România Liberă, aprilie 1949 (Anul 7, Nr. 1415-1439)
1949-04-01 / nr. 1415
PAGINA 2-a PENTRU mum r H tBW 1IMFANIE! DE PRIMĂVARA ATELAJELE IASĂ PE OGOARE — MUNCILE AGRICOLE TREBUE INTENSIFICATE PENTRU A SE ÎNSĂMÂNȚA LA TIMP ȘI IN BUNE CONDIȚIUNI - Zăpada căzută în primele săptămâni ale lunei Martie a dat pământului umezeală suficientă pentru ca araturile și însămânțările de primăvară să poată fi făcute în bune condițiunii. v De acreea plugarii muncitori, , trebue să-și intensifice muncie, ieșind la arat cu toate atelajele, pentru ca să termine cât mai curând însămânuturile prevăzute în prima etapă a campaniei de primăvară. Aceasta cu atât mai mult cu cât timpul cste înaintat și vor trebui să înceapă ■î tifcurândei minmânțarîie din etapa A doua. Pentru aceasta trebuesc mobilizate toate mijloacele care să asigure buna desfășurare a muncilor agricoli. Organizațiile de Partid și Comisiile de însămânțări trebue să ducă o susținută muncă de lămurire pe teren, arătând târâțiilor muncitori avantagiile însămânțărilor făcute la timp. Traetpri&isg den» S^M=T. GrswSfa Écfts din coin« 2 ® 3*lent-Tist © mas ară păntaiatrile fșs*a«iilor mnicitări întovărășiți Mobilizații îndrumați de organizațiile de Partid și comisiile comunale, țăranii muncitori din jud. Tutova au început campania însămânțărilor de primăvară. Un ajutor prețios îl dau țărănimii muncitoare tractoarele stațiunii „Grivița Roșie” din com. Zorleni care ară zilnic ogoarele țăranilor, săraci și mijlocași constituiți in întovărășiri. Prin elanul lor de muncă, tractoriștii de la SMT „Grivița Roșie” au contribuit în mare măsură la mobilizarea țărănimii muncitoare pentru efectuarea în bune construirii a muncilor agricole. O activitate deosebită se observă în plasa Crivești unde au fost însămânțate până in prezent 409 ha. și a fost arată o suprafață de 423 ha. De asemenea printre plășile fruntașe se găsește și plasa Epureni, cu 243,50 ha. însămânțate și 477 ha. arate. I Muncile agricole trebuesc însă intensificate în plasa Untești, unde însămânțările au rămas mult în urmă, iar arăturile au fost făcute doar pe o suprafață de 52 hectare. Țăranii munselferi dinsra plasa SSfland-Bihor’ 'au ieșit la câtrep cu peste 150 © atelaje în județul Bihor muncil agricole de primăvară sunt în plină desfășurare. Peste tot, țăranii muncitori au ieșit la câmp, știind că însămânțările făcute la timp vor asigură obținerea uniei recolte bogate. Muncile agricole sunt mult intensificate în plasa Sălard, unde țăranii muncitori au ieșit la câmp cu peste 1.500 de atelaje. Și în celelalte silăși munca de mobilizare a țăranii muncitoare pentru grăbirea însămânțărilor a dat rezultate bune. O contribuție însemnată la mobilizarea țăranilor săraci și mijlocași au adus-o tractoriștii SMT Sacuieni care au început încă dela 10 Martie aratul terenurilor care aparțin țăranilor muncitori întovărășiți. In scurt timp tractoriștii au arut o suprafață de 37 ha, ceea ce a făcut ca mulți alți țărani muncitori să încheie contracte cu SMT pentru a-și lucra pământul în întovărășiri. Astfel, până în prezent în județul Bihor au fost formate 61 de întovărășiri pe o suprafață joasă de 1.071 ha. Muncile agriools trebuesc intensificate în Jud. ialam si a CALARAȘI. — In jud. Ialomița tractoarele Stațiunea Călărași ară din plin ogoarele țăranilor muncitori întovărășiți. Numai în comuna Radu Negru a fost arata o suprafață de 157 ha, din care 8 hectare au șî fost însămânțate cu năzăre. In restul județului însă, în afară de plasa Călărași, unde au fost arate 104 