România Liberă, ianuarie 1950 (Anul 8, nr. 1645-1669)

1950-01-16 / nr. 1657

Mihail Emînescu POEZII Editura pentru Literatură şi Artă a Uniunii Scriitorilor din R. P. R. 95 lei Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P. X, X. 108.§28, 16 Septembrie 1944, REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Constantin Miile 5-7-9 Luni 16 Ianuarie 1990 A ANUL VIII Nr. 1657 P. 6- PAGINI 4 LEI România liberă Centr. Tel.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95— * 1 an © i 1400 1 lună lei 100— N I­C U L A E BELLU Cont. Cec Poştei Nr. 7796 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 ABONAMENTE: încep le 1 și 15 ale lunii 1 lună ei 120 SALARIAŢI ŞI STUDENŢI REDACTOR RESPONSABIL CITIŢI «SESIUNEA COMITETULUI EXECUTIV AL F.M.T.D. ÎNSEAMNĂ pentru noi PRILEJUL UNUI NOU AVÂNT IN MUNCĂ. TOVARĂŞE REDACTOR RESPONSABIL Cu mare bucurie am aflat din ziare că peste câteva zile se va în­truni la Bucureşti, Comitetul Exe­cutiv al Federaţiei Mondiale a Ti­neretului Democrat. Este o cinste pentru tineretul nostru muncitor de a găzdui sesiunea Comitetului Exe­cutiv căci FMTD este organizaţia care înmănunchiază în rândurile ei zecile de milioane de tineri pro­gresişti din lumea întreagă, strânşi în invincibilul front al Păcii, con­dus de Uniunea Sovietică şi de Ma­rele Stalin. Pentru noi, UTM-iştii de la uzinele „Armătura“, sesiunea Comitetului Executiv al FMTD în­seamnă totodată prilejul unui nou avânt în muncă. Ştiu că FMTD luptă pentru pace, pentru fericirea şi bunăstarea ti­nerilor din­ lumea întreagă. Briga­da noastră de la secţia strungărie vrea să-şi dea contribuţia ei mereu mai puternică la lupta pentru apă­rarea păcii. Din primele zile ale noului an, tinerii din brigada noa­stră au pornit la lucru cu elan spo­rit şi rezultatele s’au văzut: liniile graficelor întrecerilor individuale urcă mereu, rebuturile au scăzut, iar calitatea pieselor ieşite din mâi­nile tovarăşilor s’a îmbunătăţit. Eu sunt in întrecere socialistă cu tov. Voicu Dumitru şi amândoi am ho­­tărît, după citirea Planului de Stat pe anul 1950, să ne înmulţim efor­turile de organizare a muncii noa­stre pentru a obţine noi succese in producţie. In cinstea sesiunii Comitetului E­­xecutiv al FMTD îmi iau următoa­rele angajamente: să depăşesc nor­ma cu 80 la sută, să duc muncă de lămurire in rândul tovarăşilor, ară­­tându-le importanţa FMTD în lup­ta pentru pace, să-mi ridic mereu nivelul ideologic şi profesional, să-mi însuşesc cât mai multe din metodele de lucru sovietice, cele mai înaintate din lume, să îndeplinesc cu conştiinciozitate toate însărcină­rile date de organizaţia UTM din întreprinderea noastră. Aştept cu mare nerăbdare sesiu­nea Comitetului Executiv al FMTD, căci ştiu că ea va constitui un nou prilej de manifestare şi un nou succes al luptei tineretului progre­sist din lumea întreagă împotriva imperialiştilor aţâţători la război, o contribuţie de seamă la rândul ei în lupta pentru făurirea unei vieţi mai bune, pentru toţi oamenii mun­că NAVRAPESCU DUMITRU Strungar la uzinele „Armătura“ ­ V­orbind despre Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg, Lenin caracte­riza pe cei doi eroi ai clasei mun­citoare drept „luptători care au ştiut în multe probleme, în ciuda unor gre­şeli, să se înalţe ca vulturii până la concepţia justă a progresului“. Viaţa şi activitatea acestora erau un model de credinţă in cauza clasei mun­citoare, in soliditatea inter­naţională a proletariatului. Liebknecht fusese, in 1914, atunci când imperialismul german organiza declanşarea războiului, singu­rul dintre toţi deputaţii din parlamen­tul german care votase împotriva cre­ditelor de război. Fusese singurul care ridicând glasul in acea adunare de jun­­keri şi de social democraţi trădători, vorbise in numele intereselor proleta­riatului, in favoarea păcii şi împotriva războiului. „Principalul duşman este în propria noastră ţară“, spunea el cu acel prilej. Viaţa celor doi luptători