România Liberă, mai 1950 (Anul 8, nr. 1746-1769)

1950-05-01 / nr. 1746

A L­a 28 Aprilie a apărut la Bucu­reşti Nr. 17/77 al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!” închinat ma­rei sărbători a muncitorilor şi a tu­­turor oamenilor muncii — 1 Mai, sărbătoare care în anul acesta se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace. Articolul redacţional „Sarcinile luptei pentru pace” îl publicăm în ziarul nostru de astăzi. ■k A­rticolul de fond, intitulat ,,1 Mai — Ziua Solidarităţii oa­menilor muncii din lumea în­treagă, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările’’, l-am publicat în nu­mărul nostru de Sâmbătă 29 Aprilie 1950. A­rticolele conducătorilor parti­delor comuniste şi muncito­reşti din ţările de democraţie populară şi din ţările capita­liste arată deosebirea uriaşă care există între felul cum este întâmpi­nat 1 Mai de popoarele cu adevărat libere şi de popoarele care se află sub jugul imperialismului. In articolul „Trecerea în revistă a invincibilelor forţe de luptă ale a­­părătorilor păcii” Boleslav Bierut, preşedintele Partidului Muncitoresc Unit Polonez,, arată deosebit de con­­vingător realizările poporului polo­nez, eliberat din robia burghezo­­moşierească, creşterea maturităţii lui politice, a energiei creatoare, a nivelului cultural, îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi hotărîrea de nesdruncinat de a apăra pacea prin munca şi activitatea sa intensă. Tov. Bierul arată că „Soarta fiecărui popor iubitor de li­bertate este indisolubil legată de des­­­­voltarea luptei întregului lagăr al apărătorilor păcii. Poporului polon­­ez i se cere să-şi în­cordeze mereu toate puterile ca să-şi birue starea de înapoiere, trista moş­­tenire a capitalismului. Trebue să desfăşurăm cu şi mai mult curaj activitatea politică a masselor şi activitatea lor pe tărâmul produc­ţiei, să promovăm cu şi mai mult­ cu­­r­raj noi cadre de luptători pentru pace şi pentru socialism ! Trebue să antrenăm după noi cu şi mai mult curaj masse de milioane ale celor fără partid, să lichidăm rămăşi­­ţele sectarismului­ trebue să lovim şi mai puternic în duşmanul de clasă ! II.Atreaga noastră muncă de fiecare zi trebue să fie pătrunsă şi mai mult de spiritul internaţionalismului proletar, de spiritul dragostei fierbinţi pentru Uniunea Sovietică”. Clement Gottwald, preşedintele P P­artidului Comunist Cehoslovac, dă în cuvântarea sa un tablou cuprin­zător al victoriilor şi întăririi Repu­blicii Populare Cehoslovace. „Clasa muncitoare, şi împreună cu ea toţi oamenii muncii de pe teritoriul multor ţări din­­ Europa Centrală şi de Sud-Est, ca şi din întinse ţinuturi ale Asiei, ies astăzi în pieţe şi pe străzi nu ca nişte asupriţi care luptă per­­tru câştigarea drepturilor şi moştenirii lor legitime, ci ca stăpâni liberi la el aca­­să. Ei îşi trec cu încredere în revistă construcţia şi luptele lor victorioase". Şi cu toate că imperialiştii ame­ricani zăngănesc armele, agită tot felul de superbombe, mobilizează a­­gentura social-democraţilor de dreapta, clica titoistă şi Vaticanul — forţele lagărului păcii cresc, lup­ta pentru pace devine tot mai vigu­roasă. Şi aceasta constitue forţa fie­cărei ţări de democraţie populară, securitatea ei, condiţia pentru con­struirea paşnică a socialismului. b­ A­rticolul v­a fi plin de conţi­nut al tov. Ana Pauker, secre­tar al C­C. al Partidului Mun­citoresc Român, articol intitulat „Solidaritatea internaţională a par­tizanilor păcii este invincibilă !”, a­­rată că cele dou­ă războaie deslăn­­ţuite de forţele imperialismului in pu­trefacţie au dus la discreditarea şi demascarea burgheziei, la o extraor­dinară accelerare a desvoltării revo­luţionare a societăţii pe calea socia­lismului,, la creşterea şi întărirea influen­ţei Partidelor comuniste. P­­•■örül român, care şi-a cucerit liber­­ea şi independenţa, apără .Cu dârzenie şi entuziasm cauza păcii. In 2 săptămâni Apelul Comitetului permanent a fost semnat de 4.300.000 de cetăţeni. „Muncind cu entuziasm în fabrici, pe ogoare şi în instituţii, luptând pen­­tru întărirea e­conom­ică a Patriei noa­stre, pentru sporirea capacităţii ei de apărare, pentru ridicarea nivelului ma­­terial şi cultural al traiului lor, oa­menii muncii din ţara noastră centri,­love zi cu zi la întărirea frontului so­lidarităţii internaţionale a luptei pentru pace".P­­­ntr’un important articol intitu­­l­­at „60 de ani de la prima săr­bătorire a zilei de 1 Mai în Ger­mania”, Wilhelm Pieck, preşedinte al Partidului Socialist Unit din­ Ger­mania arată câtă ură au nutrit timp de 60 de ani reacţiunea şi­ so­­cial-democraţii de dreapta faţa de ziua internaţională de luptă şi soli­daritate a proletariatului, prin ce mijloace mârşave, care au mers­ pâ­nă la vărsare de sânge, au încercat şi încearcă, ei să înăbuşe năzuinţa oamenilor muncii de a întări şi lărgi această solidaritate. Tovară­şul Pieck arată politica trădătoare a conducătorilor social-democraţiei germane, care s’a pus în slujba im­perialiştilor anglo-americani. In acelaş articol se dă un tablou amănunţit al realizărilor Republicii Democrate Germane în decursul u­­nei jumătăţi de an de existenţă, datorită sprijinului dezinteresat al Uniunii Sovietice, Republica Demo­crată Germană a realizat creşterea producţiei industriale şi agricole, a făcut posibilă sporirea normelor de aprovizionare, precum şi reducerea în două rânduri a preţurilor din co­merţul liber de stat cu 30 la sută şi chiar mai mult, iar în toamna a­­nului acesta a dus la desfiinţarea cartelelor de alimente. „Dar mai mult ca oricând — seriei tov. Pieck — printre lozincile noastre de 1 Mai 1950, în­ primul loc se află lo­zinca luptei pentru pace, care este tot­odată şi lupta pentru unitatea demo­crată a Gerrrrar­lei. D­e această bază so­lidă a politicii noastre se vor sfărâma toate provocările intervenţioniştilor şi ale lacheilor lor germani. I­n ciuda ori­cărui fapt, ziua de 1 Mai va fi şi în Germania o viguroasa demonstraţie pentru pace, pentru democraţie, pentru socialism”. G­iuseppe di Vittori­o, preşedin­tele Federaţiei­ Sindicate Mon­diale, scrie că clasa muncitoa­re din ţările capitaliste sărbătoreşte 1 Mai în atmosfera ascuţirii luptei de clasă­ Simptomele îngrijorătoare ale cri­zei generale se văd in toate ţările capitaliste. Producţia (afară de cea militară) stagnează sau­ scade, şoma­jul total şi parţial creşte neîncetat, ca şi mizeria de care­­ suferă masse muncitoare tot­ mai largi. Numai în Italia numărul şomerilor totali şi parţiali depăşeşte cifra de 5 mi­lioane. „Proletariatul mondial, sărbătorind ziua de 1 Mai 1950 sub steagul unităţii, trebue să constate că, paralel cu mize­ria şi violenţele reacţiunii, singura pers­pectivă imediată pe care lumea impe­­ri­alistă o oferă popoarelor este pers­pectiva uinui nou­­ război agresiv, ato­mic, care omenir.­ţe omenirea cu dis­­tru­gerea”.. „Orice sacrificii ar cere lupta pentru pace — spune Di Vittorio — oricât de grele ar fi acestea ele vor fi mai mici decât imense­le distrugeri şi extermina­rea în massă a oamenilor pe care le va pricinui chiar şi un singur ceas de război. Dar întrucât forţele păcii sunt In­comparabil mai numeroase şi mai pu­ternice decăt criminalii aţâţători la război, noi putem şi de aceea trebue să împiedicăm războiul. Noi putem şi trebue să salvăm pacea”. έ ­­n articolul său ,SA 50-a aniversa­re a lui Maurice Thirez”J­acques Duclos, membru în Biroul Poli­tic al Partidului Comunist Francez, scrie despre minunata viaţă a lui Mauri­c­e Thiez, fiu al troparului,­­cel mai bun discipol al­ tovarăşului Stalin în Franţa, conducătorul comunişti­lor francezi.