România Liberă, ianuarie 1950 (Anul 8, nr. 1645-1669)
1950-01-16 / nr. 1657
Mihail Emînescu POEZII Editura pentru Literatură şi Artă a Uniunii Scriitorilor din R. P. R. 95 lei Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P. X, X. 108.§28, 16 Septembrie 1944, REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Constantin Miile 5-7-9 Luni 16 Ianuarie 1990 A ANUL VIII Nr. 1657 P. 6- PAGINI 4 LEI România liberă Centr. Tel.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95— * 1 an © i 1400 1 lună lei 100— N IC U L A E BELLU Cont. Cec Poştei Nr. 7796 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 ABONAMENTE: încep le 1 și 15 ale lunii 1 lună ei 120 SALARIAŢI ŞI STUDENŢI REDACTOR RESPONSABIL CITIŢI «SESIUNEA COMITETULUI EXECUTIV AL F.M.T.D. ÎNSEAMNĂ pentru noi PRILEJUL UNUI NOU AVÂNT IN MUNCĂ. TOVARĂŞE REDACTOR RESPONSABIL Cu mare bucurie am aflat din ziare că peste câteva zile se va întruni la Bucureşti, Comitetul Executiv al Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat. Este o cinste pentru tineretul nostru muncitor de a găzdui sesiunea Comitetului Executiv căci FMTD este organizaţia care înmănunchiază în rândurile ei zecile de milioane de tineri progresişti din lumea întreagă, strânşi în invincibilul front al Păcii, condus de Uniunea Sovietică şi de Marele Stalin. Pentru noi, UTM-iştii de la uzinele „Armătura“, sesiunea Comitetului Executiv al FMTD înseamnă totodată prilejul unui nou avânt în muncă. Ştiu că FMTD luptă pentru pace, pentru fericirea şi bunăstarea tinerilor din lumea întreagă. Brigada noastră de la secţia strungărie vrea să-şi dea contribuţia ei mereu mai puternică la lupta pentru apărarea păcii. Din primele zile ale noului an, tinerii din brigada noastră au pornit la lucru cu elan sporit şi rezultatele s’au văzut: liniile graficelor întrecerilor individuale urcă mereu, rebuturile au scăzut, iar calitatea pieselor ieşite din mâinile tovarăşilor s’a îmbunătăţit. Eu sunt in întrecere socialistă cu tov. Voicu Dumitru şi amândoi am hotărît, după citirea Planului de Stat pe anul 1950, să ne înmulţim eforturile de organizare a muncii noastre pentru a obţine noi succese in producţie. In cinstea sesiunii Comitetului Executiv al FMTD îmi iau următoarele angajamente: să depăşesc norma cu 80 la sută, să duc muncă de lămurire in rândul tovarăşilor, arătându-le importanţa FMTD în lupta pentru pace, să-mi ridic mereu nivelul ideologic şi profesional, să-mi însuşesc cât mai multe din metodele de lucru sovietice, cele mai înaintate din lume, să îndeplinesc cu conştiinciozitate toate însărcinările date de organizaţia UTM din întreprinderea noastră. Aştept cu mare nerăbdare sesiunea Comitetului Executiv al FMTD, căci ştiu că ea va constitui un nou prilej de manifestare şi un nou succes al luptei tineretului progresist din lumea întreagă împotriva imperialiştilor aţâţători la război, o contribuţie de seamă la rândul ei în lupta pentru făurirea unei vieţi mai bune, pentru toţi oamenii muncă NAVRAPESCU DUMITRU Strungar la uzinele „Armătura“ Vorbind despre Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg, Lenin caracteriza pe cei doi eroi ai clasei muncitoare drept „luptători care au ştiut în multe probleme, în ciuda unor greşeli, să se înalţe ca vulturii până la concepţia justă a progresului“. Viaţa şi activitatea acestora erau un model de credinţă in cauza clasei muncitoare, in soliditatea internaţională a proletariatului. Liebknecht fusese, in 1914, atunci când imperialismul german organiza declanşarea războiului, singurul dintre toţi deputaţii din parlamentul german care votase împotriva creditelor de război. Fusese singurul care ridicând glasul in acea adunare de junkeri şi de social democraţi trădători, vorbise in numele intereselor proletariatului, in favoarea păcii şi împotriva războiului. „Principalul duşman este în propria noastră ţară“, spunea el cu acel prilej. Viaţa celor doi luptători