România Liberă, iunie 1949 (Anul 7, Nr. 1465-1490)

1949-06-01 / nr. 1465

LA U. C. R. da JOACHIM BOTEZ Intrând în dimineața ceea senină, cu miresme de Mai, în Uzina de cau­ciucuri de pe șoseaua Panduri, am stat în prag uluit. Parcă eram Jenca, flă­­căul din romanul lui Polevoi, când a dat întâia oară cu ochii de văpăile „a­­telierului de foc“, el care deprinsese fierăria în șatra umilă din Urali, cu un mesteacăn la streașină. Am nimerit tocmai în sala în care se plămădesc doua sute de amestecuri chimice, de unde ies o mie de articole de gumă și ebonită, iar mirosurile tari ale soluții­lor îți dau amețeală. Asemuirea cu teaca nu-i ciudată. La intrare, am în­tâlnit ne­lucrătoarea baltija Miron ce tocmai venea bucuroasă, de parcă prin­sese o pasăre de pe alt tărâm, cu ro­manul lui Polevoi în mână. Venea dela biblioteca uzinei. Mulți meșteri și Ingineri de vază am aflat aici, în fabrica aceasta uriașă, fostă până la naționalizare, tarapana de dividende a unor acționari care miroseau cauciucul numai în chip de port-cartiere, snowboot-uri, ori pal­mieri pe țărmuri de azur. Iată-l pe bătrânul meșter Vaida Lazăr care de mai bine de un sfert de veac muncea la calandre numai pentru huzurul al­tora. Iată-l și pe Ioachim Șerban care doar de trei luni, după ce a fost sim­­plu călător, acum e meșter vălsat și a trecut cu sută la sută peste norma de lucru. Iat-o și pe bătrânica Ana mun­cind cu ochelari pentru întărirea ve­derii în sala unde se croiesc mingii fe­tițelor sprintene ca iedere. Iată-l și pe șeful atelierului de tuburi, Zimțea, care nu pregetă să pue umărul la trea­bă și să ostenească de a valma cu lucră­torii la mesele cele lungi. Iacă, tovarășul Budeanu, om trecut de ani, numai el și ajutorul său, cu un cazan născocit de dânsul, economisește adică, recuperează 55 la sută din va­selină și 90 la sută din uleiul ce altă­dată se prăpădeau după unsul mașini­lor. Sunt și necazuri. Lipsește pentru un moment sulfat de vulcanizare. In sala de încălțăminte, maistorița care pune capse pantofilor de tennis stă parcă într'un mușuroiu de coji de floarea soarelui Capsele au un cusur de fa­bricație. Nu se prind de pânză. Cad multe. La plecare, tovarășul Barabaș de la birou îmi amintește de echipa maistru­lui Greere Aurel, pildă de energie și devotament, care cu toată lipsa unor fortați bolnavi, a înălțat producția tu­burilor cu 120 la sută. Plec. Și abia a­­cum, la eșire, bag seama raiul de flori din curtea uzinei și caldarâmul de gu­mă pe care calc ca un vis... Asta-i parcă altceva decât, pardoseala de za­hăr tos pe care un boer din neamul Dudeștilor a așternut-o pe ulițele Vie­­nei. Avea el chef să se plimbe cu sa­nia în toiul verii, și să-i minuneze pe nemți cu bogăția lui muncită de alții. ANUL VII Nr. 1465 C. 8 PAGINI 4 LEI Miercuri I Iunie 1948 Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunii Generale P. T. T. 108.828, 16 Septembrie 1944. CEL MAI MARE ZIAR DE INFORMAȚI­I.­­1 REPORTAJ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Mille 5­7-9 Cent. tel. 6.34.93 • 6.34.94.8.34.95 Cont. Cec poștal Nr. 7796 ABONAMENTE ■ încep la I și 15 ale lunii 1 lună lei 120 I SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: 1 an „ 1400 1 lună lei 100 REDACTOR RESPONSABIL NICO­LAE BELLI! liililillüllüülil­lüll! S­UDORII DELA I. M. S.