­ Z­iarul mai cuprinde articolele lui Harry Pollitt, secretar ge-Englez, Marcel Cachin, membru în Biroul Politic al Partidului Comu­nist Francez; Fr. Joliot-Curie, pre­ședintele Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii; Mayri Ryöinä, membru în Bi­roul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Finlandez. Z­iarul mai publică „Note poli­tice” de Jan Marek şi infor­maţii bogate despre mişcarea pentru apărarea păcii şi semnarea Apelului Comitetului Permanent. Z ffOlCt«»« »Hft­t 0 tt­­B ttuttt.f 4. f^rd­eturt gtt. Pentru pace trainică, pentru democraţie populara! Bucureşti. Organ al Biroului­­InformaUyi~alHBar£tidelor»,com­uniste $1, muncitorești. No. 17 (77) din 28 Aprilie 1950 PREFAŢA INSTITUTULUI MARX-ENGELS-LENIN DE PE LÂNGĂ C. C. AL P. C. (b) AL U. R. S. S. VOLUMUL 5 AL OPERELOR LUI I. V. STALIN Volumul al cincilea cuprinde lu­crările scrise de I. V. Stalin ,între anii 1921—1923. Conţinutul volumului 31 constitue în cea mai mare parte articolele, ra­poartele şi discursurile despre sar­cinile partidului în refacerea econo­miei naţionale, despre formele noi ale alianţei dintre clasă muncitoare şi ţărănime în condiţiile n.e.p.-ului, despre întărirea unităţii organizato­rice şi ideologice a partidului, despre formele şi metodele de realizare a legăturii dintre partid şi masse („Di­vergenţele noastre”, „Despre sar­cinile imediate ale comunismului în Georgia şi Transcaucazia”, „Pers­pective”, rapoartele făcute la Con­gresele al X-lea şi al XII-lea ale partidului). In acest volum sunt publicate „Despre strategia şi tactica poli­tică a comuniştilor ruşi” — schiţă de­ plan pentru o broşură — şi arti­colele „Partidul înainte şi după luarea puterii”, „In jurul problemei strategiei şi tacticii comuniştilor ruşi”, în care I. V. Stalîn desvoltă învăţătura leninistă asupra strate­giei şi tacticii politice a Partidului Bolşevic. O mare parte din lucrările cuprin­se în volumul al cincilea sunt con­sacrate desvoltării teoriei problemei naţionale, politicii naţionale a Parti­dului Bolşevic, construirii statului sovietic multinaţional şi elaborării principiilor fundamentale ale pri­mei Constituţii a URSS (tezele pen­tru Congresele al X-lea şi al XII-lea ale partidului, rapoartele prezentate la Congresele al X-lea şi al XII-lea ale partidului şi la Consfătuirea a IV-a a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu cadrele de răspundere din republi­cile şi regiunile naţionale, rapoartele prezentate la Congresul al X-lea al Sovietelor din Rusia şi la primul Congres al Sovietelor din URSS, ar­ticolele „Modul de a pune problema naţională”, „Revoluţia din Octom­brie şi politica naţională a comuniş­tilor ruşi” şi altele. In acest volum se publică pentru întâia oară articolele: „Despre stra­tegia şi tactica politică a comuniş­tilor ruşi” — schiţă de plan pentru o broşură; „Proiect de platformă în problema naţională”, raportul „Mă­suri practice pentru traducerea în viaţă a rezoluţiei Congresului al XII-lea al partidului în problema naţională, cuvântul de încheiere la raport şi răspunsul la diferitele cu­vântări ţinute la Consfătuirea a IV-a a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu cadrele de răspundere din repu­blicile şi regiunile naţionale. Institutul Marx-Engels-Lenin de pe lângă C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S. ANIVERSAREA UNUI AN DELA ÎNFIINŢAREA PRIMELOR DETAŞAMENTE DE PIONIERI IN R.P.R. Aniversarea unui an de la înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri în R.P.R. a fost sărbătorită Sâmbătă după amiază printr’un frumos festival al pio­nierilor, organizat de C.C. al U.T.M. în sala Teatrului C.G.M. Au fost de faţă: tov. Gh. Florescu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al C.C al U.T.M., Paul Cornea, I. Faze­­caş şi P. Ciocan, Secretari ai C.C. al U.T.M., precum şi numeroşi activişti ai U.T.M., pionieri şi elevi. Cu acest prilej pionierii şi-au mani­festat cu entuziasm dragostea faţă de Patrie, faţă de marea Uniune Sovietică eliberatoarea noastră şi pentru cel mai iubit prieten al copiilor din întreaga lume, tovarăşul Stalin. Din partea C.C. al TJ.T.JV. a luat cu­vântul cu acest prilej Prunea Teodor, care după ce a adus un cald salut pio­nierilor, a trecut în revistă succesele importante înregistrate de organizaţiile de pionieri sub grija părintească a Par­tidului şi îndrumarea U.T.M.