România Liberă, mai 1950 (Anul 8, nr. 1746-1769)
1950-05-01 / nr. 1746
A La 28 Aprilie a apărut la Bucureşti Nr. 17/77 al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!” închinat marei sărbători a muncitorilor şi a tuturor oamenilor muncii — 1 Mai, sărbătoare care în anul acesta se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace. Articolul redacţional „Sarcinile luptei pentru pace” îl publicăm în ziarul nostru de astăzi. ■k Articolul de fond, intitulat ,,1 Mai — Ziua Solidarităţii oamenilor muncii din lumea întreagă, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările’’, l-am publicat în numărul nostru de Sâmbătă 29 Aprilie 1950. Articolele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară şi din ţările capitaliste arată deosebirea uriaşă care există între felul cum este întâmpinat 1 Mai de popoarele cu adevărat libere şi de popoarele care se află sub jugul imperialismului. In articolul „Trecerea în revistă a invincibilelor forţe de luptă ale apărătorilor păcii” Boleslav Bierut, preşedintele Partidului Muncitoresc Unit Polonez,, arată deosebit de convingător realizările poporului polonez, eliberat din robia burghezomoşierească, creşterea maturităţii lui politice, a energiei creatoare, a nivelului cultural, îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi hotărîrea de nesdruncinat de a apăra pacea prin munca şi activitatea sa intensă. Tov. Bierul arată că „Soarta fiecărui popor iubitor de libertate este indisolubil legată de desvoltarea luptei întregului lagăr al apărătorilor păcii. Poporului polonez i se cere să-şi încordeze mereu toate puterile ca să-şi birue starea de înapoiere, trista moştenire a capitalismului. Trebue să desfăşurăm cu şi mai mult curaj activitatea politică a masselor şi activitatea lor pe tărâmul producţiei, să promovăm cu şi mai mult curraj noi cadre de luptători pentru pace şi pentru socialism ! Trebue să antrenăm după noi cu şi mai mult curaj masse de milioane ale celor fără partid, să lichidăm rămăşiţele sectarismului trebue să lovim şi mai puternic în duşmanul de clasă ! II.Atreaga noastră muncă de fiecare zi trebue să fie pătrunsă şi mai mult de spiritul internaţionalismului proletar, de spiritul dragostei fierbinţi pentru Uniunea Sovietică”. Clement Gottwald, preşedintele P Partidului Comunist Cehoslovac, dă în cuvântarea sa un tablou cuprinzător al victoriilor şi întăririi Republicii Populare Cehoslovace. „Clasa muncitoare, şi împreună cu ea toţi oamenii muncii de pe teritoriul multor ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est, ca şi din întinse ţinuturi ale Asiei, ies astăzi în pieţe şi pe străzi nu ca nişte asupriţi care luptă pertru câştigarea drepturilor şi moştenirii lor legitime, ci ca stăpâni liberi la el acasă. Ei îşi trec cu încredere în revistă construcţia şi luptele lor victorioase". Şi cu toate că imperialiştii americani zăngănesc armele, agită tot felul de superbombe, mobilizează agentura social-democraţilor de dreapta, clica titoistă şi Vaticanul — forţele lagărului păcii cresc, lupta pentru pace devine tot mai viguroasă. Şi aceasta constitue forţa fiecărei ţări de democraţie populară, securitatea ei, condiţia pentru construirea paşnică a socialismului. b Articolul va fi plin de conţinut al tov. Ana Pauker, secretar al CC. al Partidului Muncitoresc Român, articol intitulat „Solidaritatea internaţională a partizanilor păcii este invincibilă !”, arată că cele două războaie deslănţuite de forţele imperialismului in putrefacţie au dus la discreditarea şi demascarea burgheziei, la o extraordinară accelerare a desvoltării revoluţionare a societăţii pe calea socialismului,, la creşterea şi întărirea influenţei Partidelor comuniste. P•■örül român, care şi-a cucerit liberea şi independenţa, apără .Cu dârzenie şi