România Liberă, iulie 1950 (Anul 8, nr. 1796-1822)

1950-07-01 / nr. 1796

SA ASIGURĂM figurarea transportului rapid la arii şi dela alii la bazele de recepţionare, constitui o problemă însemnată in cadrul campaniei its recoltare fi colectare. Rezolvarea acestei pro­bleme înlătură situaţia ce s’ar putea crea în unele locuri atunci când din pricina drumurilor ori podeţelor stricate şi mijloacelor de transport insuficiente sau prost organizate, grănele n'ar putea fi transportate după seceriş la arie, ar rămâne pe câmp, întârziind treerişul şi aducând pierderi de recoltă. La fel se înlătură şi situaţia ce s’ar putea crea la anii când, tot din aceleaşi TRANSPORTUL motive, grănele trecrate in loc să fie transpor­tate la casele ţăranilor sau la bazele de recepţio­nare, s’ar depozita încurcând munca. Cele mai multe comisiuni judeţene operative au privit cu seriozitate această problemă şi adu­când la îndeplinire sarcinile trasate de Hotărirea C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri — în strânsă colaborare cu Comitetele provizorii — au luat toate măsurile necesare atât în ceea ce priveşte asigurarea căilor de comunicaţie cât şi in ceea ce priveşte mijloacele de transport. In alte părţi însă , în judeţul Romanaţi de pildă, RAPID LA ARN­ problema a fost rezolvată birocratic, totul im­i­­tăndu-se la menţionarea acestei probleme in instructajul trimis de la judeţ la comune. Este o dovadă a felului greşit in care este privită acea­stă problemă. Pentru a evita urmările unor asemenea greşeli rezultate dintr-o înţelegere mecanică a sarcini­lor. Comisiile operative din judeţe, plăşi şi co­mune au datoria să examineze în amănunţime problema transportului rapid al cerealelor, luând toate măsurile necesare. In jud. Covurlui, Teleorman şi Mureş problema a fost rezolvată cu succes R­ecoltarea în bune conditiuni, la timp şi fără pierderi, a cereale­lor impune luarea de măsuri pre­­gatitoare pentru asigurarea posibilită­ţilor de transport rapid la aici. In judeţul Covurlui, aceste măsuri au fost luate. Pe întreg cuprin­sul judeţului, podurile şi pode­ţele au fost reparate cu mij­oace locale, această acţiune fiind o preocu­pare serioasă a Comitetelor Provizorii. Bune trrăsuri a luat şi gospodăria a­­gricolă de­ Stat din Beşenova Nouă, ju­­deţul Timiş, care a reparat trei podeţe de pe drumul care duce la arci. In schimb, a lipsit aici prevederea — si măsurile corespunzătoare — care să asigure practicabilitatea drumului la arci în caz de ploaie. E o lipsă care ar putea să pună piedici serioase in nor­mala desfăşurare a campaniei. In judeţul Teleorman, campania de reparaţie a drumurilor a cunoscut un ritm viu. Au fost reparate drumurile de la Sfinţeşti, Belitori, Merigoala, s-au separat podeţele dintre Tulceanca-Me­­rigoala, Peretu-Albeşti şi cele spre Tro­ian şi Butculeşti. Mai mult chiar d intre Roşiori şi Tulceanca şi intre Roşiori şi Troian podeţele au fost complect schim­bate. In general, în întreaga ţară, proble­ma asigurării drumurilor la arii a fost bine rezolvată. Mai există însă, în u­­nele locuri,­­rămâneri în urmă, care trebuiesc lichidate deindată. Transpor­tul la arii şi de la arii constitue un factor important în desfăşurarea cam­paniei de recoltare şi impune — acolo unde, pentru un motiv sau altul, nu s’au luat toate măsurile necesare — e­­forturi sporite şi mobilizarea tuturor forţelor care pot şî trebue să contribue la această reuşită. Şi în jud. Ialomiţa trebuesc lichidate lipsurile care mai există B­una desfăşurare a campaniei de recoltare, depinde în bună măsură şi de planificarea a­­mănunţită a mijloacelor de trans­port. Exemplu în această privinţă sunt Gospodăriile Agricole de Stat din judeţul Mureş, care au întocmit un plan amănunţit de transport. Dar nu pretutindeni au fost luate asemenea măsuri care să asigure transportarea rapidă şi în bune con­diţiuni a cerealelor. Bunăoară în judeţul Ialomiţa nu