fusese presărată de ani grei de închisoare, de jertfe nenumărate, de sacrificii, o neobosită luptă pentru pace, pentru democraţie şi socialism, luptă dusă in favoarea milioanelor şi milioanelor de asupriţi. Când după sfârşitul primului război mondial, Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg pornesc in fruntea clasei muncitoare germane, cu şi mai multă dârzenie la luptă, înflăcăraţi de izbânda Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie care arătase proletariatului mondial calea eliberării sale, social democraţii trădători, ajunşi la cârma Germaniei, uneltesc un complot odios pentru asasinarea celor doi fruntaşi ai mişcării muncitoreşti. Reacţiunea germană — de la social-democraţii de dreapta până la junkeri şi monopoliştii din Ruhr —, împreună cu cercurile monopoliste internaţionale, se tem de lupta crescândă a clasei muncitoare germane care condusă de Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg îşi manifestă puternic solidaritatea cu tânărul stat al muncitorilor şi ţăranilor, creat prin Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie in răsăritul Europei. La 16 Ianuarie 1919. intr'unul din canalele răului Spree erau pescuite două cadavre. Comunicatul guvernului de trădători al lui Noske şi Scheidemann anunţa că Roza Luxemburg şi Karl Liebknecht au „fugit de sub escortă“. Astfel clasa muncitoare dădea două noi jertfe pe altarul luptei dusă cu perseverenţă împotriva exploatării, împotriva aţâţătorilor la război şi asupritorilor popoarelor. Tradiţia de luptă a celor doi eroi a fost insă continuată de Par tidul Comunist German. Făclia luptei consecvent revoluţionare a fost dusă mai departe in Germania de către tovarăşii lor de luptă in frunte cu Ernst Thaelman — care avea şi el să fie asasinat mai târziu de către hitlerişti — şi Wilhelm Pieck. Au trecut de atunci 31 de ani. Pe scena politică a Germaniei s'au petrecut multe schimbări. Statul hibrid al social-democraţilor de dreapta s-a prăbuşit ca un castel din cărţi da joc, făcând loc Germaniei hitleriste, aducând la putere astfel cel mai odios dintre toate odioasele regimuri de asuprire. Un nou război a fost declanşat de către hitleriştii pe care monopoliştii şi social democraţii de dreapta li impuseseră la conducerea Germaniei, cu scopul de a lovi in Patria Socialismului. Dar lupta eroică a Armatei Sovietice s-a terminat nu numai cu distrugerea şi prăbuşirea statului hitlerist, ci şi cu eliberarea unei bune părţi a poporului german de sub jugul exploatatorilor capitalişti. Astăzi, Republica Democrată Germană creşte pe tradiţiile vechi de luptă ale clasei muncitoare, care a jertfit printre atâţia fii şi pe Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg. Năzuinţele pentru care militează astăzi Republica Democrată Germană, înfăptuirea unei Germanii paşnice, unitare şi democratice, sunt năzuinţele care au animat tot timpul viaţa şi activitatea celor doi eroi căzuţi sub gloanţele asasine la 15 ianuarie 1919. In acelaş timp, in statul marionetă creiat de către imperialiştii anglo-americani in Germania occidentală, se încearcă permanentizarea acelor sisteme şi acelor manevre criminale, care au dus la asasinarea Rozei Luxemburg şi a lui Karl Liebknecht, la folosirea poporului german in scopuri agresive. Dar poporul muncitor german in marea lui majoritate îşi manifestă zi de zi hotărirea de a nu mai îngădui imperialiştilor să-şi pună in aplicare planurile. lată de ce, in ciuda aţâţătorilor şi a manevrelor imperialiştilor din Wall Street, poporul german luptă astăzi tot mai hotărît pe linia pe care au trasat-o luminos cei mai buni fii ai săi. Comemorarea celor 31 de ani, scurşi, de la odiosul atentat împotriva lui Karl Liebknecht şi a Rozei Luxemburg, este de aceia pentru toţi oamenii muncii cinstiţi din Germania prilej de întărire a luptei pentru unitate, pace şi democraţie, pentru strângerea prieteniei cu Marea Uniune