fu­sese presărată de ani grei de închi­soare, de jertfe nenumărate, de sacrifi­cii, o neobosită luptă pentru pace, pen­tru democraţie şi socialism, luptă dusă in favoarea milioanelor şi milioanelor de asupriţi. Când după sfârşitul primului război mondial, Karl Liebknecht şi Roza Lu­xemburg pornesc in fruntea clasei mun­citoare germane, cu şi mai multă dârze­nie la luptă, înflăcăraţi de izbânda Ma­rei Revoluţii Socialiste din Octombrie care arătase proletariatului mondial calea eliberării sale, social democraţii trădători, ajunşi la cârma Germaniei, uneltesc un complot odios pentru asa­sinarea celor doi fruntaşi ai mişcării muncitoreşti. Reacţiunea germană — de la social-democraţii de dreapta până la junkeri şi monopoliştii din Ruhr —, împreună cu cercurile monopoliste in­ternaţionale, se tem de lupta crescândă a clasei muncitoare germane care condusă de Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg îşi manifestă puternic soli­daritatea cu tânărul stat al­ muncitori­lor şi ţăranilor, creat prin Marea Revo­luţie Socialistă din Octombrie in răsă­ritul Europei. La 16 Ianuarie 1919. intr'unul din ca­nalele răului Spree erau pescuite două cadavre. Comunicatul guvernului de trădători al lui Noske şi Scheidemann anunţa că Roza Luxemburg şi Karl Liebknecht au „fugit de sub escortă“. Astfel clasa muncitoare dădea două noi jertfe pe altarul luptei dusă cu perse­verenţă împotriva exploatării, împotriva aţâţătorilor la război şi asupritorilor popoarelor. Tradiţia de luptă a celor doi eroi a fost insă continuată de Par­­ tidul Comunist German. Făclia luptei consecvent revoluţionare a fost dusă mai departe in Germania de către to­varăşii lor de luptă in frunte cu Ernst Thaelman — care avea şi el să fie asa­sinat mai târziu de către hitlerişti — şi Wilhelm Pieck. Au trecut de atunci 31 de ani. Pe scena politică a Germaniei s'au petre­cut multe schimbări. Statul hibrid al social-democraţilor de dreapta s-a pră­buşit ca un castel din cărţi da joc, fă­când loc Germaniei hitleriste, aducând la putere astfel cel mai odios dintre toate odioasele regimuri de asuprire. Un nou război a fost declanşat de către hitleriştii pe care monopoliştii şi social democraţii de dreapta li impuse­seră la conducerea Germaniei, cu scopul de a lovi in Patria Socialismului. Dar lupta eroică a Armatei Sovietice s-a terminat nu numai cu distrugerea şi prăbuşirea statului hitlerist, ci şi cu eliberarea unei bune părţi a poporului german de sub jugul exploatatorilor ca­pitalişti. Astăzi, Republica Democrată Germană creşte pe tradiţiile vechi de luptă ale clasei muncitoare, care a jert­fit printre atâţia fii şi pe Karl Liebk­necht şi Roza Luxemburg. Năzuinţele pentru care militează astăzi Republica Democrată Germană, înfăptuirea unei Germanii paşnice, unitare şi democra­tice, sunt năzuinţele care au animat tot timpul viaţa şi activitatea celor doi eroi căzuţi sub gloanţele asasine la 15 ia­nuarie 1919. In acelaş timp, in statul marionetă creiat de către imperialiştii anglo-americani in Germania occiden­tală, se încearcă permanentizarea ace­lor sisteme şi acelor manevre criminale, care au dus la asasinarea Rozei Lu­xemburg şi a lui Karl Liebknecht, la fo­losirea poporului german in scopuri a­­gresive. Dar poporul muncitor german in marea lui majoritate îşi manifestă zi de zi hotărirea de a nu mai îngădui im­perialiştilor să-şi pună in aplicare pla­nurile. lată de ce, in ciuda aţâţătorilor şi a manevrelor imperialiştilor din Wall­ Street, poporul german luptă as­tăzi tot mai hotărît pe linia pe care au trasat-o luminos cei mai buni fii ai săi. Comemorarea celor 31 de ani, scurşi, de la odiosul atentat împotriva lui Karl Liebknecht şi a Rozei Luxemburg, este de aceia pentru toţi oamenii muncii cin­stiţi din Germania prilej de întărire a luptei pentru unitate, pace şi democra­ţie, pentru strângerea prieteniei cu Ma­rea Uniune Sovietică, forţa conducă­toare a întregii omeniri progresisUj 4* 