România Liberă, noiembrie 1949 (Anul 7, nr. 1595-1618)

1949-11-02 / nr. 1595

I . Succesele noastre în lupta pentru Pl­a­n, contribuţii l­a cauza acu şi a Socialismului Cu mare satisfacţie au citit oamenii muncii din ţara noastră cifrele cuprinse in comunicatul Consiliului de miniştri privind realizarea şi depăşirea sarcini­­lor celui de-al treilea trimestru al Pla­nului de Stat. Frumoasele realizări pe care le anunţă comunicatul sunt rezul­tatul firesc al eforturilor pline de elan ale maselor de oameni ai muncii din tara noastră. Ele vin ca o încoronare a acestor eforturi, care îşi au isvorul intr'o notă atitudine fată de muncă, atitudi­nea socialistă a omului liber cu adevă­rat, a omului care socoteşte munca o cinste, o onoare. Realizările din cel­­de al treilea tri­mestru al planului reprezintă un mare pas înainte faţă de nivelul realizărilor anterioare. Acest fapt arată forța crea­toare în continuă creştere a milioanelor de oameni ai muncii din ţara noastră, care au reuşit , faţă de mărirea sarci­nilor în raport cu trimestrul al doilea, să obţină totuşi mari depăşiri de plan in majoritatea sectoarelor de industrie. Trebue subliniată ca o caracteristică esenţială împletirea armonioasă din­tre desvoltarea industriei grele — pe care o scoate în relief situaţia prezen­tată în comunicat — şi desvoltarea ce­lorlalte sectoare: industria uşoară, pre­lucrătoare şi agricultură. D­easemeni trebuesc, remarcate marile creşteri ale investiţiilor, a beneficiilor realizate de Stat şi a vitezei de circu­laţie a mărfurilor, elemente care arată o dezvoltare sănătoasă de ansamblu a întregii noastre economii. Aceste mari victorii obţinute pe calea lichidării, urmelor capitaliste din eco­nomie şi a construirii unei nouă orân­duiri sociale vor face să dispară pen­­tru totdeauna din ţara noastră, exploa­tarea omului de către om. Comunicatul scoate în­­trade­iţ prin realizările de ordin social şi cultural pe care le menţionează, grija pe care Par­tidul şi Guvernul o poartă pentru om, capitalul cel mai de preţ al societăţii noastre. Luptând în cadrul întrecerilor socia­liste pentru obţinerea acestor frumoase "succese, massele de oameni al muncii "din ţara noastră sunt conştiente că par­ticipă astfel activ la opera de construire socialistă a ţării şi în acelaş timp la­­ întărirea lagărului păcii şi al democra­ţiei in fruntea căruia stă marea Uniune­­Sovietică, şi genialul conducător al po­poarelor, I. V. Stalin. Realizările obţinute în ţara noastră în cadrul Planului de Stat pe cel de al treilea trimestru, provoacă de aceea un val de ură neputincioasă din partea­­clicilor imperialiste care-şi văd şi mai mult zădărnicite planurile lor de a îm­pinge lumea într’un nou război. Succesele noastre sunt obţinute sub semnul întrecerii socialiste în cinstea ziei de 7 Noembrie, sub semnul hipici pentru victoria păcii. Ele concretizează­­tocmai unul din aspectele esenţiale ale­­contribuţiei pe care poporul nostru o d­­i­uce cauzei mondiale a păcii şi socialis­mului. Siguri de reuşita lor deplină pe dru­mul pe care î l călăuzeşte minunata ex­perienţă a Patriei socialismului victu­­iţios — al cărei ajutor face posibile suc­cesele noastre — oamenii muncii din­­R.P.R. vor duce mai departe, victorii­ lor actuale, le vor împrospăta neconte­nit ca altele nouă şi vor adăuga prin­­aceasta noui elemente de întărire a la­gărului păcii