ha muncile agricole sunt mult întârziate. De aceia este necesar ca organizațiile de Partid și comisiile comunale să-și intensifice activitatea îndrumând și lămurind țărănimea muncitoare, asupra necesității de a însămânța la timp și în bune condițiuni. Tot odată trebue sporită vigilența împotriva dușmanului de clasă care, prin tot felul de uneltiri încearcă să saboteze campania agricolă de primăvară. In acest sens luăm ca exemplu com. Cuza Voda -Și Odobescu, în care Se găsesc șapte tractoare particulare, dar unde nu s’au arăt până acum decât două hectare. O sar praf sț# de 24-54 ha, & fost 8«să«s»m»s,fâb jud. Severă« LUGOJ. — In jud. Severin stadiul muncilor agricole de primăvară este mai înaintat în caia ce privește însămânțările cu ovăz. Din datele centralizate până in prezent rezultă că în întreg județul au fost însămânțate 2035 ha. cu ovăz. Dintre celelalte cereale au fost însămânțate 151 ha. cu orz de primăvară, 212 ha. cu floarea-oarelui, 30 ha. cu bbrceag și 26 ha. cu diferite legume. însămânțările continuă însă intr’un ritm viu, cu deosebire în plasa Lugoj unde țăranii muncitori au însămânțat 1130 hectare. Urmează masa Balint cu 947 ha. și săcul cu 305 hectare. Este necesar însă ca muncile să fie intensificate și mai mult pentru a se asigura câștigarea bătăliei însămânțărilor de primăvară mmmmmm „EDITURA TÎNiLITULUI" publica următoarele cărți: în? iamila română . V. I. LENIN: Sarcinile Uniunii Tineretului (Ed. IV-a; TEATRU VALENTIN CATAEV : Fîuiregimentuî în ; SERGÎ MIHALCOV:Cravata Roșie n V fn Limba ms^hiafă ws ’âîBS f iÂNW&^«**șâtș b&s 8. V. STALIN: Sarcinile Tineretului (Ed. Ill-a) A.VENTLOVA: Mărite , Tineretul uzinei ,,Secera și Ciocanul” din Moscova. cipierulA Lustái I CĂRȚI NOI M. I. Kalinin: Despre educația comunistă Editor© P.M.R. pag, 292; lei 100 Volumul cuprinde o serie de articole și cuvântări în legătură cu problema educației comuniste a tineretului sovietic, a educației masselor largi muncitoare precum și câteva cuvântări adresate agitatorilor. Majoritatea cuvântărilor cuprind sfaturi adresate comsomoliștilor, în care se arată cum trebue să îmbine munca teoretică cu munca practică, învățătura marxist-leninistă cu cea profesională. Educația culturală, profesională, ideologică, fizică, trebuie îmbinată armonios și legată de lupta pentru propășirea și întărirea patriei socialiste. Educația masselor largi muncitoare urmărește două obiective: îndepărtarea rămășițelor burgheze din conștiința oamenilor muncii și educarea lor in spirit comunist. Determinarea unei noui atitudini față de muncă, ridicarea productivității muncii, ridicarea nivelului ideologic și cultural, cultivarea dragostei pentru patria socialistă. Acestea sunt sarcinile educației comuniste, sarcini legate concret de munca pentru propășirea patriei. Cuvântările adresate agitatorilor cuprind sfaturi asupra felului în care aceștia trebue să-și ducă munca, în folosul întregului popor muncitor. Sintetizând experiența sovietică în problema educației tineretului, a educației masselor, a felului în care trebue dusă munca agitatorică, volumul lui Kalihun constitue un îndreptar de neprețuit folos pentru înțelegerea și rezolvarea acestor probleme. A apărut MIHAI BEniUC. VERSURI ALESE Editura pentru Literatură și Artă a Societății scriitorilor din RPR a tipărit cu prilejul Congresului Scriitorilor, volumul VERSURI ALESE de Mihai Beniuc. „Versuri alese” grupează cinci cicluri, de poeme: 1938, 1940, 1943, 1946 și versuri noi (inedite) înfățișând activitatea postului din ultimii zece ani în ceea ce are mai valabil și mai reprezentativ. In succesiunea acestor cicluri Se poate urmări evoluția și Creșterea poetului de la poezia de peisagiu, simbol și profeție, mai eâerieent,Tascentor al poeziei luptătoare.