România Liberă, decembrie 1948 (Anul 6, Nr. 1314-1339)
1948-12-01 / nr. 1314
India in mișcare Unii oameni de stat englezi, declarați încă de la începutul secolului XIX, că Anglia se va retrage din India imediat ce Indienii vor fi atât de înaintați, încât să se poată administra singuri. De atunci, oamenii politici de la Londra au făcut nenumărate declarații similare, în timp ce poporul indian gemea sub ocupația imperialistă. Aceste promisiuni se făceau mai ales in timpul întețirii mișcărilor de eliberare națională si totdeauna englezii au fost siliți să facă si anumite concesii, dar — în acelas timp — ei luau măsuri politice care provocau incidente și certuri religioase. Așa s'a întâmplat în 1909, 1919, 1931 și în ultimii doi ani. Este politica pe care Englezii o duc de zeci de ani, după principiul: V.vide et impera. Burghezia engleză, interesată în menținerea regimului de exploatare colonială în India, folosea once metode, "de la represiunea armată, până la provocarea incidentelor sângeroase între hinduți si musulmani, cum a fost manifestația din August 1946 de la Calcutta, transformată intr-un adevărat masacru sau luptele din Bihar, Pendjah și Bengal care au continuat si mai continuă și astăzi pe alocuri. Mișcarile de eliberare n’au încetat nicio clipă și guvernul laburist s’a văzut silit să acorde Indiei, în iunie 194S, titlul și „privilegiile” de dominion. Dar capitaliștii englezi nu se gândeau nici pe departe să renunțe la această „mină de aur”. De aceea, planul englez prevedea desmembrarea Indiei in Hindustan si Pakistan, ultimul fiind un stat autonom musulman, deasemeni, principii si maharadjahii sunt liberi să se integreze in noul stat sau să se declare independenți. In felul acesta imperialiștii britanici vor H. Matei (Urmare în pag. Kacol, 1-2) I MIL IV Nr-1314 C. 8 PAGINI 4 LEI Taxa de. francate ol&ttä fa numerar cont. aproblrll Direcțiunii Generale P, T. TT«, 108.8E8. 16 SeofamM® 1644. CEL MAI MARE ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Milk 8 7-9 Cent. tel. 6.34.93. 6.34.94. 6.34.95 Cont Gec poștal Nr. 7790 ABONAMENTE I încep la 1 și 15 ale lunii I lună lel 120 SALARIAȚI ȘI STUDENȚI:Autorități. Instituții: Soc. le 3000 - 1.400 I lună kl 100 Firme Individuale H 2000 Ion Miercuri I Dec. 1948 REDACTOR RESPONSABIL: NICULAE BELLII !íl!lílill!!!l!llll!Ii!!!íl!ll!lliimil!li! Până la 27 Keoembrie SAU FĂCUT ARĂTURI DE TOAMNA PE O SUPRAFAȚĂ SE 1.795.000 ha. După datele sosite la Ministerul Agriculturii până la 27 Noembrie crt., s-au făcut arături de toamnă la supraffață de 1.795.000 ha. Aceste arături depășesc cu mult suprafețele anilor trecuți. Județele care au arat suprafețele cele mai întinse sunt: Ilfov 76,1 la sută, Bihor 74 la sută, Timiș 70 la sută, Vlașca 88,6 la sută, Caraș 66,4 și Ciuc 78 la sută, din suprafața care urmează să se însămânțeze în primăvară. Ministerul Comerțului, Direcția Comercială a Municipiului București din lo dul Banu Manta nr. 9, aduce la cunoștința generala următoarele: Cu începere de la data de 2 și până la 29 Decembrie SS48, sever de știrifoc*» cartele alimentare pe trimestrul laniiarîe-Martie 1949, populației salariate și nesalariate din raza Municipiului București, prin centrele de distribuire a articolelor de alimente rafîonansate după următoarele norme! 1. — Pentru obținerea cartelelor, capul familiei își va procura cererea tip de la centrul de coloniale unde figurează în scris. Formularul va fi complectat cu toate datele indicate, vizat de întreprindere și comitetul de întreprindere unde funcționează salariatul. 2. Formularul complectat și vizat însoțit de taloane (cotoarele de cartelă) ce posedă, precum și cu Birourile de Populație, pentru cei majori, și fișa de imobil pentru cei minori, poate fi prezentat de oricine din membrii de familie, pentru preschimbarea cartelelor de alimente de la centrul unde figurează în scris. 