entuziasm cauza păcii. In 2 săptămâni Apelul Comitetului permanent a fost semnat de 4.300.000 de cetăţeni. „Muncind cu entuziasm în fabrici, pe ogoare şi în instituţii, luptând pentru întărirea economică a Patriei noastre, pentru sporirea capacităţii ei de apărare, pentru ridicarea nivelului material şi cultural al traiului lor, oamenii muncii din ţara noastră centri,love zi cu zi la întărirea frontului solidarităţii internaţionale a luptei pentru pace".Pntr’un important articol intitulat „60 de ani de la prima sărbătorire a zilei de 1 Mai în Germania”, Wilhelm Pieck, preşedinte al Partidului Socialist Unit din Germania arată câtă ură au nutrit timp de 60 de ani reacţiunea şi social-democraţii de dreapta faţa de ziua internaţională de luptă şi solidaritate a proletariatului, prin ce mijloace mârşave, care au mers până la vărsare de sânge, au încercat şi încearcă, ei să înăbuşe năzuinţa oamenilor muncii de a întări şi lărgi această solidaritate. Tovarăşul Pieck arată politica trădătoare a conducătorilor social-democraţiei germane, care s’a pus în slujba imperialiştilor anglo-americani. In acelaş articol se dă un tablou amănunţit al realizărilor Republicii Democrate Germane în decursul unei jumătăţi de an de existenţă, datorită sprijinului dezinteresat al Uniunii Sovietice, Republica Democrată Germană a realizat creşterea producţiei industriale şi agricole, a făcut posibilă sporirea normelor de aprovizionare, precum şi reducerea în două rânduri a preţurilor din comerţul liber de stat cu 30 la sută şi chiar mai mult, iar în toamna anului acesta a dus la desfiinţarea cartelelor de alimente. „Dar mai mult ca oricând — seriei tov. Pieck — printre lozincile noastre de 1 Mai 1950, în primul loc se află lozinca luptei pentru pace, care este totodată şi lupta pentru unitatea democrată a Gerrrrarlei. De această bază solidă a politicii noastre se vor sfărâma toate provocările intervenţioniştilor şi ale lacheilor lor germani. In ciuda oricărui fapt, ziua de 1 Mai va fi şi în Germania o viguroasa demonstraţie pentru pace, pentru democraţie, pentru socialism”. Giuseppe di Vittorio, preşedintele Federaţiei Sindicate Mondiale, scrie că clasa muncitoare din ţările capitaliste sărbătoreşte 1 Mai în atmosfera ascuţirii luptei de clasă Simptomele îngrijorătoare ale crizei generale se văd in toate ţările capitaliste. Producţia (afară de cea militară) stagnează sau scade, şomajul total şi parţial creşte neîncetat, ca şi mizeria de care suferă masse muncitoare tot mai largi. Numai în Italia numărul şomerilor totali şi parţiali depăşeşte cifra de 5 milioane. „Proletariatul mondial, sărbătorind ziua de 1 Mai 1950 sub steagul unităţii, trebue să constate că, paralel cu mizeria şi violenţele reacţiunii, singura perspectivă imediată pe care lumea imperialistă o oferă popoarelor este perspectiva uinui nou război agresiv, atomic, care omenir.ţe omenirea cu distrugerea”.. „Orice sacrificii ar cere lupta pentru pace — spune Di Vittorio — oricât de grele ar fi acestea ele vor fi mai mici decât imensele distrugeri şi exterminarea în massă a oamenilor pe care le va pricinui chiar şi un singur ceas de război. Dar întrucât forţele păcii sunt Incomparabil mai numeroase şi mai puternice decăt criminalii aţâţători la război, noi putem şi de aceea trebue să împiedicăm războiul. Noi putem şi trebue să salvăm pacea”. Î n articolul său ,SA 50-a aniversare a lui Maurice Thirez”Jacques Duclos, membru în Biroul Politic al Partidului Comunist Francez, scrie despre minunata viaţă a lui Maurice Thiez, fiu al troparului,cel mai bun discipol al tovarăşului Stalin în Franţa, conducătorul comuniştilor francezi. Ziarul mai cuprinde articolele lui Harry Pollitt, secretar ge-Englez, Marcel Cachin, membru în Biroul Politic al Partidului Comunist