-•-*-— »•*».....— -** , însumează aproape 200 de pagini. ii OAMENII MUNCII DIN ÎNTREAGA TA' ISI AFIRMĂ VOINȚA LOR DĂRI DE A LUPTA PENTRU PACE ȘI PROG? Telegrame și moțiuni trimise Comitetului de inițiativă al Congres Mondial pentru Pace des Paris . Din toate colțurile țării continuă să sosească moțiuni și telegrame adresate Congresului Mondial al Partizanilor Păcii prin care oamenii muncii din țara noastră, de lai orașe și sate își exprimă voința lor nesdruncinată de a lupta pentru pace împotriva ațâțătorilor la un nou război. Tăară«5»is-a mMrtcut care își va sare isi« sa lupte »lar«»’* ele toți oamenii imunei i, pentru.’ pace, împotriva im*MissiMiHil âbstigatifiE* 0a reu* 1•nÉteme Sute de telegrame și moțiuni au fost trimise la Paris de către muncitorimea agricolă din R. P. R. care aderă cu hotărîre la lupta pentru apărarea păcii. Astfel muncitorii agricoli din comuna Petroman jud. Timiș-Torontal spun printre, altele în, telegrama pe care au trimis-o: ,,Noi cei din câmpul muncii agricole considerăm pacea ca factor esential pentru desvoltarea agriculturii noastre, pentru bunăstarea și traiul copiilor noștri. Ne alăturăm lagărului păcii și celei iai puternice forțe din lume pentru pace și progres, Uniunea Sovietică. Și sprijinim activ lupta contra imperialiștilor anglo-americani, provocatorii unui nor război". Muncitorimea și țărănimea din comuna Copșa Mică, jud. Târnava Mare salută cu entuziasm convocarea Congresului Mondial al Partizanilor Păcii și se angajează să lupte neîncetat pentru consolidarea păcii în lume, demascând pe toți ceitare prin uneluri mârșave contribuie la deslănțuirea unui nou război, aducător de moarte. Au mai sosit asemenea moțiuni și telegrame, trimise de țăranii muncitori din toate județele țării. Astfel, în moțiunea trimisă Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, țăranii muncitori din com. Stoinești, jud. Prahova spun: „Transmitem salutul nostru mișcării întelectualității progresiste pentru pace și desvoltarea culturii în slujba poporului. Totodată ne luăm angajamentul a întări și desvolta solidaritatea internațională și cea a mi-,. precupeți niciun efort în lupta pentru instaurarea unei păci trainice, și democratice în Întreaga lume”. Moțiuni asemănătoare au fost trimise de țăranii muncitori din com. Beredint (Arad), Brăhășaia, (jud. Vaslui), Lipia (jud. Buzău), Cândești , Năeni, Cireșanu, Saranga, Valea Scheilor, Maxenu (jud. Buzău). InregslamentleSie muncitorii ®«* dilit Bacău, Cablați și Focșani Astfel, salariații sindicatului C.F.Îl. Bacău spun printre altele în moțiunea lor: ..înfierăm cu toată indignarea uneltirile ațâțătorilor la un nou război și ne luăm angajamentul de a lupta cu toate forțele noastre pentru întărirea frontului păcii, în fruntea căruia stă Invincibila Uniune Sovietică”. Tot astfel muncitorii textilști din Focșani se angajează să sprijine efectiv eforturile muncitorimii de pretutindeni în lupta pentru apărarea păcii. Deasemeni la muncitorii fabricii „Prutul” din Galați se leagă, prin moțiunea trimisă, să lupte fără odihnă împotriva unui nou război, alături de toate țările iubitoare de pace. Asemenea moțiuni au mai fost trimise de țărănimea muncitoare și muncitorii forestieri din jud. Bacău, Federația Generală a Meseriașilor din jud. Baia, muncitorii din cartierul Bădălani-Galați, muncitorii din cartierul Buna Vrestire-Ploești, salariații agricoli din com. Fundata, jud. Brașov, miuncitorii C.F.R.