s-a dat o sufi­cientă atenţie stabilirii bazelor de recepţionare a cerealelor. Ţăranii muncitori din comuna Dorobanţu de pildă, vor fi nevoiţi să trans­porte cerealele dela aici până la baza de recepţionare din Călăraşi, care se află la o distanţă de 30 km. Ei nu au alte mijloace de transport decât căruţele lor, deoarece Comi­tetul Provizoriu al judeţului n’a co­laborat — aşa cum s’a făcut în ju­deţul Teleorman — cu instituţiile locale pentru asigurarea unor ca­mioane necesare transportului de cereale. Este de aceea necesar ca şi în ju­deţele unde problema transportării rapide a cerealelor n’a fost rezol­vată, să se ia cât mai urgente mă­suri. Comitetele Provizorii au dato­ria de a colabora pe această linie cu instituţiile locale care dispun de mijloace de transport şi să-şi asi­gure sprijinul lor pe timpul cam­paniei de recoltare VÂNZAREA LIBERĂ A DUPĂ PREDAREA COTEI S­e înmulţeşte pe zi ce trece numă­rul hectarelor secerate pe ogoa­rele colectiviştilor şi ale ţăranilor muncitori. Treerişul a început in multe jbiucţ-c tile Uu.il. Intr’o atmosferă de sărbătoare au transportat muncitorii dela gospodăria agricolă de Stat ,,16 Februarie”, din comuna Liţa-jud. Teleorman, primele cote de cereale la centrul de recepţio­nare din Turnu Măgurele. Zeci de scrisori, care ne vin de la ţă­ranii muncitori, arată cu câtă dragoste înţeleg ei să predea cotele de cereale la colectare, socotind aceasta ca o da­torie patriotică, o sarcină de cinste pen­tru asigurarea hranei poporului nos­tru muncitor. Rodul auriu al grânelor va umple hambarele, tonele ele grâu se vor transforma în pâine. Ţăranii muncitori vor asigura prin predarea la timp a cotelor de cereale, pâinea muncitorilor, de la oraşe care la rândul lor le trimit maşini, unelte, pânză, încălţăminte şi toate mărfurile de care au nevoie. Justa aplicare a politicii colectărilor, ■-- uupa au^fiaxaya vret; pamcvuu ui«mu .h după regiune, — dă posibilitate ţăra­nului muncitor care şi-a lucrat mai bine pământul, să aibe mai multe pro­duse după colectare, atât pentru hrana familiei lui, cât şi pentru a le vinde Hotărârea Partidului şi a Guvernului, cu privire la campania de recoltare şi colectare, arată clar că ţăranii munci­tori îşi pot vinde liber produsele ce le prisosesc după predarea cotelor de ce­reale, făcând doar dovada, — prin ade­verinţa eliberată la baza de recepţio­nare — că au predat cota respectivă. Pentru ca prisosul produselor muncite cu trudă să nu cadă în mâna specu­lanţilor, în mâna chiaburilor exploata­tori, este bine însă ca ele să fie valori­ficate prin cooperative. Convingându-se practic de foloasele valorificării produselor prin cooperaţie, ţăranii muncitori se îndreaptă cu în­credere spre cooperativele de la sate unde pot găsi toate mărfurile de care au nevoie şi în acelaş timp îşi pot va­lorifica produsele la preţuri convena­bile şi avantajoase pentru ei „După cum se arată grâul la noi, — ne scrie ţăranul sărac Radu Bocai, din comuna Rusăneştii de Jos-Romanaţi — după ce voi preda cota, îmi mai ră­mâne şi mie destul pentru ca să pot trăi împreună cu nevasta şi cei doi co­pii ai mei. Ba, din prisos o să dau şi la cooperativă ca să cumpăr stambă şi pânză pentru îmbrăcăminte”. Ca Radu Bocai ne scriu zeci de ţă­rani din toate colţurile ţării. Şi vorbele lor dovedesc că ei au înţeles că vân­zând produsele la cooperative şi căpă­tând in schimb cele necesare pentru îmbrăcăminte, contribue la îmbunătă­ţirea traiului lor şi al întregului popor muncitor. De aceea, Uniunile cooperativelor de consum din toată ţara au datoria de a se îngriji de pe acum de aprovizionarea cooperativelor de la sate cu toate mărfu­rile de larg consum necesare ţărănimii muncitoare. O bună aprovizionare a cooperativelor va da posibilitate ţăranilor muncitori să-şi vândă produsele rămase după pre­darea cotelor la cooperative şi-i va ajuta în acelaş timp să întrebuinţeze cu folos banii câştigaţi, cumpărând in schimb mărfurile necesare gospodăriilor ţără­neşti. Vânzându-şi produsele prin coopera­tive, ţăranii muncitori vor pune frâu oricărei încercări de speculă şi jaf din partea chiaburilor şi vor contribui la ri­dicarea economică a satelor, la bună­starea lor şi a famililor lor. Lucia Ifanolescu PRODUSELOR LA COLECTARE ­­­­otărirea C.