România Liberă, iulie 1949 (Anul 7, Nr. 1491-1517)
1949-07-01 / nr. 1491
SĂTENII NOȘTRI IN U.R.S.S. de JOACHIM BOTEZ , delegație de țărani muncitori, a□ape două sute de bărbați și femei, toate unghiurile Republicii noast populare, a plecat încă de acum tva timp în U. R. S. S. să vadă cu hii lor uriașele înfăptuiri ale col•znicilor și sovhoznicilor de pe cursul nesfârșit al ogoarelor rusești. și deslușirile ministrului adjunct al riculturii, au aflat că numai în anul ăsta, mulțumită tehnicei celei mai iritate în munca plugărască, țara sovietici au sporit suprafața înființată cu 13.800.000 hectare. Adică și mult decât întreaga suprafață alilă a țărilor din uniunea apuseană Elveția și Austria la un loc... Intre alte altele, sătenii și sătencele noare au văzut gigantica realizare a îtropolitanului de la Moscova au luat cu evlavie pragul mausoleului Lenin, au cercetat marele Muzeu al Soluției, au fost la spectacole de fzică și balet la Teatrul cel Mare Stat... » ît ai și te întrebi: Când, sub ce stănire trecută a boerilor ori a hurezilor noștri, s’a pus atâta râvnă re luminarea țărănimii sărace?... noi au mai avut putința sătenii de noi muncitori cu palmele ori numai o palmă de pământ, să vadă lumea peste hotarele țării lor?... S’o vadă chip pașnic și cu dor de mai multă aină; nu mânați ca vitele la tăierea spate, în măceluri a căror singură lune era apărarea celor bogați care -și trimeteau odraslele la războiul ce se făcea pe vremuri pentru țărimea noastră lipsită, când nu era arsă sinistră, era o trâmbiță și tobă panoramă în preajma alegerilor în lamentul cu senatori de drept. Se aveau, e drept și gazete pentru plut, dar acestea erau scrise de oameni e și petreceau viața în taifasuri de enea. Și doamnele din lumea mare trăiau fata și iia țărănească cu alși bobiluri, dar asta numai la bacu tombolă și flirt aristocratic, trimeteau la sate broșuri moratoare și tablouri ce arătau cum t măruntaiele din om. Dar cum că mațele pestrițe ale celor care cârtau, asta nu se vedea nicăeri. Un cu asemenea măruntaie a fost un tiu vechil al moșiilor regale, vespentru zgârcenia sa și pentru botîle pe care le punea muncitorilor la asul viilor regești, zi, nici țărănimea, nici muncitorii din Republica Populară Română, mai are a se teme de sălbătăcii rești ca cele din primăvara lui și din iarna lui 1918. Plugări mea rge acum să vadă realități uriașe țara unde stăpânește nesfârșita goște pentru omul muncii, țara pe oamenii muncii și-au făurit-o și conduc ei înșiși, ANUL VII Nr. 1491 C. 8 PAGINI 4 LEI Taxa de francare plătită în numerar cont. aprobării Direcțiunii Generale P. T. T. 108.828, 16 Septembrie 1944 CEL MAS mi ■taTi E Șl A J REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Miile 5 7-9 Cent. tel. 6.34.93 -5.34.94-6.34.95 Cont. Cec Poștei Nr. 7796 ABONAMENTE: inc.și 15 ale lunii i I u n â lei 12 0 I an lei 1400 SALARIAȚI SI STUDENT! t I luni lei 100 !!!!!!!!III!!! Vineri I lalle 1949 REDACTOR RESPONSABIL NICO AE BELLU 460.090 MUNCITORI FEROVIAR! BRITANICI AU HOTĂRÂT DECLARAREA UNEI GREVE PERLATE LONDRA, 30 (Agerpres). — „Telepress transmite: Cu toate că conducătorii sindicali de dreapta au căutat să evite în cursul meetingului muncitorilor feroviari care a avut loc Miercuri discutarea problemei grevei generale a muncitorilor feroviari, ei au fost totuși siliți să aprobe hotărîrea în legătură cu organizarea unei greve perlate Duminică. La meetingul de Miercuri s-a hotărit de asemenea ca muncitorii feroviari să nu mai lucreze ore suplimentare Peste 460.000 