România Liberă, noiembrie 1949 (Anul 7, nr. 1595-1618)
1949-11-02 / nr. 1595
AOjrffiAyi „Toată puterea in mâinile Sovietelor" — Comitetul Central al Partidului Bolşevic adoptă revoluţia lui Leul» asupra Insipecţiei armate — Se formează mereu alte detaşamente de gardişti roşii. In fabrici când Se cer zece oameni se înscrie tm atelier întreg. Muncitorii şi soldafii din Capitala aşteaptă semnalul Partidului. Gardiştii roşii au fost mobilizaţi. Provin- , , . ciâ a fost preveni, l^tttisr^,în stăpiânirea nodurilor de cale feratâjfefeşt ‘asigurată..Socialiştii revoluţionai şi 'mepşevici au fost izolaţi de m'âsse.‘ Lozincile bolşevicilor au devenit de mult lozincile proletariatului şi ale tuturore oamenilor munch. Creşte valul revoluţionar, creşte forţa celor care cer ,în cartierele Retrogradului,^in^uzine-'-sau nn 'fabrici: „Toată, puterea în mâinile Sovietelor1“. Crescdetaşamentele armatei proletare în regiunea Volgei sauîn .iraucaz, pe malurile Donului sau în Asia Centrală. Creşte voinţa de■ luptă pentru libertate. „Putem salva situaţia «tumai daca vom lua Petrogradul în mâinile noastre** 16 :(29)- Octombrie 1917. Insurecţia este pregătită, cu grijă. La Petrograd, "hi"- primăria subraionului Lesnoi, din sectorul Viborg, s’au adunat să rexamineze rezoluţia asupra insurecţiei armate, membrii Comitetului Central, reprezentanţii.. Comitetului din Petrograd,. al organizaţiei militare, aiConsiliului sindicatelor, ai comitetelor de fabrici şi uzine şî ai muncitorilor de la cafea ferată. Lenin.. arată succesele obţinute, arată că massele urmează.. Partidul Bolşevic. In sala'domneşte o linişte adâncă. Prin faţa ochilor oamenilor , perindă figurile celor'-'-Care-i aşteaptă în uzine şi fabrici: ‘. ca..sa Le aducă 'cuvântul Partidului. In. urechile lor răsună strigătele ce se aud de pe străzile Petrogradului: „Toată, puterea Sovietelor1*. In inimile lor-'încolţesc adânc ultimele cuvinte din raportul lui Lenin: „Putem .salvasituaţia numai dacă vom. lua. Petrogradul.'în mâinile noastre. Din toate acestea reese clar' concluzia că a vând rândul'"-*insurecţîn armate,' pe care a artifcie învedere..rezoluţia Comitetului Central. Din analiza politică a luptei de clasă din Rusia şi din Europa, decurge necesitatea celei mai hotărîte, celei mai active politici, care nu poate fi decât insurecţia: armată“. Toţi îi ascultă cu respiraţia reţinută. Câteva minute nimeni nu ia cuvântul. In sat, răsună acum glasul liniştit şi puterfee,al lui Sverdlov, care prezintă un raport, în numele secretariatului Comitetului Central. După Sverdlov iau cuvântul reprezentanţii mncitorilor, cei din organizaţia militară şi mulţi alţii. "Cuviinţele lui Stalin demască pe Camenev şi Zianoviev Au început desbateriie. Numai Camenev şi Zinoviev revin la „avertismentele“ lor. Zinoviev îşi incepe discursul cu o Întrebare provocatoare: „Este oare asigurat succesul insurecţiei armate?“ Dincolo de ferestre, în grădină, freamătă copacii, in geamurile ude izbeşteploaia. In cameră se aude glasul piţigăiat al lui Zinoviev în aceiaşi notă stridentă. Aceleaşi argumente laşe: „duşmanul e puternic", „n'avem motive să ne grăbim”. Mânia se aşterne pe feţele celor prezenţi. Curând în jurul lui Zinoviev s’a făcut un spaţiu gol. Toţi s-au strâns lângă Lenin şi Stalin. Numai Camenev îl susţine pe Zinoviev. Numai Cartienev este „îngrijorat“ de succesul insurecţiei, numai el adoptă poziţii menşevice. De partea cealaltă a mesei se ridică Stalin. Sigur de sine, sigur de victoria proletariatului, de necesitatea de a se porni insurecţia în zilele acestea, el combate argumentele capitulanţilor: „Cele propuse de Camenev şi Zinoviev, ne aduc obiectiv în situaţia de a da contrarevoluţiei