România Liberă, iunie 1949 (Anul 7, Nr. 1465-1490)
1949-06-01 / nr. 1465
LA U. C. R. da JOACHIM BOTEZ Intrând în dimineața ceea senină, cu miresme de Mai, în Uzina de cauciucuri de pe șoseaua Panduri, am stat în prag uluit. Parcă eram Jenca, flăcăul din romanul lui Polevoi, când a dat întâia oară cu ochii de văpăile „atelierului de foc“, el care deprinsese fierăria în șatra umilă din Urali, cu un mesteacăn la streașină. Am nimerit tocmai în sala în care se plămădesc doua sute de amestecuri chimice, de unde ies o mie de articole de gumă și ebonită, iar mirosurile tari ale soluțiilor îți dau amețeală. Asemuirea cu teaca nu-i ciudată. La intrare, am întâlnit nelucrătoarea baltija Miron ce tocmai venea bucuroasă, de parcă prinsese o pasăre de pe alt tărâm, cu romanul lui Polevoi în mână. Venea dela biblioteca uzinei. Mulți meșteri și Ingineri de vază am aflat aici, în fabrica aceasta uriașă, fostă până la naționalizare, tarapana de dividende a unor acționari care miroseau cauciucul numai în chip de port-cartiere, snowboot-uri, ori palmieri pe țărmuri de azur. Iată-l pe bătrânul meșter Vaida Lazăr care de mai bine de un sfert de veac muncea la calandre numai pentru huzurul altora. Iată-l și pe Ioachim Șerban care doar de trei luni, după ce a fost simplu călător, acum e meșter vălsat și a trecut cu sută la sută peste norma de lucru. Iat-o și pe bătrânica Ana muncind cu ochelari pentru întărirea vederii în sala unde se croiesc mingii fetițelor sprintene ca iedere. Iată-l și pe șeful atelierului de tuburi, Zimțea, care nu pregetă să pue umărul la treabă și să ostenească de a valma cu lucrătorii la mesele cele lungi. Iacă, tovarășul Budeanu, om trecut de ani, numai el și ajutorul său, cu un cazan născocit de dânsul, economisește adică, recuperează 55 la sută din vaselină și 90 la sută din uleiul ce altădată se prăpădeau după unsul mașinilor. Sunt și necazuri. Lipsește pentru un moment sulfat de vulcanizare. In sala de încălțăminte, maistorița care pune capse pantofilor de tennis stă parcă într'un mușuroiu de coji de floarea soarelui Capsele au un cusur de fabricație. Nu se prind de pânză. Cad multe. La plecare, tovarășul Barabaș de la birou îmi amintește de echipa maistrului Greere Aurel, pildă de energie și devotament, care cu toată lipsa unor fortați bolnavi, a înălțat producția tuburilor cu 120 la sută. Plec. Și abia acum, la eșire, bag seama raiul de flori din curtea uzinei și caldarâmul de gumă pe care calc ca un vis... Asta-i parcă altceva decât, pardoseala de zahăr tos pe care un boer din neamul Dudeștilor a așternut-o pe ulițele Vienei. Avea el chef să se plimbe cu sania în toiul verii, și să-i minuneze pe nemți cu bogăția lui muncită de alții. ANUL VII Nr. 1465 C. 8 PAGINI 4 LEI Miercuri I Iunie 1948 Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunii Generale P. T. T. 108.828, 16 Septembrie 1944. CEL MAI MARE ZIAR DE INFORMAȚII.1 REPORTAJ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Mille 57-9 Cent. tel. 6.34.93 • 6.34.94.8.34.95 Cont. Cec poștal Nr. 7796 ABONAMENTE ■ încep la I și 15 ale lunii 1 lună lei 120 I SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: 1 an „ 1400 1 lună lei 100 REDACTOR RESPONSABIL NICOLAE BELLI! liililillüllüülillüll! SUDORII DELA I. M. S.-ROMAN PRODUC IN CONTUL LUMII AUGUST ROMMAN. — In ziua de 27 Mai a. c. sudorii dela I. M. S. din Roman au început sudarea celui de al 52-lea schelet de batoză, terminând astfel programul stabilit pe lunile Iunie și Iulie. Pentru sudarea scheletelor de batoză care se execută acum în contul lunii August, sudorii Berlea Ion și Brânză Ion și-au luat angajamentul de a reduce timpul de lucru a unui schelet de la 22 ore la 15 ore. Sistemul de economii aplicat la electrozi după îndrumările tehnice din colțul „schimbului de experiență’’ ce apare in ziarul „Româinia Liberă“, dă rezultate foarte bune, electrozii fiind acum întrebuințați în întregime. M. BENȚEA