România Liberă, octombrie 1949 (Anul 7, nr. 1568-1594)
1949-10-01 / nr. 1568
TINEREŢEA GRADINARULUI Mai trecusem altădată pe aici. Era tot într’o toamnă fi Argeşul curgea domol ca fi acum. In lunca cea largă a răului pădurile de sălcii fi de arini se pregăteau să ’ntâmpine Schimbarea vremii. Atunci ca fi acum m’a întâmpinat o intrare același zid cu fărămătui de sticlă pe muche. Dar nu-mi mai iese in cale conacul pustiit de război, nici acareturile pitkuluie. Am în faşă o nouă aşezare, cu o viaţă nouă, puternică. — — Gospodăria Agricolă de Stat Pârlari Viaşca. Sa schimbat până fi Todor Morariu, cel mai vechi om al acestor locuri. Nu mai e bătrânul cu faţa întunecată pe care l-am cunoscut atimna. Nu mai este acelaş grădinar. Trăifte astăzi vremuri de nouă tinereţe. Poartă ’n suflet acelaş clan, accu.fi tinerească dragoste de muncă a care a pornit în lume — cu z6ci ani în urmă — dintr’un sat de pt lunca Someşului. Cum să nu muncească cu drag astăzi când vede înflorind viaţă nouă în ogrăzile întinse de gospodăriei ! Nu mai sunt nici boerii de altădată, cu orgiile lor fără de sfârşit din „camera oglinzile”, nici paznicii „de sus” care nu-i luau pe ei, „cei de jos“ — muncitorii care-şi duceau viaţa pe la grajduri — să se apropie de castel De la hotarul unei alte lumi, Todor Moraru, priveşte peste anii lăsaţi în urmă. Parcă nu-i vine să creadă. In sala în care altădată lacurile bateau bilele de fildeş pe tostavul verde, e astăzi clubul gospodăriei. Muncitorii vin aici să ia cărţi de la bibliotecă, să citească un ziar sau să asculte radio. Tudor Morariu vine şi el. Se amestecă în vorba tinerilor şi uneori le mai povesteşte despre cele câte s’-au petrecut pe locurile acestea, cu ani şi ani în urmă ...In toamna aceasta, viile au rod bogat. Gospodăria se pregăteşte de cules cum din timp se pregăteşte pentru vreme de iarnă. Prunele uscate la lojniţă sunt urcate la pod spre păstrare, magaziile se umplu cu provizii. Tudor Morariu şi-a lăsat grădinăria lui şi dă o mare de ajutor. Ca bun gospodar nu poate rămâne lângă răsadniţele lui, la vreme de asemenea pregătiri Degeaba-i amintesc flăcăiandrii de anii lui. De tinde să Ştie el că el abia acum isi trăieşte tinereţea . Em. Giurgea REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Constantin Mill» 5-7 -9 Centr. tal. 6.34.93 - 6.34.94 - 6.34.95 Cont. Cec Poştal Nr. 7796--.J AMIL VII Hr. 1568 P. 8 PAGINI 4 LEI Taxa de bancare plătită In numerar coof. aprobări Kreptiuni Generale P. T. T» 101.828, 16 Septembrie l4i Sâmbătă I Oct. 1949 ■sa A BONAMEMTE: lună ei 120 a n ei 14 0 0 ^* I luna le SERVICIUL ABONAMENTE TEL.E.21.21 încep la I și 15 ale lunii SALARIAŢI Şl STUDENŢI I 0 0 REDACTOR RESPONSABIL NICULAE BELLI) A APĂRUT NUMAI 12 AL ZIARULUI „PENTRU O IUGOSLAVIE SOCIALISTĂ" MOSCOVA, 29 (Agerpres). După cum transmite TASS, a apărut nr. 12 al organului emigranţilor revoluţionari iugoslavi din Uniunea Sovietică, „PENTRU O IUGOSLAVIE SOCIALISTA”. Articolul de fond al ziarului este intitulat „Popoarele iugoslave vor mătura banda de spioni fascişti şi criminali”. Ziarul publică deasemenea desbaterile procesului trădătorului poporului ungar Rajk şi al complicilor săi, precum şi un articol semnat de Ernce Geroe intitulat „Unele învăţăminte ale procesului bandei de spioni Rajk—Rankovici—Tito”. Deasemenea ziarul publică printre altele articolele: „Din sala procesului”, „Banda fascistă a lui