posibilitatea de a se organiza. Ne vom retrage astfel la infinit şi vom pierde întreaga revoluţie. De ce să nu ne asigurăm noi posibilitatea de a ne alege ziua şi condiţiunile potrivite, spre a nu da contrarevoluţiei posibilitatea de a se organiza“. Cuvintele lui Stalin demască pe cei doi laşi. Cuvintele lui Staiin cad greu asupra lor. Camenev se sgribuieşte într’un colţ, Zinoviev se agită într’altui. După ce analizează situaţia internaţională, Stabil închee: „Avem în faţa noastră două linii: una e aceea a orientării spre victoria revoluţiei şi a îndreptării privirilor spre Europa, iar cea de-a doua linie e aceea a lipsei de credinţă în revoluţie şi a rămânerii numai în opoziţie. Refuzând să sancţioneze dislocarea trupelor, Sovietul din Petrograd a şi păşit pe calea insurecţiei. Flota s-a şi răsculat, dat fiind că ea merge împotriva lui Kerenski“. Adunarea adopta rezoluţia lui Lenin Unul după altul iau cuvântul membrii Comitetului Central, împotriva lui Camenev şi Zinoviev. E trecut de miezul nopţii. Vorbeşte Sverdlov care dă informaţii asupra pregătirilor pe care le face contrarevoluţia. După el se ridică Dzerjinski Vocea îi tremură. Dar ea sfâşie hainele capitulanţilor şi în faţa ascultătorilor apar, încă o dată în toată goliciunea lor, cei doi,laşi, mărunţi la, suflet , Camenev şi Zinoviev. Cuvântările le încheie Lenin, care propune următoarea rezoluţie: „Adunarea salută în întregime şi sprijină pe deplin rezoluţia Comitetului Central, adresează tuturor organizaţiilor şi tuturor muncitorilor şi soldaţilor apelul de a pregăti din toate punctele de vedere şi în mod şi mai intens Insurecţia armată, de a sprijini centrul creat de către Comitetul Central în vedereainsurecţiei, şî-şi exprimă deplina convingere că Comitetul Central şi Sovietul vor indica la timp momentul favorabil şi modalităţile nimerite ale ofensivei“. Zinoviev mai încearcă să se opună. Dar nu izbuteşte. Atunci adoptă poziţia lui Troţki, care, fără să ia în mod deschis atitudine împotriva lui Lenin, sabotează pe ascuns insurecţia,. Poziţie ticăloasă, laşă. Înşelăciunile şi manevrele sunt zadarnice. Cu 19 voturi pentru, două contra şi patru abţineri, adunarea adoptă rezoluţia lui Lenin. Şedinţa se apropie de sfârşit. Membrii Comitetului Central hotărăsc crearea unui Centru de Partid în frunte cu Stalin, din care fac parte Sverdlov, Dzerjinski şi Uriţki, centru care e însărcinat cu conducerea practica a insurecţiei. Se luminează de ziuă. Adunarea la sfârşit. Oamenii părăsesc primăria suburbie’i Lesnoi, unul câte unul. Ultimul pleacă Lenin. Bate un vânt rece, puternic. Vladimír Ilici scrutează zarea. Gândurile îi fug spre soarta revoluţiei Mintea.l lucrează repede. El se concentrează asupra ultimelor probleme ale insurecţiei armate. La un colţ de stradă se opreşte. Priveşte îndărăt spre casa din Lesnoi şi surâde mulţumit. încă, un pas, fusese făcut pe călea înfăptuirii revoluţiei. Creşte valul revoluţionar Încă din preajma lunii Septembrie, Sovietele din Samara, Saratov şi Ţariţîn fuseseră complet cucerite de bolşevici- La Saratov se află tm reprezentant al Comitetului Central. In ziua de 15 Octombrie (28 Octombrie) la Saratov s-a deschis Congresul Sovietelor de deputaţi ai muncitorilor şi scldaţilor. La acest Congres predobrlină bolşevicii. Cu o majoritate de 128 de voturi contra 12, Congresul votează rezoluţia bolşevică. De la Comitetul Central, pornesc directive la Saratov, iar de aci spre capitalele de judeţ, în întreaga regiune, cât şi spre Ţariţîn, in legătura cu pregătirea luptei alinate pentru cucerirea puterii. Meetingurile de pe malurile Volgei se prelungesc până după miezul nopţii. Atmosfera este înfierbântată. Pe ţărmurile Mării