MONTATORII DE LA UZINELE S. E. T. ȘI-AU LUAT ANGAJAMENTUL SA REALIZEZE 40 PRAȘITOARE IN 8 ORE ȘI CHEAMA LA ÎNTRECERE PENTRU ATINGEREA ACESTUI OBIECTIV PE TOȚI TOVARĂȘII LOR DIN FABRICILE DE UNELTE AGRICOLE DIN ȚARA Muncitorii uzinelor producătoare de mașini și unelte agricole, realizează tot mai mari și importante succese în muncă. Urmând exemplul sudorulu Necșulescu Tudor care a lansat lozinca „Un schelet și jumătate de batoză pe zi”, alți muncitor de la uzinele „SET” au pornit întrecerea pentru depășirea normelor. Astfel, tov. Vasilescu Mihai și Gheorghe C. Ioan montatori de prășitoare, au adresat muncitorilor de la uzinele „Reșița” o scrisoare, în care le cer acestora corespondenți sprijinul pentru reușita îndeplinirii angajamentului „40 prășitoare în opt ore de lucru” pe baza căruia au pornit întrecerea. Totodată ei au chemat la întrecere pe toți montatorii de la fabricile de unelte agricole din țară. Iată scrisoarea adresată tovarășilor de la Reșița: Tovarăși muncitori de la uzinele Reșița: „Noi muncitorii montatori de prășitoare agricole am reușit printr’o organizare mai temeinică a muncii să reducem timpii morți la montajul suporților de cuțite și la centrarea cuțitelor la prășitoare, mărind prin aceasta productivitatea muncii. Norma fixată pentru montare era de opt prășitoare în opt ore, la începutul primului trimestru. Noi am reușit astăzi să montăm 35 prășitoare în opt ore. Vă cerem și vouă să atri!’ w la stimularea întrecerii pe care noi o declanșăm, prin trimiterea la zi a materialelor feroase de dimensiunile 35x12 și restul de material necesar pentru prășitori. Eforturile noastre sunt îndreptate pentru realzarea și depășirea Planului de Stat, pentru trimiterea cât mai multor prășitoare țăranilor săraci și mijlocași. Cu această ocazie ne luăm angajamentul să realizăm: 40 prășitoare în opt ore, și chemăm la întrecere pe toți tovarășii montatori de prășitoare dela celelalte fabrici de unelte agricole”. VASILESCU MIHAI ȘI GHEORGHE C. IOAN Montatori-prăși toate uzinele „SET” minerii din valea Jiului SE ANGAJEAZĂ IN NOI ÎNTRECERI Lupeni și Aninoasa au primit cu entuziasm chemarea la întrecere a minelor fruntașe angajându-se să le urmeze exemplul în lupta pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat. Obiectivele Întrecerii sunt: realizarea și depășirea planului de producție și a programului de pregătire; îmbunătățirea calității cărbunelui; economisirea explosibilului și a energiei electrice; reducerea posturilor neproductive și a absențelor nemotivate. In punctajul întrecerii s’a mai introdus ca obiectiv nou preluarea lucrului pe schimb. Pentru îndeplinirea acestor obiective muncitorii, tehnicienii și funcționarii celor patru exploatări și-au luat numeroase angajamente concrete. VASILE MUREȘANU corespondent PETROȘANI. (Prin telefon) In ziua de 31 Mai mina Petrila a chemat la întrecere Lupenii. O delegație de muncitori fruntași a plecat la Lupeni ducând cu ei chemarea. In acelaș timp a avut loc o mare adunare la mina Lonea a cărei delegație a plecat apoi la Aninoasa pe care a chemat-o la întrecere. Muncitorii minelor IMAIMTI DE EXCLUDERE UN „TRIBUNAL LABURIST" L-A DECLARAT PE ZILLIACUS VINOVAT DE „CRIMA PĂCII" Cel mai revelator fapt în chestiuneabilului om politic M. K. Zilliacus, leaderii laexcluderii lui M. K. Zilliacus din partidul laburist, este discuția care a avut loc săptămâna trecută între Zilliacus și subcomitetul electoral al partidului. Această discuție trebuia să se indice cu excluderea lui Zilliacus. Ea dovedește in mod neîndoios că politica conducătorilor laburiști a condus organizația la un impas din care cu greu va putea ieși. Acuzarea adusă împotriva lui M. Zilliacus era simplă, el a participat la recentul Congres Mondial al Partizanilor Păcii la Paris și a acceptat să fie ales in Comitetul Permanent de coordonare. —n patru ce ai plecat la Paris? a fost el întrebat. Zilliacus a