-iști din stația Botoșani, muncitorii de la Direcția Agricolă județeană Botoșani, muncitorii tipografiei Argus-Botoșani, salariații comunăii din Botoșani, muncitorii și funcționarii cooperativei de pielărie și încălțăminte Timișoara, muncitorii de la moară Botoșani, muncitorii societății comerciale de Stat Comcar-Botoșani, invalizii, văduvele și orfanii de război din jud. Mureș, muncitorii uzinelor Herbak Ianoș-Cluj, muncitorii și funcționarii de la A.C.S. „Republica” Botoșani, muncitorii de la depoul C. F. R.-Botoșani, muncitorii cooperativei de croitorie Arad, Iî muncitorii din sindicatul Transporturi “ Botoșani, îne luăm angajamentul să luptăm (semni îiei?însustreile t*sta r«p celor care ‘pun piedici ist imirca noastră“ Salutând cu entuziasm inițiativa convocării Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, țăranii in din comuna Bascovele-Ursoli Argeș) spun in moțiunea lor: „Lacrimile nu s’au uscat pe obrajii văduvelor, și mari mase fără soți și copii, duși. fi te de către moșieri si capital trecut peste patru ani de c fost eliberați de către gloria mată Sovietică, sub conducerei muncitoare în frunte ci ăul Muncitoresc Român am ne asigurăm libertatea și i ăorța națională, să alungăm șieri și pe capitaliști de la crea Statului și am început și o lume nouă. Conștienți că nu o putem face decât dacă pentru pace, ne luăm angaj să luptăm pentru demascărilor celor care încearcă să pi ărci în munca noastră”. Au mai trimis moțiuni și une de adeziune la Congres dial al Partizanilor Păcii săracitori din com. Balta Doami Prahova), Gostavățu-Berind( Olt), Salatrucel (jud. Argeș) (jud. Arad), Atelec (jud. Tronțăi), Mihai Viteazul (ju mița), Budești (Ilfov), Gur (Buzău), Fundata (Brașov) Măxineni (Ilfov), Bogdanaman), Galben (Tecuci). Țăranii muncitori din ec (Olt) spun în moțiunea 1 vrem să trăim în pace și 1 Ne vom strădui ca prin masivă să contribuim la viilor testaiă și culturală a seunir spre Republici. Suntem de ducem lupta necruțătooărei tuturor acelora care vor in tulbure pacea. Alături de topoarele dornice de libertate, te cu popoarele Uniunii , vom zădărnici încercările pinilor de războiu”. La fel ne scriu țăranii din comunele Plevna dalomdériu (jud. Someș), Apata (șov), Calina (jud. Caraș), C (jud. Dorohoi), Dusca (jud. ) Satul )Pahna, Corn. Târzii ( citi), Oroftiana (jud. Dorobceni (jud. Roman), Vorum Târnava Mare), Satul Raci Icusești (jud. Roman), Cat Dorohoi), satul Vârful C (jud. Dorohoi), Livada (jud. Hardata (jud. Someș), Bă Someș), etc. Durbrow,, ca și toți ceilalți „monopoliști pentru afacerile sovieto-americane” din Departamentul de Stat al U.S.A., desfășoară o mare energie pentru falsificarea faptelor în rapoartele asupra Uniunii Sovietice. El nu comunică decât informațiile conforme politicei sale, adică informațiile calomnioase. Deși, după datele de care dispun și având în vedere impresia pe care mi-am făcut-o, munca lui Durbrow în acest domeniu este destul de grosolană, el găsește totuș un auditoriu dispus să-l asculte, deoarece cei de la Washington sunt gata pregătiți pentru a crede orice minciuni pe care el le-o trimite. Lui Durbrow îi place aceasta „muncă” și, de câte ori ia cunoștință de o nouă intrigi anti-sovietică sau de un fapt care se pretează a fi falsificat în sens antisovietic, el se , bucură ca un copil ■ căruia i s’ar aduce • o nofia ■ jucărie. Faptul că acest „expert” pentru