România Liberă, iulie 1949 (Anul 7, Nr. 1491-1517)

1949-07-01 / nr. 1491

SĂTENII NOȘTRI IN U.R.S.S. de JOACHIM BOTEZ , delegație de țărani muncitori, a­­□ape două sute de bărbați și femei,­­ toate unghiurile Republicii noas­­t populare, a plecat încă de acum tva timp în U. R. S. S. să vadă cu hii lor uriașele înfăptuiri ale col­­•znicilor și sovhoznicilor de pe cu­­rsul nesfârșit al ogoarelor rusești. și deslușirile ministrului adjunct al riculturii, au aflat că numai în anul ăsta, mulțumită tehnicei celei mai iritate în munca plugă­rască, țara­­­ sovietici au sporit suprafața înfi­­ințată cu 13.800.000 hectare. Adică și mult decât întreaga suprafață a­­lilă a țărilor din uniunea apuseană Elveția și Austria la un loc... Intre alte altele, sătenii și sătencele noa­­re au văzut gigantica realizare a îtropolitanu­lui de la Moscova au luat cu evlavie pragul mausoleului Lenin, au cercetat marele Muzeu al Soluției, au fost la spectacole de fzică și balet la Teatrul cel Mare Stat... » ît ai și te întrebi: Când, sub ce stă­­nire trecută a boerilor ori a hur­ezilor noștri, s’a pus atâta râvnă re luminarea țărănimii sărace?... noi au mai avut putința sătenii de noi muncitori cu palmele ori numai o palmă de pământ, să vadă lumea peste hotarele țării lor?... S’o vadă chip pașnic și cu dor de mai multă aină; nu mânați ca vitele la tăiere­a spate, în măceluri a căror singură lune era apărarea celor bogați care -și trimeteau odraslele la războiu­­l ce se făcea pe vremuri pentru ță­­rimea noastră lipsită, când nu era arsă sinistră, era o trâmbiță și tobă panoramă în preajma alegerilor în lamentul cu senatori de drept. Se aveau, e drept și gazete pentru plu­­t, dar acestea erau scrise de oameni e­ și petreceau viața în taifasuri de enea. Și doamnele din lumea mare trăiau fata și iia țărănească cu al­­și bobiluri, dar asta numai la ba­­cu tombolă și flirt aristocratic, trimeteau la sate broșuri mora­­toare și tablouri ce arătau cum t măruntaiele din om. Dar cum că mațele pestrițe ale celor care câr­­tau, asta nu se vedea nicăeri. Un cu asemenea măruntaie a fost un tiu vechil al moșiilor regale, ves­­pentru­ zgârcenia sa și pentru bot­­île pe care le punea muncitorilor la asul viilor regești, zi, nici țărănimea, nici muncitori­­i din Republica Populară Română, mai are a se teme de sălbătăcii rești ca cele din primăvara lui și din iarna lui­ 1918. Plugări mea rge acum să vadă realități uriașe țara unde stăpânește nesfârșita goște pentru omul muncii, țara pe­­ oamenii muncii și-au făurit-o și­­ conduc ei înșiși, ANUL VII Nr. 1491 C. 8 PAGINI 4 LEI Taxa de francare plătită în numerar cont. aprobării Direcțiunii Generale P. T. T. 108.828, 16 Septembrie 1944 CEL MAS mi ■taTi E Șl A J REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Miile 5­ 7-9 Cent. tel. 6.34.93 -5.34.94-6.34.95 Cont. Cec Poștei Nr. 7796 ABONAMENTE: inc­.și 15 ale lunii i I u n â lei 12 0 I an lei 1400 SALARIAȚI SI STUDENT! t I luni lei 100 !!!!!!!!III!!! Vineri I lalle 1949 REDACTOR RESPONSABIL NICO AE BELLU 460.090 MUNCITORI FEROVIAR! BRITANICI AU HOTĂRÂT DECLARAREA UNEI GREVE PERLATE LONDRA, 30 (Agerpres). — „Tele­­press transmite: Cu toate că conducătorii sindicali de dreapta au căutat să evite în cursul meetingului muncitorilor feroviari care a avut loc Miercuri discutarea proble­mei grevei generale a muncitorilor fe­roviari, ei au fost totuși siliți să apro­be hotărîrea în legătură cu organiza­rea unei greve perlate Duminică. La meetingul de Miercuri s-a hotă­rit de asemenea ca muncitorii feroviari să nu mai lucreze ore suplimentare Peste 460.000 