răspuns că era preocupat de amenințarea războiului și că se gândea că e de datoria lui sa facă tot ce-i era în putință pentru a apăra pacea. — Știai că Congresul de la Paris era organizat de comuniști? Zilliacus a răspuns că, după câte Sila, niciun statut al partidului nu îi interzicea să conlucreze cu comuniștii din străinătate. — Dar știi foarte bine, că membrii partidului laburist nu trebue să întrețină niciun fel de relații cu comuniștii. La aceasta Lilliacus a răspuns că este imposibil să se realizeze pacea mondială fără țările de democrație populară în care partidele comuniste joacă rolul conducător. A fost atunci întrebat dacă nu era „înfricoșat” la ideea de a fi „înghițit” de majoritatea comunistă a Comitetului Permanent al Congresului. In acest moment unele persoane prezente începură să zâmbească. Zilliacus isi îndreptă cu mândrie spatele puternic în fotoliu ți spuse: „eu socotesc că persoana mea e foarte greu de înghițit". Și cu aceasta luă sfârșit reuniunea a cărei concluzie era inevitabilă. D Zilliacus a binevoit să tragă pentru mine concluziile acestei afaceri. — E clar, îmi spuse el, că leaderii partidului laburist sunt împotriva păcii dacă pacea implică relații cu comuniștii. Acest lucru este fantastic și periculos in acelaș timp Din fericire pentru noi, majoritatea partidului nu privește lucrurile in țelul acesta, și atunci când această majoritate va înțelege exact ceea ce se petrece vom asista fără îndoială la evenimente neașteptate. Prin excluderea din Partid a remarca (Interview de D. KARTUN apărut în „Aktion“) buriști se debarasează de omul care i-a lămurit asupra majorității chestiunilor internaționale pe care ei le cunosc. El a fost membru al partidului laburist j6 de ani și timp de 20 de ani cât a lucrat în secretariatul Societății Națiunilor la Geneva, între 1919 și 1938 a informat și sfătuit fără întrerupere pe d-nii Attlee și Morrison asupra marilor probleme internaționale. In 1934 el a fost inspiratorul unui celebru document al partidului laburist asupra păcii, despre care chiar in ultimul timp, d. Attlee a declarat că rămâne valabil pentru orientarea politicii partidului laburist. După alegerile generale din 194 y, Zilliacus a scris o carte care a avut un ecou imens: „Pot oare conservatorii să câștige pacea? Și modul în care ei au pierdut-o pe cealaltă”. El a scris această lucrare la cererea d-lui Morrison care este acum unul dintre principalii responsabili ai excluderii sale. Zilliacus exprima ceeace atunci constituia punctul de vedere oficial a d-lor Attlee, Bevin și Morrison, punând pe primul plan prietenia cu Uniunea Sovietică. Zilliacus poate astăzi să afirme pe drept cuvânt că el, spre deosebire de ceilalți, nu și-a schimbat părerile. Șefii laburiști îl expulzează, în fapt, pentru că Zilliacus rămâne credincios programului electoral al partidului laburist. — Speram, îmi spuse el, că leaderii laburiști nu vor urma drumul social-democraților de la Weimar și din Franța, că ei nu se vor preda capitalismului în numele anti-comunismului. Acum e clar că ei au acționat în acest mod. Ei au îmbrăcat haina mâncată de molii a lui Scheidemann. Politica lor externă conservatoare a fost mai tare decât politica internă care a devenit ea însăși conservatoare; și dacă vor continua pe acest drum, vor pierde viitoarele alegeri. Am întrebat pe d. Zilliacus ce intenționează să facă acum. — Am să mă consacru în întregime mișcării pentru pace aici și in străinătate mi-a răspuns el. Și, firește, mă voi prezenta la alegeri ca socialist independent — Aveți vreo șansă serioasă de reușită? — Ași dori să fiu tot atât de sigur că partidul laburist va reveni la putere de cât sunt de sigur că mă voi reintoa’e pe băncile Camerei Comunelor, îmi răspunse el zâmbind. 