afacerile rusă, care cunoaște limba rusă atât cât îi trebuie pentru a putea explica bucătarului său ce fel de mâncare, dorește pentru prânz, însă care nu cunoaște nimic asupra Uniunii Sovietice, își găsește la Washington un auditoriu totdeauna gata să dea crezare unor astfel de „rapoarte”, dovedește credulitatea acestui auditoriu „rapoarte”, dovedește credulitatea acestui auditoriu și arată în mod clar până la ce punct tendința antisovietică și avidă de informații de gen special, primează asupra obiectivității. • Când noi colaboratori sosesc din Statele Unite pentru a lucra la ambasadă, Durbrow, după cum am putut să constat din experiență proprie, se apucă cu un entuziasm cu totul . Special să-i îndoctrineze în sens antisovietic și continuă această activitate în măsură mai mică sau mai mare, corespunzătoare intensității convingerilor antisovietice a nouilor sosiți. Discuțiile pe care le-am avut cu colaboratori cu idei avansate mi-au făcut impresia că unii dintre ei, poate din naivitate, socotesc că dacă ambasada ar avea un alt consilier care să conducă practic toată munca politică, ambianța ar fi cu totul alta. Din tot ceea ce am auzit și văzut la Departamentul de Stat, în legătură cu fostul consilier de ambasadă, Kennan, am putut să constat că Durbrow fostă de imn al său urmaș. Durbrow ațâță ostilitatea dintre U.S.A. și Uniunea Sovietică exact în acelaș fel și prin metode identice cu acelea ale lui Kennan. Din propria mea experiență și din experiența altora, am aflat că Durbrow însuși este acel care redactează principalele documente adresate de ambasadă Departamentului de Stat. Personalul ambasadei cunoaște perfect stilul său, politic și literar; el știe ca dăcă rapoartele sale de serviciu nu conțin două sau trei atacuri antisovietice și că dacă în ceea ce privește forma șî fondul ele nu sunt total potrivnice Uniunii Sovietice, Durbrow nu va lăsa ca aceste documente să fie expediate Departamentului de Stat. Dorind să-și păstreze serviciul și să-și asigure grațiile lui Durbrow și, prin urmare, acelea ale elicei conducătoare din Departamentul de Stat, personalul ambasadei își redactează materialele, tocmai in acest sens. Și totuși, Darbrow introduce din partea sa, în aproape fiecare document, comentarii antisovietice asupra cutărui sau cutărui fapt din realitatea sovietică. Informațiile antisovietice care provin de la personalul ambasadei, de la personalul atașatului militar, de la corespondenți și alte persoane, sunt puse la punct în acelaș mod. Abea după aprobarea lui Durbrow ele sunt prezentate ambasadorului pentru a fi semnate și expediate la Washington. Ca și majoritatea colegilor săi, Durbrow nu manifestă nici un respect pentru sistemul guvernamental american -și, adesea, chiar în prezența funcționarilor, el își permite să facă observații critice la adresa Congresului și a președintelui Statelor Unite. Asemenea vederilor prietenilor săi, membri ai clicii «otteovietice a Departamentului, da Stat, Durbrow, ar fi preferat ca guvernul actual al Statelor Unite să fie înlocuit printr-un regim autoritar, anticomunist, ceea ce ar fi permis grupului său să practice fără nici un control o politică dictată de interesele Wall Street-ului. Totuși Durbrow nu ar fi în stare să aibă convingeri politice proprii. Ceea ce îl caracterizează, este în mod exclusiv reacțiuniler emoționale. El urăște Uniunea Sovietică, și în toate manifestările, felul său de a vedea este condiționat înainte de toata de acest fapt de importanță primordială. Frederick Reinhardt