muncitori feroviari bri­tanici au hotărît să organizeze greve perlate în semn de protest împotriva respingerii revendicărilor lor în legă­tură cu mărirea salariilor. În timp ce aceste revendicări ale muncitorilor au fost respinse, foștii proprietari ai căi­lor ferate au primit despăgubiri însem­nate iar foștii directori au rămas în posturile­ lor. LA FABRICA DE ȚEVI «REPUBLICA» SECȚIA „L­A M­I­N­O­R“ LUCREAZĂ IN CONTUL LUNII SEPTEMBRIE îndrumați de organizația de­­ Partid și cea sindicală, muncitorii fabricii de țevi „Republica“, an­trenați în întreceri socialiste, au reușit ca în cursul lunii Iunie sa depășească planul de producție pe trimestrul II și să-l realizeze pe cel al lunii Iulie. Azi, fabrica de țevi „Republi­ca“ livrează produse finite în con­tul zilei de 15 August. Cele mai frumoase rezultate au fost obținute de muncitorii și teh­nicienii secției „Laminor“, care Ia din ziua de 22 Iunie produc contul lunii Septembrie. Respectarea sortimentelor și a normelor tehnologice a constituit una din preocupările de seamă ale muncitorilor și tehnicienilor. Exemplul strungarului Șerbăne­­scu Niculae, și a rabotorului Petre C Gheorghe, care lucrează la câte două mașini, sunt un exemplu In muncă și un imbold în lupta pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat. ING. STECLACI coresp. voluntar TG. MUREȘ (prin telefon). — Numeroase secții ale uzinei de fier Vlăhița-Odorhei lucrează în con­tul lunii Septembrie Rezultatele cele mai bune au fost obținute de muncitorii de la ai eher­ul­ut șlefuit, o&ic an^depușit norma cu Ș9 la sută, cei de la sec­ția turnătorie, care au depășit norma cu 34 la sută și cei dela lă­­cătușerie cu 44 la sută. Au fost evidențiați următorii muncitori de la secția turnătorie: Spiru Augustin, care a depășit norma cu 137 la sută, Lazăr Fran­cisc cu 132 la sută și Polgar Dio­­nisie cu 130 la sută, BENCZEL ADALBERT corespondent OAMENII M $TIINȚA DIN CAPITALA siută d­­­onisi&src mmmm presidienii ummi a. p. st. I SE ALĂTURĂ LUPTEI ÎMPOTRIVA COSMOPOLITISMULUI ANTIPATRIOTIC Hotărârea Prezidiului Acade­­ R.P.R., privind justa orientare­tivității științifice în țara nea, a fost primită cu vie satisfacție ați oamenii de știință conștienți n alta lor misiune, de a-și pune , i cunoștințele lor în slujba po­­lții, mascând tendințele cosmopolite mai dăinuie încă în conștiința manifestările unora dintre ca­­ii de știință din țara noastră, a .ă hotărâre constituie un în­­tâi prețios în lupta pentru în­lăturarea putredei ideologii burgheze aservită intereselor imperialiste și dușmană a științei adevărate. Ținând să mărturisească adeziunea lor totală la hotărârea Prezidiului Academiei R.P.R., oamenii de știin­ță au desbătut în meetinguri proble­mele ridicate de această hotărâre, scoțând în evidență rezultatele de­­zastruoase pe care le poate avea pen­tru știința adevărată slugărnicia fa­ță de ideologia burgheză reacționa­ră abil camuflată sub o frazeologie umflată despre o așa zisă .,știință pentru știință”, știință ruptă de realitate, și în acelaș timp expri­mându-și convingerea lor — rezul­tând dintr'o adâncă cunoaștere a problemelor științifice — că nu se poate concepe progres în orice do­meniu, fără folosirea din plin a bo­gatei experiențe a celei mai inain­tate științe din lume, știința sovie­tică, clădită pe temeliile de nesdrun­cinat ale materialismului dialectic și istoric. Pretutindeni, în meetingurile care au avut loc ori după amiază, la In­­stitutul Agronomic, la Institutul Medico, Farmaceutic, Facultatea de Științe Juridice.Administrative și la Institutul Alimentar, s’au întâlnit — țn