România Liberă, octombrie 1949 (Anul 7, nr. 1568-1594)

1949-10-01 / nr. 1568

TINEREŢEA GRADINARULUI Mai trecusem altădată pe aici. Era tot într’o toamnă fi Argeşul curgea domol ca fi acum. In lunca cea lar­gă a răului pădurile de sălcii fi de arini se pregăteau să ’ntâmpine Schimbar­ea vremii. Atun­­ci ca fi acum m’a întâmpinat o intrare același zid cu fărămătu­i de sticlă pe muche. Dar nu-mi mai iese in cale cona­cul pustiit de război, nici acareturile pitkulu­ie. Am în faşă o nouă aşe­zare, cu o viaţă nouă, puternică. — — Gospodăria Agricolă de Stat Pâr­­lari Viaşca. Sa schimbat până fi Todor Mora­­riu, cel mai vechi om al acestor locuri. Nu mai e bătrânul cu faţa întunecată pe care l-am cunoscut a­­timna. Nu mai este acelaş grădinar. Trăifte astăzi vremuri de nouă tine­reţe. Poartă ’n suflet acelaş clan, accu.fi tinerească dragoste de mun­că a care a pornit în lume — cu z6­ci ani în urmă — dintr’un sat de pt lunca Someşului. Cum să nu muncească cu drag astăzi când vede înflorind viaţă nouă în ogrăzile în­tinse de gospodăriei ! Nu mai sunt nici boerii de altădată, cu orgiile lor fără de sfârşit din „camera o­glinzile”, nici paznicii „de sus” care nu-i luau pe ei, „cei de jos“ — muncitorii care-şi duceau viaţa pe la grajduri — să se apropie de castel De la hotarul unei alte lumi, To­­dor Moraru­, priveşte peste anii lă­saţi în urmă. Parcă nu-i vine să creadă. In sala în care altădată lacurile bateau bilele de fildeş pe tos­tavul verde, e astăzi clubul gos­podăriei. Muncitorii vin aici să ia cărţi de la bibliotecă, să citească un ziar sau să asculte radio. Tudor Mo­­rariu vine şi el. Se amestecă în vor­ba tinerilor şi uneori le mai poves­teşte despre cele câte s’-au petrecut pe locurile acestea, cu­ ani şi ani în urmă ...In toamna aceasta, viile au rod bogat. Gospodăria se pregăteşte de cules cum din timp se pregăteşte pen­tru vreme de iarnă. Prunele us­cate la lojniţă sunt urcate la pod spre păstrare, magaziile se umplu cu provizii. Tudor Morariu şi-a lăsat grădinăria lui şi dă o mare de aju­tor. Ca bun gospodar nu poate rămâne lângă răsadniţele lui, la vreme de asemenea pregătiri Degeaba-i amin­tesc­ flăcăiandrii de anii lui. De tinde să Ştie el că el abia acum isi trăieşte tinereţea . Em. Giurgea REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Constantin Mill» 5-7 -9 Centr. tal. 6.34.93 - 6.34.94 - 6.34.95 Cont. Cec Poştal Nr. 7796­­--.J­ AMIL VII Hr. 1568 P. 8 PAGINI 4 LEI Taxa de bancare plătită In numerar coof. aprobări Kreptiuni Generale P. T. T» 101.828, 16 Septembrie l­4i Sâmbătă I Oct. 1949 ■sa A­ BONAMEMTE: lună ei 120 a n ei 14 0 0 ^* I luna le SERVICIUL ABONAMENTE TEL.­E.21.21 încep la I și 15 ale lunii SALARIAŢI Şl STUDENŢI I 0 0 REDACTOR RESPONSABIL NICULAE BELLI) A APĂRUT NUMAI 12 AL ZIARULUI „PENTRU O IUGOSLAVIE SOCIALISTĂ" MOSCOVA, 29 (Agerpres).­­ După cum transmite TASS, a apărut nr. 12 al organului emigranţilor revoluţionari iugoslavi din Uniunea Sovietică, „PEN­TRU O IUGOSLAVIE SOCIALISTA”. Articolul de fond al ziarului este in­titulat „Popoarele iugoslave vor mătu­ra banda de spioni fascişti şi criminali”. Ziarul publică deasemenea desbaterile procesului trădătorului poporului ungar Rajk şi al complicilor săi, precum şi un articol semnat de Ernce Geroe intitulat „Unele învăţăminte ale procesului ban­dei de spioni Rajk—Rankovici—Tito”. Deasemenea ziarul publică printre altele articolele: „Din sala procesului”, „Ban­da fascistă