şi democraţiei, vor aduia contribuţii noui, luptei popoarelor pen­tru o viaţă mai bună, pentru un viitor fericit. Al. N. Trestian! ANUL VII Nr. 1595 P. Taxa de francaip plătită in numerar 8 PAGINI 4 LEI REDACTIA Sl ADMINISTRAJIA Bucureşti, Str. Constantin Milla 5-7 -9 Centr. tel. 6.34.93 - 6.34.94 - 6.34.95 Cont. Cea Poftei Nr. 7796 conf, apfPBSrlf Direcţiunii Generale P. Miercuri 2 Noemb, 1949 mama ABONAMENTE: încep la 1 și 15 aie lunii 1 lună e 120 SALARIAJI Șl STUDENT­ REDACTOR RESPONSABIL lan o 1400*1 lună ei 10­0 * SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 NICULAE BELL­­1 TRĂIASCĂ PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICĂ! In pag. 5-a - ■—fl Expoziţia în fruntea luptei PENTRU PACE1 Divergenţele internaţionale pot fi reglementate fura­­ război Discursul rostit de Al. Fede­ev, şeful delegaţiei sovietice la sesiunea Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii ROMA, 31. (Agerpres). — TASS transmite: La 29 octombrie, în cadrul se­siunii Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizani­lor Păcii, a luat cuvântul şeful de­legaţiei sovietice Fadeev, vice­pre­şedintele Comitetului, care­ a a­­dus poporului italian salutul po­poarelor Uniunii Sovietice. „Noi oamenii sovietici, — a spus Fa­deev — am fost educaţi în 32 de arc de construire a socialismului în ţara noa­stră, de marii noştri învăţători Lenin şi Stalin in spiritul unui profund respect pentru valorile culturale naţionale cu care contribuie fiecare popor la tezau­rul cultural comun al omenirii“. Poporul sovietic — a declarat Fadeev — nutreşte o adâncă simpatie pentru poporul italian şi prelueşte mişcarea po­porului italian pentru suveranitatea şi independenţa sa naţională, pentru viţe I (Continuare în pag. 7, col. .4-7) ANSAMBLUL ARTISTIC AL ARMATEI R. P. R. A FOST DECORAT CU MEDALIA DE AUR PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ DE CĂTRE PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE BULGARIA Ansamblul artistic al Armatei R.P.R., care a dat în Republica Populară Bulga­­ria o serie de spectacole în cursul lunii Octombrie a. c., a fost decorat, prin­­tr’un decret al Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Populare Bulgaria, cu medalia de aur pentru ştiinţă şi cultură. Locotenent,colonelul Valeriu Gâm­pea­­nu, maiorul Dinu Stelian şi maestrul de balet Simion Storni« au fost decoraţi cu medalia de argint. Insigna de brigadier a fost acordată tuturor membrilor ansamblului, întru­cât timp de 3 zile cât a durat doliul pentru Mareşalul Tolbuhin, Ansamblul Armatei R.P.R., împărţit în trei echipe, a lucrat în brigăzi de muncă alături de tovarăşii bulgari. Desvoltând întrecerile pentru 7 Noembrie In cinstea celei de a 70-a aniversări a Marelui Stalin CONSTRUCTORII CANALULUI DUNÂREA-MAREA NEAGRĂ S’AU ANGAJAT SA ÎNDEPLINEASCĂ ÎNAINTE DE TERMEN ŞI CU IMPORTANTE ECONOMII, ÎNTREGUL PROGRAM PE 1949 Pe pământurile Dobrogei se con­strucţie un măreţ monument al e­­pocii socialiste: Canalul Dunârea- Marea Neagră. Mii şi mii de oameni deschid acest drum de ape care va aduce o contribuţie esenţială desvol­­tării întregii economii naţionale, ca şi chemării la o viaţă nouă a unei provincii întregi. Proporţiile acestei lucrări, ca şi specificul ei, au ridicat probleme grele legate în special de recrutarea mâinii de lucru şi a calificării ei. Sub conducerea C.C. al P.M.R. şi