muncitori feroviari britanici au hotărît să organizeze greve perlate în semn de protest împotriva respingerii revendicărilor lor în legătură cu mărirea salariilor. În timp ce aceste revendicări ale muncitorilor au fost respinse, foștii proprietari ai căilor ferate au primit despăgubiri însemnate iar foștii directori au rămas în posturile lor. LA FABRICA DE ȚEVI «REPUBLICA» SECȚIA „LA MINOR“ LUCREAZĂ IN CONTUL LUNII SEPTEMBRIE îndrumați de organizația de Partid și cea sindicală, muncitorii fabricii de țevi „Republica“, antrenați în întreceri socialiste, au reușit ca în cursul lunii Iunie sa depășească planul de producție pe trimestrul II și să-l realizeze pe cel al lunii Iulie. Azi, fabrica de țevi „Republica“ livrează produse finite în contul zilei de 15 August. Cele mai frumoase rezultate au fost obținute de muncitorii și tehnicienii secției „Laminor“, care Ia din ziua de 22 Iunie produc contul lunii Septembrie. Respectarea sortimentelor și a normelor tehnologice a constituit una din preocupările de seamă ale muncitorilor și tehnicienilor. Exemplul strungarului Șerbănescu Niculae, și a rabotorului Petre C Gheorghe, care lucrează la câte două mașini, sunt un exemplu In muncă și un imbold în lupta pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat. ING. STECLACI coresp. voluntar TG. MUREȘ (prin telefon). — Numeroase secții ale uzinei de fier Vlăhița-Odorhei lucrează în contul lunii Septembrie Rezultatele cele mai bune au fost obținute de muncitorii de la ai eherulut șlefuit, o&ic an^depușit norma cu Ș9 la sută, cei de la secția turnătorie, care au depășit norma cu 34 la sută și cei dela lăcătușerie cu 44 la sută. Au fost evidențiați următorii muncitori de la secția turnătorie: Spiru Augustin, care a depășit norma cu 137 la sută, Lazăr Francisc cu 132 la sută și Polgar Dionisie cu 130 la sută, BENCZEL ADALBERT corespondent OAMENII M $TIINȚA DIN CAPITALA siută donisi&src mmmm presidienii ummi a. p. st. I SE ALĂTURĂ LUPTEI ÎMPOTRIVA COSMOPOLITISMULUI ANTIPATRIOTIC Hotărârea Prezidiului Acade R.P.R., privind justa orientaretivității științifice în țara nea, a fost primită cu vie satisfacție ați oamenii de știință conștienți n alta lor misiune, de a-și pune , i cunoștințele lor în slujba polții, mascând tendințele cosmopolite mai dăinuie încă în conștiința manifestările unora dintre caii de știință din țara noastră, a .ă hotărâre constituie un întâi prețios în lupta pentru înlăturarea putredei ideologii burgheze aservită intereselor imperialiste și dușmană a științei adevărate. Ținând să mărturisească adeziunea lor totală la hotărârea Prezidiului Academiei R.P.R., oamenii de știință au desbătut în meetinguri problemele ridicate de această hotărâre, scoțând în evidență rezultatele dezastruoase pe care le poate avea pentru știința adevărată slugărnicia față de ideologia burgheză reacționară abil camuflată sub o frazeologie umflată despre o așa zisă .,știință pentru știință”, știință ruptă de realitate, și în acelaș timp exprimându-și convingerea lor — rezultând dintr'o adâncă cunoaștere a problemelor științifice — că nu se poate concepe progres în orice domeniu, fără folosirea din plin a bogatei experiențe a celei mai inaintate științe din lume, știința sovietică, clădită pe temeliile de nesdruncinat ale materialismului dialectic și istoric. Pretutindeni, în meetingurile care au avut loc ori după amiază, la Institutul Agronomic, la Institutul Medico, Farmaceutic, Facultatea de Științe Juridice.Administrative și la Institutul Alimentar, s’au întâlnit — țn aceeași conștiință a îndatoririi oricărui om de știință cinstit și conștient de necesitatea de a lupta împotriva manifestărilor antiștiințifice, antipatriotice. Împotriva cosmopolitismului, — vechi și de prestigiu oameni de știință ai noștri, alături de tinerele cadre științifice, alături de studențimea chemată și sprijinită de Statul popular să atingă cele mai înalte trepte în cercetarea științifică, să-și pună cunoștințele, capacitatea și puterea de (Continuare în pag. 5-a, col. 5-7) | mtința abuzivă și rușinoasă de la Winterthur Caracterul de înscenare al procesului a fost confirmat — :osul înscenat de guvernul elvețian interihur diplomatului român Solrnțianu, a luat sfârșit. Opinia publimocratică din toată lumea a urmăindignare această parodie judiciară nu a avut alt scop decât de a pridebitarea unui număr de calomniiane împotriva țării pe care Solvanu o reprezenta, — Republica ara Română — și în acelaș tim priva celorlalte țări care au izbutit cel de al doilea războiu mondial la spă din lanțurile capitalismului și împotriva eliberatoarei lor.ea Sovietică. ar felul în care s’a desfășurat prometodele prin care „imparțialul” nai Federal a avut grije să desființi practică publicitatea desbaterilor, de indivizi — escroci, spioni și ură—din care acuzarea a înțeles să-și martorii săi, declarațiile contra d în care acești martori s’au încurcat, acestea au demascat împotriva reorganizatorilor acestui simulacru de conținutul lui de înscenare impei, destinată să stârnească neîncreîi vrajbă între popoare. Dealungul două săptămâni cât a durat procesot mai puternic pe măsură ce deșse înaintau, a devenit evident, caul calomnios al afirmațiilor și aprea pe care actul de acuzare și-a însă le formuleze, nu numai împotnui diplomat (călcând astfel toatel e dreptului internațional privitoare unitatea diplomatică) dar chiar îma Statului nostru, a cărei :are constituia scopul real al înscede la Winterthur. Vința, rostită ieri, împotriva lui Vițianu nu face decât să confirme erul de rușinoasă manevră politiciaimperialistă al acestui proces. Ea exprimă atitudinea de laș echivoc a unei justiții care obligată de însăși realitatea faptelor să renunțe la „senzaționalele” ei capete de acuzare, nu poate rosti o condamnare „spectaculoasă” și care totuși rostește o condamnare pentru că astfel cer interesele de clasă ale minorității pe care o slujește. Poporul muncitor din țara noastră, ia act cu indignare de această rușinoasă sentință și știe că la acest sentiment participă opinia publică democratică și iubitoare de pace din toată lumea, în fața căreia procesul de la Winterthur a demascat regimul elvețian drept un regim înfeudat imperialismului și gata să facă, în modul cel mai înjositor, jocul ațâțătorilor la război. WINTERTHUR, 30 Iunie (Agerpres). Astăzi la orele 11,45, tribunalul elvețian a pronunțat sentința în procesul înscenat de autoritățile elvețiene împotriva diplomatului român S. Vițianu. Tribunalul a fost obligat de faptie produse in cursul desbaterilor și ei au răsturnat acuzarea, să-l achite pe Vițianu de învinuirile care se sprijinea, pe mărturiile lui Râmniceanu, industriaș sabotor, fugar din R. P. R., dovedit ca escroc. Tribunalul a fost deasemeniea nevoit să-l achite pe Vițianu de învinuirile inventate de așa zis spionaj politic și care se sprijineau pe cazurile Feldstein și Adler. Tribunalul a condamnat totuși pe S. Vițianu la 18 luni recluziune, cu socotirea celor 11 luni petrecute în prevenții și la plata sumei de 9000 dolari către industriașul