aceeași conștiință a îndatori­rii oricărui om de știință cinstit și conștient de necesitatea de a lupta împotriva manifestărilor antiștiinți­­fice, antipatriotice. Împotriva cos­mopolitismului, — vechi și de pres­­tigiu oameni de știință ai noștri, ală­turi de tinerele cadre științifice, alături de studențimea chemată și sprijinită de Statul popular să atin­­gă cele mai înalte trepte în cerce­tarea științifică, să-și pună cunoș­­tințele, capacitatea și puterea de (Continuare în pag. 5-a, col. 5-7) | mtința abuzivă și rușinoasă d­e l­a Winterthur Caracterul de înscenare al procesului a fost co­nfirmat — :osul înscenat de guvernul elvețian interihur diplomatului român Sol­­rnțianu, a luat sfârșit. Opinia publi­­mocratică din toată lumea a urmă­­indignare această parodie judiciară nu a avut alt scop decât de a pri­­debitarea unui număr de calomnii­ane împotriva țării pe care Solvan­u o reprezenta, — Republica ara Română — și în acelaș tim­­ p­riva celorlalte țări care au izbutit cel de al doilea războiu mondial la spă din lanțurile capitalismului­­ și împotriva eliberatoarei lor.­ea Sovietică. ar felul în care s’a desfășurat pro­­metodele prin care „imparțialul” nai Federal a avut grije să desfiin­­ți practică publicitatea desbaterilor, de indivizi — escroci, spioni și ură­­—din care acuzarea a înțeles să-și martorii săi, declarațiile contra d­ î­n care acești martori s’au încurcat, acestea au demascat împotriva re­­organizatorilor acestui simulacru de­­ conținutul lui de înscenare impe­­i, destinată să stârnească neîncre­­îi vrajbă între popoare. Dealungul două săptămâni cât a durat proce­­sot mai puternic pe măsură ce deș­­se înaintau, a devenit evident, ca­ul calomnios al afirmațiilor și apre­­a pe care actul de acuzare și-a în­să le formuleze, nu numai împo­­tnui diplomat (călcând astfel toate­l e dreptului internațional privitoare unitatea diplomatică) dar chiar îm­­a Statului nostru, a cărei :are constituia scopul real al însce­­de la Winterthur. Vința, rostită ieri, împotriva lui­­ Vițianu nu face decât să confirme­­ erul de rușinoasă manevră politicia­­imperialistă al acestui proces. Ea exprimă atitudinea de laș echivoc a unei justiții care obligată de însăși realitatea faptelor să renunțe la „senzaționalele” ei capete de acuzare, nu poate rosti o con­damnare „spectaculoasă” și care totuși rostește o condamnare pentru că astfel cer interesele de clasă ale minorității pe care o slujește. Poporul muncitor din țara noastră, ia act cu indignare de această rușinoasă sen­tință și știe că la acest sentiment participă opinia publică democratică și iubitoare de pace din toată lumea, în fața căreia procesul de la Winterthur a demascat re­gimul elvețian drept un regim înfeudat imperialismului și gata să facă, în modul cel mai înjositor, jocul ațâțătorilor la război. WINTERTHUR, 30 Iunie (Agerpres).­­ Astăzi la orele 11,45, tribunalul el­vețian a pronunțat sentința în procesul înscenat de autoritățile elvețiene împo­triva diplomatului român S. Vițianu. Tribunalul a fost obligat de faptie produse in cursul desbaterilor și ei au răsturnat acuzarea, să-l achite pe­­ Vițianu de învinuirile care se sprijinea, pe mărturiile lui Râmniceanu, industriaș sabotor, fugar din R. P. R., dovedit ca escroc. Tribunalul a fost deasemeniea nevoit să-l achite pe Vițianu de învi­nuirile inventate de așa zis spionaj po­litic și care se sprijineau pe cazurile Feldstein și Adler. Tribunalul a condamnat totuși pe S. Vițianu la 18 luni recluziune, cu socoti­rea celor 11 luni petrecute în prevenții și la plata sumei de 9000 dolari către in­dustriașul h­itlerist Karres și 3500 franci elvețieni către avocatul acestuia. Soția lui S. Vițianu, Renée Vițianu a fost achitată. La Peking se deschide prima conferință a scriitorilor și artiștilor din China eliberata PEKING, 30 (Agerpres).