația Ia Monitorul Oficial (foaia În­treagă) din care să reiasă­ numele și pronumele, seria și tipul de cartelă pierdută, trimestrul, ce se va atașa la formularul tip, vizat de întreprindere și de sindicat, numai pentru salariați sau membrii lor de familie. Data publi­cației în Monitorul Oficial va fi ante­rioară prezentului comunicat, iar elibe­rarea cartelelor de către centru se va face numai cu aprobarea Direcției Co­merciale a Municipiului București din 8-dul Banu Manta nr. 9. 5. — Funcționarii comprimați sau puși ta disponibilitate, prin lichidarea Întreprinderilor, vor primi cartele tip E. — până la reintrarea în câmpul muncii — chiar dacă prezintă talon tip B sau 6. 6. — Salariaților care locuesc în afara razei Capitalei, l­ se vor elibera cartele în baza unei adeverințe de la comuna unde domiciliază din care să rezulte că nu au mai scos cartele de la comună și că nu posedă mai mult de 1,5 ha pamâni arabil. 7. — Nouăi născuți vor primi cartela pe baza unei copii de pe extractul sau buletinul de naștere, ce se va anexa la formularul tip vizat de întreprindere, dacă este fiu sau fiică de salariat. Cen­(Urmare tn pag. K­a, col. 2-3-4) MÂINI ÎNCEPI DISTRIBUIREA CARTELELOR DE ALIMENTE PE TRIMESTRUL IANUARIE-MARTIE 1949 ferma de eliberare.-s­ituație celor care au pierdut cartelele ORGANIZAREA CATEDRELOR IN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR Anul școlar se împarte in semestre.­Când se dau sesiunile ordinare de examene In Monitorul Oficial de ert a a­­părut decizia Ministerului Învăță­mântului Public cu privire la orga­nizarea catedrelor în Învățămân­tul superior. Potrivit acestei decizii materiile de învățământ ce se predau în institu­ții­­le de învățământ superior sunt grupate în general pe catedre. Fiecare catedră, repre­zentând o materie de în­vățământ cu disciplinele ei, cuprinde următoarele posturi didactice și de personal ajutător: Profesor* șef de cate­dră; profesor șef adj. de catedră; profesori; con­ferențiari ; șefi de lu­crări; lectori; asistenți; preparatori. Decizii speciale vor sta­bili pentru fiecare Facul­tate materiile de învăță­mânt grupate pe catedre, posturile de la aceste ca­­tedre și încadrarea lor cu personalul didactic și a­­l­­ atâtor. IAnul școlar se îm­p­arte în semestre. Primul se­mestru ține până la 31 Ia­nuarie, iar al doilea dela 16 Februarie până la 15 Iunie. Sesiunile ordinare de examen (colocvii) sunt la sfârșitul fiecărui seme­stru!­une între 1 — 85 Fe­bruarie, a doua între ÎS - 30 .Iunie. O sesiune excepțională de exa­men de corijență este între 1—14 Septembrie. In cursul sesiunilor ordinare de examen se dau și examenele de absolvire. Examenele de doctorat se pot da în cursul întregului an școlar la termenele fixate. RECEPȚIA DE LA CERCUL MILITAR CU PRILEJUL CELEI DE A PATRA ANIVERSARI A ELIBERĂRII ALBANIEI DE SUB JUGUL FASCIST . Cu prilejul celei de a patra an­n­iversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist, d. L­ambi Dîsh­­nica, însărcinat cu Afaceri al Republicii Populare Albaneze a dat Luni seara o recepție în sa­loanele Cercului Militar. Au participat d-nai: prof. dr. C. I. Partion, președintele Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale, prof. P. Con­­stantinescu-Iași, vicepreședinte și Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naționale. Deasemeni, d-nai: dr. Petru­ Groza, președintele Consiliului de Miniștri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, prof. Traian SSvitescu și Ștefan Voîtec, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, d-na Ana Pauker, mini­strul Afacerilor Externe, d-nai. Va­­sile Luca, ministrul Finanțelor, Teo­­hari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Sotar Rădăceanu, ministrul Muncii și Prevederilor Sociale, Emil Bodnăraș, ministrul Apărării