folosindu-se larg bogata experienţă a Uniunii Sovietice în domeniul ma­rilor construcţii, munca a putut fi însă organizată în scurtă vreme asigurând desfăşurarea lucrărilor în­­tr-un ritm mereu sporit şi făcând posibilă ducerea la un nivel supe­rior a luptei pentru introducerea unei noul atitudini faţă de muncă. Factor motor în realizarea planu­rilor de construcţie ca şi în proce­sul de creştere a oamenilor de pe canal au fost întrecerile organizate pe şantiere, întreceri individuale şi pe echipe. Aceste întreceri, atât de simţite în mersul lucrărilor, au creiat pe şantierele Canalului condiţiile nece­sare atacării planului de lucrări pe anul în curs, dar nu au putut să dea, de la început, toate rezultatele ur­mărite S-au mai păstrat, bună­oară, în unele locuri, tendinţe de risipă în materiale. îndrumaţi de Comitetul de Partid al Canalului, muncitorii şi tehnicie­nii au­ simţit necesitatea de a ataca cu hotărîre aceste lipsuri dii munca lor şi­­după ce le-au studiat în amă­nunt) şi-au propus să le lichideze în cadrul unor noi întreceri, astfel ca până la sfârşitul anului să se ter­mine programul de lucrări pe 1949, cu integrala respectare a planului financiar. În această situaţie a venit chema­rea adresată tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din ţara noastră, de muncitorii Ateliere, Ier Griviţa-Locomotive. Chemarea a dat un stimulent înf plus constructorilor Canalului care, în cadrul meetingurilor organizate pe şantiere şi prin revizuirea pro­gramelor de producţie, au hotărît să termine lucrările prevăzute înainte de timpul fixat. Ei au fost unanimi în a se angaja, cu toată dragostea şi entuziasmul, să îndeplinească şi să depăşească lucrările pe 1949 pâ­nă la data de 21 Decembrie, în cin­stea celei de a 70-a aniversări a Marelui Stalin. Angajamentele­ le-au concretizat în următorul răspuns, trimis munci­torilor de la Atelierele Grivița-Loco­motive . TOVARĂŞI, Vă mulţumim pentru chemarea pe care aţi adresat-o către toţi muncitorii, tehnicienii­ şi funcţionarii din R.P.R., pentru continuarea întrecerilor şi luarea de noi angajamente în cinstea zilei de 21 Decembrie, a 70-a aniversare a tova­răşului Stalin, marele geniu a­ ome­nirii muncitoare, conducătorul oameni­lor muncii din­­lumea întreagă, elibe­ratorul şi prietenul poporului nostru. Cheroarea voastră închinată cinstirii tovarăşului Stalin ne-a ajutat să des­coperim posibilităţi noi de a ne orga­niza munca mai bine, astfel încât să ne îndeplinim programul nostru de lucru înainte de termen, şi să realizăm în a­­celaş timp însemnate economii. Hotărându-ne să lărgim şi să desvol­­tăm cu obiective noi întrecerile pe şan­tierele Canalului Dunărea — Marea Neagră, în aşa fel încât ele să ţinteas­că în ansamblul lor la îndeplinirea pro­gramului de lucru pe 1949 înainte de termen, noi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Construcţiei Canalul Dună­rea — Marea Neagră ne luăm urmă­toarele angajamente: In cinstea zilei de 21 Decembrie, a­­niversarea naşterii tovarăşului Stalin, t) să îndeplinim înainte de termen, întregul program de lucrări pe anul 15449; 2) să depăşim programul de construc­ţii la portul fluvial, cu 7 la sută; 3) să depăşim programul de con­strucţii la portul maritim, cu 5 la sută; 4) să depăşim programul de săpături la ecluză cu 2 la sută, la săpăturile pe canal şi la construcțiile auxiliare cu 1­­a sută. j) sâ r­ealizăm­ Urmâtoarele RecOitjaîţii:­— 15 la sută la săpaturile ecluzei; — 12 la sută la săpăturile pe Canal; — 5 la sută la construcţiile portului maritim; — 2 la sută la construcţiile portului fluvial. 