Baltice, la Krondriadt marinarii se adună cu miile sub cerul uber, în piaţa Iacovnaia. Meelingurile lor se aseamănă mult cu cele ale muncitorilor şi soldaţilor din Tariţîn. Şi tot mai des scriu ziarele despre „Tarîţînul Roşu“ atunci când vorbesc de „Krondstadtul Roşu’’. La Ircuţe s’a deschis Congresul general al Sovietelor din Siberia. Au sosit reprezentanţii a 60 de Soviete din Siberia. Socialiştii revoluţionari caută să împiedice lucrările Congresului. Primul lor pretext este candidatura unui bolşevic la preşedinţia Congresului. Se pune la vot. Cu 83 de voturi pentru, 32 contra şi 9 abţineri este ales preşedinte un bolşevic. La Petrograd se deschide conferinţa comitetelor de fabrici şi uzine din Rusia cu lozinca: „Trecerea puterii în mâinile Sovietelor”, în Ucraina, răscoalele ţărăneşti se desfăşoară sub steagul lozincilor bolşevice. Acestor răscoale li se alătură mişcarea din armată. La Kiev a fost convocată consfătuirea regională a Sovietelor din ţinutul de Sud-Vest. In ciuda atacurilor socialiştilor-revoluţionari şi menşevicilor este votată rezoluţia bolşevicilor care cere „predarea întregii puteri în mâinile Sovietelor“ .MOmjtXlA TJiWEKM* Cei mai apropiaţi tovarăşi de luptă ai lui Lenio şi Stalin in făurirea Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie MIHAIL ! „Alături de Frunze lâncezeala nu poate exista. E! Iţi răscoleşte întreagă ta fiinţă, el dă im-bold fiecărei părticele a minţii, a energiei, a voinţiî şi a puterii taie, te face să tresalţi, îţi face inima să bată mai tare, iar mintea ta o face si vibreze ca şi a lui’’. lată ce a spus despre Frunze scriitorul Dmitri Furmanov, care l-aîntâlnitadesea pe acest erou, in istorisite zile ale revoluţiei. Şi Ceapaev, după prima sa întâlnire cu Frunze, a exclamat entuziasmat: „Iată omul care ne trebuie, iată un adevărat comandant!” S’a născut la 2. Februarie 1885 în oraşul Pispek (astăzi Frunze, capitala R.S.S. Kirghizia). Copilăriaşi tinereţea şi-a petrecut-o la Verni — astăzi Alma-Ata,— unde tatăl sau a lucrat ca subchirurg militar şi unde tânărul Frunze a terminat gimnaziul cu medalia de aur. A început să studieze politehnica la Petersburg, unde a intrat, pentru prima oară în contact cu cercurile revoluţionare ale oraşului. Pătruns de ideile avansate ale revoluţiei, Frunze a devenit un aprig luptator pentru cauza clasei muncitoare. Lupta măreaţă în care se angajează se anunţă de la început grea, înverşunată. Dar cucât creşte riscul, cu cât pericolul e mai mare, cu atât se întăreşte şi dârzenia revoluţionară a luptătorului. Acest discipol şi tovarăş de luptă a lui Lenin şi Stalin a ştiut să înveţe de la marii săi conducători şi datorită nepreţuitului lor sprijin, el a ştiut în momentele cele mai grele să corespundă măreţelor misiuni ce i-au revenit ca unul din conducătorii revoluţiei şi ca unul din principalii organizatori ai Armatei Roşii. Nu mult după intrarea lui în rândurile revoluţionarilor, este arestat de poliţia ţaristă pentru participare la o demonstraţie muncitorească şi pentru rez stesrtă opusă poliţiei. Insă aceste persecuţii, cu care avea să se obişnuiască de altfel în decursul sbuciumatei şi eroicei sale vieţi, nu-1 demobilizează pe Frunze. Datoria entuziasmului şi elanului său revoluţionar, datorită devotamentuluinemărginit pe care îl dovedeşte faţă de cauza clasei muncitoare, Frunze primeşte de la început misiuni de mare răspundere. Trimis de Partid în puternicul centru industrial d: FRUNZE pe atunci, Ivanovo Vosnezensc, pentru a organiza mişcarea muncitorească, el a fost umil din principalii organizatori ai vestiteigreve a textiliştilor din acest centru industrial în ajunul revoluţiei duin 1005, închisoarea şiexilul