Națio­nale, A. Bunaciu, ministrul Justiției, prof. Ins. N. Profiri, ministrul Co­municațiilor, Bucur Scraio­n, mini­strul Comerțului și Alimentației, precum și «î­nîi min­iitri sârmia CțS* Lieomtfi Sulijan, Mihail Roșianu» General Lascăr Mihail, O. DaScovici, Marin Jianu, Ludovic Takats, Al. Sencovici și Petre Bălăceanuu. Din partea Corpului diplomatic au asistat d-nnî. S. I. Kavtaradze, Ambasadorul U. R. S. S.t Lubomir Linhardt, ambasadorul Cehoslova­ciei, P. Szymanski, ambasadorul Po­loniei, Eugen Szeli, ministrul Unga­riei la București, A. Danciov, în­sărcinat cu Afaceri al Bulgariei; d-nîi: Zotov, consilier de Ambasadă, Sutov, prim secretar de Ambasadă, Briuhanov, atașat naval, Karetki­a șî Korolîov, primi secretari de Amba­sadă, Kacealov, al doilea secretar de Ambasadă și consul Blelbeitev, din partea Ambasadei U. R. S. S., dr. I. Laufer, consilier de Ambasadă, col. K­obrovodski, atașat militar și M. Sever, secretar, din partea Am­basadei Cehoslovace, T. FJnzînskî, consilier al Ambasadei Polone, Iklifi­­dî, consilier al Legației Ungare, C. Pironsky, secretar de Ambasadă și G. Kainov, consilier economic, din partea Ambasadei Bulgare.. Au mai luat parte d­ nnî. Al. Voi­­tinovici, procuror general al XL P. R., Gh. C. Stere, prim președinte al Curții Supreme, secretarii genet­­rali: N. Popescu-Debrenara, Ștefan Cleja, M. Cisararffli I, Nflsitoji fă fi Câmpeanu, General T. Petrie, pre­fectul Poliției Capitalei, General Valter Roman, precum și ziariști străini și români și membri ai Co­loniei Albaneze. Recepția s'a desfășurat într-o cal­dă atmosferă prietenească. STICLE PE URMELE UNE D­E LAMP In căutarea unei mărci de fabrică. - De la lupta pentru calitate la sticla de lampă care se topește. - Lipsuri și neglijențe care trebuesc lichidate Intr’una din zilele trecute re­dacția noastră a fost vizitată de un cititor. Nimic mai normal. Dacă vreți, un fapt divers. Nu era însă un cititor care cerea o îndrumare privitoare la legea chiriilor și nici vreun vrednic co­respondent voluntar al gazetei. Vizitatorul aducea o rotundă și autentică... sticlă de lampă. O sticlă care nu era ca cele cunos­cute ci prezenta proprietăți cu totul inedite. Proprietăți pe care omul nostru le-a condensat în câteva cuvinte: „se topește”. Sti­cla asta se topește!“ ...Omul cumpărase o sticlă de lampă. Ca de obicei, înainte de a o plăti a verificat-o. A întors-o pe toate părțile, a privit-o, a cio­cănit-o, a pipăit-o ca să-i simtă netezimea. Sticla nu prezenta nici un defect ci era ca toate ce­lelalte netedă și transparentă. A plătit bucuros că găsise numărul 11 care-i trebuia și s’a grăbit spre casă, unde știa că nevasta și copiii abea așteaptă să-l vadă venind, nemai având de două zile lumină. Dar nu mică le-a fost mirarea când după ce dat foc fi­tilului, au constatat că ireproșa­bila sticla, nu era ca oricare alta. Ca, așa cum r ®ma spune cititorul nostru: „Numai ce a început să sfârâie, să se topească șî să scoa­tă din ea nisipul“. In căutarea... timpului pierdut cu fabricarea unor astfel de prodase Povestea aceasta avea, trebuia sa aibă in mod necesar un punct de plecare Și punctul acesta de plecare trebuia sa fie găsit. Fiindcă fabricarea unei sticle care ia cel dintâi contact cu focul să-și dovedească proasta cali­tate, arăta neîndo­inic că !n între­prinderea care a fabricat-o există i­iaă serioase deficiențe. Arăta că oamenii din mâinile cărora a ieșit își com bat joc de propria lor mun­că, și fn acelaș timp de consumator. Ne-am gândit să ne adresăm la sursă. Pentru aceasta trebuia să știm in primu­l rând care e fabrica producă­toare. Pe sticlă insă nu se afla im­primată marea fabricei. De aceea a trebuit să parcurgem un drum ane­voios având drept călăuză indicațiile reclamantului. Prima indicație: ma­gazinul „Lia” din Calea Griviței de li •e sticla