3. Se precizează, dacă lista de familie sunt mai mulți salariați, fiecare va face o cerere separată vizată de întreprindere și consumerul de întreprindere «Respectiv. 4. — cei care au pierdut cartelele pe trimestrul Octombrie — Decembrie 1948, vor prezenta în joc de talon publicația Ia Monitorul Oficial (foaia Întreagă) din care să reiasă numele și pronumele, seria și tipul de cartelă pierdută, trimestrul, ce se va atașa la formularul tip, vizat de întreprindere și de sindicat, numai pentru salariați sau membrii lor de familie. Data publicației în Monitorul Oficial va fi anterioară prezentului comunicat, iar eliberarea cartelelor de către centru se va face numai cu aprobarea Direcției Comerciale a Municipiului București din 8-dul Banu Manta nr. 9. 5. — Funcționarii comprimați sau puși ta disponibilitate, prin lichidarea Întreprinderilor, vor primi cartele tip E. — până la reintrarea în câmpul muncii — chiar dacă prezintă talon tip B sau 6. 6. — Salariaților care locuesc în afara razei Capitalei, l se vor elibera cartele în baza unei adeverințe de la comuna unde domiciliază din care să rezulte că nu au mai scos cartele de la comună și că nu posedă mai mult de 1,5 ha pamâni arabil. 7. — Nouăi născuți vor primi cartela pe baza unei copii de pe extractul sau buletinul de naștere, ce se va anexa la formularul tip vizat de întreprindere, dacă este fiu sau fiică de salariat. Cen(Urmare tn pag. Ka, col. 2-3-4) MÂINI ÎNCEPI DISTRIBUIREA CARTELELOR DE ALIMENTE PE TRIMESTRUL IANUARIE-MARTIE 1949 ferma de eliberare.-situație celor care au pierdut cartelele ORGANIZAREA CATEDRELOR IN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR Anul școlar se împarte in semestre.Când se dau sesiunile ordinare de examene In Monitorul Oficial de ert a apărut decizia Ministerului Învățământului Public cu privire la organizarea catedrelor în Învățământul superior. Potrivit acestei decizii materiile de învățământ ce se predau în instituțiile de învățământ superior sunt grupate în general pe catedre. Fiecare catedră, reprezentând o materie de învățământ cu disciplinele ei, cuprinde următoarele posturi didactice și de personal ajutător: Profesor* șef de catedră; profesor șef adj. de catedră; profesori; conferențiari ; șefi de lucrări; lectori; asistenți; preparatori. Decizii speciale vor stabili pentru fiecare Facultate materiile de învățământ grupate pe catedre, posturile de la aceste catedre și încadrarea lor cu personalul didactic și al atâtor. IAnul școlar se împarte în semestre. Primul semestru ține până la 31 Ianuarie, iar al doilea dela 16 Februarie până la 15 Iunie. Sesiunile ordinare de examen (colocvii) sunt la sfârșitul fiecărui semestru!une între 1 — 85 Februarie, a doua între ÎS - 30 .Iunie. O sesiune excepțională de examen de corijență este între 1—14 Septembrie. In cursul sesiunilor ordinare de examen se dau și examenele de absolvire. Examenele de doctorat se pot da în cursul întregului an școlar la termenele fixate. RECEPȚIA DE LA CERCUL MILITAR CU PRILEJUL CELEI DE A PATRA ANIVERSARI A ELIBERĂRII ALBANIEI DE SUB JUGUL FASCIST . Cu prilejul celei de a patra anniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist, d. Lambi Dîshnica, însărcinat cu Afaceri al Republicii Populare Albaneze a dat Luni seara o recepție în saloanele Cercului Militar. Au participat d-nai: prof. dr. C. I. Partion, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, prof. P. Constantinescu-Iași, vicepreședinte și Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naționale. Deasemeni, d-nai: dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, prof. Traian SSvitescu și Ștefan Voîtec, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, d-na Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe, d-nai. Vasile