la Cazan, care urmat după aceasta, nu i-au frânat activitatea. Învingând toate piedicile, inffruntând cu curaj revoluţionar sângeroasa prigoană ţaristă, Frunze îşi continuă lupta. In 1906 el .este trimis ca delegat al bolşevicilor din Ivanovo.Vosnezensc la cel de al 4-lea Congres al Partidului Muncitoresc Social-Democrat rus de la Stockholm, unde l-a auzit vorbind pe Lenin şi unde l-a întâlnit pentru prima oară pe Stalin. Şi amintirea acestei zile măreţea rămas întipărită in suflet pentru toata viaţa. Imaginea conducătorilor poporului, cuvântul lor avântat, au constituit pentru Frunze un puternic sprijin şi ult imbold la luptă In clipele grele pe care le-a petrecut în închisoare şi exil Trimis în 1916 de Partid să lucreze în rândurile trupelor ţariste, el se întoarce după revoluţia din Februarie 1917, la Ivanovo- Vosnezensc. Insă nici aici nu rămâne mult timp. Luând cunoştinţă de pregătirea Revoluţiei din Octombrie, Frunze formează un detaşament de 2000 de muncitori cu care pleacă la Moscova unde luptă împotriva contrarevoluţionarilor din oraş. In 1918, Frunze este ales de Partid în fruntea Armatei a IV-a de pe frontul de Est. Cu energia sa uriaşe, cu geniul sau organizatoric, Frunze formează noi unităţi şi creează Vestita divizie Ceapaev. in stepele din Legiunea Volgai, în partea sudică a munţilor Uralului pe plaiurile deschise ale Gazahstanului, Frunze repurtează victorie după vietorie. El nimiceşte forţele Armatei Albe, caresub conducerea trădătorului Collceag se îndreptau spre Moscova, lalupta dela Ufa, Frunze dovedeşte «reaodată marile sale calităţi de conducător militar, eroismul şi dragostea sa pentru cauza revoluţiei. în timpul luptei dela râul Belaia calul, este ucis sub el şi Frunze însuşi e rănit grav. El nu părăseşte totuşi frontul ci avântându-se în faţa soldaţilor îi însufleţeşte, le ridică moralul. In urma a numeroase şi strălucite victorii, Frunze, devenit comandantul frontului Turkestan, sdrobeşte armata emirului din Bokhara, unde înalţă steagul roşu victorios. Chemat La Moscova, Frunze stă de vorba cu Leniin „Dacă războiul se prelungeşte încă un an, înseamnă că, inevitabil, revoluţia e pierdută“, îi spuse Vladimír Ilici. La aceasta Frunze îi răspunse cu hotărîre: „In Decembrie Crimeea va fi a Sovietelor, Vladimir Ilid“. Bătălia din Crimeea a însemnat punctul culminant al activităţii sale militare După lupte înverşunateeroice, împotriva unui duşman mai numeros şi mai bine pregătit din punct de vedere tehnic. Frunze îi comunică lui Lenin din Dianskoi, la 16 Noembrie 1920: „Astăzi cavaleria noastră a luat Kerciul, Frontul de sud a încetat să mai existe!’* In anii de pace care au urmat, Frunze a adus o importantă contribuţia la opera de organizare a puterii armate sovietice. Ales în 1925 comisar al afacerilor navale militare şi preşedinte al Consiliului Militar al U.R.S.S., el depune aceiaşi muncă neobosită pentru consolidarea tinerei puteri sovietice. Insă, forţele fizice nu-i mai ajung. Slăbitşi bolnav, Frunze moare înconjurat de dragostea, recunoştinţa întregului popor sovietic, la 3 Octombrie 1925 La mormântul lui Frunze, doliul poporului sovietic fu exprimat în cuvintele rostite de marele său prieten şi învăţător, L V. Stalin: „In persoana tovarăşului Frunze noi am pierdut pe unul din cei mai buni, mai dârzi şi mai neînfricaţi revoluţionari ai timpului ilustru“. Lo fum. REMITaÎ — „Depăşirea planului pe trimestrul III se datorează in primul rând efortului continuu al celor ce muncesc care consideră sarcina de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat ca o datorie de onoare“. Să luptăm pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1949 (Dia Comunicatul Consiliului