6) in vederea formării şi ridicării de noi cadre necesare lucrărilor viitoare ale construcţiei Canalului, să dublăm numărul şcolilor de calificare şi recali­ficare profesională şi al oierilor. 7) Să dezvoltăm mai larg întrecerile socialiste, mărind numărul muncitorilor angajaţi in întreceri individuale cu în­că 1000. S) Să popularizăm mai mult şi să lăr­gim folosirea metodelor superioare d­e muncă, antrenând încă 10 echipe de zi­dari care să aplice metoda sovietică. 9) Să mărim productivitatea muncii pe echipe şi să ridicăm calitatea mun­cii printr-o mai justă şi controlată re­partizare a braţelor de muncă, potrivit cu gradul de calificare. TOVARĂŞI: In cinstea celei de a 70-a aniversări marelui Stalin, noi muncitorii, tehni­cienii şi funcţionarii Construcţiei Cana­lul Dunărea — Marea Neagră ne luăm angajamentul să luptăm fără odihnă pentru introducerea ritmului nou, so­cialist, şi a atitudinii noi, socialiste, faţă de muncă în ramura construcţiei deosebit de importantă pentru Patria noastră. TRAIASCA PARTIDUL MUNCITO­RESC ROMAN SI COMITETUL SAU CENTRAL, CARE NE CONDUCE, NE iMAbife#»** ajuta sa ne du­cem CU CINSTE SARCINA DE O­­NOARE CE NE-A FOST DATA! TRAIASCA REPUBLICA POPULA­RA ROMANA, PATRIA NOASTRA IUBITA ! TRAIASCA CONFEDERATIA GE­NERALA A MUNCII! TRAIASCA GLORIOSUL PARTID COMUNIST (B) AL UNIUNII SOVIE­­TIC­E DIN A CĂRUI GLORIOASA EX­PERIENTA INVATAM IN FIECARE ZI ! TRAIASCA I. V. STALIN, MARELE GENIU AL OMENIRII A MUNCITOARE, CONDUCĂTORUL OAMENILOR MUN­CII DIN ÎNTREAGA LUME, ELIBE­RATORUL ȘI PRIETENUL POPORU­LUI NOSTRU! „Poporul muncitor din R. P. R. cere încetarea odioaselor asasinate din Greci­a“ Scrisoarea tov. Ion Manolescu, strungar la uzinele „Timpuri Noui“ Tovarăşe redactor responsabil. Citesc în ziare despre bestiala teroare pe care guvernul criminal al lui Tsaldaris continuă să o de­­slăș­ue împotriva celor mai devo­­taţi fii ai poporului grec. Din ordinul imperialiştilor anglo­­americani, slugile lor, monarho­­fasciştii de la Atena au deslănţuit un val de asasinate împotriva patrio­ţilor greci, care au avut curajul să-şi manifeste ideile democrate, luptând pentru pace şi libertate. Sunt plin de indignare faţă de acest tratament pe cât de neome­­nos, pe atât de mârşav, aplicat po­porului muncitor grec, care luptă pentru libertate şi democraţie. In Grecia de azi, viaţa paşnică şi creatoare a fost înlocuită pr­intr- un răsboi crud şi o teroare sângeroasă care are drept scop pe de o parte să menţină la conducerea statului o clică de trădători vânduţi imperia­lismului anglo-american şi urâţi de­ popor, pe de altă parte să ascundă vânzarea de către regimul monarho- fascist a independenţei şi suverani­­taţii naţionale a Greciei. In şedinţa Comitetului Politic al Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin vocea hotărîtă a lui A. I. Vâşinski, Uniunea Sovietică, bastionul păcii, al libertăţii şi independenţei popoa­relor, stogarii ,libertăţii şi dreptu­rilor omului, a cerut anularea celor 3 sentinţe de execuţie capitală pro­nunţate în ziua de 13 octombrie la Atena şi încetarea teroarei şi a masacrelor împotriva patrioţilor greci. Aceste odioase asasinate trebue