a lui Tito şi stăpânii ei nu vor reuşi să transforme Albania într’o colonie a lor”, „Să se facă totul pentru pedepsirea criminalilor şi spionilor”. Ziarul cuprinde în afară de acestea şi numeroase informaţii despre viaţa din Uniunea Sovietică şi ţările de democra­ţie populară. NOTA GUVERNULUI SOVIETIC ADRESATĂ GUVERNULUI IUGOSLAV întrucât banda fascistă a lui Tito a călcat în picioare tratatul de prietenie, asistenţa mutuala şi colaborare dintre U. R. S. S. şi Iugoslavia, —Uniunea Sovietica se consideră de acum înainte liberă de obligaţiile ce decurg din susmenţionatul tratat MOSCOVA, 29 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 Septembrie a. c. mini­strul adjunct al afacerilor exter­ne al URSS, A. Gromîko, a pri­mit pe însărcinatul cu afaceri provizoriu al Iugoslaviei în URSS şi i-a remis o notă cu ur­mătorul conţinut: „In cursul procesului crimina­lului de stat şi spionului Rajk şi al complicilor săi, care erau în acelaş timp agenţi ai guvernului iugoslav, proces încheiat în ziua de 24 Septembrie la Budapesta, s-a desvăluit că guvernul iugo­slav duce de multă vreme o ac­tivitate de subminare profund o­stilă Uniunii Sovietice, activitate camuflată in mod ipocrit prin declaraţii mincinoase asupra „prieteniei“ faţă de Uniunea So­vietică. Procesul de la Budapesta a a­­rătat de asemenea că conducător­­ii guvernului iugoslav au dus şi continuă să ducă activitatea lor de duşmănie şi de submina­re împotriva Uniunii Sovietice nu numai din propria lor iniţia­tivă ci şi pe baza instrucţiunilor directe primite din partea cercu­rilor imperialiste străine. Faptele dezvăluite la acest proces au arătat mai departe că actualul guvern iugoslav depinde întrutotul de cercurile imperiali­ste străine şi că s-a transformat într-un instrument al politicii lor agresive, fapt care trebuia să du­că şi a dus într'adevăr la lichida­rea suveranităţii şi Independen­ţei Republicii Iugoslave. Toate aceste fapte arată că tra­tatul de prietenie, asistenţă mu­tuală şi colaborare postbelică din­tre URSS şi Iugoslavia, încheiat la 11 Aprilie 1945, a fost călcat cu brutalitate in picioare şi rupt iJWili 1——w——— în bucăţi de actualul guvern j­u­­goslav. Pe baza celor de mai sus, gu­vernul sovietic declară că Uniu­nea Sovietică se consideră de a­­cum înainte liberă de obligaţiile ce decurg din sus menţionatul tratat. Din însărcinarea guvernului URSS, ministru adjunct al afa­cerilor externe, A. Gromîkov. l!l!llillll!llll!llll!!íí!!!líliil!!lllllll!lllill!!líllll!i!!!!lll!IU Muncitor» de la „Partiumul" Bacău răspund cu angajamente concrete chemării la întrecere lansată de tovarăşii lor de la „Ianos Herbak“ -Cl­uj BACAU.­­ La fabrica de încălțămin­te „Partizanul” din localitate, a avut loc un meeting în cadrul căruia colectivul de muncă al întreprinderii a răspuns chemării la întrecere a tovarăşilor lor de la „Ianoş Herbak” din Cluj, lansată în urma apelului muncitorilor şi func­ţionarilor de la „Griviţa Locomotive”. In cadrul acestui meeting au fost lua­te următo­rele angajamente: Depăşirea planului de producţie pe 1949 cu 20 la sută la încălţăminte şi 4 la sută la talpă; ridicarea productivităţii muncii de la 2,75 cât era în trimestrul I la 2,85 perechi încălţăminte de muncitor în 8 ore de lucru, până la 7 Noembrie; ridicarea ca­m­tru­, atmosferă de cald entuziasm tineresc, a avut loc Miercuri după a­­miază, in sala Teatrului Muncitoresc CFR Giuleşti, o adunare festivă a pio­­nurilor, cu