­­P. al P. A. R. şi a Consiliului de­­ Miniştri privind pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1950 a constituit călăuza permanentă a activităţii din această vară a organizaţiei de Partid, a Comitetului Provizoriu .Judeţean Iaşi, a tuturor organizaţiilor de măssă, precum şi a tuturor cetăţe­nilor cinstiţi din oraşul şi judeţul nostru. Aşa cum arată şi Hotărirea, rolul cel mai impor­tant in aplicarea operativă concretă a sarcinilor tra­sate a revenit Comitetului Provizoriu Judeţean. A­­cesta, pe lângă faptul că vine in contact nemijlocit cu toţi factorii răspunzători de desfăşurarea cu succes a campaniei de recoltare, treerii şi colectări, este — prin rolul sau de organ local al puterii de stat — me­nit să urmărească pe teren aplicarea justă a prevede­rilor Hotărîrii. Acest rol deosebit de important al Comitetului Pro­vizoriu Judeţean a impus Organizaţiei Judeţene de Partid să-şi îndrepte toate eforturile in vederea spri­jinirii şi îndrumării lui pentru realizarea acestor sar­cini. Chiar de la apariţia Hotărîrii, Comitetul Judeţean de Partid a ajutat Comitetul Provizoriu Judeţean în munca de popularizare şi de prelucrare a Hotărîrii, în aşa fel încât fiecare membru de partid, fiecare mem­bru al Comitetelor Provizorii şi fiecare om din ori­care muncă de răspundere să cunoască temeinic sar­cinile ce-i revin in cadrul acestei campanii. O grijă deosebită a Comitetului Judeţean de Partid a fost aceia de a urmări creiarea condiţiilor nece­sare realizării sarcinilor trasate şi respectarea strictă a termenelor prevăzute de Hotărâre. In această pri­vinţă s’au înregistrat o serie de succese Astfel, înfiinţarea Comisiei Judeţene Operative a avut loc imediat după apariţia Hotărîrii, fapt care i-a permis acesteia să ia din timp toate măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a muncilor. Comisia Ju­deţeană Operativă şi-a alcătuit un plan bazat pe sar­cinile trasate de Hotarîre, plan ce stabilea sarcini con­crete tuturor factorilor de răspundere şi care a fost inspirat din realităţile de pe teren. învăţămintele campaniei de recoltare şi colectări din anul trecut din judeţul nostru, ca şi ale campaniei de însămânţări din primăvara aceasta, au constituit o preţioasă experienţă care a ajutat Comitetul Provi­zoriu Judeţean. Astfel, activiştii Comitetului Judeţean de Partid constataseră atât în campaniile de anul trecut, cât şi in campania din primăvara aceasta, că nu există o identitate perfectă între rapoartele sosite la Comite­tul Provizoriu Judeţean şi realităţile de pe teren. Ac­tiviştii de partid au combătut cu hotărîre tendinţa ne­sănătoasă a unor factori de răspundere din Comitetele Provizorii comunale ori de plasă de a-şi umfla ra­poartele, de a prezenta situaţia nereal, de a menaja lipsurile şi slăbiciunile şi de a nu desvălui toate greu­tăţile ridicate în cale de acţiunile sabotoare ale duş­manului de clasă. In plasa Vlădeni inginerul Însărci­nat cu recepţia maşinilor agricole a încercat să aco­pere cu uşurinţă condamnabilă sabotajul unui chiabur care a căutat să sustragă o batoză de la treeris pe mo­­tivul că este complect stricată. Demascând pe acest birocrat, înrăit, activistul de partid Matei Pal­ a ară­tat că superficialitatea in îndeplinirea sarcinilor merge mână în mână cu formalismul birocratic si cu indo­lența, înlesnind astfel sabotajul duşmanului de clasă. Dar şi în alte probleme. Comitetul Judeţean de Partid a dat ajutor Comitetului Provizoriu Judeţean. Gra­ţie muncii de zi cu zi a activiştilor de Partid, răspân­diţi după un plan bine întocmit pe