Francez; Fr. Joliot-Curie, președintele Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii; Mayri Ryöinä, membru în Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Finlandez. Ziarul mai publică „Note politice” de Jan Marek şi informaţii bogate despre mişcarea pentru apărarea păcii şi semnarea Apelului Comitetului Permanent. Z ffOlCt«»« »Hftt 0 ttB ttuttt.f 4. f^rdeturt gtt. Pentru pace trainică, pentru democraţie populara! Bucureşti. Organ al BirouluiInformaUyi~alHBar£tidelor»,comuniste $1, muncitorești. No. 17 (77) din 28 Aprilie 1950 PREFAŢA INSTITUTULUI MARX-ENGELS-LENIN DE PE LÂNGĂ C. C. AL P. C. (b) AL U. R. S. S. VOLUMUL 5 AL OPERELOR LUI I. V. STALIN Volumul al cincilea cuprinde lucrările scrise de I. V. Stalin ,între anii 1921—1923. Conţinutul volumului 31 constitue în cea mai mare parte articolele, rapoartele şi discursurile despre sarcinile partidului în refacerea economiei naţionale, despre formele noi ale alianţei dintre clasă muncitoare şi ţărănime în condiţiile n.e.p.-ului, despre întărirea unităţii organizatorice şi ideologice a partidului, despre formele şi metodele de realizare a legăturii dintre partid şi masse („Divergenţele noastre”, „Despre sarcinile imediate ale comunismului în Georgia şi Transcaucazia”, „Perspective”, rapoartele făcute la Congresele al X-lea şi al XII-lea ale partidului). In acest volum sunt publicate „Despre strategia şi tactica politică a comuniştilor ruşi” — schiţă de plan pentru o broşură — şi articolele „Partidul înainte şi după luarea puterii”, „In jurul problemei strategiei şi tacticii comuniştilor ruşi”, în care I. V. Stalîn desvoltă învăţătura leninistă asupra strategiei şi tacticii politice a Partidului Bolşevic. O mare parte din lucrările cuprinse în volumul al cincilea sunt consacrate desvoltării teoriei problemei naţionale, politicii naţionale a Partidului Bolşevic, construirii statului sovietic multinaţional şi elaborării principiilor fundamentale ale primei Constituţii a URSS (tezele pentru Congresele al X-lea şi al XII-lea ale partidului, rapoartele prezentate la Congresele al X-lea şi al XII-lea ale partidului şi la Consfătuirea a IV-a a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu cadrele de răspundere din republicile şi regiunile naţionale, rapoartele prezentate la Congresul al X-lea al Sovietelor din Rusia şi la primul Congres al Sovietelor din URSS, articolele „Modul de a pune problema naţională”, „Revoluţia din Octombrie şi politica naţională a comuniştilor ruşi” şi altele. In acest volum se publică pentru întâia oară articolele: „Despre strategia şi tactica politică a comuniştilor ruşi” — schiţă de plan pentru o broşură; „Proiect de platformă în problema naţională”, raportul „Măsuri practice pentru traducerea în viaţă a rezoluţiei Congresului al XII-lea al partidului în problema naţională, cuvântul de încheiere la raport şi răspunsul la diferitele cuvântări ţinute la Consfătuirea a IV-a a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu cadrele de răspundere din republicile şi regiunile naţionale. Institutul Marx-Engels-Lenin de pe lângă C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S. ANIVERSAREA UNUI AN DELA ÎNFIINŢAREA PRIMELOR DETAŞAMENTE DE PIONIERI IN R.P.R. Aniversarea unui an de la înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri în R.P.R. a fost sărbătorită Sâmbătă după amiază printr’un frumos festival al pionierilor, organizat de C.C. al U.T.M. în sala Teatrului C.G.M. Au fost de faţă: tov. Gh. Florescu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al C.C al U.T.M., Paul Cornea, I. Fazecaş şi P. Ciocan, Secretari ai C.C. al U.T.M., precum şi numeroşi activişti ai U.T.M., pionieri şi elevi. Cu acest prilej pionierii şi-au manifestat cu entuziasm dragostea faţă de Patrie, faţă de marea Uniune Sovietică eliberatoarea noastră şi pentru cel mai iubit prieten al copiilor din întreaga lume, tovarăşul Stalin. Din partea C.C. al TJ.T.JV. a luat cuvântul cu acest prilej Prunea Teodor, care după ce a adus un cald salut pionierilor, a trecut în revistă succesele importante înregistrate de organizaţiile de pionieri sub grija părintească a Partidului şi îndrumarea U.T.M.