-ului. A urmat un frumos şi bogat program artistic, alcătuit din coruri, cântece, muzică instrumentală, recitări, scenete dansuri populare româneşti şi sovietice, gimnastică ritmică, care au fost puter­nic aplaudate. (Agerpres). L­uptând pentru îndeplinirea planu­lui cincinal stalinist (postbelic), poporul sovietic a cucerit izbânzi însemnate în refacerea şi desvoltarea economiei naţionale a U R.S.S. Prin succesele lor în muncă şi prin iniţia­tiva lor creatoare, oamenii sovietici, strâns uniţi în jurul Partidului Bolşevic şi al marelui Stalin, întăresc forţa şi gloria Patriei lor iubite. In Ţara Socialismului au fost create toate condiţiile prielnice iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, care îşi pot desfăşura din plin aptitudinile şi ta­lentele. Alunea creatoare, liberă a mun­citorilor, colhoznicilor şi intelectualilor constituie baza desvoltării societăţii so­cialiste, baza creşterii neîntrerupte a bunei stări a poporului. A ridica­ necontenit nivelul calitativ al producţiei, a mări productivitatea muncii, a descoperi şi a pune în func­ţiune rezerve suplimentare pentru spo­rirea producţiei, a prelua tot ce este nou şi înaintat, toate acestea au­­devenit o lege a vieţii şi muncii oamenilor so­­vietici. Fabrica de încălţăminte „F­abniscaia Comuna” (Comuna din Paris) este ini­­ţiatoarea unei serii întregi de mişcări admirabile în desfăşurarea întrecerii so­cialiste din întreprinderile industriale ale Uniunii Sovietice. Astfel, de pildă, în anul 1935, din iniţiativa lucrătorului ino­vator Stepan Iaşin de la secţia de inchiuit a fost organizată transmiterea metodei lui de muncă şi celorlalţi muncitori. Or­ganizaţia de partid a sprijinit şi a răs­pândit atunci experienţa lui de muncă în toate secţiile fabricii. După aceea, experienţa lui Iasin a fost răspândită în toate fabricile de încălţăminte din Uni­unea Sovietică. In Ianuarie 1947, V. I. Matrosov cu­noscutul unchiuitor din Uniunea Sovie­­tică, astăzi laureat al premiului „Stalin” luând cuvântul la consfătuirea de pro­ducţie a secţiei sale a spus: „Cu fie­ce an creşte bunăstarea poporului so­­vietic, cresc şi necesităţile lui în ce pri­veşte Încălţămintea şi alte mărfuri de larg consum. Aceasta, ne obligă pe noi, muncitorii din întreprinderile de încăl­ţăminte, să lucrăm cu deosebită grijă, să ridicăm prin toate mijloacele pro­ductivitatea muncii şi să fabricăm în­călţăminte de calitate superioară. Dacă brigada mea, a spus el, depă­şeşte în mijlociu norma de lucru cu 290-300%, la noi mai sunt însă munci­tori, care îndeplinesc norma de lucru numai în proporţie de 100-110%”. Vasilii Matrosov a propus să transmi­tă experienţa sa de muncă stahanovistă muncitorilor rămaşi în urmă, pentru ca şi aceştia să-şi ridice productivitatea muncii.­­ Organizaţia de partid a sprijinit ini­ţiativa lui Matrosov şi a luat toate mă­surile pentru desfăşurarea, întrecerii so­cialiste cu scopul introducerii metode­lor stahanoviste de lucru ale lui Ma­trosov în toată fabrica. Intre anii 1947,1949 au fost organi­zate în fabrică 250 şcoli stahanoviste, în care au învăţat 994 muncitori. In acest răstimp, Vasilii Matrosov a in­­struit personal 198 de muncitori, trans­­miţându-le metodele sale de lucru. Şco­lile stahanoviste au ajutat muncitorilor să-şi ridice calificarea şi productivitatea muncii şi să sporească producţia. In anul 1949, datorită răspândirii largi a experienţei înaintate a celor mai buni