prilejul deschiderii noului an şcolar. Au asistat membri ai C. C. al P.M.ft. m­embri ai Guvernului, ai C. C. al U.T.M., ai Comitetului Provizoriu al Capitalei şi ai organizaţiilor de massă. La festivitate a fost de faţă o dele­gaţie a Comsomolului, compusă din Zenaida Feodorova, secretar al C.C. al Comsomolului din U.R.S.S., Maria Col­­miacova, membru în Biroul C. C. al Comsomolului din U.R.S.S., Seid Ma­­metova, secretar al C. C. al Comsomo­lului din Azerbaidjan, Maria Djordji­­kaşvili, secretar al C. C. al Comsomo­lului din Georgia şi Oleg Bedarev, re­dactor responsabil al revistei pentru copii „Murzilka“. La orele 17, pionierii au sunat din trâmbiţe deschiderea adunării, după care corul organizaţiei de Bucureşti a U.I.M. a intonat imnurile R.P.R­. şi U.R.S.S. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Roşea Aurora, membru în Bi­roul C. C. al U.T.M., responsabila Sec­­ţiei de pionieri, care după ce a salutat prezenţa delegaţilor gloriosului Comso­­mol leninist stalinist, a propus, în a­­clam­aţiile entuziaste ale asistenţei, ur­mătorul prezidiu al adunării: Prof. univ. L. Răutu, membru in C. C. al P.M.R., Constanţa Crăciun, membru în C. C. al P. M. R., membru în Sfătul Pionierilor din Capitală, D. Petrescu, membru supleant al C. C. al lităţii pe fabrică cu 10 la sută; realiza­rea unei economii la piele de 5 la sută iar la talpă de 4 la sută; gospodărirea întreprinderii din fonduri proprii şi a­­chitarea a 20 la sută din vechile datorii ROMAN. (Prin telefon). — Adunaţi intr’un meeting fulger Joi 29 Septem­brie, muncitorii şi tehnicienii de la în­treprinderile metalurgice ale Statului din Roman au răspuns chemării la în­trecere lansată de către muncitorii şi P. M. R., N. Popescu-Doreanu, mini­­strul învăţământului Public, Zenaida Feodorova, secretar al C. C. al Comso­molului din U.R.S.S., Maria Colmacova membru în Biroul C. C. al Comsomo­lului din U.R.S.S., Seid Mametova, secretar al C. C. al Comsomolului din Azerbaidjean, Maria Djordikasvili, se­cretar al C. C. al Comsomolului din Georgia şi Oleg Bedarev, redactor res­­ponsabil al revistei pentru copii „Mur­­zilka‘‘, membrii ai delegaţiei Comso­­molulu­, Gh. Florescu, secretar al C. C. al U.T.M.; Tache Elena, instructoare superioară a detașamentelor de pionieri din Capitală și Roşea Aurora, membru în Biroul C. C. al U. T. M. Cuvântarea tov. Gh. Florescu Luând cuvântul, tov. Gh. Florescu, secretar al C. C. al U.T.M., a adus pio­nierilor salutul cald al C. C. al U.T.M. După ce a subliniat avântul luat de mişcarea pionierilor, vorbitorul a spus: „Odată cu începutul noului an şcolar se pun în faţa voastră sarcini mari. Muncind cu dârzenie, veţi putea face faţă acestor sarcini. O chezăşie pentru aceasta stă in aju­­torul primit din partea Comsomolului din U.R.S.S., în folosirea experienţei bogate şi exemplelor strălucite ale de­taşamentelor de pionieri din măreaţa Ţară a Socialismului. Salutând delegaţia Comsomolului, tov. Gh. Florescu a spus: „Ce poate fi (Continuare în pag. 6-a, col. către Banca de Stat; îndeplinirea până la 7 Noembrie a tuturor pregătirilor de iarnă P. BUJOR corespondent tehnicienii de la atelierele Griviţa Loco­motive Bucureşti, luându-şi următoa­rele angajamente: îndeplinirea planului de producţie anual până la 7 Noembrie; fabricarea a 1090 pluguri până la 7 No­embrie în loc de 890 câte sunt progra­mate; executarea a 1,50 tone piese de schimb în loc de 1,35 programate; pla­nul de producţie la vinciuri pe anul 1949 va fi executat până la 7 Noembrie; se vor fabrica 200 bucăţi tocători de furaj în loc de 150 programate; productivita­tea muncii va fi mărită faţă de trimes­trul III cu 5 la sută. M. BENŢEA corespondent l. Muncitorii de la I. M .