-ului. A urmat un frumos şi bogat program artistic, alcătuit din coruri, cântece, muzică instrumentală, recitări, scenete dansuri populare româneşti şi sovietice, gimnastică ritmică, care au fost puternic aplaudate. (Agerpres). Luptând pentru îndeplinirea planului cincinal stalinist (postbelic), poporul sovietic a cucerit izbânzi însemnate în refacerea şi desvoltarea economiei naţionale a U R.S.S. Prin succesele lor în muncă şi prin iniţiativa lor creatoare, oamenii sovietici, strâns uniţi în jurul Partidului Bolşevic şi al marelui Stalin, întăresc forţa şi gloria Patriei lor iubite. In Ţara Socialismului au fost create toate condiţiile prielnice iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, care îşi pot desfăşura din plin aptitudinile şi talentele. Alunea creatoare, liberă a muncitorilor, colhoznicilor şi intelectualilor constituie baza desvoltării societăţii socialiste, baza creşterii neîntrerupte a bunei stări a poporului. A ridica necontenit nivelul calitativ al producţiei, a mări productivitatea muncii, a descoperi şi a pune în funcţiune rezerve suplimentare pentru sporirea producţiei, a prelua tot ce este nou şi înaintat, toate acestea audevenit o lege a vieţii şi muncii oamenilor sovietici. Fabrica de încălţăminte „Fabniscaia Comuna” (Comuna din Paris) este iniţiatoarea unei serii întregi de mişcări admirabile în desfăşurarea întrecerii socialiste din întreprinderile industriale ale Uniunii Sovietice. Astfel, de pildă, în anul 1935, din iniţiativa lucrătorului inovator Stepan Iaşin de la secţia de inchiuit a fost organizată transmiterea metodei lui de muncă şi celorlalţi muncitori. Organizaţia de partid a sprijinit şi a răspândit atunci experienţa lui de muncă în toate secţiile fabricii. După aceea, experienţa lui Iasin a fost răspândită în toate fabricile de încălţăminte din Uniunea Sovietică. In Ianuarie 1947, V. I. Matrosov cunoscutul unchiuitor din Uniunea Sovietică, astăzi laureat al premiului „Stalin” luând cuvântul la consfătuirea de producţie a secţiei sale a spus: „Cu fiece an creşte bunăstarea poporului sovietic, cresc şi necesităţile lui în ce priveşte Încălţămintea şi alte mărfuri de larg consum. Aceasta, ne obligă pe noi, muncitorii din întreprinderile de încălţăminte, să lucrăm cu deosebită grijă, să ridicăm prin toate mijloacele productivitatea muncii şi să fabricăm încălţăminte de calitate superioară. Dacă brigada mea, a spus el, depăşeşte în mijlociu norma de lucru cu 290-300%, la noi mai sunt însă muncitori, care îndeplinesc norma de lucru numai în proporţie de 100-110%”. Vasilii Matrosov a propus să transmită experienţa sa de muncă stahanovistă muncitorilor rămaşi în urmă, pentru ca şi aceştia să-şi ridice productivitatea muncii. Organizaţia de partid a sprijinit iniţiativa lui Matrosov şi a luat toate măsurile pentru desfăşurarea, întrecerii socialiste cu scopul introducerii metodelor stahanoviste de lucru ale lui Matrosov în toată fabrica. Intre anii 1947,1949 au fost organizate în fabrică 250 şcoli stahanoviste, în care au învăţat 994 muncitori. In acest răstimp, Vasilii Matrosov a instruit personal 198 de muncitori, transmiţându-le metodele sale de lucru. Şcolile stahanoviste au ajutat muncitorilor să-şi ridice calificarea şi productivitatea muncii şi să sporească producţia. In anul 1949, datorită răspândirii largi a experienţei înaintate a celor mai buni stahanovişti, 652 de muncitori ai