31d© ani dela asasinarea ui Karl Vebi­nesht a Roie's Luxemburg Şedinţa publica solemna a Academiei Republicii Populare Române pentru comemorarea lui Mihail Eminescu Academia Republicii Populare Româ­,­ne a ţinut Sâmbătă după amiază o şe-­­­dinţa publică solemnă pentru comemo­rarea lui Mihail Eminescu dela a că­rui naştere s’au împlinit 100 ani Şedinţa solemnă a Academiei RPR s-a desfăşurat într’o atmosferă de cald omagiu pentru Mihail Jiminescu, a că­rui operă a fost reconsiderată, din ini­ţiativa Partidului Muncitoresc Român,­­ şi redată poporului pe care poetul l-a iubit atât de mult. Au asistat: prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedinte de onoare al A­­cademiei RPR, acad. prof. P. Constan­­tinescu-Iaşi şi acad. Mihail Sadoveanu, vicepreşedinţi ai Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale, dr. Petru Groza, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Ana Pauker, secretar al C.C. al PMR, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al Afacerilor Externe, Vasile Luca, secretar al C.C. al PMR, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al Finanţelor, Lotar Rădăcea­­nu, secretar al C.C. al PMR, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, I. Chi­­şinevschi, secretar al C.C. al PMR­, Mi­ron Constantinescu, membru in Biroul Politic al C.C. al PMR, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, dr. V Mârza, ministrul Sănătăţii, ing. N. Pro­firi, ministrul Comunicaţiilor,­­ şi alţi membri ai Guvernului. Au participat, deasemeni, S. I. Kav­­taradze, ambasadorul URSS, Eugen Szell, ministrul Republicii Populare Ungare şi alţi membri ai Corpului Di­plomatic, precum şi I. A. Maximovschi, reprezentantul permanent al VOKS-ului în RPR. La şedinţa solemnă au luat parte şi delegaţii scriitorilor din Uniunea So­vietică, din R.P- Bulgaria şi R.P. Un­gară, care participă la festivităţile pen­tru sărbătorirea Centenarului Eminescu, precum şi membrii Academiei RPR, numeroşi­ scriitori, ziarişti, etc. Prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei RPR, a deschis şedinţa so­lemnă, arătând că alături de întreg po­porul muncitor, Academia RPR omagia­ză memoria lui Mihail Eminescu Poporul muncitor preţuieşte marile valori culturale ale trecutului, care o ajută în făurirea unei culturi noui, so­cialiste. Academia R.P.R. a însărcinat pe unul din membrii săi să întregească cercetarea în spirit ştiinţific a operei lui Mihail Eminescu­ Academicianul Barbu Lăzăreanu şi-a rostit comunicarea comemorativă: «E­­minescu, om al cărţii». In introducerea comunicării sale, con­ferenţiarul a Înfăţişat marea migală cu care Eminescu — făuritor al versifi­caţiei moderne româneşti — dăltuia fie­care strofă, şlefuia fiecare vers, renun­­ţând adesea la sute de versuri când nu i se păreau isbutite, pentru ca cuvin­tele rânduite în stihuri să exprime cu cea mai mare forţă ideile ce-i frămân­tau mintea. Conferenţiarul a arătat, în continua­re, că Eminescu a fost un iubitor al cărţilor, care a citit şi a studiat nenu­mărate volume. Aceste lecturi i-au în­găduit, printre altele, o cunoaştere te­meinică a vechilor civilizaţii, cunoaşte­re care se vădeşte şi în poemul său «Egipetul». El a zugrăvit în acest poem — imagine a unei societăţi moarte — chipul «regilor pătaţi de crimă, preoţimi­ desfrânate». Un alt aspect al dragostei pentru cărţi şi studiu a marelui poet, este pa­siunea lui pentru manuscrise vechi, pentru proverbe din popor, pline de În­Acad. Barbu Lăzăreanu şi-a desvol­­tat apoi comunicarea cu titlul «Emines­­cu, om al cărţii». Acad. Mihail Sadoveanu, şi-a desvol­­tat comunicarea cu titlul „Motive popu­lare în poezia lui Mihail Eminescu“ pe care o publicăm în pag. a 3-a. Comunicările au fost urmărite cu viu interes de numeroasa asistenţă. La sfârşit, poetul A. Tom­a a recitat poemul omagial «Lui Eminescu» — scris cu prilejul împlinirii a 100 ani de la naşterea marelui poet. ACADEMICIANULUI LĂZĂREANU­ ţelepciune, pentru