tot întinsul judeţu­lui, Comitetul Provizoriu Judeţean­ a fost­ ajutat să-şi inlăture­ lipsurile ivite în campaniile trecute înscriind succese deosebite. Astfel, plivitul culturilor care în anii trecuţi se fă­cea dezorganizat tocmai din cauza lipsei de cunoaş­tere a realităţii de pe teren, a fost înfăptuit anul acesta în proporţie de 95 la sută. Deasemeni praşila întâia s’a executat la timp, iar praşila a doua este executată in proporţie de 76 la sută pe întreg judeţul in această privinţă un exemplu grăitor il constitue plasa Vlădeni, care datorită muncii dusă de către Comitetul Provizo­riu de Plasă, îndrumat de Comitetul de Partid, a des­făşurat o vie activitate pe teren ajutând din plin Co­mitetele Provizorii Comunale şi a reuşit să se situeze în fruntea celorlalte plăşi ale judeţului în această cam­panie. Şi în privinţa reparării uneltelor şi maşinilor agri­cole, Organizaţia Judeţeană de Partid a dat un ajutor efectiv Comitetului Provizoriu Judeţean în respectarea termenelor prevăzute de Hotărîre. Graţie îndrumării de zi cu zi a Organizaţiilor de Partid de la S. M. T. şi Gospodăriile Agricole de Stat, aceste unităţi so­­ ­ de CONSTANTIN CARAŞ­­-­­ secretar al Comitetului Judeţean de Partid Iaşi ciariste au terminat repararea uneltelor şi maşinilor agricole înainte de termen. Acolo însă unde Comitetul Provizoriu nu a căutat să primească îndrumarea Organizaţiei Judeţene de Partid s-au ivit greşeli în muncă. Astfel, după prelucrarea Hotărîrii şi întocmirea unui plan de muncă în cadrul căruia au fost trasate sarcini precise până jos, Comitetul Provizoriu Judeţean nu a făcut un control sistematic asupra executării­ la timp şi în bune condiţiuni a acestor sarcini. In loc să se facă un control sistematic, care să constitue un spri­jin în munca Comitetelor Provizorii de Plăşi şi Co­munale, s’a făcut un control de inspecţie, în­ perioada termenelor prevăzute de Hotărîre. Acest fel defectuos de control a făcut ca în campania de reparaţie a ma­şinilor agricole din sectorul particular, unde nu s'a dat un ajutor efectiv de sus, să se rămână cu mult în urmă față de termenul prevăzut de Hotărîre. Deasemeni nu s'a urmărit antrenarea tuturor mem­brilor Comitetelor Provizorii lărgite prin creiarea unor colective, în vederea executării controlului pe teren. In loc să facă acest lucru, Comitetele Provizorii res­trânse au scos o serie de funcţionari din diferite munci, pe care i-au trimis pe teren. Pe lângă faptul că aceşti funcţionări nefiind instruiţi temeinic asupra celor ce au de făcut, nu au putut să-şi aducă la înde­plinire sarcinile trasate dar unele lucrări de birou a­r trebuit să rămână nerezolvate din lipsa funcţionarilor. O frână în buna desfăşurare a campaniei a constituit-o­s­ modul birocratic, sec, lipsit de conţinut politic, al distribuirii de către unele Comitete Provizorii a pro­ceselor verbale de impunere. In loc să se solicite aju­torul Partidului pentru formarea de echipe care să lă­­­murească dela om la om caracterul de clasă al cotelor ce trebuesc date Statului, unele Comitete Provizorii, cum­ ar fi de pildă cele din corn. Belcești, Goarnele Co­piii, etc. s’au mărginit la expedierea acestor procese verbale prin guarzi comunali. Unele lipsuri se datoresc şi modului in care au lu­crat o serie de Comitete Provizorii dela plăşi şi co­mune. Comitetul Provizoriu al plăşîi Gopou nu a ana- • lizat împreună cu Comitetul de Partid lipsurile ivite pe teren. Nu este de mirare atunci că tocmai plasa Copou s'a situat în coada celorlalte plăşi în ceea ce priveşte pregătirea batozelor pentru treer şi efectuarea praşilei. Una din cele mai serioase lipsuri o constitue insă faptul că nu s'a dat suficientă atenţie sectorului so­cialist. Aşa este cazul Comitetului Provizoriu al plăşii Podul Iloaiei, care nepreocupându-se de felul cum S. M. T. îşi desfăşoară munca de reparaţie a maşini­lor, a împiedicat ca acestea să poată îndeplini