fabricii au îndeplinit 511 norme anuale de lucru. Urmând iniţiativa ajutorului de maistru Alexandru Ciutkih de la Combinatul de ţesături de lână „Crasnoholmsc”, muncitorii fabricii noastre au desfăşurat o largă întrecere socialistă între brigăzi şi secţii pentru producţia, de calitate superioară. Astăzi, în fabrică 96 de brigăzi sunt în întrecere, şi din acestea 66 de brigăzi au cucerit titlul de brigăzi de calitate superioară. Secţia de încălţăminte pentru copii, secţie fruntaşă în fabrică a obţinut în întrecerea socialista pe întreaga Uniune Sovietică titlul de „secţie de calitate superioară”. Prin organizarea de discuţii şi prin mijloace de propagandă vizuală, organizaţia de partid a fabricii a făcut să se întindă în măsură largă întrecerea pentru folosirea cu grijă şi economie a materiei prime, a materialelor principale şi a celor auxiliare. In urma acestei întreceri, s-au fabricat în ultimii doi ani din materialele economisite 414 mii perechi de încălţăminte peste prevederile planului. Succese admirabile a realizat brigada de tineri din secţia punerii pe calapod a încălţămintei de copii, brigadă condusă de comsomolista Lidia Vorabelnicova. In zilele de muncă stahanovista în onoarea alegerilor pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S., această brigadă a fabricat peste prevederile planului 2.313 perechi de încălţăminte, economisind totodată o cantitate de materiale auxiliare (cuie de lemn, clei, disolvanti, aţă de cismărie, etc.), care a fost deajuns pentru fabricarea a încă 1.800 perechi de încălţăminte. Brigada Lidiei Cora, Kelnicova poartă cu cinste titlul de boare de „brigadă de calitate superioară’’ şi dă, producţie de prima calitate într’o cantitate care depăşeşte cu 6% prevederile planului. La consfătuirea pentru încheerea bilanţului întrecerii socialiste de dinaintea alegerilor, Lidia Corabelnicova a luat o preţioasă iniţiativă propunând Întreceri socialiste pentru economii complexe de materiale. Ce este nou în această propunere şi în ce constă valoarea ei ? Şi până acum muncitorii din fabricile de încălţăminte au luptat pentru economia de materiale şi au realizat economii importante. Elementul nou constă în faptul că Lidia Corabelnicova n’a mai pus chestiunea economiei în general, ci a economiei complexe, a economiei absolut a tuturor materialelor, din care se pot fabrica mărfuri în plus. Dacă înainte de iniţiativa Lidiei Gorabelnicova sarcina economisirii de materiale se reducea mai ales la lupta inpotriva pierderilor şi putea fi înfăptuită prin simplă economie şi prin grija gospodărească in întrebuinţarea materialelor care intrau în producţie, etapa de azi a luptei pentru economia complexă a materialelor este o mişcare nu numai pentru economie şi grijă gospodărească, dar şi pentru o tehnologie perfecţionată, pentru o mare preciziune şi executare la un înalt nivel calitativ a fiecărei operaţii, de către fiecare muncitor. Această mişcare însemnează ridicarea întrecerii socialiste la o treaptă mai înaltă, ridicare devenită posibilă în urma neîntreruptei creşteri a nivelului cultural şi tehnic al muncitorilor sovietici. Iniţiativa brigăzii de punere pe calapod a fost primită cu căldură de toţi muncitorii secţiei de încălţăminte pentru copii. Ei şi-au luat obligaţia să fabrice peste plan până la 1 Mai 25.500 perechi de încălţăminte, din care 16.800perechi vor fi produse din materiale economisite Pentru îndeplinirea acestei obligaţii, secţia de încălţăminte pentru copii a lucrat la 3 Martie numai, cu materiale economisite şi a fabricat 4.300 perechi de încălţăminte de calitate superioară organizaţiile obşteşti ale fabricii iar toate măsurile pentru răspândirea experienţei brigăzii Lidiei Corabelnicova in toate secţiile fabricii Astfel secţia de vulcanizare la cald s-a