să înceteze! Oamenii muncii din lumea întreagă trebue să-şi strângă rân­durile în lupta împotriva guvernu­­lui asasin de la Atena şi a patroni­lor lui imperialiştii americani. Lup­ta noastră unită şi neşovăitoare var triumfa. Poporul muncitor din Republica Populară Română se alătură nobi­­lei acţiuni a Uniunii Sovietice şi cere încetarea odioaselor asasinate din Grecia. ION MANOLESCU strungar la uzinele „Timpuri Nou”* HOTĂRÂREA PRIMEI CONFERINŢE PE ŢARĂ A INOVATORILOR ŞI RAŢIONALIZATORILOR DIN INDUSTRIA CARBONIFERĂ Muncitorii şi tehnicienii inovatori şi raţionalizatori din industria carboniferă, întruniţi la Petroşani în zilele de 8 şi 9 octombrie, în prima lor conferinţă pe ţară, salută cu bucurie iniţiativa de a se organiza această conferinţă, care ne-a dat putinţa să analizăm In mod critic munca noastră de până acum, în lumina măreţelor sarcini trasate de to­varăşul f'i p^nrghin.^fl:. in cuvân­tarea ţinuta cu pfflfjTit aWtvcfsSHi zi­lei de 23 August. Muncitorii şi tehnicienii din indus­tria carboniferă consideră sarcina de a se ajunge în ultimul an al planului de perspectivă la o producţie anuală de 8 milioane tone cărbune, ca o îndatorire de cea mai mare cinste şi răspundere, de îndeplinirea căreia depinde în mare măsură industrializarea ţării noastre — condiţie de bază a construirii socia­lismului. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, fiecare miner trebuie să-şi sporească eforturile pentru ca, punând în aplicare metode noui de muncă, prin inovaţii şi invenţii să contribuie în măsură tot mai mare la realizarea Planului, la ri­dicarea productivităţii muncii, la ex­tinderea unor metode avansate de muncă, inspirate din experienţa mine­rilor sovietici. Lucrările conferinţei au scos în evi­denţă că în cursul anilor 1948—1949 cei mai buni dintre muncitorii şi tehnicie­nii mineri, educaţi de Partid în spiri­tul luptei pentru construirea socialis­mului, TV/#"*- din bogata, experienţă sovietică, s'au preocupat să folosească mijloace noui de ridicare a productivi­tăţii muncii, de mecanizare a lucrului în mină, obţinând in această privinţă o seamă de succese însemnate. Astfel, trebuie amintite inovaţiile tehnicienilor Ban Ion, inginer Molfeta Foţi şi subin­­giner Benea Ioan, care au introdus ban­da de rachete pe lângă frontul de cărbu­ne, cea a tehnicienilor Zieppenpfenig Samoilă, subinginer Bacu Anton şi mai­strul Moldovean Traian de la mina Pe­­trila care au construit scocul blindat; inițiativa inginerului Echizic Eugen care a perfecţionat acest scoc blindat, făcând o legătură în „L“, astfel în­ Continuare în pag. 3 col. 1-4 î­l 1­î« fdcM* dicgi­nd sofiei ce torc panicipa i sofiiif ic Săptămânii Prieteniei româno*Sovietice — „Considerăm sosirea delegaţiei sovietice ca un ajutor preţios în acţiunea noastrâ de adâncire a prieteniei romcino-sovietice, In munca şi lupta pentru construirea socialismului în ţara noastrâ"-a declarat Iov. M.Popescu-Doreanu Duminică seara a sosit în Capitală de­legaţia sovietică ce va lua parte la fe­stivităţile din cadrul Săptămânii Prie­te­niei Româno-Sovietice. Delegaţia este compusă din: N. N Ariîcîkiv preşedintele Academiei de Me­dicină din URSS, laureat al Premiului Stalin, profesor T. S. Gorbunov, vice­preşedintele Asociaţiei Unionale pentru răspândirea cunoştinţelor­­ politice şi ştiinţifice, academicianul A. I. Oparin, director al Institutului