cu mult mai devreme sarcinile ce-i reveneau. Chiar dacă la început s’au obţinut o serie de suc­cese, in actuala campanie agricolă, Comitetul Provi­zoriu Judeţean nu a căutat să le desvolte la maximum, ci îmbătat de succesele iniţiale a lăsat ca lucrurile să meargă dela sine. Astfel succesele de prim moment obţinute în privinţa reparaţiilor la S. M. T. şi Gospo­dăriile Agricole de Stat nu au constituit un imbold pentru lărgirea succeselor în celălalt sector, ci a fost urmat de o delăsare in muncă. Din această cauză, ter­menele fixate de Hotărîre privind terminarea repara­ţiilor şî a desinfectării magaziilor, verificarea şi re­pararea cântarelor necesare recepţionării, etc. nu au fost respectate. Cea mai serioasă lipsă a Comitetului Provizoriu o constitue faptul că el nu a folosit din plin şi peste tot ajutorul pe care puteau şi trebuiau să-l dea organiza­ţiile de massă, Frontul Plugarilor, U. F. D. R., U.T.M., etc., sprijin, care dacă ar fi venit la timp ar fi uşurat munca Comitetului Provizoriu Judeţean şi ar fi creiat posibilităţile necesare desfăşurării cu tot mai mare succes a acestei campanii. Cu toate aceste lipsuri, ac­tuala campanie agricolă se caracterizează printr'un avânt încă neîntâlnit in judeţul nostru, avânt care poartă amprenta atitudinii noi a oamenilor muncii şi in special a ţărănimii muncitoare, care merge tot mai hotarita pe drumul construirii socialismului Faţă de amploarea acestei campanii, în faţa Comi­tetului Provizoriu Judeţean şi a Comitetului Judeţean de Partid, ca îndrumător al acestuia, stau sarcini din ce in ce mai mari. Comitetul Provizoriu Judeţean trebue să-şi îndrepte în, momentul de faţă atenţia în special asupra alegerii cadrelor necesare in agricultură, asupra sporirii vigi­lenţei de clasă, asupra sprijinirii din toate puterile a sectorului socialist din agricultură, asupra populari­­zării şi încetăţeniri metodelor avansate de lucru. Din lipsurile şi din realizările arătate mai sus se desprinde limpede că majoritatea Comitetelor Provi­zorii comunale şi de plasă, deşi au obţinut unele suc­cese nu au antrenat îndeajuns întreaga massă a ţără­nimii muncitoare la organizarea campaniei. Pentru în­tărirea legăturii cu massele, se impune deci ca toate Comitetele Provizorii să facă regulat dări de seamă în faţa oamenilor muncii spre a-i antrena în această cam­panie. Trebue intensificată deasemeni, sub cele mai variate forme, munca de agitaţie, de lămurire de la om la om. Ridicarea nivelului politic şi ideologic, precum şi însuşirea cât mai temeinică a sarcinilor ce decurg din Hotărîre şi din Decretul privind campania de recole,­tare, constituie una din sarcinile centrale ale Comite­telor Provizorii. In această privinţă, este necesară par­ticiparea în număr cât mai mare’şi in mod regulat a membrilor Comitetelor Provizorii la cercurile de lec­tură şi la cursurile duminicale. In cadrul acestor cercuri şi cursuri o atenţie deosebită va trebui acordată popularizării la maximum a strângerii recoltei in U. R. S. S., aceasta constituind un minunat îndreptar în activitatea ţărănimii muncitoare din judeţul nostru în această campanie. Dezvoltarea in cel mai înalţi grad a vigilenţei de clasă trebue să stea mereu în centrul preocupărilor tuturor. Având vie în minte ex­­pe­rienţa anilor trecuţi, pătrunşi cât mai puternic de faptul că duşmanul de clasă caută să l lovească sub toate formele, Comitetele Provizorii, îndrumate de Partid, au datoria să asigure securitatea culturilor, întărind paza pe câmp, folosind pentru aceasta pe cei mai buni membri de Partid, pe cei mai cin­sti­ţi ţărani muncitori din organizaţiile de massă, şefi de tarlale care s-au evidenţiat prin felul conştiincios de a-şi duce munca. Desfăşurând la timp şi în bune condiţiuni marea bătălie a recoltării şi colectării, antrenând în această muncă întreaga ţărănime muncitoare, primind într’o mai mare măsură îndrumările Partidului, Comitetul