încadrat în întrecerea socialistă pentru producţie de calitate superioară, şi pentru economie complexă, luându-şi obligaţia ca în luna Aprilie să lucreze timp de 10 ore numai cu materiale economisite şi să fabrice peste prevederile planului 5.000 pereclui de încălţăminte. Pentru obţinerea economiei complexe de materiale, concomitent cu o ridicare a calităţii producţiei, trebue ca toţi cei ce iau parte la lupta pentru economii să fie pe deplin stăpâni pe tehnică şi să cunoască la perfecţie tehnologia producţiei. In acest scop au fost înfiinţate în toate secţiunile fabricii şcoli stahanoviste. La conducerea acestor şcoli au fost atraşi e£i mai buni stahanovişti, inginerii şi personalul tehnic al fabricii. In faţa colectivului fabricii stă astăzi sarcina de a găsi nouă mijloace de economii şi de reducere în proporţii foarte mari a tuturor aşa numitelor pierderi „tehnice inevitabile’’. Economiştii şi calculatorii trebuie să găsească formele cele mai bune de evidenţă individuală şi pe brigăzile rezultatelor luptei pentru economii şi să introducă acest sistem de evidenţă în toate verigile producţiei. Una din condiţiile întrecerii socialiste pentru economia complexă este lupta pentru producţia de înaltă calitate. Nu este admis să se realizeze economii prin scăderea trăiniciei încălţămintei, sau prin sluţirea ei. Mişcarea pentru economia complexă de materii prime şi materiale, mişcare care a luat naştere în fabrica noastră de încălţăminte „Parijscaia Comuna”, a cuprins nu numai numeroşi muncitori din industria încălţămintei dar şi din celelalte ramuri ale industriei sovietice, O FABRICA UNIDE SE LUCREAZĂ DUPĂ METODE STAHANOV de M. IUDIN _ Secretarul Biroului Organizaţiei de Partid - -----------------------------——- ■ a fabricii „Parijscaia Comuria“ ROHAMA LIBERA“ O caravană de mărfuri, organizată pentru aprovizionarea satelor în judeţul Putna Pentru a sa veni în ajutorul ţărănimii muncitoare ce se află în plină campanie agricolă, cooperativele şi societăţile cctraepitalia, din njulte judeţe ale ţării au , pr^fiţsi_cSrşvape cu mărh*i; TT’NTrimie. Magazinul „Alimentara“ din Focşani a organizat o astfel de caravană care s-a deplasat într-o singură zi în Pregătirea în şcoli a viitorilor constructori ai socialismului constitue una din preocupările de seamă ale regimului nostru de democraţie populară. Condiţiile materiale în care învaţă elevii de astăzi sunt incontestabil superioare celor din trecut. La oraşe ca şi la sate, Comitetele Provizorii se îngrijesc să asigure zi de zi posibilităţi cât mai largi copiilor oamenilor muncii care învaţă carte. Această preocupare nu este însă peste tot egală. Sunt unele Comitete Provizorii care nu dau încă suficientă atenţie problemelor învăţământului. In comuna Traian din jud. Teleorman de pildă, Comitetul Provizoriu nu a dat şcolii nici un fond pentru întreţinere până comunele Vulturul, Nămoloasa sat, Nămoloasa târg şi Năneşti din judeţul Putna. Caravana a fost întâmpinată cu Wultă ’dfabfe^'ae'Tliănîdtiîf1'mtihiditoare a acestor comune. — Em. Rusu corespondent la 20 Aprilie anul acesta. Chiar cataloagele au trebuit să fie cumpărate de învăţători din salariile lor. Comitetul Provizoriu al comunei Seaca din acelaş judeţ, se preocupă deasemeni cu totul insuficient de şcoală. Dela 1 ianuarie şi până în prezent nu s’a alocat pentru întreţinerea şcolii decăt un fond de 500 lei. Secţiile învăţământ ale Comitetelor Provizorii din com. Traian şi Seaca trebue să lichideze cât mai grabnic aceste lipsuri. Ele trebue să păşească la asigurarea unor condiţii materiale cât mai bune pentru munca învăţătorilor şi a elevilor acestor două şcoli. Radu Piifstică corespondent Comitetele Provizorii din comunele Seaca , Traian-Teleorman nu se îngrijesc suficient de școli y ’ S3 ‘i £ j f în .Ti 2 nob