Tito şi stăpânii ei nu vor reuşi să transforme Albania într’o colonie a lor”, „Să se facă totul pentru pedepsirea criminalilor şi spionilor”. Ziarul cuprinde în afară de acestea şi numeroase informaţii despre viaţa din Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. NOTA GUVERNULUI SOVIETIC ADRESATĂ GUVERNULUI IUGOSLAV întrucât banda fascistă a lui Tito a călcat în picioare tratatul de prietenie, asistenţa mutuala şi colaborare dintre U. R. S. S. şi Iugoslavia, —Uniunea Sovietica se consideră de acum înainte liberă de obligaţiile ce decurg din susmenţionatul tratat MOSCOVA, 29 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 Septembrie a. c. ministrul adjunct al afacerilor externe al URSS, A. Gromîko, a primit pe însărcinatul cu afaceri provizoriu al Iugoslaviei în URSS şi i-a remis o notă cu următorul conţinut: „In cursul procesului criminalului de stat şi spionului Rajk şi al complicilor săi, care erau în acelaş timp agenţi ai guvernului iugoslav, proces încheiat în ziua de 24 Septembrie la Budapesta, s-a desvăluit că guvernul iugoslav duce de multă vreme o activitate de subminare profund ostilă Uniunii Sovietice, activitate camuflată in mod ipocrit prin declaraţii mincinoase asupra „prieteniei“ faţă de Uniunea Sovietică. Procesul de la Budapesta a arătat de asemenea că conducătorii guvernului iugoslav au dus şi continuă să ducă activitatea lor de duşmănie şi de subminare împotriva Uniunii Sovietice nu numai din propria lor iniţiativă ci şi pe baza instrucţiunilor directe primite din partea cercurilor imperialiste străine. Faptele dezvăluite la acest proces au arătat mai departe că actualul guvern iugoslav depinde întrutotul de cercurile imperialiste străine şi că s-a transformat într-un instrument al politicii lor agresive, fapt care trebuia să ducă şi a dus într'adevăr la lichidarea suveranităţii şi Independenţei Republicii Iugoslave. Toate aceste fapte arată că tratatul de prietenie, asistenţă mutuală şi colaborare postbelică dintre URSS şi Iugoslavia, încheiat la 11 Aprilie 1945, a fost călcat cu brutalitate in picioare şi rupt iJWili 1——w——— în bucăţi de actualul guvern jugoslav. Pe baza celor de mai sus, guvernul sovietic declară că Uniunea Sovietică se consideră de acum înainte liberă de obligaţiile ce decurg din sus menţionatul tratat. Din însărcinarea guvernului URSS, ministru adjunct al afacerilor externe, A. Gromîkov. l!l!llillll!llll!llll!!íí!!!líliil!!lllllll!lllill!!líllll!i!!!!lll!IU Muncitor» de la „Partiumul" Bacău răspund cu angajamente concrete chemării la întrecere lansată de tovarăşii lor de la „Ianos Herbak“ -Cluj BACAU. La fabrica de încălțăminte „Partizanul” din localitate, a avut loc un meeting în cadrul căruia colectivul de muncă al întreprinderii a răspuns chemării la întrecere a tovarăşilor lor de la „Ianoş Herbak” din Cluj, lansată în urma apelului muncitorilor şi funcţionarilor de la „Griviţa Locomotive”. In cadrul acestui meeting au fost luate următorele angajamente: Depăşirea planului de producţie pe 1949 cu 20 la sută la încălţăminte şi 4 la sută la talpă; ridicarea productivităţii muncii de la 2,75 cât era în trimestrul I la 2,85 perechi încălţăminte de muncitor în 8 ore de lucru, până la 7 Noembrie; ridicarea camtru, atmosferă de cald entuziasm tineresc, a avut loc Miercuri după amiază, in sala Teatrului Muncitoresc CFR Giuleşti, o adunare festivă a pionurilor, cu