Provizoriu Judeţean Iaşi va reuşi să facă din cam­pania de recoltare şi colectare din acest an, una din cele mai măreţe victorii în lupta pentru o recoltă îm­belşugată, pentru pace şi socialism. I. COMITETUL PROVIZORIU JUDEŢEAN IAŞI TREBUE SĂ-ŞI MĂREASCĂ EFORTURILE PENTRU OBŢINEREA UNEI RECOLTE ÎMBELŞUGATE „ROMANIA HUER­A" In Romanaţi s’a organizat la judeţ, dar... nu s’a realizat nimic în plăşi şi comune A­sigurarea mijloacelor de transport in timpul campaniei de recoltare trebue să fie una din preocupă­rile de seamă ale Comitetelor Provizorii in actuala perioadă. In cele mai multe judeţe din ţară, Comitetele Provizorii ju­deţene, de plăşi şi comunale s-au îngri­jit din timp de această problemă, alcă­tuind planuri concrete de muncă. Aşa de pildă, Comitetul Provizoriu al judeţului Teleorman a avut grijă să dea instrucţiuni Comitetelor Provizorii de plăşi şi comunale, indicându-le felul în care trebue să planifice mijloacele de transport, pentru a se asigura — în cele mai bune condiţiuni — transporta­rea snopilor de la câmp pe arii şi a co­telor dela arii la bazele de recepţio­nare. In afară de planificarea mijloacelor de transport existente în fiecare comună, Comitetul Provizoriu al judeţului Teleor­man a cerut dela Uniunea cooperative­lor de consum a judeţului, ca in timpul treerişului camioanele Uniunii să fie întrebuinţate — numai dacă va fi ne­voie — pentru a transporta cotele şi u­­rumul dela aici la bazele de recepţionare. Şi pentru Comitetul Provizoriu al ju­deţului Romanaţi, această problemă a fost o preocupare în muncă. Aceasta se vede din instrucţiunile pe care Comitetul Provizoriu al judeţului le-a transmis plăşilor, în legătură cu felul cum trebuesc planificate mijloa­cele de transport. In instrucţiuni se pre­vedea un amănunt tot ce trebue făcut. Numai că limitându-se la a da ins­trucţiuni şi necontrolând punerea lor în practică, Comitetul Provizoriu al jude­ţului Romanaţi nu a realizat mai nimic în această direcţie. In cele mai multe comune din acest judeţ, asigurarea şi planificarea mijloacelor de transport nu a constituit până în prezent o preocu­pare a Comitetelor Provizorii. „Au ei oamenii saci şi căruţe! Ştiu ei că trebue să aducă grâul la aiii şi cotele la bazele de recepţionare! Ce să ne mai amestecăm noi in această problemă”, spune, de pildă, tovarăşul Iova Dumi­tru, secretarul Comitetului Provizoriu din comuna Scărişoara, plasa Stoeneşti. Că oamenii au saci şi căruţe este foarte adevărat, insă s’ar putea întâm­pla ca în timpul treerişului — şi aceasta din cauza neplanificării, — să se ivească o lipsă a mijloacelor de transport şi atunci treerişul ar stagna. Or, dacă de pe acum s’ar lua măsuri pentru o justă planificare a mijloacelor de transport, desigur că treerişul va decurge în cele mai bune condiţiuni. Este deci de datoria Comitetului Pro­vizoriu al judeţului Romanaţi, de a se preocupa mai îndeaproape, pentru ca toate Comitetele Provizorii de plăşi şi comunale să puie in practică instruc­ţiunile primite. Comitetele Provizorii din comunele Scărişoara, Stoeneşti, Vişina-Veche, Ji­­eni, Rusa şi altele, care nu au acordat nici o importanţă acestei probleme, tre­­bue să pornească deindată — și aceasta cu sprijinul Comitetului Provizoriu de plasă — la alcătuirea planurilor de muncă privind organizarea in cele mai bune condiţiuni a mijloacelor de trans­port pentru timpul campaniei. ^ , --------------------------------------------~ • Importante economii prin introducerea «Contului personal de economii* Acţiunea pentru realizarea de eco­nomii capătă forme tot mai organi­zate în întreprinderile din întreaga ţară. In numeroase fabrici s-au in­trodus ,,conturile personale de eco­nomii care permit ţinerea unei evi­denţe precise a economiilor realizate. Acest sistem de evidenţă a fost in­trodus de curând şi la fabrica „Am­balajul Metalic“ din Timişoara, dând­ din primele zile frumoase