­ Roman şi-au luat angajamentul să îndeplinească planul de producţie pe 1949 până la data de 7 Noembrie Adunarea festiva a pionierilor prilejul deschiderii noului an şcolar Entuziaşti festivitate din sala Teatrului Muncitoresc C. F. R. Giul­eti.—Cuvântările rostite de tov. Gh. Florescu şi Zenaida Feodor­ova, secretar al C. C. al Comsomolului din U. R. S. S. — Comitetul Permanent pentru Apă­rarea Păcii din R.P.R. convoacă O mare Adunare a Intelectualilor din Capitală pentru astăzi Vineri 30 Septembrie, ora 18:30, în sala Savoy (Calea Victoriei) Vor lua cuvântul- Acad. prof. p. CONSTANTINES­­CU-IAŞI, vicepreşedinte al Prezi­diului Marii Adunări Naționale, MARCEL BRESLAȘU, scriitor, rectorul Institutului de Artă din București, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Va urma un program artistic. Intrarea liberă. 45521 Nota Guvernului Sovietic, o puternică lovitură dată bandei fasciste a lui Tito şi uneltirilor imperialiste Cu adâncă satisfacţie iau cunoştinţă oamenii muncii din lumea întreagă de Nota pe care guvernul Uniunii Sovietice a adresat-o, în ziua de 28 Septembrie, actualului guvern iugoslav. Demascând banda fascistă a lui Tito şi activitatea ei de duşmănie şi sub­minare dusă împotriva URSS, ca şi ro­­lul acestei bande de instrument mârşav al politicii agresive a imperialiştilor — ceea ce a dus la, lichidarea suveranităţii şi independenţei Republicii Iugoslave — d­emascând că­lcarea în picioare şi rupe­rea în bucăţi de către actu­alul guvern iugoslav al tratatului de prietenie, asis­tenţă mutuală şi colaborare postbelică dintre URSS şi Iugoslavia. Nota sovie­tică declară că pe baza tuturor acestor fapte „Uniunea Sovietică se consideră de acum înainte liberă de obligaţiile ce decurg din susmenţionatul tratat”. Această declaraţie, de o deosebită importanţă internaţională , dă o nouă şi grea lovitură nu numai bandei de la Bel­grad ci şi stăpânilor ei, imperialiştii in­­stigatori la război. Ea face imposibilă orice nouă încercare de mistificare din partea agenturii provocatoare a lui Tito şi răsună ca o palmă usturătoare dată impostorilor cocoţaţi la conducerea Sta­tului iugoslav. Rupându-i şi ultimul văl de pe faţă Nota guvernului sovietic spulberă orice posibilitate pentru banda de spioni şi trădători de la Belgrad de a..şi mai camu­fla în mod ipocrit activitatea criminală. In felul acesta, nota din 28 Septem­brie reprezintă deopotrivă un nou şi preţios ajutor dat popoarelor iugoslave în lupta crescândă pe care acestea o duc pentru înlăturarea bandei Tito-Rankoviei şi o contribuţie substanţială adusă lup­­tei pentru pace, pe care popoarele lumii o duc strâns unite în jurul Uniunii So­vietice Actualul guvern iugoslav apare astăzi în faţa opiniei publice mondiale în toată hidoşenia lui. Toată urzeala de minciuni pe care banda lui Tito a ţesut.