de Miniștri asupra realizării planului de Stat pe al treilea trimestru al anului 1943). TELEGRAMA ADRESATĂ BIROULUI EXECUTIV AL F.S.M. CU PRILEJUL ADUNĂRII ACTIVULUI SINDICAL DIN BUCUREŞTI Cu prilejul adunăriiactivului sindical din Capitală, în prezenţa tov. Gebert, secretar adjunct al Federaţiei Sindicale Mondiale, s-a trimis următoarea telegramă Biroului Executiv al F.S.M., CĂTRE BIROUL EXECUTIV AL F. S. M. PARIS Activul Sindical din Bucureşti, întrunit astăzi 29 octombrie 1949, ascultând expunerea tov. Gebert, secretar adjunct al F.S.M. asupra luptei pentru apărarea păcii, pentru întărirea solidaritaţii internaţonale a celor ce muncesc, îşi ‘manifestă ’ hotărîrea dârză de a lupta alături de oamenii muncii de pretutindeni, in cadrul F.S.M., pentru zdrobirea tuturor încercărilor imperialiştilor şi ale slugilor lor, de a diviza, de a slabi clasa muncitoare internaţională în scopul deslănţuîrii unui nou război mondial. Salutăm Conferinţa sindicală Pan-Asiatică care se va ţine pe pământul eliberat al Chinei, la Peking, în 15 Noembrie, şi îi urăm succes în munca de organizare şi susţinere a luptei celor ce muncesc împotriva exploatării singeroise a coloniştilor englezi, americani şi olandezi. Trăiască lupta sindicatelor din ţările coloniale şi dependente împotriva exploatării şi a subjugării imperialiste, pentru independenţă naţională, pentru libertate şi democraţie. trăiască măreaţa luptă a Federaţiei Muncitorilor din întreaga Chină pentru prosperitatea tinerei Republici populare Chineze. trăiască eroicele sindicate sovietice, fruntaşe ale luptei pentru pace, democraţie şi progres. Trăiască lupta Federaţiei Sindicale Mondiale pentru întărirea şi consolida,rea unităţii internaţionale a clasei muncitoare, chezăşie a victoriei popoarelor dornice de libertate şi pace, împotriva cercurilor imperialiste anglo-americane, ajâţătoare la un nou război. ——nrerarenrn—anr-irrt-rr ţ~i— i In lupta pentru construirea socialismului, oamenii muncii din Republica noastră Populară aplică, , în toate sectoarele vieţii de Stat, ’ experienţa primului Stat socialist din Iur», a Uniunii Sovietice. Prin aplicarea acestor valoroase învăţăminte- la nevoile, speciale ale ţării noastre, metodele de in. or.; din U.R.S.S. pe. ajuta atât în . activitatea economică şi cultural. so ciala, cât şi în activitatea ad- mpji ■: trativa a ţârii noastre. "11 ’-t cadru, ;;s'au adoptat la floi, şi în sectorul ■ finalijcia'r,. rtiuIle din . metodele care se aplică în.Uniunea Sovietică. Sa vedem care sunt aceste metode, să Vedem cum s‘a putut apropia sistemul nostru financiar ‘de “cel sovietic, contribuind astfel într‘o măsură"tâ- ratturi tari'tafere la construirea SocialismttlUi. Dacă studiem actuala organizare a Ministerului de Finanţe putenm constata că acest minister s‘a transformat''azi în întregime, faţă de forma trecută, capitalistă în care era un simplu încasator al veniturilor Statului şi un ordonanţator al chelturefor. Noul Minister. al. Finanţetori' R.P.R. este un organ financiar coordonator pentru toate sectoarele vieţii noastre : de Stat; ;Ei -planifica ■ i veniturile şi chelturile, are influenţă..asupra,,întreprinderilor şi asupra altor unităţi economice., sau -sociale’ Controlează activitatea tuturor întreprindta'iior, subvenţionează activităţile pentru mărirea producţiei şi în general centralizează toate problemele referitoare la o bună gospodărire’a banului poporului. In noua sa formă de organizare, AMinisterul de Finanţe este deci mult apropiat de orgadul similar din U.R.SIS. • A fost transformat' în primul rând sistemul bugetar. Astăzi, Direcţia Bugetului lucrează după metode noui, cete sovietice. In bugetul Statului intră toate veniturile' şi cheltuieiiie Statului. Finanţele ţării se pot deci' cSprdbita în coindiţiani mult superioare*.'