rezultate. Astfel, tov. Purcell Aurel de la sec­ţia email, prin revalorificarea emai­lului neîntrebuinţat în trecut, a adus întreprinderii o economie de 233.940 lei, iar prin modificarea cuptorului de ars, email de 19.656 lei. La fel, prin fabricarea după o reţetă pro­prie a pastei de şlefuit, a economisit lunar 8130 lei. Totalul economiilor trecute în contul său personal într-o singură lună este de 263.058 lei. Reducând timpul de lucru la con­fecţionarea cutiilor de cremă prin re­ducerea operaţiunilor, tov. Toth Ca­rol de la secţia presă, a înscris în contul său personal suma de 51.235 lei, in total suma economisită până acum atinge 82.300 lei. Tov. Peres Carol, de la secţia lito­grafie, prin confecţionarea de hârtie litografică în atelier a reuşit să în­scrie în contul său personal suma de 18.250 lei economisiţi. Alţi numeroşi muncitori şi tehni­cieni au realizat deasemeni impor­tante economii. PETRE ACHIMESCU Coresp. voluntar ... •• ——- . ■ t - "i- '■ ............................. .......... PAGINA 3 In cadrul Zilelor Medicala Româno-Sovietice ~ T ----------------------------| MEMBRII DELEGAŢIEI SOVIETICE, IN VIZITĂ LA INSTITUTELE ŞTIINŢIFICE SI MEDICALE Membrii delegaţiei sovietice, care participă la manifestările din cadrul Zilelor Medicale Româno-Sovietice, au vizitat Miercuri şi Joi diferite institute ştiinţifice şi medicale. Prof. dr. Tihon Boldîrev, ministru adjunct al Ministerului Sănătăţii al U.R.S.S. şi dr. N. Hristan­ov, profe­sor la Institutul Central de Balneolo­­gie din Moscova, au vizitat Institutul de Endocrinologie „Prof. dr. C. I. Parhon”. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de acad. prof. dr. C. I. Parhon şi acad. prof. dr. Ştefan Milcu. După vizitarea Institutului oaspeţii au luat parte la o şedinţă cu colabora­­torii ştiinţifici şi cu personalul medi­cal. Prof. T. Boldîrev şi-a arătat mulţu­mirea pentru cele văzute, exprimân­­du-şi dorinţa stabilirii unor legături strânse între acest Institut şi Institu­tele similare din Uniunea Sovietică.­­ Prof. dr. N. Hristan­ov a arătat că Institutul a izbutit să pună bazele unor cercetări ştiinţifice de mare valoare. A răspuns acad. prof. dr. C. I. Parhon, mulţumind reprezentanţilor ştiinţei medicale sovietice pentru apre­cierea făcută asupra Institutului. Joi dimineaţa prof. dr. T. Boldîrev, prof. Alexei Zenin şi prof. dr. E. I. Voronţova, însoţiţi de tov. C. Lepăda­­tu, ministru adjunct al Sănătăţii, au vizitat Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Prof. I. Cantacuzino”. Joi după amiază, la ora 18, dr. Ale­­xei Zenin, profesor la Institutul de Medicină din Kuibâşev, a conferenţiat, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice, despre „Lupta antiveneriană în U.R.S.S.”. Au luat parte oameni de ştiinţă, pro­­fesori, studenţi şi un numeros public. Conferinţa a fost urmărită cu un deosebit Interes. (Agerpres). TURNEUL ANSAMBLULUI ARTISTIC C.G.M. Ansamblul artistic al Confederaţiei Generale a Muncii în turneul pe care îl întreprinde în ţară, a dat nume­roase reprezentaţii la gospodării agri­­cole de Stat, S.M.T.-uri, în faţa a zeci de mii de ţărani muncitori. Zilele trecute, ansamblul artistic C.G.M. a jucat la gospodăria agricolă de stat din Odoreu, judeţul Satu Mare. La spectacol, care a avut loc în curtea gospodăriei, au asistat nu nu­mai ţărani muncitori din gospodărie ci şi cei din comunele învecinate. Spectacolul s-a bucurat de un fru­­mos succes. Ţăranilor muncitori le-a plăcut, mai ales corul „Fă Ilinco da ce stai“ şi Jocul din Bixad. Ţăranii muncitori evidenţiaţi în muncă, Dan Grigore, Pietrar Petru, Chiru Florea şi Barta Iosif şi-au exprimat mulţu­­mi­rea pentru frumosul spectacol la care au avut prilejul să asiste. CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT Vittorio Nicolozzo a câştigat etapa a opta a cursei cicliste «Lupta pentru Pace» CLUJ (prin telefon).