9940 PRAȘITOARE IN SORE“ GOSPODĂRIA AGRICOLĂ DE STAT GRABĂȚ, PRIMA PE ȚARĂ iH CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ întrecerea pornită in cinstea zilei de 1 Mai între cele 51 de Gospodării Agricole de Stat a fost câștigată de Gospodăria Agricolă de Stat Grabăț.Tiralș Torontal, care ducându-și mai bine munca a reușit să îndeplinească planul de însămânțări cu 20 de zile înainte de termen. In acelaș timp a realizat economii de 167.000 lei menținând toate mașinile în stare de funcțiune pe întreaga campanie agricolă de primăvară Clasată fruntașă pe țară, Gospodăria Agricolă de Stat Grabăț,Timiș Torontal, a fost propusă pentru a primi Drapelul Muncii în întrecerea dintre G. A. S. Liniile de apărare ale Kuomintangului se prăbușesc una după alta. Soldații armatei populare chineze de elibera*e națională iau cu «salt poiițUl» naționaliștilor din sudul provincului Klang. PROBLEMA dIÉEAjIfo POATE ȘI TREBUIE SA FIE SOLUȚIONATĂ*) De nouă ani Grecia este arena unui război neîntrerupt. Se părea că sdrobirea cotropitorilor germano-fasciști va servi drept bază solidă pentru desvoltarea națională și renașterea poporului grec, pentru asigurarea suveranității și independenței Greciei. Totuși, realitatea n’a justificat aceste așteptări. Problema greacă n’ar mai fi existat de mult dacă poporul grec, iubitor de pace, ar fi putut dispune singur de soarta sa, dacă la baza politicii cercurilor conducătoare din Statele Unite și Anglia n’ar fi stat interese egoiste și dacă aceste cercuri n’ar fi acordat sprijin militar și financiar celor mai reacționare elemente din această țară. Avem în fața noastră rezultatele politicii de sprijinire a reacțiunii monarho-fasciste. Până și ziarul englez, reacționar, „Daily Mail” recunoaște că „sub raport social, Grecia este cu peste 100 de ani în urmă față de restul Europei”. Țara este sfâșiată de un crunt război civil, aprins de cercurile conducătoare monarho-fasciste și de patronii lor. Grupările reacționare duc o politică de monstruoasă teroare și oprimare a masselor populare. Economia Greciei se găsește într'o descompunere tot mai accentuată. Deficitul bugetar a atins cifre astronomice. Economia țării este stăpânită de anarhia de nestăvilit a inflației. Peste două milioane bărbați, femei, și copii alcătuesc o armată de muritori de foame, fără adăpost și fără lucru, lipsiți de orice mijloc de existență. După declarațiile lui Helmis — fost ministru al economiei naționale — Grecia este amenințată de o inevitabilă catastrofă economică. La sfârșitul lui Aprilie a. c., în timpul sesiunii Adunării Generale a O.N.U. care a avut loc la New York, reprezentanții guvernelor Angliei și Statelor Unite, întâlnindu-se cu reprezentantul Uniunii Sovietice, au formulat propunerea de a se supune examinării chestiunea încetării războiului civil din Grecia precum și a măsurilor necesare pentru soluționarea problemei grecești, în general. Guvernul sovietic a declarat că e de acord să ia parte la acțiunea pentru în* Articol de fond publicat în ziarul ,Pravda” din 30 Mai 1949,cetarea războiului civil și pentru stabilirea păcii în Grecia. Mai mult, drept răspuns la cererea de a-și expune părerile cu privire la chestiunea măsurilor practice pentru normal Uzarea situației din Grecia, guvernul sovietic a prezentat un program concret. Acest program cuprinde următoarele puncte: Cele trei mari puteri trebue să se adreseza ambelor părți combatante din Grecia cu un apel pentru încetarea ostilităților. Trebue declarată amnistia generală în țară, trebue să se facă alegeri parlamentare, generale și libere. Natural că o condiție indispensabillă pentru a se asigura alegerilor acest caracter, o constitue includerea în organul suprem grec pentru organizarea alegerilor, a reprezentanților cercurilor democratice din fruntea mișcării de eliberare națională din țară In propunerile sovietice se mai arată: necesitatea ca alegerile să fie supraveghiate de reprezentanți ai puterilor inclusiv U.R.S.S. Totodată este necesară constituirea unei comisiuni mixte, cu participarea Uniunii Sovietice, a cărei