graiul bogat al po­porului. Spre a-şi cumpăra un manus­cris vechi, Eminescu era în stare să jertfească o bună parte din leafa sa de mizerie primită ca revizor şcolar sau ca ziarist. Lecturile şi studiile sale îi Îngăduiau lui Eminescu o necontenită lărgire a culturii sale şi a orizontului poetic­ Conferenţiarul a înfăţişat o altă măr­turie elocventă asupra gradului în care Eminescu cunoştea prin lecturi temei­nice — epoci şi oameni- E vorba de puternicul poem «împărat şi Proletar», în care descrierea Comunei din Paris dovedeşte cunoaşterea epocii respective. Acad. Barbu Lăzăreanu a încheiat a­­rătând că în zilele noastre, zile măreţe ale construirii socialismului — la 100 de ani de la naşterea lui Eminescu — poeţii au o altă soartă decât acela pe care i-a hărăzit-o regimul burghezo­­moşieresc lui Eminescu. Azi, poeţii, ca şi toţi oamenii scrisului, sunt învred­niciţi cu nobilul titlu de «ingineri ai sufletelor omenești», denumire pe care le-a dat-o marele conducător al popoare­lor, Iosif Vissarionovici Stalin. COMUNICAREA BARBU­ llllllllllllllllllllllllllll!! I» O stradă din centrul Capitalei va purta numele lui Mihail Eminescu la cadrul manifestărilor pentru sărbătorirea Centenarului naşteri l­­ui Mihail Eminescu. Sâmbătă 14 Ianuarie, a avut loc festivitatea schimbării numelui străzii Romană, in str. Mihail Eminescu. Au luat parte la solemnitate tov. N. Voiculescu, preşedintele Comi­tetului Provizoriu al Capitalei, Mi­­hai Beniuc, secretar al Uniunii Sâmbătă după amiază au sosit in Ca­pitală membrii delegaţiei scriitorilor ce­hoslovaci, care participă la festivităţile din cadrul Centenarului Eminescu. Sărbătorirea TIMIŞOARA. — Sâmbătă au avut loc în întreprinderile din Timişoara mai multe manifestări în cadrul sărbătoririi Centenarului Eminescu. Membrii Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Timişoara, au vorbit despre viaţa şi opera marelui nostru poet, recitând din poeziile sale. Au luat parte un mare număr de oa­meni ai muncii manuale şi intelectuale. IAŞI. — In întreprinderile din Iaşi au avut loc Sâmbătă adunări festive pen­tru sărbătorirea centenarului naşterii lui Eminescu. Scriitorilor din R. P. R., prof. univ. Ion Ultner, Nicolae Moraru, nume­­roşi scriitori, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor de massă, precum şi un mare număr de oameni ai muncii. Festivitatea a fost deschisă de tov. N. Voiculesu, preşedintele Co­mitetului Provizoriu al Capitalei care a arătat că In semn de omagiu adus marelui poet, de azi Înainte Centenarului Eminescu Delegaţia este compusă din: Marie Majerova, Jan Rostra, Pavel Bojar şi Vilem Zavada. Oaspeţii au fost întâmpinaţi pe aero­La Atelierele C. F. R. Nicolina Iaşi, conf. univ. Agavriloaiei Gheorghe a vor­bit despre viaţa şi opera marelui no­stru poet. La Manufactura de Tutun, la ETACS­, ca şi la celelalte întreprinderi au vor­bit membri ai Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., care au scos în relief personalitatea lui Eminescu şi ro­lul său în literatura românească. Pre­tutindeni conferinţele au fost urmate de programe artistice închinate lui Emi­nescu, GALAŢI.­­ In­­cadrul sărbătoririi una din străzile Capitalei va purta numele lui Mihail Eminescu. Din partea Uniunii Scriitorilor din R.P.R. a luat cuvântul scriitorul Eu­­gen Jebeieanu care a exprimat recu­noştinţa scriitorilor din R.P.R. faţă de Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul reconsiderării operei lui Mihail Eminescu, port de tov. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R., Mi­­hai Beniuc, secretar al Uniunii Scriito­rilor, N. Moraru şi Eugen Jebeieanu. Centenarului Eminescu, la Galaţi a avut loc conferinţa tov. Nicolae Lupaşcu, pre­şedintele Filialei Galaţi a Uniunii Scrii­torilor din R.P.R., despre „Viaţa şi ope­ra lui Mihail Eminescu“. BUZĂU. — In sala Ateneului ,,Ilie Pintilie” In prezenţa unei numeroase asistenţe formată din muncitorii între­prinderilor din localitate, a avut loc Sâm­bată o şezătoare organizată de cenaclul literar „Alexandru Schia”. In prima­­Continuare In pag. 5" Sosirea delegaţiei scriitorilor cehoslovaci Avitară Tov. Ana Pauker, secretar al C. C. al P. M. R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru al Afacerilor Externe, tov.