iLij.ntlq B orss âj AZI ÎNCEPE cursa VARŞOVIA-PRAGA B AZI la ora 11.30 dimineaţa se dă plecarea în cea de a treia ediţie a marei curse cicliste internaţionale Varşovia- Praga, nr.ma din cele mai mari competiţiuni sportivei ale anului. Mai mult decât în anii trecuţi, cursa aceasta este urmărită cu mare atenţie de opinia publică sportivă internaţională. Participarea este mai numeroasă, concurenţilor dinn trecut li se alătură noii echipe reprezentative, între cari o selecţionată a cicliştilor din Republica Democrată Germană. Desfăşurându-se sub semnul luptei pentru pace a popoarelor, competiţia care începe astăzi va fi o nouă manifestare a solidarităţii tineretului din ţările democraţiei populare cu tineretul înrobit din ţările capitaliste. Prima etapă a alergării se va desfăşura în circuit închis, pe străzile şi în împrejurimile Varşoviei. Etapa măsoară 143 de km. Mâine 1 Mai se va alerga etapa a II-a, Varşovia-Lodz, pe distanţa de 185 km, iar Marţi 2 Mai etapa a IlI-a, Lodz-Wroclaw, 212 km Republica Populară Română este reprezentată în această mare îr.-trecere ciclistă de următoarea echipă naţională: Marin Niculescu, Ervant Norhadian, Gh. Negoescu, Constantin Şandru, Niculae Chicomban şi Traian Chicomban. Două elemente tinere, Voicu Niculae şi Chivu Ion, vor participa deasemeni, ca individuali. CONTROLUL MEDICAL AL CELOR CE PRACTICĂ CULTURA FIZICĂ $I SPORTUL D IN „EDITURA DE STAT” a Apărut o foarte interesantă broşură a medicului sovietic M. S. Gherner: „Controlul medical al celor ce practică cultura fizică şi sportul”. Lucrarea, care este un îndreptar pentru medici, poate fi folosită şi de antrenorii şi tehnicienii sportivi, datorită problemelor variate pe care le cuprinde şi care interesează de aproape şi pe antrenori. In introducere se arată că „condiţia cea mai importantă pentru o bună cultură fizică a populaţiei este controlul medical al sănătăţii celor ce o practică”. Lucrarea conţine mai multe capitole printre care remarcăm: Cercetarea gradului de desvoltare fizică; Analiza şi aprecierea datelor obţinute în urma măsurătorilor; Concluziile şi hotărîrile medicului, precum şi o serie de anexe printre cari: Fişa de control medical a sportivilor; Termenul la care se poate reluacultura fizică şi sportul după boli, supravegherea exerciţiilor şi a antrenamentului, etc. întreaga lucrare, bazându-se pe experienţa sportivilor şi a oamenilor de ştiinţă sovietici, conţine un material preţios pentru medicii noştri, într-o direcţie în care se simte foarte mult lipsa. Astăzi, când mişcarea noastră sportivă a pornit pe noi baze de desvoltare, pentru a cuprinde masse cât mai largi de tineret, supravegherea medicală a sportivilor este o condiţiune indispensabilă. De aceia lucrarea „Controlul medical al celor ce practică cultura fizică şi sportul” trebue citită şi studiată de cât mai mulţi medici, antrenori şi tehnicieni sportivi, fiindu-le un preţios ajutor în muntea lor. PA68Ab Ia. O delegaţie a Confederaţiei Generale a Muncii ••a plecat la Moscova pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai Vineri dimineaţa a plecat la Moscova o delegaţie a Confederaţiei Generale a Muncii pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia este compusă din tov. Mihai Mujic, membru în Biroul Executiv al C.G.M., Nichifor Stere, membru în Biroul Executiv al C.G.M., Cuderna Emil, miner, fruntaş în producţie Petrila, Cincă Maria, fruntaşă în producţie, Amzoiu Tereza, activistă C.G.M., Bărbulescu Constantin, fruntaş în producţie C.F.R., Faur Traian, inovator, fruntaş în producţie uzinele „23 August“, Frăţilă Ion, preşedintele Consiliului Sindical judeţean Prahova.. ..naivaou .. La plecarea delegaţiei au fost de faţă tov. Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii şi numeroşi activişti sindicali. Au mai fost de faţă I. A. Maximovschi, reprezentantul V. O. R. S.