sarcină să fie de a controla granițele Greciei cu țările vecine. Stabilirea unui astfel de control trebue să fie însoțită și de o declarație despre încetarea oricărui ajutor militar, fie în oameni, fie în materiale, dat guvernului grec din partea statelor străine. Totodată se propune stabilirea unui termen pentru retragerea din Grecia a armatelor străine. Cine poate tăgădui că acest program conține propuneri nu numai utile, ci și practic realizabile, a căror Înfăptuire ar Însemna lichidarea crizei grecești? După cum se știe, la începutul lunii Aprilie a. c., guvernul provizoriu democrat grec, care exprimă adevăratele interese ale poporului, a dat publicității o declarație de pace, în care a arătat în mod solemn că dorește și este gata să pună capăt războiului civil. Comunicatul publicat de agenția TASS care conține programul măsurilor prezentata de guvernul sovietic pentru reglementarea situației din Grecia, a fost întâmpinat cu satisfacție de cercurile democrate din lumea Întreagă. Ele au văzut in aceste propuneri o posibi(Continuare în pag. 5-a)J ~sw~ COMITETUL PROVIZORIU AL UD. FAGARAȘ A PORNIT LA O ACTIVITATE TEMEINICĂ Acțiunile întreprinse se îmbină cu munca de lămurire.—Spiritul de colaborare sta la baza unor însemnate lucrări FAGARAȘ (deja trimisul nostru special). — Planul de lucru al Comitetului Provizoriu al județului Făgăraș e întocmit în așa fel încât în fiecare zi rămâne pentru munca de coordonare a secților și pentru lămurirea și îndreptarea cetățenilor și cererilor numai câte un membru al comitetului, ceilalți, în frunte cu președintele, Câmpeanuu, fiind în permanență în județ. In acest fel problemele sunt semnalate pe teren, iar activitatea secțiilor este îndrumată după realități în conformitate cu necesitățile plășilor și comunelor. Doar Vinerea, zi de târg în Făgăraș, Comitetul rămâne în oraș. Atunci vin mai mulți țărani să ceară lămuriri și sfaturi și Comitetul stă, prin fiecare membru al său, la dispoziția cetatenilor. Prin acest contact cu masele, legătura cu realitatea nu este niciodată ruptă. Dispozițiunile date în birou, în necunoștiință de cauză sunt evitate. In afară de aceasta, deplasarea zilnică pe teren înseamnă și o importantă muncă de lămurire. Membrii Comitetului arată oamenilor cu vorba și cu fapta că munca noua a administrației înseamnă o muncă dusă în folosul poporului muncitor. ISLAZUL DE LA UCEA Un exemplu de felul în care este dusă munca pe teren îl constitue lămurirea țăranilor din Ucea. Iluzul țăranilor din această comună este apropiat de uriașa fabrică ce se construește în această localitate. Pentru muncitorii fabricii trebuiau începute încă din luna aceasta lucrările de construcție a unui oraș muncitoresc. Locul cel mai indicat, singurul de altfel, era islazul locuitorilor. Acest islaz trebuia schimbat cu altul care, deși mai bun, era mai departe de comună. Comitetul Provizoriu nu s-a mulțumit să dea o simplă dispozițiune de mutare a islazului. El s-a deplasat la fața locului și a stat de vorbă cu oamenii. La început spiritele erau agitate, parte din cauza nelămuririlor, parte din pricina acțiunii elementelor dușmănoase. Cu multă răbdare s-a discutat cu fiecare om, iar seara, când s-au terminat muncile la câmp, s-a făcut o adunare generală a țăranilor muncitori. Tov. Câmpeanu, președintele Comitetului Provizoriu a început să vorbească oamenilor, le-a arătat importanța lucrărilor ce vor începe, le-a arătat că orașul muncitoresc îi interesează și pe ei în aceiași măsură ca pe muncitori, deoarece și ei și copiii lor vor lucra în număr mare în viitoarea uzină, le-a arătat că noul Islaz este mai bun decât cel pe care trebuiau să-l schimbe. Pentru convingerea oamenilor a plecat cu o delegație la fața locului și apoi, la întoarcere, a continuat lămurirea. Neînțelegerile se risipeau una câte una. Om de om a Început să înțeleagă. Doar câteva glasuri potrivnice se mai auzeau ici și colo. Aceștia