Luca, ministrul Finanțelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Sotar Rădăceanu, ministrul Muncii și Prevederilor Sociale, Emil Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale, A. Bunaciu, ministrul Justiției, prof. Ins. N. Profiri, ministrul Comunicațiilor, Bucur Scraion, ministrul Comerțului și Alimentației, precum și «înîi miniitri sârmia CțS* Lieomtfi Sulijan, Mihail Roșianu» General Lascăr Mihail, O. DaScovici, Marin Jianu, Ludovic Takats, Al. Sencovici și Petre Bălăceanuu. Din partea Corpului diplomatic au asistat d-nnî. S. I. Kavtaradze, Ambasadorul U. R. S. S.t Lubomir Linhardt, ambasadorul Cehoslovaciei, P. Szymanski, ambasadorul Poloniei, Eugen Szeli, ministrul Ungariei la București, A. Danciov, însărcinat cu Afaceri al Bulgariei; d-nîi: Zotov, consilier de Ambasadă, Sutov, prim secretar de Ambasadă, Briuhanov, atașat naval, Karetkia șî Korolîov, primi secretari de Ambasadă, Kacealov, al doilea secretar de Ambasadă și consul Blelbeitev, din partea Ambasadei U. R. S. S., dr. I. Laufer, consilier de Ambasadă, col. Kobrovodski, atașat militar și M. Sever, secretar, din partea Ambasadei Cehoslovace, T. FJnzînskî, consilier al Ambasadei Polone, Iklifidî, consilier al Legației Ungare, C. Pironsky, secretar de Ambasadă și G. Kainov, consilier economic, din partea Ambasadei Bulgare.. Au mai luat parte d nnî. Al. Voitinovici, procuror general al XL P. R., Gh. C. Stere, prim președinte al Curții Supreme, secretarii genetrali: N. Popescu-Debrenara, Ștefan Cleja, M. Cisararffli I, Nflsitoji fă fi Câmpeanu, General T. Petrie, prefectul Poliției Capitalei, General Valter Roman, precum și ziariști străini și români și membri ai Coloniei Albaneze. Recepția s'a desfășurat într-o caldă atmosferă prietenească. STICLE PE URMELE UNE DE LAMP In căutarea unei mărci de fabrică. - De la lupta pentru calitate la sticla de lampă care se topește. - Lipsuri și neglijențe care trebuesc lichidate Intr’una din zilele trecute redacția noastră a fost vizitată de un cititor. Nimic mai normal. Dacă vreți, un fapt divers. Nu era însă un cititor care cerea o îndrumare privitoare la legea chiriilor și nici vreun vrednic corespondent voluntar al gazetei. Vizitatorul aducea o rotundă și autentică... sticlă de lampă. O sticlă care nu era ca cele cunoscute ci prezenta proprietăți cu totul inedite. Proprietăți pe care omul nostru le-a condensat în câteva cuvinte: „se topește”. Sticla asta se topește!“ ...Omul cumpărase o sticlă de lampă. Ca de obicei, înainte de a o plăti a verificat-o. A întors-o pe toate părțile, a privit-o, a ciocănit-o, a pipăit-o ca să-i simtă netezimea. Sticla nu prezenta nici un defect ci era ca toate celelalte netedă și transparentă. A plătit bucuros că găsise numărul 11 care-i trebuia și s’a grăbit spre casă, unde știa că nevasta și copiii abea așteaptă să-l vadă venind, nemai având de două zile lumină. Dar nu mică le-a fost mirarea când după ce dat foc fitilului, au constatat că ireproșabila sticla, nu era ca oricare alta. Ca, așa cum r ®ma spune cititorul nostru: „Numai ce a început să sfârâie, să se topească șî să scoată din ea nisipul“. In căutarea... timpului pierdut cu fabricarea unor astfel de prodase Povestea aceasta avea, trebuia sa aibă in mod necesar un punct de plecare Și punctul acesta de plecare trebuia sa fie găsit. Fiindcă fabricarea unei sticle care ia cel dintâi contact cu focul să-și dovedească proasta calitate, arăta neîndoinic că !n întreprinderea care a fabricat-o există iiaă serioase deficiențe. Arăta că oamenii din mâinile cărora a ieșit își com bat joc de propria lor muncă, și fn acelaș timp de consumator. Ne-am gândit să ne adresăm la sursă. Pentru aceasta trebuia să știm in primul rând care e fabrica producătoare. Pe sticlă insă nu se afla imprimată marea fabricei. De aceea