Sovietică, forţa conducătoare a întregii omeniri progresisUj 4* 31d© ani dela asasinarea ui Karl Vebinesht a Roie's Luxemburg Şedinţa publica solemna a Academiei Republicii Populare Române pentru comemorarea lui Mihail Eminescu Academia Republicii Populare Româ,ne a ţinut Sâmbătă după amiază o şe-dinţa publică solemnă pentru comemorarea lui Mihail Eminescu dela a cărui naştere s’au împlinit 100 ani Şedinţa solemnă a Academiei RPR s-a desfăşurat într’o atmosferă de cald omagiu pentru Mihail Jiminescu, a cărui operă a fost reconsiderată, din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, şi redată poporului pe care poetul l-a iubit atât de mult. Au asistat: prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedinte de onoare al Academiei RPR, acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi şi acad. Mihail Sadoveanu, vicepreşedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ana Pauker, secretar al C.C. al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al Afacerilor Externe, Vasile Luca, secretar al C.C. al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al Finanţelor, Lotar Rădăceanu, secretar al C.C. al PMR, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, I. Chişinevschi, secretar al C.C. al PMR, Miron Constantinescu, membru in Biroul Politic al C.C. al PMR, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, dr. V Mârza, ministrul Sănătăţii, ing. N. Profiri, ministrul Comunicaţiilor, şi alţi membri ai Guvernului. Au participat, deasemeni, S. I. Kavtaradze, ambasadorul URSS, Eugen Szell, ministrul Republicii Populare Ungare şi alţi membri ai Corpului Diplomatic, precum şi I. A. Maximovschi, reprezentantul permanent al VOKS-ului în RPR. La şedinţa solemnă au luat parte şi delegaţii scriitorilor din Uniunea Sovietică, din R.P- Bulgaria şi R.P. Ungară, care participă la festivităţile pentru sărbătorirea Centenarului Eminescu, precum şi membrii Academiei RPR, numeroşi scriitori, ziarişti, etc. Prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei RPR, a deschis şedinţa solemnă, arătând că alături de întreg poporul muncitor, Academia RPR omagiază memoria lui Mihail Eminescu Poporul muncitor preţuieşte marile valori culturale ale trecutului, care o ajută în făurirea unei culturi noui, socialiste. Academia R.P.R. a însărcinat pe unul din membrii săi să întregească cercetarea în spirit ştiinţific a operei lui Mihail Eminescu Academicianul Barbu Lăzăreanu şi-a rostit comunicarea comemorativă: «Eminescu, om al cărţii». In introducerea comunicării sale, conferenţiarul a Înfăţişat marea migală cu care Eminescu — făuritor al versificaţiei moderne româneşti — dăltuia fiecare strofă, şlefuia fiecare vers, renunţând adesea la sute de versuri când nu i se păreau isbutite, pentru ca cuvintele rânduite în stihuri să exprime cu cea mai mare forţă ideile ce-i frământau mintea. Conferenţiarul a arătat, în continuare, că Eminescu a fost un iubitor al cărţilor, care a citit şi a studiat nenumărate volume. Aceste lecturi i-au îngăduit, printre altele, o cunoaştere temeinică a vechilor civilizaţii, cunoaştere care se vădeşte şi în poemul său «Egipetul». El a zugrăvit în acest poem — imagine a unei societăţi moarte — chipul «regilor pătaţi de crimă, preoţimi desfrânate». Un alt aspect al dragostei pentru cărţi şi studiu a marelui poet, este pasiunea lui pentru manuscrise vechi, pentru proverbe din popor, pline de ÎnAcad. Barbu Lăzăreanu şi-a desvoltat apoi comunicarea cu titlul «Eminescu, om al cărţii». Acad. Mihail Sadoveanu, şi-a desvoltat comunicarea cu titlul „Motive populare în poezia lui Mihail Eminescu“ pe care o publicăm în pag. a 3-a. Comunicările au fost urmărite cu viu interes de numeroasa asistenţă. La sfârşit, poetul A. Toma a recitat poemul omagial «Lui Eminescu» — scris cu prilejul împlinirii a 100 ani de la naşterea marelui poet. ACADEMICIANULUI LĂZĂREANU ţelepciune, pentru graiul bogat al