prilejul deschiderii noului an şcolar. Au asistat membri ai C. C. al P.M.ft. membri ai Guvernului, ai C. C. al U.T.M., ai Comitetului Provizoriu al Capitalei şi ai organizaţiilor de massă. La festivitate a fost de faţă o delegaţie a Comsomolului, compusă din Zenaida Feodorova, secretar al C.C. al Comsomolului din U.R.S.S., Maria Colmiacova, membru în Biroul C. C. al Comsomolului din U.R.S.S., Seid Mametova, secretar al C. C. al Comsomolului din Azerbaidjan, Maria Djordjikaşvili, secretar al C. C. al Comsomolului din Georgia şi Oleg Bedarev, redactor responsabil al revistei pentru copii „Murzilka“. La orele 17, pionierii au sunat din trâmbiţe deschiderea adunării, după care corul organizaţiei de Bucureşti a U.I.M. a intonat imnurile R.P.R. şi U.R.S.S. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Roşea Aurora, membru în Biroul C. C. al U.T.M., responsabila Secţiei de pionieri, care după ce a salutat prezenţa delegaţilor gloriosului Comsomol leninist stalinist, a propus, în aclamaţiile entuziaste ale asistenţei, următorul prezidiu al adunării: Prof. univ. L. Răutu, membru in C. C. al P.M.R., Constanţa Crăciun, membru în C. C. al P. M. R., membru în Sfătul Pionierilor din Capitală, D. Petrescu, membru supleant al C. C. al lităţii pe fabrică cu 10 la sută; realizarea unei economii la piele de 5 la sută iar la talpă de 4 la sută; gospodărirea întreprinderii din fonduri proprii şi achitarea a 20 la sută din vechile datorii ROMAN. (Prin telefon). — Adunaţi intr’un meeting fulger Joi 29 Septembrie, muncitorii şi tehnicienii de la întreprinderile metalurgice ale Statului din Roman au răspuns chemării la întrecere lansată de către muncitorii şi P. M. R., N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, Zenaida Feodorova, secretar al C. C. al Comsomolului din U.R.S.S., Maria Colmacova membru în Biroul C. C. al Comsomolului din U.R.S.S., Seid Mametova, secretar al C. C. al Comsomolului din Azerbaidjean, Maria Djordikasvili, secretar al C. C. al Comsomolului din Georgia şi Oleg Bedarev, redactor responsabil al revistei pentru copii „Murzilka‘‘, membrii ai delegaţiei Comsomolulu, Gh. Florescu, secretar al C. C. al U.T.M.; Tache Elena, instructoare superioară a detașamentelor de pionieri din Capitală și Roşea Aurora, membru în Biroul C. C. al U. T. M. Cuvântarea tov. Gh. Florescu Luând cuvântul, tov. Gh. Florescu, secretar al C. C. al U.T.M., a adus pionierilor salutul cald al C. C. al U.T.M. După ce a subliniat avântul luat de mişcarea pionierilor, vorbitorul a spus: „Odată cu începutul noului an şcolar se pun în faţa voastră sarcini mari. Muncind cu dârzenie, veţi putea face faţă acestor sarcini. O chezăşie pentru aceasta stă in ajutorul primit din partea Comsomolului din U.R.S.S., în folosirea experienţei bogate şi exemplelor strălucite ale detaşamentelor de pionieri din măreaţa Ţară a Socialismului. Salutând delegaţia Comsomolului, tov. Gh. Florescu a spus: „Ce poate fi (Continuare în pag. 6-a, col. către Banca de Stat; îndeplinirea până la 7 Noembrie a tuturor pregătirilor de iarnă P. BUJOR corespondent tehnicienii de la atelierele Griviţa Locomotive Bucureşti, luându-şi următoarele angajamente: îndeplinirea planului de producţie anual până la 7 Noembrie; fabricarea a 1090 pluguri până la 7 Noembrie în loc de 890 câte sunt programate; executarea a 1,50 tone piese de schimb în loc de 1,35 programate; planul de producţie la vinciuri pe anul 1949 va fi executat până la 7 Noembrie; se vor fabrica 200 bucăţi tocători de furaj în loc de 150 programate; productivitatea muncii va fi mărită faţă de trimestrul III cu 5 la sută. M. BENŢEA corespondent l. Muncitorii de la I. M . Roman şi-au luat angajamentul să îndeplinească planul de producţie pe 1949 până la data de 7 Noembrie Adunarea festiva a pionierilor prilejul deschiderii noului an şcolar Entuziaşti festivitate din sala Teatrului Muncitoresc C. F. R. Giuleti.