fusese cumpărată. Pornim spre magazin,­­=» ®a sticla la noi firește. Dincolo de Gara de Nord, ia col­țuri de stradă, cale o căruță din ace­­lea încărcate cu obiecte de sticlă,­­ trotuar, etalate pahare, sticle, carate, etc. etc., iar o țigancă altra­șe izbind cu un pahar în caldarâm. (Urmare în pag. 6-a, col 6-7) Comitetul Centr­al­­ Uniunii Femeilor Democrate organizează Miercuri 1 Decembrie 1948,, A î­nsala „A­R­O“ © MARE ADUNARE în cinstea celui de al |l-lea Congres al F. D. I. F. Tov. ANA PAUKER secretar al C. C. al P. M. 8. președintă de onoare a U.F.G.R. VA VOREA DESPRE: Cel de al doilea Congres al Federației Democrate­­ Internaționale a Femeilor, ora 16, Suzana Sviagina și Constantin Richter, ne vorbesc despre băiet și opera IMPRESA DE LA O REPETIȚIE A BALETULUI „ȘEHEREZADA", CU Cei DOI REPREZENTANȚI AI ARTEI SOVIETICE entuziasmat C­apitala găzduește acum doi dansatori sovietici: Suzana Sviagina și Constantin Richter, care vor da o serie de re­prezentații la Opera de Stat. Absolvenți ai Școalei Coregra­fice de la Teatrul Mare din Mos­cova, Sniagina și Richter au obți­nut o serie de succese pe scenele teatrelor din U.R.S.S.­­Cu prilejul Festivalurilor Mon­diale ale Tineretului, la Praga, presa din aproape întreaga lume a elogiat noua interpretare și níoua concepție despre dans și artă din Țara Socialismului. Din colectivele artiștilor sovie­tici cari au dat reprezentații la Praga, făceau parte și Sviagina Gu Richter. Publicul nostru a avut prilejul să-i admire, în baletul „Fântâna din Bachciserai“, pe scena Ope­­rei de Stat, primind cu căldură și entuziasm pe tinerii și talenta­ții dansatori sovietici. Astăzi și mâine, cuplul Svia­gina-Richter va dansa în „Șehere­­zada“, celebrul basm muzical al lui Rîmsfcî Kursacov. Sviagina în S9 Dans arab“ Ga particular, pătrunzi foarte greu pe scena Operei de Stat,, în timpul re­petițiilor. Și nici măcar nu te poți strecura neobservat printre cei 80—90 de figuranți: ești imediat recunoscut drept „civil“, fiindcă,,, nu porți șal­vari, iatagan, văl, turban sau vreo altă podoabă vestimentară orientală. Pe scenă, o feerie de culori redă atmosfera de basm a celor „1001 de nopți“. Se repetă „Dans arab“ din prima parte a baletului, un dans­ solo al Sm­aginei. Dansatoarea interpretează muzica simplu, cu mișcări sigure, dar pline de grație, — „Este un gen nou pentru noi“, ne șoptește compozitorul și dirijorul Al­fred Mendelsohn, care are conducerea muzicală a „Șeherezadei“. „E un dans lipsit de crispări mușclinitare inutile, desbărat de orice urmă de expresionism, o interpretare firească, naturală și grațioasă, un produs al școalei sovie­­tice...“. Oleg Danovski, care conduce repe­de țîțîa, este deasemeni oaspeții sovietici. „Sunt oameni“ ne spune el „cu care lucrăm într’un spirit de colegialiitate foarte desvoltat. Ei ne întreabă mereu (Urmare în pag. 6-a, col. 3-4) TABELUL LOCURILOR LIBERE DIN UNIITERSITATE ȘI INSTITUTE ACESTE LOCURI POT FI OCUPATE DE CATRE CANDIDAȚII REUȘIȚI LA EXAMENELE DE ADMITERE, DATE LA O INSTITUȚIE SUPERIOARĂ DE INVĂȚÂMÂNT, CARI N’AU PUTUT INTRA DIN LIPSĂ DE LOCURI Ministerul învățământului Pu­blic comunică, in URma exame­nelor de admitere pentru arsul I, au rămas locuri libere la urmă­toarele instituții de învățământ superior: Facultatea de Matematici și Fizică, București; Institutul de Arhivistică, Bibliologie, Muzeo­grafie, Procu­rești; Facultatea de Matematici și Fizică, Iași; Facul­tatea de Pedagogie și Psihologie, Iași; Facultatea de Filosofie, Iași; Facultatea de Filologie, Iași; Fa­cultatea de Științe Juridico-Ad­­ministrative, Iași; Institutul de Științe Economice și Planificare, Iași; Facultatea de Matematici și Fizică, Univ. ».V. Babeș” Cluj; Facultatea ■ tie Filzofil» Wristi „V. Babeș" Cluj; Facultatea de Pedagogie și Psih­ologie, Univ. .,V. Babeș“ Cluj; Facultatea de Filologie, Univ. „V. Babeș“ Cluj; Facultatea de Științe Juridico- Administrative, Univ. V Babeș Cluj; Facultatea de Matematici și Fizică, Univ. „Bolyai“ Cluj. (UCBMmȚa PSb M*) CENTRELE DE DISTRIBUIRE A CĂRNII FARA BON Pentru populația nesalariată a Sapi­­talei, „Gomcar“ a înființat o serie de centre care distribue carnea fără bou. Actualmente aceste centre — repar­tizate pe sectoare — funcționează la următoarele străzi: Sectorul I Galben, Centrul Nr. 29— Str. Romană Nr. 126; Centrul Nr. 34­­ Str. Paris Nr. 33; Centrul Nr. 69 — Șos. Ștefan cel Mare Nr. 40; Centru­l Nr. 78 — Str. Const. Nacu Nr. 13; Sectorul 11 Negru: Centrul Nr. 25—<­ta­ea Moșilor Nr. 178; Centrul Nr.­­41 - Str. Horel Nr. 18; Centrul Nr. 149­* Str. Agricultori Nr. 14; Centrul RA­US - Bd. Dimitrov Nr. 130; Centrul Nr. 42 — Str. Papazoglu Nr. 59; Cen­trul Nr. 110 - Str. Labirint Nr. 100; Centrul Nr. 119 — Garea Dudești No­i 49; Centrul Nr. 95 - Halele Obor. Gomp. 2; Centrul Nr. 6 — Piața 28 Martie: Sectorul III Albastru: Centrul Nr­. 79 - Str. Justiției Nr. 77; Centrul Nr. 114 - Str. II Iunie Nr. 22; Cen­trul Nr. 37—Str. Gara] Davilla Nr. 17* Sectorul IV Roșu: Gentrul Nr. 31 - Str. Buzești Nr. 52; Gentrul Nr. 12S­—­ Șos. Grângași Nr. 4). J 1 DECGMBIli i­ntreaga istorie a Transilvaniei­­ și a popoarelor care locuise pe acest pământ este egată de încercarea, făcută secole doar­ari­dul de diverse clase exploatatoare, de a o transforma intr’un măr al discordiei între poporul român și poporul maghiar, de a o transforma într’un focar de frământări între popoarele conn­locu­itoare din acest colț al Europei. Pe aceiași linie a politicii de a­­suprire națională și de știrbire a drepturilor naționalităților conlo­cuitoare, au mers și guvernele bur­­ghezo-moșierești, după alipirea Transilvaniei la România și în ciuda prevederilor înscrise sub pre­siunea maselor și a frământărilor revoluționare, în proclamația din 1 Decembrie 1918. Lipsind popu­lația maghiară de elementarele drepturi la desvoltarea liberă na­țională, politica șovină a regimuri­­or bur­ghezo-moșierești, punea în acelaș timp, chiar și populația ro­­mână din Transilvania într’o sta­re de inferioritate. In această pri­vință clasele exploatatoare din Ro­­mânia se întâlneau­ pe linia unei aitudini similare cu politica revi­zionistă, revanșardă a regimurilor r­­eacționare din Ungaria. Creind un nod artificial motive de disensiuni ri discordie, ațâțând la ură sau in­­t­gând la intoleranță, regimurile reacționate din, cete 3pn$ țdri ramformm profolsm ® TmnMm­niei într’un pretext de neliniște și de neînțelegere intre cele două tate; în acelaș timp e le căutau ast­fel să împiedice desvoltarea popoa­relor in numele cărora pretindeau că vorbesc, știind prea bine că nu poate fi liber un popor care asu­prește el însuși alte popoare. Situația aceasta a fost exploata­tă de Hitler care împărțind Ardea­lul în două și adâncind neînțele­gerile și-a ușurat acțiunea sa de cotropire, spre­ p­aguba ambelor popoare După înfrângerea Germaniei hitleriste, imperialiștii anglo-ame­­ricani au încercat să continue poli­tica de desbinare și să folosească aceleași vechi metode spre a îm­piedeca cimentarea unei prietenii trainice între poporul român și cel maghiar, spre a împiedica încadra­rea lor într’o luptă comună pentru pace și progres, spre a menține în Transilvania un teren prielnic ma­nevrelor diplomației învrăjbito­are a marelui capital monopolist. Este cunoscut faptul că în această poli­tică de duplici­tate și semănare a discordiei, diplomația anglo-ameri­­cană a fost puternic susținută de rămășițele reacționare atât cele maghiare, cât și rafm­a­re, care și-au dat mâna spre a împiedica o justă soluționare a probleme. Transilva- Mihai Apostol­escu " (V.țfțtfe In pag. 6-a, col. 1­ 2-3)

Next