-ROMAN PRODUC IN CONTUL LUMII AUGUST ROMMAN. — In ziua de 27 Mai a. c. sudorii dela I. M. S. din Roman au început sudarea celui de al 52-lea schelet de batoză, terminând astfel programul stabilit pe lunile Iunie și Iulie. Pentru sudarea scheletelor de batoză care se execută acum în contul lunii August, sudorii Berlea Ion și Brânză Ion și-au luat angaja­mentul de a reduce timpul de lucru a unui schelet de la 22 ore la 15 ore. Sistemul de economii aplicat la electrozi după îndrumările tehnice din colțul „schimbului de expe­riență’’ ce apare in ziarul „Rom­âinia Liberă“, dă rezultate foarte bune, electrozii fiind acum întrebuințați în întregime. M. BENȚEA MONTATORII DE LA UZINELE S. E. T. ȘI-AU LUAT ANGAJAMENTUL SA REALIZEZE 40 PRAȘITOARE IN 8 ORE ȘI CHEAMA LA ÎNTRECERE PENTRU ATINGEREA ACESTUI OBIECTIV PE TOȚI TOVARĂȘII LOR DIN FABRICILE DE UNELTE AGRICOLE DIN ȚARA Muncitorii uzinelor producă­toare de mașini și unelte agricole, realizează tot mai mari și impor­tante succese în muncă. Urmând exemplul sudorulu Necșulescu Tudor care a lansat lozinca­ „Un schelet și jumătate de batoză pe zi”, alți muncitor de la uzinele „SET” au pornit în­trecerea pentru depășirea norme­lor. Astfel, tov. Vasilescu Mihai și Gheorghe C. Ioan montatori de prășitoare, au adresat muncito­rilor de la uzinele „Reșița” o scri­soare, în care le cer acestora corespondenți sprijinul pentru reușita îndepli­nirii angajamentului „40 prăși­­toare în opt ore de lucru” pe baza căruia au pornit întrecerea. Totodată ei au chemat la între­cere pe toți mont­at­orii de la fa­bricile de unelte agricole din țară. Iată scrisoarea adresată tova­rășilor de la Reșița: Tovarăși muncitori de la uzinele Reșița: „Noi muncitorii montatori de prășitoare agricole am reușit printr’o organizare mai temeinică a muncii să reducem timpii morți la montajul suporților de cuțite și la centrarea cuțitelor la pră­șitoare, mărind prin aceasta pro­ductivitatea muncii. Norma fixa­tă pentru montare era de opt pră­șitoare în opt ore, la începutul primului trimestru. Noi am­ reușit astăzi să montăm 35 prășitoare în opt ore. Vă ce­rem și vouă să atri!’ w la sti­mularea întrecerii pe care noi o declanșăm, prin trimiterea la zi a materialelor feroase de dimen­siunile 35x12 și restul de mate­rial necesar pentru prășitori. Eforturile noastre sunt îndrep­tate pentru real­zarea și depășirea Planului de Stat, pentru trimite­rea cât mai multor prășitoare ță­ranilor săraci și mijlocași. Cu această ocazie ne luăm an­gajamentul să realizăm: 40 pră­­șitoare în opt ore, și chemăm la întrecere pe toți tovarășii monta­tori de prășitoare dela celelalte fabrici de unelte agricole”. VASILESCU MIHAI ȘI GHEORGHE C. IOAN Montat­ori-prăși toate uzinele „SET” m­inerii din valea Jiului SE ANGAJEAZĂ IN NOI ÎNTRECERI Lupeni și Aninoasa au primit cu entuziasm chemarea la întrecere a minelor fruntașe angajându-se să le urmeze exemplul în lupta pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat. Obiectivele Întrecerii sunt: realizarea și depășirea pla­nului de producție și a programu­lui de pregătire; îmbunătățirea calității cărbunelui; economisirea explosibilului și a energiei electrice; reducerea posturilor neproductive și a absențelor nemotivate. In punctajul întrecerii s’a mai intro­dus ca obiectiv nou preluarea lu­crului pe schimb. Pentru îndeplinirea acestor o­­biective muncitorii, tehnicienii și funcționarii celor patru exploa­tări și-au luat numeroase angaja­mente concrete. VASILE MUREȘANU corespondent PETROȘANI.