este primul secretar al ambasadei americane la Moscova. E înalt, brun, frumos, însă puțin cam vulgar. El este modelul diplomatului, in sensul în care și-l înfățișează americanii. Ceea ce îi lipsește este tradiționalul monoclu. El se simte la largul său la ceaiurile „diplomatice” la recepțiile diplomatice, la cocktailuri, etc., când alții plătesc consumația. Deasemenea el știe întotdeauna foarte bine cu ,cine trebue să lege ,prietenie ,pentru a-și asigura cariera și cum trebuie să se comporte față de aceștia. Reinhardt are succes la femei și își dă perfect seama de acfest lucru. El, se Simte la fel de bine atunci când face plecăciuni in fața doamnelor bătrâne cu influență, sau când face curte fetelor de 20 ani. Arta de a câștiga simpatia femeilor constitue unul din principalele sale „merite”, și el este convins că arta de a influența pe soțiile personalităților care îi pot fi utile în carieră, constitue cheia succesului său de serviciul diplomatic. Reinhardt prezintă un exemplu izbitor al americanului „desnaționalizat”. El și-a primit educația, mai ales în Europa Occidentală. Vorbește curent franceza, germană, italiana și rusa. In mod concret el nu știe nimic și nici nu dorește să știe nimic despre America. A trăit foarte puțin în Statele Unite și-și petrece vacanțele anuale în Elveția. Reinhardt mi se interesează deloc de americanii „bădărani”, insa manifestă un viu interes pentru germanii „cultivați”. Reichardt ca și George Kennan dealtfel, este un incontestabil germanofil. In 1940-1941 în ciuda semnelor evidente ale iminenței războiului și a ostilității manifestată adesea de guvernul U.S.A. față de Hitler, cei mai buni prieteni ai lui Reinhardt puteau fi găsiți totuși la ambasada germană de la Moscova. El a fost prietenul lor intim și fără îndoială că fel a fost o sursă prețioasă de informații, pentru spionii germani, ci privire la politica U.S.A. față de Germania și de Uniunea Sovietică. In lumina acestor simpatii trebue înțeleasă importanța faptului că Reinhardt, ca și Kennan, e considerat la Departamentul de Stat că unul din experții cei mai remarcabili, nu numai în ceea ce privește Uniunea Sovietică, dar și Germania. Totuși, trăsătura distinctivă "a lui Reinhardt, și ceea ce determină actele sale, nu este simpatia sa pentru Germania, sau ura sa împotriva Rusiei, deși acești factori sunt pentru el de o importanță capitală. Obiectul grijilor permanente al lui Reinhardt este cariera sa. Arivist până în măduva oaselor, el caută toate mijloacele pentru a obține o înaintare. Aceasta cu orice preț și fără să țină Seauul de plecăciunile 50 <£ £. At írem și le Se știe foarte bine la ambasadă, că atunci când Reinhardt se afla aici înainte de răsboiu, el s’a îndrăgostit de o tânără americană de origină finlandeză. Se știe de asemenea foarte bine că în urma acestui roman ea a rămas cu un copil, care a murit puțin timp după venirea sa pe lume. Reinhardt nu a luat-o totuși în căsătorie pe această tânără, deși o iubea în felul său, fel socotea clara avere și situație în societate, ea putea să-i „compromită cariera”. Nu se înțelege prea bine în ce fel căsătoria cu o tânără americană, chiar dacă aceasta era lipsită de avere și situație in societate, ar fi putut să compromită cariera lui Reinhardt; totuș el judeca în felul acesta în toate chestiunile ce aveau legătură cu cariera sa. Aceasta, a început pentru Reinhardt la Departamentul de Stat, în anul 1937. încă în 1939 el se ocupa îndeaproape de relațiile americano-sovietice, fiind trimis pentru a lucra