România Liberă, noiembrie 1949 (Anul 7, nr. 1595-1618)
1949-11-02 / nr. 1595
I . Succesele noastre în lupta pentru Plan, contribuţii la cauza acu şi a Socialismului Cu mare satisfacţie au citit oamenii muncii din ţara noastră cifrele cuprinse in comunicatul Consiliului de miniştri privind realizarea şi depăşirea sarcinilor celui de-al treilea trimestru al Planului de Stat. Frumoasele realizări pe care le anunţă comunicatul sunt rezultatul firesc al eforturilor pline de elan ale maselor de oameni ai muncii din tara noastră. Ele vin ca o încoronare a acestor eforturi, care îşi au isvorul intr'o notă atitudine fată de muncă, atitudinea socialistă a omului liber cu adevărat, a omului care socoteşte munca o cinste, o onoare. Realizările din celde al treilea trimestru al planului reprezintă un mare pas înainte faţă de nivelul realizărilor anterioare. Acest fapt arată forța creatoare în continuă creştere a milioanelor de oameni ai muncii din ţara noastră, care au reuşit , faţă de mărirea sarcinilor în raport cu trimestrul al doilea, să obţină totuşi mari depăşiri de plan in majoritatea sectoarelor de industrie. Trebue subliniată ca o caracteristică esenţială împletirea armonioasă dintre desvoltarea industriei grele — pe care o scoate în relief situaţia prezentată în comunicat — şi desvoltarea celorlalte sectoare: industria uşoară, prelucrătoare şi agricultură. Deasemeni trebuesc, remarcate marile creşteri ale investiţiilor, a beneficiilor realizate de Stat şi a vitezei de circulaţie a mărfurilor, elemente care arată o dezvoltare sănătoasă de ansamblu a întregii noastre economii. Aceste mari victorii obţinute pe calea lichidării, urmelor capitaliste din economie şi a construirii unei nouă orânduiri sociale vor face să dispară pentru totdeauna din ţara noastră, exploatarea omului de către om. Comunicatul scoate întradeiţ prin realizările de ordin social şi cultural pe care le menţionează, grija pe care Partidul şi Guvernul o poartă pentru om, capitalul cel mai de preţ al societăţii noastre. Luptând în cadrul întrecerilor socialiste pentru obţinerea acestor frumoase "succese, massele de oameni al muncii "din ţara noastră sunt conştiente că participă astfel activ la opera de construire socialistă a ţării şi în acelaş timp la întărirea lagărului păcii şi al democraţiei in fruntea căruia stă marea UniuneSovietică, şi genialul conducător al popoarelor, I. V. Stalin. Realizările obţinute în ţara noastră în cadrul Planului de Stat pe cel de al treilea trimestru, provoacă de aceea un val de ură neputincioasă din parteaclicilor imperialiste care-şi văd şi mai mult zădărnicite planurile lor de a împinge lumea într’un nou război. Succesele noastre sunt obţinute sub semnul întrecerii socialiste în cinstea ziei de 7 Noembrie, sub semnul hipici pentru victoria păcii. Ele concretizeazătocmai unul din aspectele esenţiale alecontribuţiei pe care poporul nostru o diuce cauzei mondiale a păcii şi socialismului. Siguri de reuşita lor deplină pe drumul pe care î l călăuzeşte minunata experienţă a Patriei socialismului victuiţios — al cărei ajutor face posibile succesele noastre — oamenii muncii dinR.P.R. vor duce mai departe, victorii lor actuale, le vor împrospăta necontenit ca altele nouă şi vor adăuga prinaceasta noui elemente de întărire a lagărului păcii şi democraţiei, vor aduia contribuţii noui, luptei popoarelor pentru o viaţă mai bună, pentru un viitor fericit. Al. N. Trestian! ANUL VII Nr. 1595 P. Taxa de francaip plătită in numerar 8 PAGINI 4 LEI REDACTIA Sl ADMINISTRAJIA Bucureşti, Str. Constantin Milla 5-7 -9 Centr. tel. 6.34.93 - 6.34.94 - 6.34.95 Cont. Cea Poftei Nr. 7796 conf, apfPBSrlf Direcţiunii Generale P. Miercuri 2 Noemb, 1949 mama ABONAMENTE: încep la 1 și 15 aie lunii 1 lună e 120 SALARIAJI Șl STUDENT REDACTOR RESPONSABIL lan o 1400*1 lună ei 100 * SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 NICULAE BELL1 TRĂIASCĂ PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICĂ! In pag. 5-a - ■—fl Expoziţia în fruntea luptei PENTRU PACE1 Divergenţele internaţionale pot fi reglementate fura război Discursul rostit de Al. Fedeev, şeful delegaţiei sovietice la sesiunea Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii ROMA, 31. (Agerpres). — TASS transmite: La 29 octombrie, în cadrul sesiunii Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a luat cuvântul şeful delegaţiei sovietice Fadeev, vicepreşedintele Comitetului, care a adus poporului italian salutul popoarelor Uniunii Sovietice. „Noi oamenii sovietici, — a spus Fadeev — am fost educaţi în 32 de arc de construire a socialismului în ţara noastră, de marii noştri învăţători Lenin şi Stalin in spiritul unui profund respect pentru valorile culturale naţionale cu care contribuie fiecare popor la tezaurul cultural comun al omenirii“. Poporul sovietic — a declarat Fadeev — nutreşte o adâncă simpatie pentru poporul italian şi prelueşte mişcarea poporului italian pentru suveranitatea şi independenţa sa naţională, pentru viţe I (Continuare în pag. 7, col. .4-7) ANSAMBLUL ARTISTIC AL ARMATEI R. P. R. A FOST DECORAT CU MEDALIA DE AUR PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ DE CĂTRE PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE BULGARIA Ansamblul artistic al Armatei R.P.R., care a dat în Republica Populară Bulgaria o serie de spectacole în cursul lunii Octombrie a. c., a fost decorat, printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Bulgaria, cu medalia de aur pentru ştiinţă şi cultură. Locotenent,colonelul Valeriu Gâmpeanu, maiorul Dinu Stelian şi maestrul de balet Simion Storni« au fost decoraţi cu medalia de argint. Insigna de brigadier a fost acordată tuturor membrilor ansamblului, întrucât timp de 3 zile cât a durat doliul pentru Mareşalul Tolbuhin, Ansamblul Armatei R.P.R., împărţit în trei echipe, a lucrat în brigăzi de muncă alături de tovarăşii bulgari. Desvoltând întrecerile pentru 7 Noembrie In cinstea celei de a 70-a aniversări a Marelui Stalin CONSTRUCTORII CANALULUI DUNÂREA-MAREA NEAGRĂ S’AU ANGAJAT SA ÎNDEPLINEASCĂ ÎNAINTE DE TERMEN ŞI CU IMPORTANTE ECONOMII, ÎNTREGUL PROGRAM PE 1949 Pe pământurile Dobrogei se construcţie un măreţ monument al epocii socialiste: Canalul Dunârea- Marea Neagră. Mii şi mii de oameni deschid acest drum de ape care va aduce o contribuţie esenţială desvoltării întregii economii naţionale, ca şi chemării la o viaţă nouă a unei provincii întregi. Proporţiile acestei lucrări, ca şi specificul ei, au ridicat probleme grele legate în special de recrutarea mâinii de lucru şi a calificării ei. Sub conducerea C.C. al P.M.R. şi folosindu-se larg bogata experienţă a Uniunii Sovietice în domeniul marilor construcţii, munca a putut fi însă organizată în scurtă vreme asigurând desfăşurarea lucrărilor într-un ritm mereu sporit şi făcând posibilă ducerea la un nivel superior a luptei pentru introducerea unei noul atitudini faţă de muncă. Factor motor în realizarea planurilor de construcţie ca şi în procesul de creştere a oamenilor de pe canal au fost întrecerile organizate pe şantiere, întreceri individuale şi pe echipe. Aceste întreceri, atât de simţite în mersul lucrărilor, au creiat pe şantierele Canalului condiţiile necesare atacării planului de lucrări pe anul în curs, dar nu au putut să dea, de la început, toate rezultatele urmărite S-au mai păstrat, bunăoară, în unele locuri, tendinţe de risipă în materiale. îndrumaţi de Comitetul de Partid al Canalului, muncitorii şi tehnicienii au simţit necesitatea de a ataca cu hotărîre aceste lipsuri dii munca lor şidupă ce le-au studiat în amănunt) şi-au propus să le lichideze în cadrul unor noi întreceri, astfel ca până la sfârşitul anului să se termine programul de lucrări pe 1949, cu integrala respectare a planului financiar. În această situaţie a venit chemarea adresată tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din ţara noastră, de muncitorii Ateliere, Ier Griviţa-Locomotive. Chemarea a dat un stimulent