­­ (Prin telefon) In ziua de 31 Mai mina Petrila a chemat la întrecere Lupenii. O delegație de muncitori fruntași a plecat la Lupeni ducând cu ei chemarea. In acelaș timp a avut loc o mare adunare la mina Lo­­nea a cărei delegație a plecat apoi la Aninoasa pe care a chemat-o la întrecere. Muncitorii minelor IMAIMTI DE EXCLUDERE UN „TRIBUNAL LABURIST" L-A DECLARAT PE ZILLIACUS VINOVAT DE „CRIMA PĂCII" Cel mai revelator fapt în chestiunea­bilului om politic M. K. Zilliacus, leaderii la­excluderii lui M. K. Zilliacus din partidul laburist, este discuția care a avut loc săp­tămâna trecută între Zilliacus și subco­mitetul electoral al partidului. Această discuție trebuia să se indice cu exclude­rea lui Zilliacus. Ea dovedește in mod neîndoios că politica conducătorilor labu­riști a condus organizația la un impas din care cu greu va putea ieși. Acuzarea­­ adusă împotriva lui M. Zil­liacus era simplă,­ el a participat la re­centul Congres Mondial al Partizanilor Păcii la Paris și a acceptat să fie ales in Comitetul Permanent de coordonare. —­n patru ce ai plecat la Paris? a fost el întrebat. Zilliacus a răspuns că era preocupat de amenințarea războiului și că se gândea că e de datoria lui sa facă tot ce-i era în putință pentru a apăra pacea. — Știai că Congresul de la Paris era organizat de comuniști? Zilliacus a răspuns că, după câte Sila, niciun statut al partidului nu îi interzi­cea să conlucreze cu comuniștii din străi­nătate. — Dar știi foarte bine, că membrii par­tidului laburist nu­ trebue să întrețină ni­ciun fel de relații cu comuniștii. La aceasta Lilliacus a răspuns că este imposibil să se realizeze pacea mondială fără țările de democrație populară în care partidele comuniste joacă rolul conducă­tor. A fost atunci întrebat dacă nu era „în­fricoșat” la ideea de a fi „înghițit” de majoritatea comunistă a Comitetului Per­manent al Congresului. In acest moment unele persoane prezente începură să zâm­bească. Zilliacus isi îndreptă cu mândrie spa­tele puternic în fotoliu ți spuse: „eu so­cotesc că persoana mea e foarte greu de înghițit". Și cu­­ aceasta luă sfârșit reuniunea a cărei concluzie era inevitabilă. D Zilliacus a binevoit să tragă pentru mine concluziile acestei afaceri. — E clar, îmi spuse el, că leaderii par­tidului laburist sunt împotriva păcii dacă pacea implică relații cu comuniștii. Acest lucru este fantastic și periculos in acelaș timp Din fericire pentru noi, majoritatea partidului nu privește lucrurile in țelul acesta, și atunci când această majoritate­­ va înțelege exact ceea ce se petrece vom asista fără îndoială la evenimente neaș­teptate. Prin excluderea din Partid a remarca­ (Interview de D. KARTUN apărut în „Aktion“) buriști se debarasează de omul care i-a lămurit asupra majorității chestiunilor in­ternaționale pe­ care ei le cunosc. El a fost membru al partidului laburist j6 de ani și timp de 20 de ani cât a lucrat în secretariatul Societății Națiunilor la Ge­neva, între 1919 și 1938 a informat și sfătuit fără întrerupere pe d-nii Attlee și Morrison asupra marilor probleme inter­naționale. In 1934 el a fost inspiratorul unui ce­lebru document al partidului laburist a­­supra păcii, despre care chiar in ultimul timp, d. Attlee a declarat că rămâne va­labil pentru orientarea politicii partidu­lui laburist. După alegerile generale din 194 y, Zilliacus a scris o carte care a avut un ecou imens: „Pot