la ambasada Statelor Unite din Tallinn. In 1940 el fa trimis la ambasada americană din Moscova, unde rămase până în 1942 ca al treilea secretar de ambasadă. In 1942 el fu rechemat la Departamentul de Stat fiind repartizat la un servicii care se ocupa cu „afacerile ruse”, sub direcția lui Lou Henderson. Se poate considera că contactul său cu Hfendferabii constituia un motiv întemeiat pentru a asigura intrarea lui Reinhardt în grupul funcționarilor antisovietici din Departamentul de Stat, acești funcționari deținând monopolul în „afacerile ruse”. Henderson era în acel moment într-o situație foarte HM; DBj4_qsB.jffi.B38J spus-ci, «I RroEș&țjtaa ja ragtf oficial că în 1941, Germanii vor câștiga victoria asupra Rusiei. Henderson propovăduia într’un mod foarte activ această idee în Departamentul de Stat. Prin 1942, Henderson se găsea firește într'o situație ridicolă, deoarece prezicerile sale nu s’au dovedit adevărate. Chiar Casa Albă începea să-și dea seama că în acest moment critic, Henderson încerca să zădărnicească relațiile sovieto-americane, din care cauza Roosevelt își propuse să-i îndepărteze din munca pe care o presta în domeniul raporturilor sovieto-americane. Henderson și-a dat seama de situație și se gândi să consolideze situația clicii „experților ruși”, fie chiar numai în secțiunea sa din Departamentul de Stat, cu scopul de a-și menține influența chiar în cazul când ar fi fost obligat „să se exileze pentru moment". In acest scop Reinhardt putea fi foarte bine utilizat. El se afla la Washington, tocmai în această secțiune și nu se compromisese încă în măsura în care au făcut-o ceilalți „experți” pentru afacerile sovietice. Putea foarte bine să se bizuie pe faptul că el va practică cu energie o politică antisovietică. In felul acesta Reinhardt fu admis în clica antisovietică a Departamentului de Stat și de atunci el face parte dintre conducătorii raporturilor sovietoamericane. Personagiu mai puțin important, desigur, decât Kennan, Bohlen, sau Durbrow, însă căruia în orice caz, i se rezervă un mare viitor în acest domeniu. Ar fi greșit să se creadă că în sânul acestei mici elice de „experți” pentru afacerile sovietice, totul merge de minune. În realitate, Reinhardt, se știe foarte bine, îl detestă pe Durbrow, și în discuțiile particulare cu prietenii săi mai intimi de la ambasadă, el afirmă fără ezitare părerile sale cu privire la Darbrow. Avem toate motivele să credem că antipatia e reciprocă. Totuși, în mod oficial, ei sunt cei mai buni prieteni. In orice caz. In ceea ce privește chestiunile de politici americane față de Uniunea Sovietică, unitatea lor e totală. La ambasada americană de la Moscova, Reinhardt conducea, până in ultimul timp, serviciul de presă, care se ocupă cu strângerea și transmiterea la Washington a știrilor zilnice publicate de ziarele sovietice. Situat în acest post, Reinhardt a numit ca șef al serviciului presei pe David Henry care, după cum se pretinde, este o rudă a sa. Reinhardt conducea serviciul de presă în așa chip încât acorda maximum de atenție evenimentelor care, puteau printr-o anumită interpretare să fie modificate in scopul de a defăima politica sovietică și viața politică a U.R.S.S. Rapoartele sale urmăreau să susțină permanent la Departamentul de Stat politica antisovietică a ambasadei. El î și propunea să ascundă Departamentului de Stat faptele și evenimentele care ar fi putut, într’un fel sau altul,să contrazică această politică. Din acest punct de vedere situația sa la ambasadă putea fi considerată