—Cuvântările rostite de tov. Gh. Florescu şi Zenaida Feodorova, secretar al C. C. al Comsomolului din U. R. S. S. — Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. convoacă O mare Adunare a Intelectualilor din Capitală pentru astăzi Vineri 30 Septembrie, ora 18:30, în sala Savoy (Calea Victoriei) Vor lua cuvântul- Acad. prof. p. CONSTANTINESCU-IAŞI, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, MARCEL BRESLAȘU, scriitor, rectorul Institutului de Artă din București, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Va urma un program artistic. Intrarea liberă. 45521 Nota Guvernului Sovietic, o puternică lovitură dată bandei fasciste a lui Tito şi uneltirilor imperialiste Cu adâncă satisfacţie iau cunoştinţă oamenii muncii din lumea întreagă de Nota pe care guvernul Uniunii Sovietice a adresat-o, în ziua de 28 Septembrie, actualului guvern iugoslav. Demascând banda fascistă a lui Tito şi activitatea ei de duşmănie şi subminare dusă împotriva URSS, ca şi rolul acestei bande de instrument mârşav al politicii agresive a imperialiştilor — ceea ce a dus la, lichidarea suveranităţii şi independenţei Republicii Iugoslave — demascând călcarea în picioare şi ruperea în bucăţi de către actualul guvern iugoslav al tratatului de prietenie, asistenţă mutuală şi colaborare postbelică dintre URSS şi Iugoslavia. Nota sovietică declară că pe baza tuturor acestor fapte „Uniunea Sovietică se consideră de acum înainte liberă de obligaţiile ce decurg din susmenţionatul tratat”. Această declaraţie, de o deosebită importanţă internaţională , dă o nouă şi grea lovitură nu numai bandei de la Belgrad ci şi stăpânilor ei, imperialiştii instigatori la război. Ea face imposibilă orice nouă încercare de mistificare din partea agenturii provocatoare a lui Tito şi răsună ca o palmă usturătoare dată impostorilor cocoţaţi la conducerea Statului iugoslav. Rupându-i şi ultimul văl de pe faţă Nota guvernului sovietic spulberă orice posibilitate pentru banda de spioni şi trădători de la Belgrad de a..şi mai camufla în mod ipocrit activitatea criminală. In felul acesta, nota din 28 Septembrie reprezintă deopotrivă un nou şi preţios ajutor dat popoarelor iugoslave în lupta crescândă pe care acestea o duc pentru înlăturarea bandei Tito-Rankoviei şi o contribuţie substanţială adusă luptei pentru pace, pe care popoarele lumii o duc strâns unite în jurul Uniunii Sovietice Actualul guvern iugoslav apare astăzi în faţa opiniei publice mondiale în toată hidoşenia lui. Toată urzeala de minciuni pe care banda lui Tito a ţesut. In jurul el s’a destrămat, In lumina puternică a reflectoarelor adevărului, şobolanii dela Belgrad aleargă din colţ în colţ. Dar ei nu pot scăpa de ura şi dispreţul tuturor oamenilor cinstiţi din lume, care privesc cu scârbă la svârcolirile agonice ale acestei clici de spioni plătiţi cu ziua sau cu bucata de către patronii