oare conservatorii să câștige pacea? Și modul în care ei au pierdut-o pe cealaltă”. El a scris această lucrare la cererea d-lui Morrison care este acum unul dintre principalii responsabili ai excluderii sale. Zilliacus exprima ceea­ce atunci constituia punctul de vedere o­­ficial a d-lor Attlee, Bevin și Morrison, punând pe primul plan prietenia cu Uniu­nea Sovietică. Zilliacus poate astăzi să a­­firme pe drept cuvânt că el, spre deose­bire de ceilalți, nu și-a schimbat părerile. Șefii laburiști îl expulzează, în fapt, pen­tru că Zilliacus rămâne credincios pro­gramului electoral al partidului laburist. — Speram, îmi spuse el, că leaderii la­buriști nu vor urma drumul social-demo­­craților de la Weimar și din Franța, că ei nu se vor preda capitalismului în numele anti-comunismului. Acum e clar că ei au acționat în acest mod. Ei au îmbrăcat haina mâncată de molii a lui Scheide­mann. Politica lor externă conservatoare a fost mai tare decât politica internă care a devenit ea însăși conservatoare; și dacă vor continua pe acest drum, vor pierde viitoarele alegeri. Am întrebat pe d. Zilliacus ce intențio­nează să facă acum. — Am să mă consacru în întregime mișcării pentru pace aici și in străinătate mi-a răspuns el. Și, firește, mă voi pre­zenta la alegeri ca socialist independent — Aveți vreo șansă serioasă de reușită? — Ași dori să fiu tot atât de sigur că partidul laburist va reveni la putere de cât sunt de sigur că mă voi reintoa’­e pe băncile Camerei Comunelor, îmi răs­punse el zâmbind. 9940 PRAȘITOARE IN S­ORE“ GOSPODĂRIA AGRICOLĂ DE STAT GRABĂȚ, PRIMA PE ȚARĂ iH CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ întrecerea pornită in cinstea zilei de 1 Mai între cele 51 de Gospodării Agricole de S­tat a fost câștigată de Gospodăria A­­gricolă de Stat Grabăț.Tiralș Torontal, care ducându-și mai bine munca a reușit să îndeplinească planul de însămânțări cu 20 de zile înainte de termen. In acelaș timp a realizat economii de 167.000 lei menținând toate mașinile în stare de funcțiune pe întreaga campanie agricolă de primăvară Clasată fruntașă pe țară, Gospodăria A­­gricolă de Stat Grabăț,Timiș Torontal, a fost propusă pentru a primi Drapelul Mun­cii în întrecerea dintre G. A. S. Liniile de apărare ale Kuomintangului se prăbușesc una după alta. Soldații armatei populare chineze de eli­bera*e națională iau cu «salt poiițUl» naționaliștilor din sudul provincul­ui­ Klang. PROBLEMA dIÉEAjIfo POATE ȘI TREBUIE SA FIE SOLUȚIONATĂ*) De nouă ani Grecia este arena unui război neîntrerupt. Se părea că sdrobirea cotropitorilor germano-fasciști va servi drept bază solidă pentru desvoltarea na­țională și renașterea poporului grec, pentru asigurarea suveranității și in­dependenței Greciei. Totuși, realita­tea n’a justificat aceste așteptări. Problema greacă n’ar mai fi existat de mult dacă poporul grec, iubitor de pace, ar fi putut dispune singur de soarta sa, dacă la baza politicii cercurilor conducă­toare din Statele Unite și Anglia n’ar fi stat interese egoiste și dacă aceste cercuri n’ar fi acordat sprijin militar și financiar celor mai reacționare elemente din această țară. Avem în fața noastră rezultatele politicii de sprijinire a reac­­țiunii monarho-fasciste. Până și ziarul englez, reacționar, „Daily Mail” recunoa­ște că „sub raport social, Grecia este cu peste 100 de ani în urmă față de res­tul Europei”. Țara este sfâșiată de