-ului în R.P.R. şi dr. I. Bogdan, vicepreşedintele ARLUS-ului. (Agerpres). ! De ce nu-şi îndeplineşte planul brigada V-a 1IMunteniai,Urlaţi Lipsa bunei organizări a echipelor de intervenţii şi reparaţii, nerepartizarea planificată a sarcinilor, precum şi greşita aplicare a planului technologic, au făcut ca brigada V-a din schela Petroliferei „Muntenia”-Urlaţi al cărei şef este tov. Stănescu Neculai, să fie codaşă pe întreaga schelă neîndeplinindu-şi planul pe luna Martie decât într-o proporţie de 96,20 la sută. Dacă sondorii din brigada V-a depun eforturi pentru lichidarea lipsurilor existente, nu se poate spune acelaş lucru şi despre direcţiunea schelei. Astfel, la sonda Nr. 208 din secţia Nucet, s’au făcut reparaţii dela 1 la 11 Aprilie. S’a reparat Stratul şi sonda a fost redată producţiei, însă numai pentru scurt timp căci dela data de 18 Aprilie sonda nu mai produce. Acest lucru se datoreşte faptului că direcţia tehnică a schelei nu a cercetat stratul pe baza studiului technologic, pentru a constata precis la ce adâncime trebue făcută reperforarea. Deasemenea direcţiunea technică a schelei trebue să se ocupe mai intens de sondele care intră în intervenţie pentru a urgenta programarea reparării lor. De pildă, sonda nr. 37 a fost programată cu 3 tone. In ziua de 2 Aprilie defectându-se, ea a fost scoasă din producţie. De atunci şi până în prezent, la sonda 37 nu s-a făcut decât o constatare a reparaţiilor necesare, sonda neintrând în reparaţie deoarece direcţia tehnică a schelei aştepta programarea din partea Ministerului deşi sonda era prevăzută în planul de producţie pe luna Aprilie cu 3 tone ţiţeiu pe zi. O deficienţă importantă o constituie şi felul cum sunt organizate echipele întreţinere de pe lângă brigada V-a care nu au un plan precis de lucru. De pildă, la o sondă încep intervenţiile, instrumentaţiile sau reparaţiile iar dacă între timp la altă sondă este necesară o intervenţie echipa pleacă părăsind sonda fără a o reda producţiei dacă intervenţia necesită mai mult timp. Din această cauză se produc timpi morţi prin transportul sculelor de intervenţie de la o sondă la alta, iar sondele sunt repuse în producţie cu mare întârziere. De exemplu sonda Nr. 96 stă în reparaţie de la 1 Aprilie fără ca direcţia schelei să fi cercetat în amănunt care sunt cauzele întârzierii. Sonda a stat inactivă dela 1—16 Aprilie iar sonda 97 dela 1—8 Aprilie, deşi intervenţiile necesare acestor sonde puteau fi executate într’un timp foarte scurt dacă brigada V-a ar fi avut un plan de lucru precis. Toate acestea au făcut ca la capătul celor 20 de zile ale lunei Aprilie brigada V-a de extracţie a schelei „Muntenia”-Urlaţi să nu-şi poată îndeplini programul de extracţie decât într-o proporţie de 87,2 la sută. Pentru o cât mai grabnică înlăturare a deficienţelor existente, direcţiunea schelei Urlaţi împreună cu conducerea tehnică trebue să treacă de îndată la o complectă reorganizare a sistemului de lucru din schelă. Echipele de intervenţie să aibă un plan de lucru, iar tovarăşii ingineri din secţiile de reparaţii şi exploatare să urmărească îndeaproape cum este respectat planul tehnologic. De asemenea tov. Stănescu Neculai, şeful brigăzii a V-a, împreună cu tov. Marinescu Constantin şi Marinescu Ion trebue să studieze posibilitatea împărţirii de sarcini precise fiecărui muncitor din echipă pentru ca în acest fel să se poată scurta cu mult timpul intervenţiilor, angajament de bază pe care petroliştii de la schela Urlaţi şi l-au luat în cadrul întrecerilor pentru 1, Mai. Direcţiunea schelei Urlaţi trebue să sprijine mai mult muncitorii brigăzii a V-a pentru ca întrecerile în cinstea lui 1 Mai să ducă la lichidarea lipsurilor existente. Mircea Heirescil