hitlerist Karres și 3500 franci elvețieni către avocatul acestuia. Soția lui S. Vițianu, Renée Vițianu a fost achitată. La Peking se deschide prima conferință a scriitorilor și artiștilor din China eliberata PEKING, 30 (Agerpres). Agenția „China Nouă“ transmite: La 2 iulie se deschide la Peking prima conferință pe țară a scriitorilor și artiștilor din China eliberată. La conferință vor lua parte 000 delegați, între care scriitori, autori dramatici, poeți, muzicanți pictori, sculptori și actori, spre a discuta sarcinile ce le stau în față și a constitui o organizare pe întreaga țară. Delegații din Manciuria, nord-vestul, nordul, estul și centrul Chinei, din Shanghai, Nanking și alte regiuni și orașe, eliberate de curând, precum și din localități încă neeliberate, vor face schimburi de experiențe și de idei la această conferință. Vor participa de asemenea numeroși delegați din partea unităților armatei populare de eliberare. In timpul conferinței se va deschide o expoziție de pictură și vor avea loc spectacole de teatru și concerte. | iri a avut loc în .a.. parcurie din Capitală „Ziua de tabara a provipiilor“. In clișeu, un spect de la serbarea din Parcul Libertății, două echipe își incearca puterile. Care va fi mai tare? Frânghia si tind vor decide? De la fereastra hotelului se aud clopotele orologiului din Kremlin. De fiecare dată când vin la Moscova petrec ceasuri într. 1 în Piața Roșie. Oamenii muncii din toate țările și de toate naționalitățile visează să se găsească în acest loc de pe globul pământesc unde odihnește Lenin, unde în apropiere, dincolo de zidurile Kremlinului, trăește și muncește cel mai bun prieten al popoarelor lumii. Marele conducător al oamenilor muncii — Stalin. Există o carte care, cu toate că nu este roman sau piesă de teatru, mi-a făcut o impresie deosebită: este Constituția stalinistă. Stalin a făcut foarte multe pentru poporul rus, pentru toate națiunile Uniunii, pentru toți oamenii muncii de pretutindeni. Ascult acum cu atenție sunetul clopotului din vechiul orologiu de pe turnul Kremlinului și-mi aduc aminte de sgomotoasa Piață Roșie din timpul paradelor militare și al demonstrațiilor populare. Când mă aflam în tribună printre ceilalți invitați, am avut dorința de a povesti cât mai repede prietenilor mei negri — minerilor și muncitorilor agricoli din Wells —■ despre măreția și puterea Statului sovietic. In acele clipe mă gândeam profund la viața pe care o voi duce în viitor, îmi amintesc de Piața Roșie, cufundată într-o liniște neobișnuită, tulburată doar de unele claesoane ale automobilelor. Foarte adesea ascultam atent în această liniște, sunetul orologiului care vestea începutul unei zile noui. Și odată cu atâția mulți alți oameni cari deschideau aparatele lor de radio la postul Moscova, ascultam cu emoție sunetele solemnului cântec care strecura nădejdea în sufletele oamenilor asupriți. Am cântat și cânt des acest cântec. L-am cântat pe toate continentele, dar cu o deosebită emoție îmi amintesc cum suna acest cântec în Spania, unde auditorii erau luptătorii și soldații din brigăzile internaționale. Acolo, în Spania, s’a dat prima lovitură fascismului — falangelor lui Franco, naziștilor lui Hitler, cămășilor negre ale lui Mussolini, „Ca să nu intre fascismul în casă, trebue să luptați pretutindeni cu mercenarii lui” — astfel îmi începeam pe vremea aceea cuvântările mele la meetinguri. Am repetat adesea că, retrăgându-se în turnurile lor de fildeș, nici maeștrii artei nu vor FAMILIA MEA ®, D A I IIWW I / VW 5=DnDCCPiM