­­ Agenția „China Nouă“ transmite: La 2 iulie se deschide la Peking pri­ma conferință pe țară a scriitorilor și artiștilor din China eliberată. La confe­rință vor lua parte 000 delegați, între care scriitori, autori dramatici, poeți, muzicanți pictori, sculptori și actori, spre a discuta sarcinile ce le stau în față și a constitui o organizare pe în­treaga țară. Delegații din Manciuria, nord-vestul, nordul, estul și centrul Chinei, din Shanghai, Nanking și alte regiuni și orașe, eliberate de curând, precum și din localități încă neeliberate, vo­r face schimburi de experiențe și de idei la această conferință. Vor participa de a­­semenea numeroși delegați din partea unităților armatei populare de elibera­re. In timpul conferinței se va deschide o expoziție de pictură și vor avea loc spectacole de teatru și concerte. | i­ri a avut loc în .a.. parcuri­e din Capitală „Ziua de tabara a provipiilor“. In clișeu, un spect de la serbarea din Parcul Libertății, două­ echipe își incearca puterile. Care va fi mai tare? Frânghia si tind vor decide? D­e la fereastra hotelului se aud clopotele orologiului din Kremlin. De fiecare dată când vin la Moscova petrec ceasuri într. 1 în Pia­ța Roșie. Oamenii muncii din toate țările și de toate naționalitățile visează să se găsească în acest loc de pe globul pămân­tesc unde odihnește Lenin, unde în a­­propiere, dincolo de zidurile Kremlinu­lui, trăește și muncește cel mai bun prie­ten al popoarelor lumii. Marele conducă­tor al oamenilor muncii — Stalin. Există o carte care, cu toate că nu este roman sau piesă de teatru, mi-a făcut o impresie deosebită: este Constituția sta­­linistă. Stalin a făcut foarte multe pentru po­porul rus, pentru toate națiunile Uniunii, pentru toți oamenii muncii de pretutin­deni. Ascult acum cu atenție sunetul clopo­tului din vechiul orologiu de pe turnul Kremlinului și-mi aduc aminte de sgomo­­toasa Piață Roșie din timpul paradelor militare și al demonstrațiilor populare. Când mă aflam în tribună printre cei­lalți invitați, am avut dorința de a po­vesti cât mai repede prietenilor mei negri — minerilor și muncitorilor agricoli din Wells —■ despre măreția și puterea Sta­tului sovietic. In acele clipe mă gândeam profund la viața pe care o voi duce în viitor, îmi amintesc de Piața Roșie, cufunda­tă într-o liniște neobișnuită, tulburată doar de unele claesoane ale automobile­lor. Foarte adesea ascultam atent în acea­stă liniște, sunetul orologiului care vestea începutul unei zile noui. Și odată cu atâția mulți alți oameni cari deschideau aparatele lor de radio la postul Moscova, ascultam cu emoție sunetele solemnului cântec care strecura nădejdea în suflete­le oamenilor asupriți. Am cântat și cânt des acest cântec. L-am cântat pe toate continentele, dar cu o deosebită emoție îmi amintesc cum suna acest cântec în Spania, unde audi­torii erau luptătorii și soldații din brigăzile internaționale. Acolo, în Spania, s’a dat prima lovitură fascismu­lui — falangelor lui Franco, naziștilor lui Hitler, cămășilor negre ale lui Mussolini, „Ca să nu intre fascismul în casă, trebue să luptați pretutindeni cu mercenarii lui” — astfel îmi începeam pe vremea aceea cuvântările mele la meetinguri. Am repe­tat adesea că, retrăgându-se în turnurile lor de fildeș, nici maeștrii artei nu vor FAMILIA M­E­A ®, D A I IIWW I / VW 5=DnDCCPiM IVWULiJW! N „Moscova” scăpa de ciuma nazistă. Acei cari propo­.................văduiau arta pură, o artă neinfluențată de politică, au slujit fascismului și au trădat popoarele lumii sprijinindu-se pe dușmanul democrației libere. Arta este arma noastră — spuneam eu. Arma mea, a fost vocea mea. Să cânt pentru cei mai buni oameni din toate ță­rile, veniți în ajutorul prietenilor lor spa­nioli, a fost pentru mine cea mai mare fericire. Mă gândeam că pe câmpiile aces­tei țări minunate, luptau cei mai bravi oameni ai acelei Americi pe care o iu­besc. — America oamenilor simpli. Mă mândream cu soldații batalionului Lin­coln. Când am auzit că I. V. Stalin con­sidera lupta republicanilor spanioli drept o cauză a întregii omeniri progresiste, m’am simțit și eu soldat al Marei Ar­mate. Acolo, în Spania, am simțit pentru pri­ma dată forța pe care o reprezenta fron­tul unic al celor hotărîți să se opună a­­gresorilor. Acest sentiment a devenit și mai puternic în zilele când am fost de față la Festivalul tineretului și în zilele când am luat cuvântul la Ședința istorică a Congresului Păcii de la Paris. Drumul vieții mele este lung și spinos. Știu din propria-mi experiență cum este tratat omul simplu de cei cari iubesc ba­nul și calcă în picioare demnitatea ome­nească. Cuvântul omului care muncește sub­­ falnic în Uniunea Sovietică. Dar în USA muncitorii sau țăranii nu înseamnă nimic. Numele Robeson nu este numele meu, ci al unor plantatori scoțieni cari posedau sclavi în Statele de Sud din USA. Tatăl meu a fost sclav, la familia Robeson. In­ 1858, tatăl meu a fugit în Nord; mai târziu a luat parte la războiul de sece­­siune dintre nordiști și sudiști, luptând cu arma în mână pentru abrogarea legi­lor înjositoare ale stăpânilor de sclavi. Tatăl meu s’a străduit din toate puterile să facă din singura lui fiică și din cei cinci fii ai săi, oameni, oameni liberi. Eu eram cel mai mic dintre­­ ei 5 băeți. Cu multă greutate am reușit să merg la școală. Umblam fără ghete, nu-mi a­­jungeau banii pentru hainele strict nece­sare. In timpul vacanței de vară lucram ca salahor la o fermă, pentru că astfel să am posibilitatea să învăț în timpul iernii. Ca să termin școala, trebuia să-mi câștig existența zilnică. O vreme am fost cheî­t (Continuare în pag. 6-a col. 4-5) IN JUDEȚUL ROMANAȚI A ÎNCEPUT SECERATUL ORZULUI Cism­ a fost pregătită campania pentru strângerea recoltei (o timp și tara pierderi­­­ D­E L­Ă T­R­Î­M î­S­U­L N­O­S­T­R­U i T­renul pornise dimineața din Ca­racal spre Corabia. De la fereas­­tra vagonului se vedeau lanurile unirii, care se ondulau sub bătaia vân­tului și în mijocul cărora înaintau se­­cerătoarele. Pe drumul înspre satul Studina am întâlnit pe țăranca muncitoare Ioana Iceapana, văduvă de război, din comu­na Brăstăvăț. Se ducea la moară, să-și macine un sac cu porumb. A început să-mi vorbească despre secerișul care începuse și în comunele Celan, So­­reni, Marotinu de jos, Svorska, Dios, Vlidila și altele. — „Oamenii din sat sunt tare mulță­­miți că s’au făcut bucatele“, îmi spu­ne ea. — „Dar cum e orzul?“, o întrebai. — „Apoi acolo unde s’a lucrat cu tractoarele, orzul e mai mare și mai cu rod, iar acolo unde s’a semănat cu juncanii e mai slab“. „Dar n’au arat toți sătenii cu tractoarele ?” — „Păi n’avem stație de mașini în sat. Dar au spus tovarășii dela Partid că în astă toamnă o să fie și la nai tractoare. Ei! acum tare e bine că Partidul și Guvernul ne ajută­ și i-a pus cu botul pe labe pe chiaburi”. Și văduva Ioana Iceapana îmi po­­­­vetește despre viața de mizerie din­­ trecut petrecută la chiaburi. Intre timp am ajuns în mijlocul la­­nului, unde se aflau seceră ziarele și­­ m’am îndreptat spre oamenii care le­­­­gau orzul tăiat.