trusturilor. Procesul Rajk a dovedit că banda fascistă a lui Tito n’a trădat numai de anul trecut, nici numai din celălat an: de mult timp ea se afla în solda celor care îi plăteau mai bine, fie ei imperialiştii englezi, francezi, americani sau hitlerişti. Tito, Rankovici, Djilas, Kardelj, Prade, formează principala agentură provocatoare a imperialismului războinic. Indeplinindu-și acest rol, banda de la Belgrad a dus nu numai opera de sabotare a construirii socialismului în interiorul Iugoslaviei, ci a încercat să ducă şi una de subminare a celorlalte democraţii populare. Primul pas al acestui uriaş complot imperialist, căruia banda Tito ii era murdară unealtă, trebuia să fie încercarea de a rupe ţările de democraţie populară de Uniunea Sovietică, eliberatoarea şi sprijinitoarea lor. Dragostea fierbinte a popoarelor faţă de Patria Socialismului şi vigilenţa Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti se ridicau însă ca un zid de netrecut în calea acestui plan al nemernicilor. Iar istorica Rezoluţie a Biroului inforntativ asupra situaţiei din Partidul Comunist Iugoslav provenind asupra primejdiei reprezentată de banda Tito, a ajutat la întărirea mai puternică a vigilenţei faţă de uneltirile ei. Agentura provocatoare a lui Tito a început atunci să calomnieze Uniunea Sovietică. Mai întâi încet, în surdină, apoi cu voce mereu mai tare, conform „genialului” plan a lui Tito dezvăluit cu ocazia procesului de la Budapesta. Zi de zi devenea tot mai clar că întreaga activitate a actualului guvern iugoslav era îmbibată de o profundă ostilitate faţă de Uniunea Sovietică. Ajutaţide Rezoluţia Biroului Informativ, de Partidul Comunist (bolşevic) şi Uniunii Sovietice, de notele demascatoare ale guvernului URSS, oamenii muncii din toate ţările îşi dădeau mereu (Continuare în pag. 6-a, col. 6—7) ! Pacea va fi câştigată prin lupta dârză a sutelor de milioane de oameni ai muncii — In toată ţara, meetingurile în întâmpinarea zilei de 2 octombrie continuă cu însufleţire — In toată ţara, meetingurile consacrate luptei pentru pace au continuat cu însufleţire, mobilizând masse din ce în ce mai largi. Tot mai adânc sunt pătrunşi oamenii muncii de însemnătatea luptei lor pentru pace şi de eficacitatea ei, tot mai clar se desenează in Conştiinţa lor imensitatea acestui front al păcii care acum străbate lumea dela un capăt la altul, având în frunte glorioasa Uniune Sovietică, tot mai mult Creşte dorinţa lor de a se simţi încadraţi puternic în acest front care le apără căminurile şi familiile, care le chezăşueşte prosperitatea, libertatea şi fericirea zilei de mâine. „Fiecare nit bătut de noi e cui în inima celor ce vor război” Din coşurile înalte ale uzinelor „Vulcan” fumul se ridică gros, răspândindu-se spre înaltul cerului. In cuptoare focul duduc, aruncând Unibi de fiaeuri peste brele groase de fier care s’au roşit. Alături, ciocanele mari şi grele cad ritmic bubuind peste drugii de fier, iar fierul cedează, ia forma dorită. Macaralele ridică, în fălcile mari de Continuare în pag. 6-a). DESCHIDEREA STAGIUNII 1949-1950 TEATRUL NAȚIONAL (sala Comedia): „O NOAPTE FURTUNOASA", comedie în două acte de I. L. CARAGIALE Direcția de scenă : SICA ALEXANDRESCU ---------------------------------- de FLORICA SELMARU--------------------------------- - U nul din Criteriile după care se poate măsura trăinicia culturii noi este preocuparea sa de a pune în