a trebuit să parcurgem un drum anevoios având drept călăuză indicațiile reclamantului. Prima indicație: magazinul „Lia” din Calea Griviței de li •e sticla fusese cumpărată. Pornim spre magazin,=» ®a sticla la noi firește. Dincolo de Gara de Nord, ia colțuri de stradă, cale o căruță din acelea încărcate cu obiecte de sticlă, trotuar, etalate pahare, sticle, carate, etc. etc., iar o țigancă altrașe izbind cu un pahar în caldarâm. (Urmare în pag. 6-a, col 6-7) Comitetul Central Uniunii Femeilor Democrate organizează Miercuri 1 Decembrie 1948,, A însala „ARO“ © MARE ADUNARE în cinstea celui de al |l-lea Congres al F. D. I. F. Tov. ANA PAUKER secretar al C. C. al P. M. 8. președintă de onoare a U.F.G.R. VA VOREA DESPRE: Cel de al doilea Congres al Federației Democrate Internaționale a Femeilor, ora 16, Suzana Sviagina și Constantin Richter, ne vorbesc despre băiet și opera IMPRESA DE LA O REPETIȚIE A BALETULUI „ȘEHEREZADA", CU Cei DOI REPREZENTANȚI AI ARTEI SOVIETICE entuziasmat Capitala găzduește acum doi dansatori sovietici: Suzana Sviagina și Constantin Richter, care vor da o serie de reprezentații la Opera de Stat. Absolvenți ai Școalei Coregrafice de la Teatrul Mare din Moscova, Sniagina și Richter au obținut o serie de succese pe scenele teatrelor din U.R.S.S.Cu prilejul Festivalurilor Mondiale ale Tineretului, la Praga, presa din aproape întreaga lume a elogiat noua interpretare și níoua concepție despre dans și artă din Țara Socialismului. Din colectivele artiștilor sovietici cari au dat reprezentații la Praga, făceau parte și Sviagina Gu Richter. Publicul nostru a avut prilejul să-i admire, în baletul „Fântâna din Bachciserai“, pe scena Operei de Stat, primind cu căldură și entuziasm pe tinerii și talentații dansatori sovietici. Astăzi și mâine, cuplul Sviagina-Richter va dansa în „Șeherezada“, celebrul basm muzical al lui Rîmsfcî Kursacov. Sviagina în S9 Dans arab“ Ga particular, pătrunzi foarte greu pe scena Operei de Stat,, în timpul repetițiilor. Și nici măcar nu te poți strecura neobservat printre cei 80—90 de figuranți: ești imediat recunoscut drept „civil“, fiindcă,,, nu porți șalvari, iatagan, văl, turban sau vreo altă podoabă vestimentară orientală. Pe scenă, o feerie de culori redă atmosfera de basm a celor „1001 de nopți“. Se repetă „Dans arab“ din prima parte a baletului, un dans solo al Smaginei. Dansatoarea interpretează muzica simplu, cu mișcări sigure, dar pline de grație, — „Este un gen nou pentru noi“, ne șoptește compozitorul și dirijorul Alfred Mendelsohn, care are conducerea muzicală a „Șeherezadei“. „E un dans lipsit de crispări mușclinitare inutile, desbărat de orice urmă de expresionism, o interpretare firească, naturală și grațioasă, un produs al școalei sovietice...“. Oleg Danovski, care conduce repede țîțîa, este deasemeni oaspeții sovietici. „Sunt oameni“ ne spune el „cu care lucrăm într’un spirit de colegialiitate foarte desvoltat. Ei ne întreabă mereu (Urmare în pag. 6-a, col. 3-4) TABELUL LOCURILOR LIBERE DIN UNIITERSITATE ȘI INSTITUTE ACESTE LOCURI POT FI OCUPATE DE CATRE CANDIDAȚII REUȘIȚI LA EXAMENELE DE ADMITERE, DATE LA O INSTITUȚIE SUPERIOARĂ DE INVĂȚÂMÂNT, CARI N’AU PUTUT INTRA DIN LIPSĂ DE LOCURI Ministerul învățământului Public comunică, in URma examenelor de admitere pentru arsul I, au rămas locuri libere la următoarele instituții de învățământ superior: Facultatea de Matematici și Fizică, București; Institutul de Arhivistică, Bibliologie, Muzeografie, Procurești; Facultatea de Matematici și Fizică, Iași; Facultatea de Pedagogie și Psihologie, Iași; Facultatea de Filosofie, Iași; Facultatea de Filologie, Iași; Facultatea de Științe Juridico-Administrative, Iași; Institutul de Științe Economice și Planificare, Iași; Facultatea de Matematici și Fizică, Univ. ».V. Babeș” Cluj; Facultatea ■ tie Filzofil» Wristi „V. Babeș" Cluj; Facultatea de Pedagogie și Psihologie, Univ. .,V. Babeș“ Cluj; Facultatea de Filologie, Univ. „V. Babeș“ Cluj; Facultatea de Științe Juridico- Administrative, Univ. V Babeș Cluj; Facultatea de Matematici și Fizică, Univ. „Bolyai“ Cluj. (UCBMmȚa PSb M*) CENTRELE DE DISTRIBUIRE A CĂRNII FARA BON Pentru populația nesalariată a Sapitalei, „Gomcar“ a înființat o serie de centre care distribue carnea fără bou. Actualmente aceste centre — repartizate pe sectoare — funcționează la următoarele străzi: Sectorul I Galben, Centrul Nr. 29— Str. Romană Nr. 126; Centrul Nr. 34 Str. Paris Nr. 33; Centrul Nr. 69 — Șos. Ștefan cel Mare Nr. 40; Centrul Nr. 78 — Str. Const. Nacu Nr. 13; Sectorul 11 Negru: Centrul Nr. 25—<taea Moșilor Nr. 178; Centrul Nr.41 - Str. Horel Nr. 18; Centrul Nr. 149* Str. Agricultori Nr. 14; Centrul RAUS - Bd. Dimitrov Nr. 130; Centrul Nr. 42 — Str. Papazoglu Nr. 59; Centrul Nr. 110 - Str. Labirint Nr. 100; Centrul Nr. 119 — Garea Dudești Noi 49; Centrul Nr. 95 - Halele Obor. Gomp. 2; Centrul Nr. 6 — Piața 28 Martie: Sectorul III Albastru: Centrul Nr. 79 - Str. Justiției Nr. 77; Centrul Nr. 114 - Str. II Iunie Nr. 22; Centrul Nr. 37—Str. Gara] Davilla Nr. 17* Sectorul IV Roșu: Gentrul Nr. 31 - Str. Buzești Nr. 52; Gentrul Nr. 12S— Șos. Grângași Nr. 4). J 1 DECGMBIli intreaga istorie a Transilvaniei și a popoarelor care locuise pe acest pământ este egată de încercarea, făcută secole doararidul de diverse clase exploatatoare, de a o transforma intr’un măr al discordiei între poporul român și poporul maghiar, de a o transforma într’un focar de frământări între popoarele connlocuitoare din acest colț al Europei. Pe aceiași linie a politicii de asuprire națională și de știrbire a drepturilor naționalităților conlocuitoare, au mers și guvernele burghezo-moșierești, după alipirea Transilvaniei la România și în ciuda prevederilor înscrise sub presiunea maselor și a frământărilor revoluționare, în proclamația din 1 Decembrie 1918. Lipsind populația maghiară de elementarele drepturi la desvoltarea liberă națională, politica șovină a regimurior burghezo-moșierești, punea în acelaș timp, chiar și populația română din Transilvania într’o stare de inferioritate. In această privință clasele exploatatoare din România se întâlneau pe linia unei aitudini similare cu politica revizionistă, revanșardă a regimurilor reacționare din Ungaria. Creind un nod artificial motive de disensiuni ri discordie, ațâțând la ură sau intgând la intoleranță, regimurile reacționate din, cete 3pn$ țdri ramformm profolsm ® TmnMmniei într’un pretext de neliniște și de neînțelegere intre cele două tate; în acelaș timp e le căutau astfel să împiedice desvoltarea popoarelor in numele cărora pretindeau că vorbesc, știind prea bine că nu poate fi liber un popor care asuprește el însuși alte popoare. Situația aceasta a fost exploatată de Hitler care împărțind Ardealul în două și adâncind neînțelegerile și-a ușurat acțiunea sa de cotropire, spre paguba ambelor popoare După înfrângerea Germaniei hitleriste, imperialiștii anglo-americani au încercat să continue politica de desbinare și să folosească aceleași vechi metode spre a împiedeca cimentarea unei prietenii trainice între poporul român și cel maghiar, spre a împiedica încadrarea lor într’o luptă comună pentru pace și progres, spre a menține în Transilvania un teren prielnic manevrelor diplomației învrăjbitoare a marelui capital monopolist. Este cunoscut faptul că în această politică de duplicitate și semănare a discordiei, diplomația anglo-americană a fost puternic susținută de rămășițele reacționare atât cele maghiare, cât și rafmare, care și-au dat mâna spre a împiedica o justă soluționare a probleme. Transilva- Mihai Apostolescu " (V.țfțtfe In pag. 6-a, col. 1 2-3)