­­ După o zi de odihnă, cicliştii participanţi la cursa „Lupta pentru pace“ au alergat ori după amiază în cea de a opta­­etapă, pe di­stanţa Cluj — Hueţein — Cluj — (100 Km.). După cum era de aşteptat, această eta­­pă, în care plecările s’au dat individual din minut în minut, a produs schimbări în clasamentul general. Cursa, deşi pe asfalt, a fost destul de dificilă având multe serpentine pe par­curs. La întoarcere, cicliștii au cobort cu o viteză variind între 60—75 km. pe oră, lucru care a făcut ca această etapă să înregistreze cea mai bună medie orară din această cursă. La km. 18 de plecare s’a petrecut pri­mul eveniment de seamă al cursei. Nor­­hadian plecat la 1 minut după Șandru l-a ajuns pe acesta din urmă. De aci au mers tot timpul împreună — unul pe dreapta şoselei iar celălalt, pe stânga aşa cum prevăd regulile pentru această cursă în caz că 2 alergători se întâlnesc. După km. 20 Marin Niculescu reuşeşte să-l depăşească pe Ioniţă — ori în for­­mă slabă — trăgând puternic pentru a se apropia de cei din faţă, Norhadian, Şan­­dru, Pantazescu, Nicolozzo. Pe această porţiune se remarcă buna dispoziţie a lui Nicolozzo, Nae Chicomban, Marin Ni­culescu şi Maxim. In dreptul km. 30, Voicu, singurul în toate etapele trecute care nu avusese nici o defecţiune, sparge cauciucul. La km. 44, ordinea în care trec primii ciclişti este schimbată, în sensul că Ni­­colozzo vine imediat după Şandru şi Nor­­hadian depăşindu-l pe Pantazescu. Până la Huedin (km. 50) cel mai bun timp îl au V. Nicolozzo şi N. Chicomban,­­ur­maţi de Norhadian şi Marin Niculescu. La întoarcerea spre Cluj, se coboară cu o viteză extraordinară. Maşinile celor ce urmăresc cursa rămân în urmă la ser­pentine. Merg excepţional Norhadian, Şandru, M. Niculescu, Nicolozzo şi Nae Chicomban. Calculul făcut la întoarcerea cicliştilor dă ca în­vingător al celei mai iuţi etape pe Vittorio Nicolozzo urmat de Nae Chi­comban, Marin Niculescu şi Norhadian. C. Şandru, având o defecţiune la bici­cletă la km. 98-500, a sosit la start pe o bicicletă de oraş. In această etapă grea au avut o com­portare excelentă Nicolozzo câştigătorul etapei, Nae Chicomban, care a reuşit să câştige câteva minute şi Marin Niculescu. Dintre tineri s-au remarcat Maxim care a făcut o cursă curajoasă, Voicu, Costel Stănescu, Doncu. Etapa pe echipe a revenit Flamurei Ro­­­şii care a avut pe primele trei locuri ale clasamentului pe echipierii săi. Clasamentul etapei Cluj—Huedin—Cluj 1. Nicollezzo V. (Flamura Roşie) 3 h. 03T0”. 2. Chicomban N. (Flamura Ro­­şie) 3 h 04’26”. 3. Niculescu M. (Fla­­mura Roşie) 3 h 04’33”. 4. E. Norhadian (CCA) 3 h 04’54”. 5. Sandru C. (CCA) 3 h 04’30”. 6. Maxim N. (Dinamo) 3 h 07*49”. 7. Pantazescu D. (CCA) 3 h 07,56” 8. Negoescu Gh. (Locomotiva) 3 h­ Î0’OI” 9. Chicomban T. (Metalul) 3 h 11’30’. 10. Naidin V. (Locomotiva) 3 h 12T7”. 11. Sebe St. (Dinamo) 3 h 12T8”. 12. Stănescu C. (Flamura Roşie) 3 h 13’0­­”. 13. Doncu C. (Dinamo) 3 h 13T3”. 14. Nuţă P. (Dinamo) 3 h 14’05”. Clasamentul general după 8 etape 1. C. Şandru (CCA) 33 h 20’39’­ 2 E. Norhadian (CCA) 33 h 27’25”. 3. V. Ni­collozzo (Flamura Roşie) 33 h 36T2”. 4. D. Pantazescu (CCA) 33 h 39’39”. 5. M. Niculescu (Flamura Roşie) 33 h­ 47’40”. 6. G. Negoescu (Locomotiva) 33 h 54’03”. 7. N. Chicomban (Flamura Roşie) 33 h 58’. 8. T. Chicomban (Meta­­lul) 34 h 02’07”. 9. C. Stănescu (Fla­mura Roşie) 34 h 05’03”. 10. N. Voicu (Dinamo) 34 h 05’18”. 11. St. Sebe (Di­namo) 34 h 07’44”. 12. I. Ioniță (CCA) 34 h 09T1”. 13. M. Ştefănescu (Meta­lul) 34 h 28’ 13”. 14. N. Maxim (Dina­mo) 34 h 33T9”. 15. G. Coman (Parti­­zanul) 34 h 35’44. In clasamentul pe echipe după 8 e­­tape continuă să conducă C.C.A. ★ Azi se aleargă etapa a noua pe distant­­a Cluj—Sibiu, această etapă poate aduce serioase schimbări în clasament, datorită faptului că ruta este foarte lungă (174 km.), pe parcurs având de urcat Feleacul care prezintă numeroase și di­­ficile serpentine. Modestei Ferrarin.

Next