.".Se face:'tfetodhfâ şî/ț clasificarea. bugetară; după.țcheituielile' econonftdef social-chitarafe şi. administrative ...şi astfel se ţine evidenţa clară a utilităţii rheltuieiilor ,şi se iau ' huisifile heccxâfe în cazul când cheituieli'e adntinistrative '•sh’nt 'exagerate. Totodată, Direcţia Bugetului aproba toate plăţile de la Banca de Stat şi astfel înfebilneşte ‘ rolul unui control efectiv asupra utilitii plăţilor, putând să obţină prin aceasta economii importante Până fni prezent în anul 1949, fontul de economii a'depăşit'suma de 8 000.000 090 iei (suma prevăzută îîi buget), ceea ce dovedeşte că Direcţa Bugetului a dus ' o politică justă de economii. Prin acest- nousistem bugetar, planificarea tuturor cheia lor esf« ntsi uşoară, iar tenii simt repartizaţi sevve- reite tkismfflu'âîttî aiSnisiter-O altă schimbare importantă în cadrul sistemului financiar s-a introdus în ceea ce priveşte Finanţarea Economiei Naţionale. Printr-o direcţie nouă, creiată , în Februarie 1949, Ministerul de Finanţe planifică finanţarea întreprinderilor, stabilind fondul de rulment pe care poate să-l aibă fiecare întreprindere ,şi controlând totodată executarea ■ planului Tor . financiar. După cum a arătat tov. Vasile Luca, secretar al CC al PMR, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru al Finanţelor, fondul de rulment este de o importanţă decisivă în noua gospodărire a întreprinderilor. El va ajuta pe conducătorii întreprinderilor să lucreze după, norme bine determinate şi totodată re creiază condiţiile pentru a reduce în mod corespunzător preţul de cost. Prin planurile financiare se va putea controla utilitatea fiecărei Cheltueli şi astfel orice plată făcută de întreprindere, va fi în întregime controlată. Prin aplicarea principiului gospodăririi chibzuite, întreprinderea va putea să producă maimult şi cu cheltueli mai mici. Tot în cursul acestui an a fost înfiinţat Controlul Financiar. Prin acest control gestiunile întreprinderilor şi instituţiilor sunt mereu revizuite şi orice abatere de la disciplina financiarăeste sancţionată. Prin activitatea lor intensă, organele Direcţiei Controlului Financiar au adus Statului economii serioase şi au îndreptat greşelile comise de Instituţii sau Întreprinderi. S'a creiat totodată în cadru! unităţilor de contab’litate Controlul... Financiar. .Intern, un control permanent al unităţii respective la anumite ' perioade. in acest. .fel se pol îndrepta' toate greşelle l-seihnatare. Serviciu! de Control Financiar, Intern s-a şi, introdus la, auroaptoate unităţilenoastre economice, culturale, sociale, sau administrative. Prin acest serviciu putem să avem totdeauna o situaţie clară a metodei financiare a unităţii respective, ceea ce a permis să se şi ia unele măsuri prin care s’au economisit multe milioane de te! poporului muncitor. O altă problemă importantă este . Contabilitate». Normată, întreprinderile noastre nu vor păiţes7 . «£’, lucreze în condiţiuni brune până când n‘au o evidenţii contabilă bine - precizaîâo::şi 'pânt când în baza' acs*ted* nu p«î M saiîuteze te»te *!