stahanovişti, 652 de muncitori ai fabri­cii au îndeplinit 5­11 norme anuale de lucru. Urmând iniţiativa ajutorului de maistru Alexandru Ciutkih de la Combinatul de ţesături de lână „Crasnoholmsc”, mun­citorii fabricii noastre au desfăşurat o largă întrecere socialistă între brigăzi şi secţii pentru producţia, de calitate superioară. Astăzi, în fab­rică 96 de brigăzi sunt în întrecere, şi din acestea 66 de brigăzi au cucerit titlul de brigăzi de calitate superioară. Secţia de încălţăminte pentru copii, secţie fruntaşă în fabrică a obţinut în întrecerea socialista pe întreaga Uniune Sovietică titlul de „secţie de calitate superioară”. Prin organizarea de discuţii şi prin mijloace de propagandă vizuală, orga­nizaţia de partid a fabricii a făcut să se întindă în măsură largă întrecerea pentru folosirea cu grijă şi economie a materiei prime, a materialelor principa­le şi a celor auxiliare. In urma acestei în­treceri, s-au fabricat în ultimii doi ani din materialele economisite 414 mii perechi de încălţăminte peste prevede­rile planului. Succese admirabile a realizat brigada de tineri din secţia punerii pe calapod a încălţămintei de copii, brigadă con­dusă de comsomolista Lidia Vorabelni­­cova. In zilele de muncă stahanovista în onoarea alegerilor pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S., această brigadă a fabricat peste prevederile planului 2.313 perechi de încălţăminte, economisind totodată o cantitate de materiale auxi­liare (cuie de lemn, clei, disolvanti, aţă de cismărie, etc.), care a fost deajuns pentru fabricarea a încă 1.800 perechi de încălţăminte. Brigada Lidiei Cora­, Kelnicova poartă cu cinste titlul de boare de „brigadă de calitate superi­oară’’ şi dă, producţie de prima calitate într’o cantitate care depăşeşte cu 6% prevederile planului. La consfătuirea pentru încheerea bi­lanţului întrecerii socialiste de dinain­tea alegerilor, Lidia Corabelnicova a luat o preţioasă iniţiativă propunând În­treceri socialiste pentru economii com­plexe de materiale. Ce este nou în această propunere şi în ce constă valoarea ei ? Şi până acum muncitorii din fabricile de încălţămin­te au luptat pentru economia de mate­riale şi au realizat economii importante. Elementul nou constă în faptul că Li­dia Corabelnicova n’a mai pus chestiu­nea economiei în general, ci a economiei comp­lexe, a economiei absolut a tu­turor materialelor, din care se pot fa­brica mărfuri în plus. Dacă înainte de iniţiativa Lidiei Gora­­belnicova sarcina economisirii de mate­riale se reducea mai ales la lupta in­­potriva pi­erderilor şi putea fi înfăptuită prin simplă economie şi prin grija gos­­podărească in întrebuinţarea materiale­lor care intrau­ în producţie, etapa de azi a luptei pentru economia complexă a materialelor este o mişcare nu numai pentru economie şi grijă gospodărească, dar şi pentru o tehnologie perfecţionată, pentru o mare preciziune şi executare la un înalt nivel calitativ a fiecărei ope­raţii, de către fiecare muncitor. Aceas­tă mişcare însemnează ridicarea între­cerii socialiste la o treaptă mai înaltă, ridicare devenită posibilă în urma ne­întreruptei creşteri a nivelului cultu­ral şi tehnic al muncitorilor sovietici. Iniţiativa brigăzii de punere pe cala­pod a fost primită cu căldură de toţi muncitorii secţiei de încălţăminte pentru copii. Ei şi-au luat obligaţia să fabrice peste plan până la 1 Mai 25.500 perechi de încălţăminte, din care 16.800­­perechi vor fi produse din materiale economi­site Pentru îndeplinirea acestei obligaţii, secţia de încălţăminte pentru copii a lu­­crat la 3­ Martie numai, cu materiale economisite şi a fabricat 4.300 perechi de încălţăminte de calitate superioară organizaţiile obşteşti ale fabricii iar­ toate măsurile pentru răspândirea expe­rienţei brigăzii Lidiei Corabelnicova in toate secţiile fabricii Astfel secţia de vulcanizare