un crunt război civil, aprins de cercurile conducătoare monar­ho-fasciste și de patronii lor. Gru­pările reacționare duc o politică de mon­struoasă teroare și oprimare a masselor populare. Economia Greciei se găsește într'o descompunere tot mai accentuată. Defi­citul bugetar a atins cifre astronomice. Economia țării este stăpânită de anar­hia de nestăvilit a inflației. Peste două milioane bărbați, femei, și copii alcătuesc o armată de muritori de foame, fără a­­dăpost și fără lucru, lipsiți de orice mijloc de existență. După declarațiile lui Helmis — fost ministru al economiei naționale — Gre­cia este amenințată de o inevitabilă ca­tastrofă economică. La sfârșitul lui Aprilie a. c., în tim­pul sesiunii Adunării Generale a O.N.U. care a avut loc la New­ York, reprezen­tanții guvernelor Angliei și Statelor U­­nite, întâlnindu-se cu reprezentantul Uni­unii Sovietice, au formulat propunerea de a se supune examinării chestiunea în­cetării războiului civil din Grecia precum și a măsurilor necesare pentru soluțio­­narea problemei grecești, în general. Guvernul sovietic a declarat că e de acord să ia parte la acțiunea pentru în­*­ Articol de fond publicat în ziarul ,Pravda” din 30 Mai 1949,­cetarea războiului civil și pentru stabili­rea păcii în Grecia. Mai mult, drept răspuns la cererea de a-și expune părerile cu privire la ches­tiunea măsurilor practice pentru normal Uzarea situației din Grecia, guvernul so­vietic a prezentat un program concret. Acest program cuprinde următoarele puncte: Cele trei mari puteri trebue să se a­­dreseza ambelor părți combatante din Grecia cu un apel pentru încetarea os­tilităților. Trebue declarată amnistia ge­­nerală în țară, trebue să se facă alegeri parlamentare, generale și libere. Natural că o condiție indispensabillă pentru a se asigura alegerilor acest ca­racter, o constitue includerea în orga­nul suprem grec pentru organi­zarea alegerilor, a reprezentanților cer­curilor democratice din fruntea mișcării de eliberare națională din țară In propunerile sovietice se mai arată: necesitatea ca alegerile să fie suprave­­ghiate de reprezentanți ai puterilor in­clusiv U.R.S.S. Totodată este necesară constituirea unei comisiuni mixte, cu par­­­ticiparea Uniunii Sovietice, a cărei sar­cină să fie de a controla granițele Gre­ciei cu țările vecine. Stabilirea unui ast­fel de control trebue să fie însoțită și de o declarație despre încetarea oricărui ajutor militar, fie în oameni, fie în ma­­teriale, dat guvernului grec din partea statelor străine. Totodată se propune stabilirea unui ter­men pentru retragerea din Grecia a ar­matelor străine. Cine poate tăgădui că acest program­ conține propuneri nu numai utile, ci și practic realizabile, a căr­or Înfăptuire ar Însemna lichidarea crizei grecești? După cum se știe, la începutul lunii Aprilie a. c., guvernul provizoriu de­mocrat grec, care exprimă adevăratele interese ale poporului, a dat publicității o declarație de pace, în care a arătat în mod solemn că dorește și este gata să pună capăt războiului civil. Comunicatul publicat de agenția TASS care conține programul măsurilor pre­­­zentata de guvernul sovietic pentru re­glementarea situației din Grecia, a fost întâmpinat cu satisfacție de cercurile democrate din lumea Întreagă. Ele au văzut in aceste propuneri o posibi­(Continuare în pag. 5-a)J ~sw~ COMITETUL PROVIZORIU AL­­ UD. FAGARAȘ A PORNIT LA O ACTIVITATE TEMEINICĂ Acțiunile întreprinse se­­ îmbină cu munca de lămurire.