««*»tete dt predun* ţi® Şi în primul rând preţul de cost Prin Direcţia Contabilităţii Normate, Ministerul de Finanţe are astăzi dreptul să dea unităţilor instrucţiuni obligatorii în legătură cu evidenţa contabilă. Introducându-se astfel o contabilitate simplă, corespunzătoare nevoilor diferitelor unităţi, se va putea asigura executarea în condiţiuni optime a planului financiar al întreprinderilor. Tot după sistemul sovietic şi la propunerea Ministerului nostru deFinanţe, a fost introdus noul sistem de salarizare la personalul administrativ Decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949, abrogă. Statutul vechi al funcţionarilor publici şi astfel fostele privilegii dispar, creindu-se uu schimb tmn sistem just de salarizare, corespunzător calităţii şi cantităţii muncii. Prin acest sistem se asigură salarizarea după valoarea realăa muncii depusă de salariat şi totodată se întăreştecointeresarea suncţionăruluifaţă de instituţie sau întreprindere, prinprimele de producţie sau salarii personale, în general, prin noul sistem de salarizare salariul mediu al personalului administrativ şi a celui tehnic de conducere a crescut de la 4.900 lei la 7.850 lai. Orele 'suplimentare' ,sunt 'reduseîn schimb la iflinte imposibil,ceea ce asigură salariaţilor timpul liber peste cele 8 ore legale, aşa cum este garantat; pî.jiî« .-Gonstitufic. r . -Tp.t bi rnaterie ii a;icij.;i r. iu-t înfiinţată, şi Comisia pentru simplificarea şi raţionalizarea aparatului de Stat, care controlează schemele de organizare aie tu-fiiror ,,unităţiior din ţară, dă instrucţiuni pertuiplicarea:. de .scheme tip şi pentrudeltei,tarea fondului de sat;uii) Rerbifatete obţinute. în acest sens reprezintă o contribuţie reportantă adusă luptei noastre generale pentru construcţia socialistă. La propunerea Comisiei, au fost introduse scheme tip la întreprinderile industriale şi comerciale, care vor reduce în mod simţitor cheltuelile lor administrative. Lucrările Comisiei sunt efectuate de Direcţia Statelor şi Drepturilor depermonal care , contracțiit totodată executarea dispozițiunilor luate. Pentru problemeie JvâlutafF tpj. Tri..„cadru!". Mlfiistei rutai 4* iitanțe, »tei- ereiet Direcţi» -'Valutară car* ftt* (tettimrii »i ««nduci pcdjajsa firii din punctul de vedere a! valutelor. Tot în această direcţie trebue subliniate, şi atribuţiile referitoare la datoria publică, un element important în sistemul socialist, care la noi va fi organizat ulterior. O importanţă mare o are şi Direcţia Participaţiilor, organ creiat pentru societăţile mixte. Acest organ controlează şi coordonează din punct de vedere financiar activitatea unităţilor economice unde şi capitalul Statului Român are participare. Noi ştim cât ajutor ne-a dat Uniunea Sovietică prin Sovromurile creiate în ţară şi astfel putem să ne dăm seama ce importanţă are această direcţie din punctul de vedere al economiei noastre naţionale. In legătură cu impozitele asupra populaţiei, încă prin legile apărute la 1 ianuarie 1949, a fost creiat im sistem financiar nou, corespunzător Impozitul a devenit în toate sectoarele progresiv şi a stat în serviciul luptei de clasă pentru slăbirea rămăşiţelor claselor exploatatoare. Venitul cel mai mare din impozite îl realizează Statul din cifra de afaceri aşa cum este şi în Uniunea Sovietică. Cifra de afaceri devine astfel un element de control al producţiei Statului şi un venit important pentru acoperirea cheltuelilor obişnuite şi chiar pentru unele investiţii, impozitul agricol a fost deasemenea pus în serviciul luptei de clasă, ţărănimea săracă şi mijlocaşă fiind impusă cu un procent mai redus, iar chiaburimea după posibilităţile sale reale, in general, sistemul nostru actual de impozite corespunde deci principiilor socialiste şi asigura acoperirea unei părţi importante din cheltuelile Statului. În sistemul bancar au fost introduse de asentenea alte metode faţă de trecut. Banca de Stat R.P . a devenit un organ de trezorerie a Statului prin care se fac toate plătile din partea unităţilor noastre economice culturale, sociale şi administrative Prin decontări şi virări, se poate obţine astfel ca o mare parte a plăţilor să-:se, facă fără bani în numerar, ceea