­ ­ La noi a inseput de trei zile secerișul la mijlocul unui lan de orz întâl­nesc pe țăranul sărac Dumitru Nicu­­lae. Are șase copii și lucrează îm­preună cu nevasta, ca muncitor sezo­nier la stațiunea experimentală a In­stitutului de Cercetări Agronomice din corn. Studina. Muncește în tovărășie cu Marin Joița, țăran mijlocaș din a­­ceeași comună. S’au învoit cu direcția stațiunii ca să lucreze la seceriș în a­­cord. Au luat deocamdată câte cinci pogoane, și primesc pentru aceasta­­ 50 Iei de pogon. — „Aici nu e vorba de bani, îmi spune Dumitru Niculae. Aici e vorba ca treaba seceratului să fie terminata cât mai degrabă. De trei zile am în­­ceput secerișul, și cred că până Sâm­bătă o să dăm gata. Orzul trebue strâns cu grije, că apoi se scutură și păgubim cu toții”. Dar Dumitru Niculae n’are mult timp de vorbă. Snopii trebue să fie adunați In stoguri, pentru a fi duși la azic. Și Dumitru Niculae și Marin Joița, ca și ceilalți țărani muncitori, lucrează de zor, pentru a termina cât mai repede seceratul. In întreg județul pregă­tirile secerișului și trce­­rișului au fost terminate Pregătirile secerișului și treierișului au fost încheiate în întreg județul Romanați. Comitetul Provizoriu al ju­dețului — într’o ședință pe care a avut-o — a analizat felul în care s’au făcut pregătirile acestei campanii, fixând începerea secerișului în tot județul la 5 iulie, iar ticerișul cu 20 de zile mai târziu. In întreg județul vor funcționa 400 batoze. Toate acestea au fost reparate și urmează ca în cel mai scurt timp­­ să fie îndreptate spre ariile fixate. Deasemenea cele 2000 de secerători­­legători sunt în stare de funcționare. S’a hotărî­t ca toți țăranii muncitori care au păioase, să treeze la ariile din comunele respective, urmând ca­­ într-o arie să fie mai multe mașini și ca ele să poată treera până la 250­­ de ha., adică în medie 50—60 de ha.­­ pentru fiecare batoză. Măsuri­­ pentru asigura­­­rea strângerii recoltei la timp și fără pierderi în ce privește locomobilele, ele vor­­ li puse în mișcare cu combustibil, pe­ de-o parte pentru a se economisi pi ele, care vor fi necesare pentru hrana vi­­telor, iar pe de altă parte, pentru a se evita incendiile care, de cele mai multe ori, luau naștere de la­­ scân­teie și distrugeau arii întregi. Tot­odată, stogurile vor fi izolate, iar în­tre ele se vor trage câte cinci-șase brazde cu plugul, pentru a preveni eventuale începuturi de incendii. Paza ariei va fi asigurată de către oameni devotați cauzei clasei muncitoare. La fiecare batoză va exista un tabel no­minal de acești oameni de pază, care vor avea la îndemână tot materialul necesar pentru a interveni la timp. Astfel s’au luat măsuri pentru a fi a­­duse din vreme butoaie cu apă, găleți, sape, pompe, etc. Pentru ca recolta să fie strânsă și păstrată în cele mai bune condițiuni, s’au reparat toate magaziile și s’au­ desinfectat, pentru a nu rămâne înă­untru gărgărițe care să distrugă grâul depozitat. Drumurile de la aici înspre centrele de strângere a recoltei au fost reparate din vreme, pentru ca transportul să fie executat cu ușu­rință și fără pierderi. Toate batozele vor funcționa cu aprobarea Comitetu­­lui Provizoriu, care va îndruma și va controla buna desfășurare a acestei campanii. Petre Zbârlea - I In pag. q 8­ q Succesul politicii de restabilire a unității Germaniei și de îmbunătățire a relațiilor inter­naționale Interview-ul acord­at «Ite A. 8. Vâșinsk­i l­araf ® 8. I* ravcîn și Izveslîa |

Next