Biochimic al A­­cademiei de Ştiinţe a URSS, scriitorii­ V. V. Ivanov, membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici, stahatio­visti! N. A. Rossiiski, maestru şef la uzina „Calibru 1 din Moscova, distins cu Premiul Stalin şi A. M. Butioghin, Solii marii Ţări a Socialismului, repre­zentanţi de frunte ai celei mai înaintate ştiinţe şi culturi din lume, ai oamenilor muncii care făuresc astăzi cea mai înaintată formă a civilizaţiei ome­neşti, societatea comunistă, au fost în­tâmpinaţi la sosirea în Capitală cu un en­tuziasm de nedescris. Intrarea trenului special în gara Bă­neasa a fost salutată cu urale şi acla­maţii prelungite, care traduceau dragos-­­ tea’şi recunoştinţa nemărginită a poporu­­lui român faţă de marea sa prietenă, eli­beratoare şi sprijinitoare, Uniunea Sovie­tică. Strigătele de „Trăiască Uniunea Sovietică eliberatoare’’, „Trăiască mare­­le Stalin”, „Trăiască în veci prietenia ro­­mâno-sovietică“, răsunau din toate piep­turile, amestecându-se cu ropotul ne­sfârşit al aplauzelor. Reprezentanţii oa­menilor muncii au înconjurat din toate părţile, cu dragoste şi admiraţie, pe membrii delegaţie sovietice, oferindu-ie buchete de flori, urându-le­ bun venit, schimbând călduroase strângeri de mâ­nă. Primirea oficială s-a transformat spontan într-o manifestaţie de caldă prietenie şi cordialitate, care dovedea odată mai mult cât de adâncă şi de in­destructibilă este apropierea dintre cele două popoare. Pe peronul gării Băneasa, se aflau în întâmpinarea distinşilor oaspeţi sovietici, tovarăşii: Miron Constantinescu, mem-­ bru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei de Stat a Planifi­cării; Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Mi­nelor si Petrolului; Chivu Stoica, mem­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei; Liuba Chi­­şinevschi, vicepreşedinte al Confedera­ţiei Generale a Muncii; L. Rautu şi AL. Drăghici, membri ai C. C. al P.M.R . D. Petrescu, membru supleant al G. G. al P. M. R., N. Popescu-Doreanu, mini­strul învăţământului Public, vicepreşe­dinte al ARLUS-ului, se mai aflau un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing. Gh. Nicolau, secretar ge­neral al Academiei R.P.R., Barbu Lază­­reanu, S. Stoilov, dr. E. Macovschi, dr. St. Nicolau, Mihail Roller, dr. N. Gl.I. Lupu, dr­­. Danielopolu, Gh. Călinescu­, M. Ralea şi alţii; general-major Mihail Florescu, şeful Direcţiei Superioare Poli­tice a Armatei,­ Zaharia­­Stancu, preşe­dintele Uniunii. Scriitorilor din RPR, dr. losif Bogdan, vicepreşedinte al ARLUS- ului; dr. C. Dimitriu, secretar general al ARLUS-ului, precum şi numeroşi alţi oameni ai ştiinţei şi culturii, reprezen­tanţi ai organizaţiilor de massă, ai Ar­matei, muncitori, şi muncitoare fruntaşi în producţie, ziarişti, români­­şî străini, etc. Din partea Ambasadei Sovietice erau­ de faţă: S. A. Pivovarov, prim secretar de Ambasadă, I. P. Nikitin, secretar de Ambasadă şi S. M. Elribekov, şefa­ sec­tei consulare. Salutând delegaţia sovietică în nume­le Guvernului, al Comitetului Naţional pentru organizarea Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice şi ai ARLUS-ului, tov. N. Popescu-Doreanu, ministrul Irivăff­­mântuiu Public, a subliniat , că poporu r­omân iubeşte poporu! sovietic ca pe ua-Continuare In pag. 7 .col. 5­7 " “ — —ir1-' 1 —1 Membrii delegaţiei sosire, pe peroniul„gării Băneasa

Next