ce ne ajută în ceea ce priveşte creşterea valorii monetei noastre. Se realizează un control asupra tuturor plăţilor. S’a putut introduce de curând chiar şi planul de cgglă v» ajuţi pluUtearM UBACeterinaţi i* atrateţe vechi, Banca de Stat devine astfel un organ real de ajutorare a poporului muncitor; prin sucursalele sale înfiinţate acum aproape la toate reşedinţele de plasă, ea poate să efectueze toate plăţile necesare şi să coordoneze astfel în general toată activitatea financiară a unităţilor noastre. Fiind reorganizată după sistemul sovietic, această bancă poate să facă faţă nevoilor şi ne ajută efectiv în lupta noastră pentru construirea socialismului. O altă Bancă importantă este Banca de Credit penttru Investiţii care administrează sumele destinate de Guvernul nostru pentru noi investiţii. Şi această unitate are o răspundere mare, administrând multe zeci de miliarde de lei. Prin efectuarea plăţilor şi prin controlul real al executării planului, această instituţie are rolul să coordoneze din punct de vedere financiar activitatea referitoare la investiţii şi să înlăture toate greutăţile sau lipsurile existente. A fost reorganizat complet după sistemul din Uniunea Sovietică şi C.E.C.-ul, înfiinţat prin unirea a două instituţii cu atribuţii similare, acest instatut de credit are astăzi menirea de a da posibiltate oamenilor muncii să depună sumele ce se prisosesc şi să primească apoi şi o dobândă pentru banii depuşi. In această privinţă trebue să întărim încrederea oamenilor în creditul de Stat, să desvoltăm spiritul de economie în rândul maselor muncitoare, deoarece aceasta este, în primul rând, în interesul lor Aceasta trebue sa fie preocuparea de seamă a Cl E.C.-ului care va putea contribui astfel larealizarea planului de acumulări socialiste care au deasemeni un rol de primă importanţă în opera de construire a socialismului în ţara noastră. Este imposibil să redai în cadrul unui articol toate aspectele ajutorului preţios dat nouă de Uniunea Sovietică din experienţa sa în materie financiară. Ne-am rezumat deci numai la câteva din aspectele cele mai importante. Bazată pe experienţa sovietică, politica noastră financiară a făcut posibilă folosirea pentru investiţii a multor miliarde de lei, care, prin crearea de noi întreprinderi productive, vor contribui la ridicarea- nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră Tot noul sistem financiar bine închegat ne-a dat posibilitatea ca după cinci ani de la terminarea războiului să avem bani pentru construirea unui Canal de mari proporţii între Dunăre şi Marea Nagră Noul sistem de salarizare a creat deasemeni condiţiuni mai bune de trai oamenilor muncii, iar mărirea prodireniei a făcut ca şi aprovizionarea să se facă în condifun mai bune. In general deci, ajutorul primit pe această linie este de o valoare excepţională el contribuind la crearea premizelor pentru noi’ și noi victorii ale poporului nostru mtuncitor în tepte ptetiMi fibrir’** prSndliril sinteMite te ttei t* tteri. EXPERIENTA SOVIETICĂ NE-A CĂLĂUZIT IN ORGANIZAREA SISTEMULUI NOSTRU FINANCIAR de Dr. IVAN SOLYMOS Director al Statelor si Drepturilor de personal din Ministerul Finanțelor Pentru a cinsti cea de a 32-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Academia R. P. R. prin Secţia de Ştiinţa limbii, literatură şi arte şi Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Rotning, organizează o şedinţă festivă la care sunt invitaţi a lua parte toţi membrii celor două instituţii de cultură. Şedinţa va avea loc Miercuri 2 Noembrie a. c. în sala „Comedia” la ora 5 p. m. Vor lua cuvântul tovarăşii: Academician A. Toma îşi Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R.