­ In jurul el s’a destrămat, In lumina puterni­că a reflectoarelor adevărului, şobola­­nii dela Belgrad aleargă din colţ în colţ. Dar ei nu pot scăpa de ura şi dispreţul tuturor oamenilor cin­­stiţi din lume, care privesc cu scârbă la svârcolirile agonice ale acestei clici de spioni plătiţi cu ziua sau cu bucata de către patronii trusturilor. Procesul Rajk a dovedit că banda fascistă a lui Tito n’a trădat numai de anul trecut, n­ici numai din celălat an: de mult timp ea se afla în solda celor care îi plăteau mai bine,­ fie ei imperialiştii englezi, francezi, americani sau hitlerişti. Tito, Rankovici, Djilas, Kardelj, Prade, for­mează principala agentură provocatoare a imperialismului războinic. Indeplinindu-și acest rol, banda de la Belgrad a dus nu numai opera de sabo­­tare a construirii socialismului în inte­riorul Iugoslaviei, ci a încercat să du­că şi una de subminare a celorlalte demo­craţii populare. Primul pas al acestui uriaş complot imperialist, căruia banda Tito ii era murdară unealtă, trebuia să fie încercarea de a rupe ţările de demo­craţie populară de Uniunea Sovietică, eliberatoarea şi sprijinitoarea lor. Dra­gostea fierbinte a popoarelor faţă de Patria Socialismului şi vigilenţa Parti­delor Comuniste şi Muncitoreşti se ri­dicau însă ca un zid de netrecut în calea acestui plan al nemernicilor. Iar istorica Rezoluţie a Biroului inforntativ asupra situaţiei din Partidul Comunist Iugoslav provenind asupra primejdiei reprezentată de banda Tito, a ajutat la întărirea mai puternică a vigilenţei faţă de uneltirile ei. Agentura provocatoare a lui Tito a început atunci să calomnieze Uni­unea Sovietică. Mai întâi încet, în surdină, apoi cu voce mereu mai­ tare, conform „genialului” plan a lui Tito dezvăluit cu ocazia procesului de la Buda­pesta. Zi de zi devenea tot mai clar că întreaga activitate a actualului guvern iugoslav era îmbibată de o profundă ostilitate faţă de Uniunea Sovietică. Ajutaţi­­de Rezoluţia Biroului Informa­­tiv,­ de Partidul Comunist (bolşevic) şi Uniunii Sovietice, de notele demasca­toare ale guvernului URSS, oamenii muncii din toate ţările îşi dădeau mereu (Continuare în pag. 6-a, col. 6—7) ! Pacea va fi câştigată prin lupta dârză a sutelor de milioane de oameni ai muncii — In toată ţara, meetingurile în întâmpinarea zilei de 2 octombrie continuă cu însufleţire —­ ­ In toată ţara, meetingurile consa­crate luptei pentru pace au conti­nuat cu însufleţire, mobilizând masse din ce în ce mai largi. Tot mai adânc sunt pătrunşi oamenii muncii de însemnătatea luptei lor pentru pace şi de eficacitatea ei, tot mai clar se desenează in Conştiinţa lor imensitatea acestui front al păcii care acum străbate lumea dela un capăt la altul, având în frunte glo­rioasa Uniune Sovietică, tot mai mult Creşte dorinţa lor de a se simţi încadraţi puternic în acest front care le apără cămin­u­­rile şi familiile, care le chezăşueşte prospe­ritatea, libertatea şi fericirea zilei de mâine. „Fiecare nit bătut de noi e cui în inima celor ce vor război” Din coşurile înalte ale uzinelor „Vulcan” fumul se ridică gros, răs­­pândindu-se spre înaltul cerului. In cuptoare focul duduc, aruncând Unibi de fiaeuri peste b­rele groase de fier care s’au roşit. Alături, cio­canele mari şi grele cad ritmic bubuind peste drugii de fier, iar fie­rul cedează, ia forma dorită. Ma­caralele ridică, în fălcile mari de Continuare în pag. 6-a). DESCHIDEREA STAGIUNII 1949-1950 TEATRUL NAȚIONAL (sala Comedia): „O NOAPTE FURTUNOASA", comedie în două acte de I. L. CARAGIALE Direcția de scenă : SICA ALEXANDRESCU ---------------------------------- de FLORICA SELMARU---------------------------------­ - U­ nul din Criteriile după care se poate măsura trăinicia cul­turii noi este preocuparea sa de a pune în valoare tot ceea