­­ Chi­şinevschi, secretar al C. C. al P. M. R., S. I. Kavtaradze ambasadorul U.R. S. S., delegaţii scriitorilor din Uniunea Sovietică, tov. Miron Con­stantinescu, membru în Biroul Po­litic al C. C. al P. M. R. preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, ascultând comunicarea academicia­nului Mihail Sadovanu. Şedinţa publică solemnă a Academiei RPR pentru comemorarea a 100 de ani de la naşterea lui Mihail Eminescu. 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAIL EMINESCU MIHAIL EMINESCU desen de Perahim In paginile a 2-a si a 3-a MATERIAL FESTIV ÎNCHINAT LUI MIHAIL EMINESCU în judeţul Ialomiţa au luat fiinţ pentru ridicarea de cadre tehnice din sânul ţărănimii muncitoare Îndrumarea organizaţiei de Par­Sub îndrumarea org. d­d, la Gospodăria Agricolă de Stat «7 Noembrie» din Feteşti, a luat fiinţă in ziua de 5 Ianuarie o şcoală de şefi de cultură cu durata de 45 zile, cursurile fiind urmate de 38 de elevi. La Gospodăria Agricolă de Stat «I. L Caragiale» din comuna Dor Mărunt, s’a Muncind, cu însufleţire, pentru reali­zarea sarcinilor ce le revin In cadrul Planului de Stat pe 1950, muncitorii de la secţia Ill-a mecanică a atelierelor principale CFR.-Arad, au înregistrat încă din primele zile ale anului, însem­nate succese în muncă, deschis de asemenea o şcoală de norm©­ tori cu durata de o lună de zile, a­­vând 25 elevi. Prin înfiinţarea acestor şcoli se vine in ajutorul Gospodăriilor de Stat prin ridicarea de noi cadre de conducere calificate. LAURENŢIU VOICULESCU corespondent ! Brigada de Tineret, condusă de UTAl.­­istul Letean Ştefan, a obţinut cea mai mare depăşire de normă pe secţie, le 196 la sută, realizând astfel peste 6 norme pe zi. GH. 1*UIA corespondent ti! SCO II Peste 2 norme zilnice pe schimb la secţia III Ateliere Principale C.F.R.-Arad In comuna Independenţa, jud. Constanţa si a amenajat o presă de ulei Populaţia muncitoare din comuna In­dependenţa-Constanţa simţea de multă vreme lipsa unei prese de ulei în co­mună, care să-i scutească de parcurge­rea unor distanţe foarte mari, până la cele mai apropiate prese. Luna trecută, din iniţiativa organiza­ţiei de Partid comunale, problema a fost pusă în discuţie publică. Ca urmare a discuţiilor purtate şi cu ajutorul suge­stiilor venite dela populaţia muncitoare, s’a hotărî­t amenajarea unei asemene© prese, prin utilizarea resurselor lGcnţa şi prin muncă voluntară. Curelele şi fi­nele piese au fost procurate de la o moli­ră ce nu mai funcţiona, instalarea a fost executată prin muncă voluntară, şi zi­­lele trecute, piesa de ulei a fost dată la folosinţa populaţiei din comună. M. DANIELESCU corespondent 115 muncitori urmează cursurile şcolii­­ profesionale de la fabrica ,,Electromotor44 din Timişoara Pentru a-şi asigura cadrele tehnice necesare, conducerea fabricii «Electro­motor» din Timişoara, ajutată de orga­nizaţia de Partid, a deschis o şcoală de calificare profesională. La cursurile acestei şcoli s’au inscris un număr de 115 muncitori la ciclul I GIURGIU.­­ Piesa de ulei din comu­na Blejeşti, fiind distrusă de un incen­diu, ţărănimea muncitoare a trecut cu sârg la refacerea ei. Prin munca voluntară la care şi-au dat concursul sute de ţărani săraci şi şi II. Deasemeni, pentru ciclul ill, care va începe luna viitoare, s’au înscris un număr însemnat de muncitori, dornici a-şi ridica nivelul tehnic. STANIMIROVItI FLOREA corespondent mijlocaşi, presa a putut fi dată din nou în folosinţă. Cu această ocazie s’a realizat o eco­nomie, care se ridică la sumă de lei 1.500.000 lei. BIT1CA DAN corespondent ! La presa de ulei din comuna Bl­ej­ești s-au făcut economii în valoare de 1.500.000 lei

Next