—Spiritul de colaborare sta la baza unor însemnate lucrări FAGARAȘ (deja trimisul nostru spe­cial). — Planul de lucru al Comitetului Provizoriu al județului Făgăraș e în­tocmit în așa fel încât în fiecare zi rămâne pentru munca de coordonare a secți­lor și pentru lămurirea și îndrep­tarea cetățenilor și cererilor numai câ­te un membru al comitetului, ceilalți, în frunte cu președintele, Câmpeanuu, fiind în permanență în județ. In acest fel problemele sunt­ semnalate pe te­­ren, iar activitatea secțiilor este îndru­mată după realități în conformitate cu necesitățil­e plășilor și comunelor. Doar Vinerea, zi de târg în Făgă­raș, Comitetul rămâne în oraș. Atunci vin mai mulți țărani să ceară lămuriri și sfaturi și Comitetul stă, prin fiecare membru al său, la dispoziția cetate­­nilor. Prin acest contact cu masele, legă­tura cu realitatea nu este niciodată rup­tă. Dispozițiunile date în birou, în ne­­cunoștiință de cauză sunt evitate. In afară de aceasta, deplasarea zilnică pe teren înseamnă și o importantă muncă de lămurir­e. Membrii Comitetului arată oamenilor cu vorba și cu fapta că mun­ca noua a administrației înseamnă o muncă dusă în folosul poporului mun­citor. ISLAZUL DE LA UCEA Un exemplu de felul în care este dusă munca pe teren îl constitue lămurirea țăranilor din Ucea. Iluzul țăranilor din această comună este apropiat de uriașa fabrică ce se con­struește în această localitate. Pen­tru muncitorii fabricii trebuiau în­cepute încă din luna aceasta lucră­rile de construcție a unui oraș muncitoresc. Locul cel mai indicat, singurul de altfel, era islazul lo­cuitorilor. Acest islaz trebuia schim­bat cu altul care, deși mai bun, era mai departe de comună. Comitetul Provizoriu nu s-a mul­țumit să dea o simplă dispozițiune de mutare a islazului. El s-a depla­sat la fața locului și a stat de vor­bă cu oamenii. La început spiritele erau agitate, parte din cauza nelă­muririlor, parte din pricina acțiunii elementelor dușmănoase. Cu multă răbdare s-a discutat cu fiecare om, iar seara, când s-au terminat mun­cile la câmp, s-a făcut o adunare generală a țăranilor muncitori. Tov. Câmpeanu, președintele Comitetului Provizoriu a început să vorbească oamenilor, le-a arătat importanța lucrărilor ce vor începe, le-a arătat că orașul muncitoresc îi interesează și pe ei în aceiași măsură ca pe muncitori,­ deoarece și ei și copiii lor vor lucra în număr mare în viitoa­rea uzină, le-a arătat că noul Islaz este mai bun decât cel pe care tre­buiau să-l schimbe. Pentru convin­gerea oamenilor a plecat cu o dele­­gație la fața locului și apoi, la în­toarcere, a continuat lămurirea. Ne­înțelegerile se risipeau una câte una. Om de om a Început să înțeleagă. Doar câteva glasuri potrivnice se mai auzeau ici și colo. Aceștia au fost demascați. S-a arătat tuturora atitu­dinea lor dușmănoasă, poziția lor de oameni ce ascultă glasul chiaburi­­mic. In cele din urmă, într'un târziu seara, toată adunarea era lămurită. In localul Primăriei, țăranii și Co­mitetul Provizoriu au semnat Actul de mutare a Islazului din Ucea. VALORIFICAREA VITELOR DE RASA ȘI A PRODUSELOR AGRICOLE Județ mic de munte, cu locuitori puțini, cu pământ de arătură sără­căcios, județul Făgăraș își poate pune in valoare, cu perspective si­gure de reușită, crescătoriile de ani­male de rasă. Județul are la Sâm­băta de Jos o