IVWULiJW! N „Moscova” scăpa de ciuma nazistă. Acei cari propo.................văduiau arta pură, o artă neinfluențată de politică, au slujit fascismului și au trădat popoarele lumii sprijinindu-se pe dușmanul democrației libere. Arta este arma noastră — spuneam eu. Arma mea, a fost vocea mea. Să cânt pentru cei mai buni oameni din toate țările, veniți în ajutorul prietenilor lor spanioli, a fost pentru mine cea mai mare fericire. Mă gândeam că pe câmpiile acestei țări minunate, luptau cei mai bravi oameni ai acelei Americi pe care o iubesc. — America oamenilor simpli. Mă mândream cu soldații batalionului Lincoln. Când am auzit că I. V. Stalin considera lupta republicanilor spanioli drept o cauză a întregii omeniri progresiste, m’am simțit și eu soldat al Marei Armate. Acolo, în Spania, am simțit pentru prima dată forța pe care o reprezenta frontul unic al celor hotărîți să se opună agresorilor. Acest sentiment a devenit și mai puternic în zilele când am fost de față la Festivalul tineretului și în zilele când am luat cuvântul la Ședința istorică a Congresului Păcii de la Paris. Drumul vieții mele este lung și spinos. Știu din propria-mi experiență cum este tratat omul simplu de cei cari iubesc banul și calcă în picioare demnitatea omenească. Cuvântul omului care muncește sub falnic în Uniunea Sovietică. Dar în USA muncitorii sau țăranii nu înseamnă nimic. Numele Robeson nu este numele meu, ci al unor plantatori scoțieni cari posedau sclavi în Statele de Sud din USA. Tatăl meu a fost sclav, la familia Robeson. In 1858, tatăl meu a fugit în Nord; mai târziu a luat parte la războiul de secesiune dintre nordiști și sudiști, luptând cu arma în mână pentru abrogarea legilor înjositoare ale stăpânilor de sclavi. Tatăl meu s’a străduit din toate puterile să facă din singura lui fiică și din cei cinci fii ai săi, oameni, oameni liberi. Eu eram cel mai mic dintre ei 5 băeți. Cu multă greutate am reușit să merg la școală. Umblam fără ghete, nu-mi ajungeau banii pentru hainele strict necesare. In timpul vacanței de vară lucram ca salahor la o fermă, pentru că astfel să am posibilitatea să învăț în timpul iernii. Ca să termin școala, trebuia să-mi câștig existența zilnică. O vreme am fost cheît (Continuare în pag. 6-a col. 4-5) IN JUDEȚUL ROMANAȚI A ÎNCEPUT SECERATUL ORZULUI Cism a fost pregătită campania pentru strângerea recoltei (o timp și tara pierderi DE LĂ TRÎM îSUL NOSTRU i Trenul pornise dimineața din Caracal spre Corabia. De la fereastra vagonului se vedeau lanurile unirii, care se ondulau sub bătaia vântului și în mijocul cărora înaintau secerătoarele. Pe drumul înspre satul Studina am întâlnit pe țăranca muncitoare Ioana Iceapana, văduvă de război, din comuna Brăstăvăț. Se ducea la moară, să-și macine un sac cu porumb. A început să-mi vorbească despre secerișul care începuse și în comunele Celan, Soreni, Marotinu de jos, Svorska, Dios, Vlidila și altele. — „Oamenii din sat sunt tare mulțămiți că s’au făcut bucatele“, îmi spune ea. — „Dar cum e orzul?