ce­­ trecutul l-a transmis ca valoare po­­zitivă, de progres. Aceasta cere o uriaşă muncă de „desprăfuire*" a arhivelor, de reexaminare atentă a noţiunilor moştenite, pentru a smulge uneori figuri şi opere din nedreapta şi interesata uitare la care le-au condamnat trecutele re­gimuri, pentru a scoate alteori la lumină adevărata lor faţă de sub vălurile mincinoase în care au fost cu rea credinţa îmbrăcate. Este o muncă ce în ţara noastră a început să se desfăşoare şi a dat deja re­zultate concrete,­­ stau mărturie volumele clasicilor comentaţi apă­rute în cursul iernii şi primăverii trecute, stau mărturie pregătirile ce se fac în vederea comemorării a 100 de ani de la naşterea lui Emi­­nescu. O ediţie a operelor lui I. L. ,Ca­­ragiale, considerate in spiritul cer­cetării ştiinţifice şi al respectului de adevăr,, n’a apărut încă. Dar Teatru! Naţional a adus o foarte valoroasă contribuţie la cunoaşte­rea marelui satiric, punând in sce­nă anul trecut „O scrisoare pier­­dută“, iar anul acesta ,,O noapte furtunoasă”. Şi trebue subliniat ca un lucru deosebit de semnifica­tiv că din spectacolul „O noapte furtunoasă*" Teatrul Naţional a fă­cut spectacolul său de deschidere a stagiunii, punându-şi astfel activi­tatea sub semnul preţuirii şi dra­gostei pentru patrimoniul cultural a! poporului nostru, începerea stagiunii 1949—1950 a Teatrului Naţional cu „O noapte furtunoasă“ redă conţinut viu câ­torva noţiuni care de multă vreme îl pierduseră şi dă conţinut unor noţiuni care­­ pierduseră înainte de a-l avea. Noţiunea „început de stagiune*" îşi recapătă înţelesul sărbătoresc, noţiunea „piesă origi­nală“ înseamnă dragoste pentru valorile culturii noastre naţionale, noţiunea „operă clasică” desemnea­ză nu o lucrare care aparţine tre­cutului ci una care, biruind tim­pul, vorbeşte oamenilor de azi un limbaj pe care-l înţeleg şi care-l interesează. In cazul „Nopţii furtunoase”, a­­ceasta nu numai pentrucă fiecare din noi a cunoscut, deşi la o epocă ceva mai târzie decât autorul şi Intr’o fază ceva mai evoluată, per­­sonagiile piesei, — dar pentrucă personagiile acestea sunt caracte­ristice unei epoci, unei lumi. Nu de mult, un comsomolist care făcea parte dintr’un grup de oas­peţi sovietici ce vizita ţara noastră a adresat călăuzei următoarea ne­aşteptată rugăminte: „Tovarăşe, arată-mi te rog un burghez !” Bă­iatul avea vreo 18 ani, nu călăto­rise in afara Uniunii Sovietice şi, cu curiozitatea pe care şcoala sovie­tică o desvolta în oameni, ţinea să vadă un exemplu al acestei spe­cii pe care istoria o destină dispa­riţiei. Credem că atunci când gene­raţiile‘viitoare dela noi vor dori sâ ştie cum gândea şi cum trăia bur­ghezia pe vremea ascensiunii ei, ele* vor putea găsi răspuns întrebării ior la spectacolul ,,Nopţii furtu­noase”. Şi deopotrivă vor putea găsi o imagine a moşierimîi în e­­poca ei de dominaţie în „O scrisoa­re pierdută“. Cu atât mai regreta­­bii este că I. L. Caragiale a murit fără să fi scris proectata sa piesă „Titîrcă, Sotirescu & Comp.“, con­cepută un sfert de veac după „Cu noapte furtunoasă” şi aducând în scenă personagiile „Nopţii furtu­noase”, în poziţia socială la care a- Angajate in întreceri socialiste Gospodăriile Agricole de Stat se străduiesc să-şi îndeplinească înainte termen angajamentele luate în campania însămânţărilor de toamnă. La clişeu: tractoarele în pli­nă activitate pe loturile Gospodăriei Agricole de Stat Vităneşti-Teleorman.

Next