înf plus constructorilor Canalului care, în cadrul meetingurilor organizate pe şantiere şi prin revizuirea programelor de producţie, au hotărît să termine lucrările prevăzute înainte de timpul fixat. Ei au fost unanimi în a se angaja, cu toată dragostea şi entuziasmul, să îndeplinească şi să depăşească lucrările pe 1949 până la data de 21 Decembrie, în cinstea celei de a 70-a aniversări a Marelui Stalin. Angajamentele le-au concretizat în următorul răspuns, trimis muncitorilor de la Atelierele Grivița-Locomotive . TOVARĂŞI, Vă mulţumim pentru chemarea pe care aţi adresat-o către toţi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din R.P.R., pentru continuarea întrecerilor şi luarea de noi angajamente în cinstea zilei de 21 Decembrie, a 70-a aniversare a tovarăşului Stalin, marele geniu a omenirii muncitoare, conducătorul oamenilor muncii dinlumea întreagă, eliberatorul şi prietenul poporului nostru. Cheroarea voastră închinată cinstirii tovarăşului Stalin ne-a ajutat să descoperim posibilităţi noi de a ne organiza munca mai bine, astfel încât să ne îndeplinim programul nostru de lucru înainte de termen, şi să realizăm în acelaş timp însemnate economii. Hotărându-ne să lărgim şi să desvoltăm cu obiective noi întrecerile pe şantierele Canalului Dunărea — Marea Neagră, în aşa fel încât ele să ţintească în ansamblul lor la îndeplinirea programului de lucru pe 1949 înainte de termen, noi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Construcţiei Canalul Dunărea — Marea Neagră ne luăm următoarele angajamente: In cinstea zilei de 21 Decembrie, aniversarea naşterii tovarăşului Stalin, t) să îndeplinim înainte de termen, întregul program de lucrări pe anul 15449; 2) să depăşim programul de construcţii la portul fluvial, cu 7 la sută; 3) să depăşim programul de construcţii la portul maritim, cu 5 la sută; 4) să depăşim programul de săpături la ecluză cu 2 la sută, la săpăturile pe canal şi la construcțiile auxiliare cu 1a sută. j) sâ realizăm Urmâtoarele RecOitjaîţii:— 15 la sută la săpaturile ecluzei; — 12 la sută la săpăturile pe Canal; — 5 la sută la construcţiile portului maritim; — 2 la sută la construcţiile portului fluvial. 6) in vederea formării şi ridicării de noi cadre necesare lucrărilor viitoare ale construcţiei Canalului, să dublăm numărul şcolilor de calificare şi recalificare profesională şi al oierilor. 7) Să dezvoltăm mai larg întrecerile socialiste, mărind numărul muncitorilor angajaţi in întreceri individuale cu încă 1000. S) Să popularizăm mai mult şi să lărgim folosirea metodelor superioare de muncă, antrenând încă 10 echipe de zidari care să aplice metoda sovietică. 9) Să mărim productivitatea muncii pe echipe şi să ridicăm calitatea muncii printr-o mai justă şi controlată repartizare a braţelor de muncă, potrivit cu gradul de calificare. TOVARĂŞI: In cinstea celei de a 70-a aniversări marelui Stalin, noi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Construcţiei Canalul Dunărea — Marea Neagră ne luăm angajamentul să luptăm fără odihnă pentru introducerea ritmului nou, socialist, şi a atitudinii noi, socialiste, faţă de muncă în ramura construcţiei deosebit de importantă pentru Patria noastră. TRAIASCA PARTIDUL MUNCITORESC ROMAN SI COMITETUL SAU CENTRAL, CARE NE CONDUCE, NE iMAbife#»** ajuta sa ne ducem CU CINSTE SARCINA DE ONOARE CE NE-A FOST DATA! TRAIASCA REPUBLICA POPULARA ROMANA, PATRIA NOASTRA IUBITA ! TRAIASCA CONFEDERATIA GENERALA A MUNCII! TRAIASCA GLORIOSUL PARTID COMUNIST (B) AL UNIUNII SOVIETICE DIN A CĂRUI GLORIOASA EXPERIENTA INVATAM IN FIECARE ZI ! TRAIASCA I. V. STALIN, MARELE GENIU AL OMENIRII A MUNCITOARE, CONDUCĂTORUL OAMENILOR MUNCII DIN ÎNTREAGA LUME, ELIBERATORUL ȘI PRIETENUL POPORULUI NOSTRU! „Poporul muncitor din R. P. R. cere încetarea odioaselor asasinate din Grecia“ Scrisoarea tov. Ion Manolescu, strungar la uzinele „Timpuri Noui“ Tovarăşe redactor responsabil. Citesc în ziare despre bestiala teroare pe care guvernul criminal al lui