“, o întrebai. — „Apoi acolo unde s’a lucrat cu tractoarele, orzul e mai mare și mai cu rod, iar acolo unde s’a semănat cu juncanii e mai slab“. „Dar n’au arat toți sătenii cu tractoarele ?” — „Păi n’avem stație de mașini în sat. Dar au spus tovarășii dela Partid că în astă toamnă o să fie și la nai tractoare. Ei! acum tare e bine că Partidul și Guvernul ne ajută și i-a pus cu botul pe labe pe chiaburi”. Și văduva Ioana Iceapana îmi povetește despre viața de mizerie din trecut petrecută la chiaburi. Intre timp am ajuns în mijlocul lanului, unde se aflau seceră ziarele și m’am îndreptat spre oamenii care legau orzul tăiat. La noi a inseput de trei zile secerișul la mijlocul unui lan de orz întâlnesc pe țăranul sărac Dumitru Niculae. Are șase copii și lucrează împreună cu nevasta, ca muncitor sezonier la stațiunea experimentală a Institutului de Cercetări Agronomice din corn. Studina. Muncește în tovărășie cu Marin Joița, țăran mijlocaș din aceeași comună. S’au învoit cu direcția stațiunii ca să lucreze la seceriș în acord. Au luat deocamdată câte cinci pogoane, și primesc pentru aceasta 50 Iei de pogon. — „Aici nu e vorba de bani, îmi spune Dumitru Niculae. Aici e vorba ca treaba seceratului să fie terminata cât mai degrabă. De trei zile am început secerișul, și cred că până Sâmbătă o să dăm gata. Orzul trebue strâns cu grije, că apoi se scutură și păgubim cu toții”. Dar Dumitru Niculae n’are mult timp de vorbă. Snopii trebue să fie adunați In stoguri, pentru a fi duși la azic. Și Dumitru Niculae și Marin Joița, ca și ceilalți țărani muncitori, lucrează de zor, pentru a termina cât mai repede seceratul. In întreg județul pregătirile secerișului și trcerișului au fost terminate Pregătirile secerișului și treierișului au fost încheiate în întreg județul Romanați. Comitetul Provizoriu al județului — într’o ședință pe care a avut-o — a analizat felul în care s’au făcut pregătirile acestei campanii, fixând începerea secerișului în tot județul la 5 iulie, iar ticerișul cu 20 de zile mai târziu. In întreg județul vor funcționa 400 batoze. Toate acestea au fost reparate și urmează ca în cel mai scurt timp să fie îndreptate spre ariile fixate. Deasemenea cele 2000 de secerătorilegători sunt în stare de funcționare. S’a hotărît ca toți țăranii muncitori care au păioase, să treeze la ariile din comunele respective, urmând ca într-o arie să fie mai multe mașini și ca ele să poată treera până la 250 de ha., adică în medie 50—60 de ha. pentru fiecare batoză. Măsuri pentru asigurarea strângerii recoltei la timp și fără pierderi în ce privește locomobilele, ele vor li puse în mișcare cu combustibil, pe de-o parte pentru a se economisi pi ele, care vor fi necesare pentru hrana vitelor, iar pe de altă parte, pentru a se evita incendiile care, de cele mai multe ori, luau naștere de la scânteie și distrugeau arii întregi. Totodată, stogurile vor fi izolate, iar între ele se vor trage câte cinci-șase brazde cu plugul, pentru a preveni eventuale începuturi de incendii. Paza ariei va fi asigurată de către oameni devotați cauzei clasei muncitoare. La fiecare batoză va exista un tabel nominal de acești oameni de pază, care vor avea la îndemână tot materialul necesar pentru a interveni la timp. Astfel s’au luat măsuri pentru a fi aduse din vreme butoaie cu apă, găleți, sape, pompe, etc. Pentru ca recolta să fie strânsă și păstrată în cele mai bune condițiuni, s’au reparat toate magaziile și s’au desinfectat, pentru a nu rămâne înăuntru gărgărițe care să distrugă grâul depozitat. Drumurile de la aici înspre centrele de strângere a recoltei au fost reparate din vreme, pentru ca transportul să fie executat cu ușurință și fără pierderi. Toate batozele vor funcționa cu aprobarea Comitetului Provizoriu, care va îndruma și va controla buna desfășurare a acestei campanii. Petre Zbârlea - I In pag. q 8 q Succesul politicii de restabilire a unității Germaniei și de îmbunătățire a relațiilor internaționale Interview-ul acordat «Ite A. 8. Vâșinski laraf ® 8. I* ravcîn și Izveslîa |