valoare tot ceea ce trecutul l-a transmis ca valoare pozitivă, de progres. Aceasta cere o uriaşă muncă de „desprăfuire*" a arhivelor, de reexaminare atentă a noţiunilor moştenite, pentru a smulge uneori figuri şi opere din nedreapta şi interesata uitare la care le-au condamnat trecutele regimuri, pentru a scoate alteori la lumină adevărata lor faţă de sub vălurile mincinoase în care au fost cu rea credinţa îmbrăcate. Este o muncă ce în ţara noastră a început să se desfăşoare şi a dat deja rezultate concrete, stau mărturie volumele clasicilor comentaţi apărute în cursul iernii şi primăverii trecute, stau mărturie pregătirile ce se fac în vederea comemorării a 100 de ani de la naşterea lui Eminescu. O ediţie a operelor lui I. L. ,Caragiale, considerate in spiritul cercetării ştiinţifice şi al respectului de adevăr,, n’a apărut încă. Dar Teatru! Naţional a adus o foarte valoroasă contribuţie la cunoaşterea marelui satiric, punând in scenă anul trecut „O scrisoare pierdută“, iar anul acesta ,,O noapte furtunoasă”. Şi trebue subliniat ca un lucru deosebit de semnificativ că din spectacolul „O noapte furtunoasă*" Teatrul Naţional a făcut spectacolul său de deschidere a stagiunii, punându-şi astfel activitatea sub semnul preţuirii şi dragostei pentru patrimoniul cultural a! poporului nostru, începerea stagiunii 1949—1950 a Teatrului Naţional cu „O noapte furtunoasă“ redă conţinut viu câtorva noţiuni care de multă vreme îl pierduseră şi dă conţinut unor noţiuni care pierduseră înainte de a-l avea. Noţiunea „început de stagiune*" îşi recapătă înţelesul sărbătoresc, noţiunea „piesă originală“ înseamnă dragoste pentru valorile culturii noastre naţionale, noţiunea „operă clasică” desemnează nu o lucrare care aparţine trecutului ci una care, biruind timpul, vorbeşte oamenilor de azi un limbaj pe care-l înţeleg şi care-l interesează. In cazul „Nopţii furtunoase”, aceasta nu numai pentrucă fiecare din noi a cunoscut, deşi la o epocă ceva mai târzie decât autorul şi Intr’o fază ceva mai evoluată, personagiile piesei, — dar pentrucă personagiile acestea sunt caracteristice unei epoci, unei lumi. Nu de mult, un comsomolist care făcea parte dintr’un grup de oaspeţi sovietici ce vizita ţara noastră a adresat călăuzei următoarea neaşteptată rugăminte: „Tovarăşe, arată-mi te rog un burghez !” Băiatul avea vreo 18 ani, nu călătorise in afara Uniunii Sovietice şi, cu curiozitatea pe care şcoala sovietică o desvolta în oameni, ţinea să vadă un exemplu al acestei specii pe care istoria o destină dispariţiei. Credem că atunci când generaţiile‘viitoare dela noi vor dori sâ ştie cum gândea şi cum trăia burghezia pe vremea ascensiunii ei, ele* vor putea găsi răspuns întrebării ior la spectacolul ,,Nopţii furtunoase”. Şi deopotrivă vor putea găsi o imagine a moşierimîi în epoca ei de dominaţie în „O scrisoare pierdută“. Cu atât mai regretabii este că I. L. Caragiale a murit fără să fi scris proectata sa piesă „Titîrcă, Sotirescu & Comp.“, concepută un sfert de veac după „Cu noapte furtunoasă” şi aducând în scenă personagiile „Nopţii furtunoase”, în poziţia socială la care a- Angajate in întreceri socialiste Gospodăriile Agricole de Stat se străduiesc să-şi îndeplinească înainte termen angajamentele luate în campania însămânţărilor de toamnă. La clişeu: tractoarele în plină activitate pe loturile Gospodăriei Agricole de Stat Vităneşti-Teleorman.