frumoasă crescătorie de cai lipițani și prin câteva locuri, crescătorii de tauri Siemental. Comitetul Provizoriu al județului a sesizat această problemă și a pro­cedat in consecință. Pentru a crea venituri țăranilor și pentru a da un imbold crescătorilor de vite, a or­ganizat un târg,expoziție pentru tău­­rași Siementhal. Au venit la acest târg țărani din Râmnicul Vâlcea și pentru suma de 1­ 300 000 lei au fost vânduți 38 de ta­uri. In afara avantagiilor de care se bucură crescătorii prin aceste târguri — mai sunt proectate încă douri — se duce și lupta pentru îmbunătăți­rea rasei bovine, oferind țăranilor la preț oficial vite de rasă. Dacă în ceea ce privește vitele mari județul Făgăraș poate fi vân­zător, în ceea ce privește oile, el este nevoit să cumpere. Astfel, cău­tând să ducă la Îndeplinire sarcini­le trasate de Planul de Stat, Comite­tul Provizoriu a început acțiunea de orgaizare a oilor. In acest scop a cumpărat din Brașov un număr de berbecuți pe care i-a împărțit apoi în județ la țăranii muncitori. In vederea asigurării unei depozi­tări higienice a cerealelor, Comite­tul Provizoriu a luat măsuri și a în­ceput construirea a patru silozuri fiecare cu o capacitate de 300 vag., în comunele: Cîncu, Arpașu, Voila, și Șercaia, comune reședințe a Co­mitetelor Provizorii, de plăși. Aceste lucrări vor fi efectuate cu materia­­lul dat de Comitetul Provizoriu, cu tehnicienii și 20 la sută din celelal­te chel­ueli suportate de Comcereal. Necesitatea acestor construcții era resimțită deoarece în fiecare an, toamna, trebuiau folosite școlile și Căminele Culturale pentru a depo­­zita cerealele. In anul acesta incon­venientele vor fi înlăturate prin a­­ceastă măsură luată din timp de Comitetul Provizoriu al Județului. LUCRĂRILE ÎNSEMNATE SE FAC IN COLABORARE Așa cum, în privința silozurilor, Comitetul Provizoriu a colaborat cu Comcereal, în privința altor lu­crări colaborarea cu alte organe și întreprinderi de Stat este vădită. Orașul Făgăraș nu are încă un restaurant de Stat, restaurant care ar­ fi de altfel și singurul în oraș deoarece bodegile existente azi sunt departe de a putea servi masa in bune condiții și ia prețuri accepta­bile. Simțîndu-se­­ în ce în ce mai acut această necesitate Comitetul Provizoriu al orașului împreună cu Comitetul Provizoriu al județului și împreună cu cooperativa Făgără­­șean au hotărît să clădească în pia­­­ța orașului un restaurant de Stat. Lucrarea va fi făcută în regie de cooperativa Făgărășeana, cu materia­lul de construcție dat în întregime de Comitetele Provizorii ale jude­țului și orașului. Acelaș spirit de colaborare s-a do­vedit Comitetul Provizoriu al jude­țului atunci când în înțelegere cu C.S.P.-ul a hotărît să construiască un stadion sportiv în orașul Făgă­raș. Pentru a cumpăra terenul necesar OSP-ul avea nevoe de o sumă­­ mare de bani. S-a făcut atunci apel la Comitetul Provizoriu al județului Acesta după ce a cunoscut terenul pe care îl dorește OSP, a invitat pro­prietarii câtorva loturi și le-a propus un schimb de pământ cu alte loturi în județ. Schimbul fiind acceptat OSP începe zilele acestea construi­­rea stadionului.­­ Acestea sunt câteva aspecte ale activității Comitetului Provizoriu «.­ ■județului Făgăraș. In șase săptămâni el a putut arăta prin ele, felul în care a înțeles să gospodărească , să conducă munca județului. Virffl­s Däne­r wiesen» (Continuare în pag. 6-a)

Next