ca destul de însemnată. Lui Reinhardt i s-a încredințat misiunea de a Întreține raporturi cu diplomații străini aflați la Moscova, pentru a obține de la ei informații calomnioase. El lansa cu pasiune tot felul de svonuri și se grăbea sa le confirme» căci aceste svonuri corespundeau programului de informații « Departamentului de Stat. Rein Jdevărul despre diplomații americani m de ANNABILLI BOCAR hardt este foarte apreciat mai ales pentru salse în acest domeniu al activității „diploma La ambasadă se consideră ca foarte preinhardt avea de asemenea misiunea de a luaj în rândurile cetățenilor sovietici. Se întreținea relații strânse cu serviciile de militare și civile ale U.S.A. de la care primea demisiuni, ce nu puteau fi încredințate donanelor cu un înalt rang diplomatic și cui noască rusa la perfecție. E suficient să fi Reinhardt, deși a utilizat toate modalitățile ascunde celorlalți colaboratori ai săi acest fa cui totuși toate eforturile pentru a lega cu anumiți cetățeni sovietici. Reinhardt era în strânsă legătură cu servular al ambasadei, unde lucrau agenți ai de informații. Acești agenți se foloseau de o consulară pentru a obține informații de fa pt la naționalitatea americană. Nu e mult de când Reinhardt a fost numit Statelor Unite la Leningrad. La ambasadă oferă că această funcțiune are o importanță ordin pentru serviciul de informații. Reinhai plecat totuși la Leningrad. Era un om prea litru a duce până la sfârșit toate lucrările pre necesare pentru acest lucru. Acest fapt e bircut la ambasadă, cu toate că s-a comunicat crizie Departamentului de Stat că,autorități tice au pus „piedici” creerii unui consulat , grad. In realitate e foarte clar, firește, că el ar să-și înceapă lucrul la Leningrad chiar într provizoriu, în cazul când ar fi trebuit să i lună sau mai mult pentru a se pune în ordin permanent destinat consulatului. Insă, deoare nu era deloc pe gustul lui Reinhardt, el nu fi voiaj. Mai înainte i se propuse lui Reinhardt să se instaleze în strada Spassk-Polkovski, în personală a ambasadorului și să-l ajute pe aci aranjeze locuința pentru ca să organizeze r< alte „lucrări”. Acest gen de activitate i-a profund lui Reinhardt și ei începu să urască sa dor. In urma mai multor incidente, carsa după serate târzii, acest fapt făcu înconjurul ambasade. Dacă mă opresc atât de mult asupra pers Reinhardt, aceasta pentru că el este unul din marcanți dintre tinerii „specialiști” ai cii sovietice din Departamentul de Stat. El nu a 30 de ani, în fața lui se deschide marea cârifeiticipantului activ la politica antisovietică, în funcțiuni care i se pot încredința, în diferi ale lumii, la Moscova, ca și la Washington. E aproape sigur că până la urmă el va funcțiuni foarte importante chiar în sânul meniului de Stat. Aptitudinea sa extraordins parcurge rapid scara ierarhică, este o garanție absolută a situației sale în viitor. Situația solidă a unui om de felul lui Reich, merge pe urmele lui Henderson, Kennan, și carie în acelaș timp formează energic mici soni, kennani, cillbrowh și reinhardii, care a< să se ocupe de relațiile americano-sovietice , constitue unul din exemplele izbitoare care că Departamentul de Stat și-a încredințat soa oameni care-și orientează toate capacitățile acest unic țel: să agraveze necontenit la americano-sovietice. E complect zadarnică așteptarea unei țele a acestor raporturi, dacă nu se produc schimb litice esențiale in interiorul U.S.A., schimbi Să antrenezi fi epurație minuțioasă în Drepat de Stat (Urm ANNABELLE BUCAR « A