poporului. Spre a-şi cumpăra un manuscris vechi, Eminescu era în stare să jertfească o bună parte din leafa sa de mizerie primită ca revizor şcolar sau ca ziarist. Lecturile şi studiile sale îi Îngăduiau lui Eminescu o necontenită lărgire a culturii sale şi a orizontului poetic Conferenţiarul a înfăţişat o altă mărturie elocventă asupra gradului în care Eminescu cunoştea prin lecturi temeinice — epoci şi oameni- E vorba de puternicul poem «împărat şi Proletar», în care descrierea Comunei din Paris dovedeşte cunoaşterea epocii respective. Acad. Barbu Lăzăreanu a încheiat arătând că în zilele noastre, zile măreţe ale construirii socialismului — la 100 de ani de la naşterea lui Eminescu — poeţii au o altă soartă decât acela pe care i-a hărăzit-o regimul burghezomoşieresc lui Eminescu. Azi, poeţii, ca şi toţi oamenii scrisului, sunt învredniciţi cu nobilul titlu de «ingineri ai sufletelor omenești», denumire pe care le-a dat-o marele conducător al popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. COMUNICAREA BARBU llllllllllllllllllllllllllll!! I» O stradă din centrul Capitalei va purta numele lui Mihail Eminescu la cadrul manifestărilor pentru sărbătorirea Centenarului naşteri lui Mihail Eminescu. Sâmbătă 14 Ianuarie, a avut loc festivitatea schimbării numelui străzii Romană, in str. Mihail Eminescu. Au luat parte la solemnitate tov. N. Voiculescu, preşedintele Comitetului Provizoriu al Capitalei, Mihai Beniuc, secretar al Uniunii Sâmbătă după amiază au sosit in Capitală membrii delegaţiei scriitorilor cehoslovaci, care participă la festivităţile din cadrul Centenarului Eminescu. Sărbătorirea TIMIŞOARA. — Sâmbătă au avut loc în întreprinderile din Timişoara mai multe manifestări în cadrul sărbătoririi Centenarului Eminescu. Membrii Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Timişoara, au vorbit despre viaţa şi opera marelui nostru poet, recitând din poeziile sale. Au luat parte un mare număr de oameni ai muncii manuale şi intelectuale. IAŞI. — In întreprinderile din Iaşi au avut loc Sâmbătă adunări festive pentru sărbătorirea centenarului naşterii lui Eminescu. Scriitorilor din R. P. R., prof. univ. Ion Ultner, Nicolae Moraru, numeroşi scriitori, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, precum şi un mare număr de oameni ai muncii. Festivitatea a fost deschisă de tov. N. Voiculesu, preşedintele Comitetului Provizoriu al Capitalei care a arătat că In semn de omagiu adus marelui poet, de azi Înainte Centenarului Eminescu Delegaţia este compusă din: Marie Majerova, Jan Rostra, Pavel Bojar şi Vilem Zavada. Oaspeţii au fost întâmpinaţi pe aeroLa Atelierele C. F. R. Nicolina Iaşi, conf. univ. Agavriloaiei Gheorghe a vorbit despre viaţa şi opera marelui nostru poet. La Manufactura de Tutun, la ETACS, ca şi la celelalte întreprinderi au vorbit membri ai Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., care au scos în relief personalitatea lui Eminescu şi rolul său în literatura românească. Pretutindeni conferinţele au fost urmate de programe artistice închinate lui Eminescu, GALAŢI. Incadrul sărbătoririi una din străzile Capitalei va purta numele lui Mihail Eminescu. Din partea Uniunii Scriitorilor din R.P.R. a luat cuvântul scriitorul Eugen Jebeieanu care a exprimat recunoştinţa scriitorilor din R.P.R. faţă de Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul reconsiderării operei lui Mihail Eminescu, port de tov. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R., Mihai Beniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor, N. Moraru şi Eugen Jebeieanu. Centenarului Eminescu, la Galaţi a avut loc conferinţa tov. Nicolae Lupaşcu, preşedintele Filialei Galaţi a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., despre „Viaţa şi opera lui Mihail Eminescu“. BUZĂU. — In sala Ateneului ,,Ilie Pintilie” In prezenţa unei numeroase asistenţe formată din muncitorii întreprinderilor din localitate, a avut loc Sâmbată o şezătoare organizată de cenaclul literar „Alexandru Schia”. In primaContinuare In pag. 5" Sosirea delegaţiei scriitorilor cehoslovaci Avitară Tov. Ana Pauker, secretar al C. C. al P. M. R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru al Afacerilor Externe, tov. Chişinevschi, secretar al C. C. al P. M. R., S. I. Kavtaradze ambasadorul U.R. S. S., delegaţii scriitorilor din Uniunea Sovietică, tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C. C. al P. M. R. preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, ascultând comunicarea academicianului Mihail Sadovanu. Şedinţa publică solemnă a Academiei RPR pentru comemorarea a 100 de ani de la naşterea lui Mihail Eminescu. 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAIL EMINESCU MIHAIL EMINESCU desen de Perahim In paginile a 2-a si a 3-a MATERIAL FESTIV ÎNCHINAT LUI MIHAIL EMINESCU în judeţul Ialomiţa au luat fiinţ pentru ridicarea de cadre tehnice din sânul ţărănimii muncitoare Îndrumarea organizaţiei de ParSub îndrumarea org. dd, la Gospodăria Agricolă de Stat «7 Noembrie» din Feteşti, a luat fiinţă in ziua de 5 Ianuarie o şcoală de şefi de cultură cu durata de 45 zile, cursurile fiind urmate de 38 de elevi. La Gospodăria Agricolă de Stat «I. L Caragiale» din comuna Dor Mărunt, s’a Muncind, cu însufleţire, pentru realizarea sarcinilor ce le revin In cadrul Planului de Stat pe 1950, muncitorii de la secţia Ill-a mecanică a atelierelor principale CFR.-Arad, au înregistrat încă din primele zile ale anului, însemnate succese în muncă, deschis de asemenea o şcoală de norm© tori cu durata de o lună de zile, având 25 elevi. Prin înfiinţarea acestor şcoli se vine in ajutorul Gospodăriilor de Stat prin ridicarea de noi cadre de conducere calificate. LAURENŢIU VOICULESCU corespondent ! Brigada de Tineret, condusă de UTAl.istul Letean Ştefan, a obţinut cea mai mare depăşire de normă pe secţie, le 196 la sută, realizând astfel peste 6 norme pe zi. GH. 1*UIA corespondent ti! SCO II Peste 2 norme zilnice pe schimb la secţia III Ateliere Principale C.F.R.-Arad In comuna Independenţa, jud. Constanţa si a amenajat o presă de ulei Populaţia muncitoare din comuna Independenţa-Constanţa simţea de multă vreme lipsa unei prese de ulei în comună, care să-i scutească de parcurgerea unor distanţe foarte mari, până la cele mai apropiate prese. Luna trecută, din iniţiativa organizaţiei de Partid comunale, problema a fost pusă în discuţie publică. Ca urmare a discuţiilor purtate şi cu ajutorul sugestiilor venite dela populaţia muncitoare, s’a hotărît amenajarea unei asemene© prese, prin utilizarea resurselor lGcnţa şi prin muncă voluntară. Curelele şi finele piese au fost procurate de la o moliră ce nu mai funcţiona, instalarea a fost executată prin muncă voluntară, şi zilele trecute, piesa de ulei a fost dată la folosinţa populaţiei din comună. M. DANIELESCU corespondent 115 muncitori urmează cursurile şcolii profesionale de la fabrica ,,Electromotor44 din Timişoara Pentru a-şi asigura cadrele tehnice necesare, conducerea fabricii «Electromotor» din Timişoara, ajutată de organizaţia de Partid, a deschis o şcoală de calificare profesională. La cursurile acestei şcoli s’au inscris un număr de 115 muncitori la ciclul I GIURGIU. Piesa de ulei din comuna Blejeşti, fiind distrusă de un incendiu, ţărănimea muncitoare a trecut cu sârg la refacerea ei. Prin munca voluntară la care şi-au dat concursul sute de ţărani săraci şi şi II. Deasemeni, pentru ciclul ill, care va începe luna viitoare, s’au înscris un număr însemnat de muncitori, dornici a-şi ridica nivelul tehnic. STANIMIROVItI FLOREA corespondent mijlocaşi, presa a putut fi dată din nou în folosinţă. Cu această ocazie s’a realizat o economie, care se ridică la sumă de lei 1.500.000 lei. BIT1CA DAN corespondent ! La presa de ulei din comuna Blejești s-au făcut economii în valoare de 1.500.000 lei