la cald s-a încadrat în în­trecerea socialistă pentru producţie de calitate superioară, şi pentru economie complexă, luându-şi obligaţia ca în luna Aprilie să lucreze timp de 10 ore numai cu materiale economisite şi să fabrice peste prevederile planului 5.000 pereclui de încălţăminte. Pentru obţinerea eco­nomiei complexe de materiale, concomi­tent cu o ridicare a calităţii producţiei, trebue ca toţi cei ce iau parte la lupta pentru economii să fie pe deplin stă­pâni pe tehnică şi să cunoască la per­fecţie tehnologia producţiei. In acest scop au fost înfiinţate în toate secţiuni­le fabricii şcoli stahanoviste. La con­ducerea acestor şcoli au fost atraşi e£i mai buni stahanovişti, inginerii şi per­sonalul tehnic al fabricii. In faţa colec­tivului fabricii stă astăzi sarcina de a găsi nouă mijloace de economii şi de re­ducere în proporţii foarte mari a tuturor aşa numitelor pierderi „tehnice inevita­bile’’. Economiştii şi calculatorii trebuie să găsească formele cele mai bune de evidenţă individuală şi pe brigăzi­le re­zultatelor luptei pentru economii şi să introducă acest sistem de evidenţă în toate verigile producţiei. Una din con­diţiile întrecerii socialiste pentru eco­nomia complexă este lupta pentru pro­ducţia de înaltă calitate. Nu este admis să se realizeze economii prin scăderea trăiniciei încălţămintei, sau prin sluţi­­rea ei. Mişcarea pentru economia complexă de materii prime şi materiale, mişcare care a luat naştere în fabrica noastră de în­călţăminte „Parijscaia Comuna”, a cu­prins nu numai numeroşi muncitori din industria încălţămintei dar şi din cele­lalte ramuri ale industriei sovietice, O FABRICA UNIDE SE LUCREAZĂ DUPĂ METODE STAHANOV de M. IUDIN _ Secretarul Biroului Organizaţiei de Partid - -----------------------------——- ■ a fabricii „Parijscaia Comu­ria“ ROHAMA LIBERA“ O caravană de mărfuri, organizată pentru aprovizionarea satelor în ju­deţul Put­na Pentru a sa veni în ajutorul ţărăni­mii muncitoare ce se află în plină cam­panie agricolă, cooperativele şi socie­­­tăţile cctraepitalia, din njulte judeţe ale ţării au , pr^fi­ţsi_cSrşvape cu mărh*i; TT’N­Trimie. Magazinul „Alimentara“ din Foc­şani a organizat o astfel de caravană care s-a deplasat într-o singură zi în Pregătirea în şcoli a viitorilor con­structori ai socialismului constitue una din preocupările de seamă ale regimu­lui nostru de democraţie populară. Condiţiile materiale în care învaţă elevii de astăzi sunt incontestabil su­perioare celor din trecut. La oraşe ca şi la sate, Comitetele Provizorii se în­grijesc să asigure zi de zi posibilităţi cât mai largi copiilor oamenilor mun­cii care învaţă carte. Această preocu­pare nu este însă peste tot egală. Sunt unele Comitete Provizorii care nu dau încă suficientă atenţie proble­melor învăţământului. In comuna Traian din jud. Teleorman de pildă, Comitetul Provizoriu nu a dat şcolii nici un fond pentru întreţinere până comunele Vulturul, Nămoloasa sat, Nă­moloasa târg şi Năneşti din judeţul Putna. Caravana a fost întâmpinată cu Wult­ă ’dfab­fe^'ae'Tli­ănîdtiîf1'mtihiditoare a acestor comune. — Em. Rusu corespondent la 20 Aprilie anul acesta. Chiar cata­loagele au trebuit să fie cumpărate de învăţători din salariile lor. Comitetul Provizoriu al comunei Seaca din acelaş judeţ, se preocupă deasemeni cu totul insuficient de şcoală. Dela 1 ianuarie şi până în pre­zent nu s’a alocat pentru întreţinerea şcolii decăt un fond de 500 lei. Secţiile învăţământ ale Comitetelor Provizorii din com. Traian şi Seaca trebue să lichideze cât mai grabnic a­­ceste lipsuri. Ele trebue să păşească la asigurarea unor condiţii materiale cât mai bune pentru munca învăţăto­rilor şi a elevilor acestor două şcoli. Radu Piifstică corespondent Comitetele Provizorii din comunele Seaca , Traian-Teleorman nu se îngrijesc suficient de școli y ’ S3 ‘i £ j f î­n­ .Ti 2 n­­­ob iLij.