Tsaldaris continuă să o deslășue împotriva celor mai devotaţi fii ai poporului grec. Din ordinul imperialiştilor angloamericani, slugile lor, monarhofasciştii de la Atena au deslănţuit un val de asasinate împotriva patrioţilor greci, care au avut curajul să-şi manifeste ideile democrate, luptând pentru pace şi libertate. Sunt plin de indignare faţă de acest tratament pe cât de neomenos, pe atât de mârşav, aplicat poporului muncitor grec, care luptă pentru libertate şi democraţie. In Grecia de azi, viaţa paşnică şi creatoare a fost înlocuită printr- un răsboi crud şi o teroare sângeroasă care are drept scop pe de o parte să menţină la conducerea statului o clică de trădători vânduţi imperialismului anglo-american şi urâţi de popor, pe de altă parte să ascundă vânzarea de către regimul monarho- fascist a independenţei şi suveranitaţii naţionale a Greciei. In şedinţa Comitetului Politic al Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin vocea hotărîtă a lui A. I. Vâşinski, Uniunea Sovietică, bastionul păcii, al libertăţii şi independenţei popoarelor, stogarii ,libertăţii şi drepturilor omului, a cerut anularea celor 3 sentinţe de execuţie capitală pronunţate în ziua de 13 octombrie la Atena şi încetarea teroarei şi a masacrelor împotriva patrioţilor greci. Aceste odioase asasinate trebue să înceteze! Oamenii muncii din lumea întreagă trebue să-şi strângă rândurile în lupta împotriva guvernului asasin de la Atena şi a patronilor lui imperialiştii americani. Lupta noastră unită şi neşovăitoare var triumfa. Poporul muncitor din Republica Populară Română se alătură nobilei acţiuni a Uniunii Sovietice şi cere încetarea odioaselor asasinate din Grecia. ION MANOLESCU strungar la uzinele „Timpuri Nou”* HOTĂRÂREA PRIMEI CONFERINŢE PE ŢARĂ A INOVATORILOR ŞI RAŢIONALIZATORILOR DIN INDUSTRIA CARBONIFERĂ Muncitorii şi tehnicienii inovatori şi raţionalizatori din industria carboniferă, întruniţi la Petroşani în zilele de 8 şi 9 octombrie, în prima lor conferinţă pe ţară, salută cu bucurie iniţiativa de a se organiza această conferinţă, care ne-a dat putinţa să analizăm In mod critic munca noastră de până acum, în lumina măreţelor sarcini trasate de tovarăşul f'i p^nrghin.^fl:. in cuvântarea ţinuta cu pfflfjTit aWtvcfsSHi zilei de 23 August. Muncitorii şi tehnicienii din industria carboniferă consideră sarcina de a se ajunge în ultimul an al planului de perspectivă la o producţie anuală de 8 milioane tone cărbune, ca o îndatorire de cea mai mare cinste şi răspundere, de îndeplinirea căreia depinde în mare măsură industrializarea ţării noastre — condiţie de bază a construirii socialismului. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, fiecare miner trebuie să-şi sporească eforturile pentru ca, punând în aplicare metode noui de muncă, prin inovaţii şi invenţii să contribuie în măsură tot mai mare la realizarea Planului, la ridicarea productivităţii muncii, la extinderea unor metode avansate de muncă, inspirate din experienţa minerilor sovietici. Lucrările conferinţei au scos în evidenţă că în cursul anilor 1948—1949 cei mai buni dintre muncitorii şi tehnicienii mineri, educaţi de Partid în spiritul luptei pentru construirea socialismului, TV/#"*- din bogata, experienţă sovietică, s'au preocupat să folosească mijloace noui de ridicare a productivităţii muncii, de mecanizare a lucrului în mină, obţinând in această privinţă o seamă de succese însemnate. Astfel, trebuie amintite inovaţiile tehnicienilor Ban Ion, inginer Molfeta Foţi şi subinginer Benea Ioan, care au introdus banda de rachete pe lângă frontul de cărbune, cea a tehnicienilor Zieppenpfenig Samoilă, subinginer Bacu Anton şi maistrul Moldovean Traian de la mina Petrila care au construit scocul blindat; inițiativa inginerului Echizic Eugen care a perfecţionat acest scoc blindat, făcând o legătură în „L“, astfel în Continuare în pag. 3 col. 1-4 îl 1î« fdcM* dicgind sofiei ce torc panicipa i sofiiif ic Săptămânii Prieteniei româno*Sovietice — „Considerăm sosirea delegaţiei sovietice ca un ajutor preţios în acţiunea noastrâ de adâncire a prieteniei romcino-sovietice, In munca şi lupta pentru construirea socialismului în ţara noastrâ"-a declarat Iov. M.Popescu-Doreanu Duminică seara a sosit în Capitală delegaţia sovietică ce va lua parte la festivităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice. Delegaţia este compusă din: N. N Ariîcîkiv preşedintele Academiei de Medicină din URSS, laureat al Premiului Stalin, profesor T. S. Gorbunov, vicepreşedintele Asociaţiei Unionale pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice, academicianul A. I. Oparin, director al Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a URSS, scriitorii V. V. Ivanov, membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici, stahatiovisti! N. A. Rossiiski, maestru şef la uzina „Calibru 1 din Moscova, distins cu Premiul Stalin şi A. M. Butioghin, Solii marii Ţări a Socialismului, reprezentanţi de frunte ai celei mai înaintate ştiinţe şi culturi din lume, ai oamenilor muncii care făuresc astăzi cea mai înaintată formă a civilizaţiei omeneşti, societatea comunistă, au fost întâmpinaţi la sosirea în Capitală cu un entuziasm de nedescris. Intrarea trenului special în gara Băneasa a fost salutată cu urale şi aclamaţii prelungite, care traduceau dragos- tea’şi recunoştinţa nemărginită a poporului român faţă de marea sa prietenă, eliberatoare şi sprijinitoare, Uniunea Sovietică. Strigătele de „Trăiască Uniunea Sovietică eliberatoare’’, „Trăiască marele Stalin”, „Trăiască în veci prietenia româno-sovietică“, răsunau din toate piepturile, amestecându-se cu ropotul nesfârşit al aplauzelor. Reprezentanţii oamenilor muncii au înconjurat din toate părţile, cu dragoste şi admiraţie, pe membrii delegaţie sovietice, oferindu-ie buchete de flori, urându-le bun venit, schimbând călduroase strângeri de mână. Primirea oficială s-a transformat spontan într-o manifestaţie de caldă prietenie şi cordialitate, care dovedea odată mai mult cât de adâncă şi de indestructibilă este apropierea dintre cele două popoare. Pe peronul gării Băneasa, se aflau în întâmpinarea distinşilor oaspeţi sovietici, tovarăşii: Miron Constantinescu, mem- bru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei de Stat a Planificării; Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Minelor si Petrolului; Chivu Stoica, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei; Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii; L. Rautu şi AL. Drăghici, membri ai C. C. al P.M.R . D. Petrescu, membru supleant al G. G. al P. M. R., N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, vicepreşedinte al ARLUS-ului, se mai aflau un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing. Gh. Nicolau, secretar general al Academiei R.P.R., Barbu Lazăreanu, S. Stoilov, dr. E. Macovschi, dr. St. Nicolau, Mihail Roller, dr. N. Gl.I. Lupu, dr. Danielopolu, Gh. Călinescu, M. Ralea şi alţii; general-major Mihail Florescu, şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei, ZahariaStancu, preşedintele Uniunii. Scriitorilor din RPR, dr. losif Bogdan, vicepreşedinte al ARLUS- ului; dr. C. Dimitriu, secretar general al ARLUS-ului, precum şi numeroşi alţi oameni ai ştiinţei şi culturii, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, ai Armatei, muncitori, şi muncitoare fruntaşi în producţie, ziarişti, românişî străini, etc. Din partea Ambasadei Sovietice erau de faţă: S. A. Pivovarov, prim secretar de Ambasadă, I. P. Nikitin, secretar de Ambasadă şi S. M. Elribekov, şefa sectei consulare. Salutând delegaţia sovietică în numele Guvernului, al Comitetului Naţional pentru organizarea Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice şi ai ARLUS-ului, tov. N. Popescu-Doreanu, ministrul Irivăffmântuiu Public, a subliniat , că poporu român iubeşte poporu! sovietic ca pe ua-Continuare In pag. 7 .col. 57 " “ — —ir1-' 1 —1 Membrii delegaţiei sosire, pe peroniul„gării Băneasa