au fost demascați. S-a arătat tuturora atitudinea lor dușmănoasă, poziția lor de oameni ce ascultă glasul chiaburimic. In cele din urmă, într'un târziu seara, toată adunarea era lămurită. In localul Primăriei, țăranii și Comitetul Provizoriu au semnat Actul de mutare a Islazului din Ucea. VALORIFICAREA VITELOR DE RASA ȘI A PRODUSELOR AGRICOLE Județ mic de munte, cu locuitori puțini, cu pământ de arătură sărăcăcios, județul Făgăraș își poate pune in valoare, cu perspective sigure de reușită, crescătoriile de animale de rasă. Județul are la Sâmbăta de Jos o frumoasă crescătorie de cai lipițani și prin câteva locuri, crescătorii de tauri Siemental. Comitetul Provizoriu al județului a sesizat această problemă și a procedat in consecință. Pentru a crea venituri țăranilor și pentru a da un imbold crescătorilor de vite, a organizat un târg,expoziție pentru tăurași Siementhal. Au venit la acest târg țărani din Râmnicul Vâlcea și pentru suma de 1 300 000 lei au fost vânduți 38 de tauri. In afara avantagiilor de care se bucură crescătorii prin aceste târguri — mai sunt proectate încă douri — se duce și lupta pentru îmbunătățirea rasei bovine, oferind țăranilor la preț oficial vite de rasă. Dacă în ceea ce privește vitele mari județul Făgăraș poate fi vânzător, în ceea ce privește oile, el este nevoit să cumpere. Astfel, căutând să ducă la Îndeplinire sarcinile trasate de Planul de Stat, Comitetul Provizoriu a început acțiunea de orgaizare a oilor. In acest scop a cumpărat din Brașov un număr de berbecuți pe care i-a împărțit apoi în județ la țăranii muncitori. In vederea asigurării unei depozitări higienice a cerealelor, Comitetul Provizoriu a luat măsuri și a început construirea a patru silozuri fiecare cu o capacitate de 300 vag., în comunele: Cîncu, Arpașu, Voila, și Șercaia, comune reședințe a Comitetelor Provizorii, de plăși. Aceste lucrări vor fi efectuate cu materialul dat de Comitetul Provizoriu, cu tehnicienii și 20 la sută din celelalte chelueli suportate de Comcereal. Necesitatea acestor construcții era resimțită deoarece în fiecare an, toamna, trebuiau folosite școlile și Căminele Culturale pentru a depozita cerealele. In anul acesta inconvenientele vor fi înlăturate prin această măsură luată din timp de Comitetul Provizoriu al Județului. LUCRĂRILE ÎNSEMNATE SE FAC IN COLABORARE Așa cum, în privința silozurilor, Comitetul Provizoriu a colaborat cu Comcereal, în privința altor lucrări colaborarea cu alte organe și întreprinderi de Stat este vădită. Orașul Făgăraș nu are încă un restaurant de Stat, restaurant care ar fi de altfel și singurul în oraș deoarece bodegile existente azi sunt departe de a putea servi masa in bune condiții și ia prețuri acceptabile. Simțîndu-se în ce în ce mai acut această necesitate Comitetul Provizoriu al orașului împreună cu Comitetul Provizoriu al județului și împreună cu cooperativa Făgărășean au hotărît să clădească în piața orașului un restaurant de Stat. Lucrarea va fi făcută în regie de cooperativa Făgărășeana, cu materialul de construcție dat în întregime de Comitetele Provizorii ale județului și orașului. Acelaș spirit de colaborare s-a dovedit Comitetul Provizoriu al județului atunci când în înțelegere cu C.S.P.-ul a hotărît să construiască un stadion sportiv în orașul Făgăraș. Pentru a cumpăra terenul necesar OSP-ul avea nevoe de o sumă mare de bani. S-a făcut atunci apel la Comitetul Provizoriu al județului Acesta după ce a cunoscut terenul pe care îl dorește OSP, a invitat proprietarii câtorva loturi și le-a propus un schimb de pământ cu alte loturi în județ. Schimbul fiind acceptat OSP începe zilele acestea construirea stadionului. Acestea sunt câteva aspecte ale activității Comitetului Provizoriu «. ■județului Făgăraș. In șase săptămâni el a putut arăta prin ele, felul în care a înțeles să gospodărească , să conducă munca județului. Virffls Däner wiesen» (Continuare în pag. 6-a)