­ntlq B orss âj AZI ÎNCEPE cursa VARŞOVIA-PRAGA B AZI la ora 11.30 dimineaţa se dă plecarea în cea de a treia ediţie a marei curse cicliste internaţionale Varşovia- Praga, nr.ma din cele mai mari compe­­tiţiuni sportivei ale anului. Mai mult decât în anii trecuţi, cursa aceasta este urmărită cu mare atenţie de opinia pu­blică sportivă internaţională. Participa­rea este mai numeroasă, concurenţilor dinn trecut li se alătură noii echipe re­­prezentative, între cari o selecţionată a cicliştilor din Republica Democrată Ger­mană. Desfăşurându-se sub semnul luptei pen­­tru­ pace a popoarelor, competiţia care începe astăzi va fi o nouă manifestare a solidarităţii tineretului din ţările demo­craţiei populare cu tineretul înrobit din ţările capitaliste. Prima etapă a alergării se va desfăşu­­ra în circuit închis, pe străzile şi în împrejurimile Varşoviei. Etapa măsoară 143 de km. Mâine 1 Mai se va alerga e­­tapa a II-a, Varşovia-Lodz, pe distanţa de 185 km, iar Marţi 2 Mai etapa a IlI-a, Lodz-Wroclaw, 212 km Republica Populară Română este re­­prezentată în această mare îr.-trecere ci­­clistă de urm­ătoarea echipă naţională: Marin Niculescu, Ervant Norhadian, Gh. Negoescu, Constantin Şandru, Niculae Chicomban şi Traian­ Chicomban. Două elemente tinere, Voicu Niculae şi Chivu Ion, vor participa deasemeni, ca indi­viduali. CONTROLUL MEDICAL AL CELOR CE PRACTICĂ CUL­TURA FIZICĂ $I SPORTUL D IN „EDITURA DE STAT” a Apărut o foarte interesantă broşură a medicului sovietic M. S. Gherner: „Controlul medi­cal al celor ce practică cultura fizică şi sportul”. Lucrarea, care este un îndreptar pen­tru medici, poate fi folosită şi de an­trenorii şi tehnicien­­ii sportivi, datorită problemelor variate pe care le cuprinde şi care interesează de aproape şi pe an­trenori. In introducere se arată că „condiţia cea mai importantă pen­tru o bună cultură fizică a populaţiei este controlul medi­cal al sănătăţii celor ce o practică”. Lu­crarea conţine mai multe capitole prin­tre care remarcăm: Cercetarea gradului de desvoltare fizică; Analiza şi aprecie­­rea datelor obţinute în urma măsură­torilor; Concluziile şi hotărîrile medicu­lui, precum şi o serie de anexe printre cari: Fişa de control medical a sportivi­lor; Termenul la care se poate relua­­cultura fizică şi sportul după boli, su­pravegherea exerciţiilor şi a antrena­mentului, etc. întreaga lucrare, bazându-se pe expe­­rienţa sportivilor şi a oamenilor de şti­­inţă sovietici, conţin­­e un material pre­ţios pentru medicii noştri, într-o direc­ţie în care se simte foarte mult lipsa. Astăzi, când mişcarea noastră sportivă a pornit pe noi baze de desvoltare, pen­tru a cuprinde masse cât mai largi de tineret, supravegherea medicală a spor­­tivilor este o condiţiun­e indispensabilă. De aceia lucrarea „Controlul medical al celor ce practică cultura fizică şi spor­tul” trebue citită şi studiată de cât mai mulţi medici, antrenori şi tehnicieni spor­­tivi, fiindu-le un preţios ajutor în munt­ea lor. PA68­Ab Ia. O delegaţie a Confederaţiei Generale a Muncii ••­­a plecat la Moscova pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai Vineri dimineaţa a plecat la Moscova o delegaţie a Confederaţiei Generale a Muncii pentru a participa la sărbăto­rirea zilei de 1 Mai. Delegaţia este compusă din tov. Mihai Mujic, membru în Biroul Executiv al C.G.M., Nichifor Stere, membru în Biroul Executiv al C.G.M­., Cuderna Emil, miner, fruntaş în producţie Petrila, Cincă Maria, frun­taşă în producţie, Amzoiu Tereza, acti­vistă C.G.M., Bărbulescu Constantin, fruntaş în producţie C.F.R., Faur Tra­ian, inovator, fruntaş în producţie uzi­nele „23 August“, Frăţilă Ion, preşe­dintele Consiliului Sindical judeţean Prahova.. ..naivaou .. La plecarea delegaţiei au fost de faţă tov. Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii şi nu­­meroşi activişti sindicali. Au mai fost de faţă I. A. Maxi­­movschi, reprezentantul V. O. R. S.-ului în R.P.R. şi dr. I. Bogdan, vicepreşe­dintele ARLUS-ului. (Agerpres). ! De ce nu-şi îndeplineşte planul brigada V-a 1IMunteniai,­Urlaţi Lipsa bunei organizări a echipelor de intervenţii şi reparaţii, nerepartizarea planificată a sarcinilor, precum şi gre­şita aplicare a planului technologic, au făcut ca brigada V-a din schela Petroli­ferei „Muntenia”-Urlaţi al cărei şef este tov. Stănescu Neculai, să fie codaşă pe întreaga schelă neîndeplinindu-şi pla­nul pe luna Martie decât într-o propor­ţie de 96,20 la sută. Dacă sondorii din brigada V-a depun eforturi pentru lichidarea lipsurilor e­­xistente, nu se poate spune acelaş lucru şi despre direcţiunea schelei. Astfel, la sonda Nr. 208 din secţia Nu­cet, s’au făcut reparaţii dela 1 la 11 Apri­lie. S’a reparat Stratul şi sonda a fost redată producţiei, însă numai pentru scurt timp căci dela data de 18 Aprilie sonda nu mai produce. Acest lucru se datoreşte faptului că direcţia tehnică a schelei nu a cercetat stratul pe baza studiului technologic, pentru a constata precis la ce adâncime trebue făcută re­­perforarea. Deasemenea direcţiunea technică a schelei trebue să se ocupe mai intens de sondele care intră în intervenţie pentru a urgenta programarea repară­rii lor. De pildă, sonda nr. 37 a fost progra­mată cu 3 tone. In ziua de 2 Aprilie defectându-se, ea a fost scoasă din pro­ducţie. De atunci şi până în prezent, la sonda 37 nu s-a făcut decât o cons­tatare a reparaţiilor necesare, sonda neintrând în reparaţie deoarece direc­ţia tehnică a schelei aştepta programa­rea din partea Ministerului deşi sonda era prevăzută în planul de producţie pe luna Aprilie cu 3 tone ţiţeiu pe zi. O deficienţă importantă o constituie şi felul cum sunt organizate echipele întreţinere de pe lângă brigada V-a care nu au un plan precis de lucru. De pildă, la o sondă încep intervenţiile, in­strumentaţiile sau reparaţiile iar dacă între timp la altă sondă este necesară o intervenţie echipa pleacă părăsind sonda fără a o reda producţiei dacă in­tervenţia necesită mai mult timp. Din această cauză se produc timpi morţi prin transportul sculelor de intervenţie de la o sondă la alta, iar sondele sunt repuse în producţie cu mare întârziere. De exemplu sonda Nr. 96 stă în repa­raţie de la 1 Aprilie fără ca direcţia schelei să fi cercetat în amănunt care sunt cauzele întârzierii. Sonda a stat inactivă dela 1—16 Aprilie iar sonda 97 dela 1—8 Aprilie, deşi intervenţiile necesare acestor sonde puteau fi exe­cutate într’un timp foarte scurt dacă brigada V-a ar fi avut un plan de lu­cru precis. Toate acestea au făcut ca la capătul celor 20 de zile ale lunei Aprilie briga­da V-a de extracţie a schelei „Munte­­nia”-Urlaţi să nu-şi poată îndeplini pro­gramul de extracţie decât într-o pro­porţie de 87,2 la sută. Pentru o cât mai grabnică înlăturare a deficienţelor existente, direcţiunea schelei Urlaţi împreună cu conducerea tehnică trebue să treacă de îndată la o complectă reorganizare a sistemului de lucru din schelă. Echipele de inter­venţie să aibă un plan de lucru, iar to­varăşii ingineri din secţiile de repara­ţii şi exploatare să urmărească îndea­proape cum este respectat planul teh­nologic. De asemenea tov. Stănescu Neculai, şeful brigăzii a V-a, împreună cu tov. Marinescu Constantin şi Marinescu Ion trebue să studieze posibilitatea împăr­ţirii de sarcini precise fiecărui munci­tor din echipă pentru ca în acest fel să se poată scurta cu mult timpul inter­venţiilor, angajament de bază pe care petroliştii de la schela Urlaţi şi l-au luat în cadrul întrecerilor pentru 1, Mai. Direcţiunea schelei Urlaţi trebue să sprijine mai mult muncitorii brigăzii a V-a pentru ca întrecerile în cinstea lui 1 Mai să ducă la lichidarea lipsurilor existente. Mircea Heirescil

Next