România Liberă, februarie 1951 (Anul 9, nr. 1976-1999)

1951-02-01 / nr. 1976

PAGINA 2-a SCHIMB DE EXPERIENTA INTRE SFATURILE POPULARE Cetăţenii vin cu încredere acolo unde cererile lor sunt rezolvate just şi la timp La Secţiunea Prevederilor Sociale de pe lângă Comitetul Executiv al Sfatului Popular al raionului Lenin din Capitală, se lucrează acum la în­tocmirea statelor de plată ale aju­torului familial de Stat. Operaţiunile de ridicare a ajutoru­lui familial de Stat decurg în cele mai bune condiţiuni. In lunile tre­cute, când funcţiona încă vechiul Comitet Provizoriu, familiile care — conform legii — aveau dreptul la ajutor, trebuiau să complecteze o se­rie de acte. In general, operaţiunea era greoaie, datorită faptului că be­neficiarii trebuiau să aducă tot felul de acte şi certificate, adunate de la diverse instituţii. Astăzi, operaţiunea s-a simplificat. Nu este nevoe decât de câteva acte ce se pot obţine lesne, în mod gra­tuit. Nici măcar cererea-tip care se complectează pe loc, nu mai trebue timbrată. Ceea ce constitue o realizare a Co­mitetului Executiv al raionului Lenin din Capitală, este educarea funcţio­narilor într’un spirit nou, tovărăşesc, pentru ca să dispară procedeele bi­rocratice, atitudinea nervoasă, de bruscare a oamenilor care vin cu di­verse cereri. Şedinţele de analiză a muncii, pe care Comitetul Executiv le ţine cu secţiunile sale, dau astfel roade. La Secţiunea Prevederilor Sociale, cu prilejul întocmirii formelor şi plă­ţii ajutorului familial de Stat, atitu­dinea justă, a salariaţilor secţiunii faţă de solicitanţi, este factorul de seamă care face ca cetăţenii să vină cu dragoste şi încredere la Sfatul Popular, cu credinţa că cererile vor fi just rezolvate şi în cel mai scurt timp. Iată, de pildă, pe tovarăşa Elena­­Gheorghe, care — în afară de ajuto­rul familial — are dreptul la premiul de 20.000 lei pentru al zecelea co­pil născut. Certificatul de naştere al solicitantei avea o greşală de nume, datorită unei neglijenţe a funcţiona­rului care — cu ani în urmă — a întocmit actul. Tovarăşul Vasile Popa, şeful sec­ţiunii, a vorbit imediat la telefon cu Oficiul Stării Civile al Sfatului Popu­lar al raionului Gheorghiu-Dej, rugând pe tovarăşii de acolo să ajute pe Elena Gheorghe să rectifice în timpul cel mai scurt cu putinţă eroarea pe care cu 9 ani în urmă o comisese un funcţionar neglijent. In câteva zile, când va aduce certifica­tul, Elena Gheorghe va primi, în afară de ajutorul familial, şi premiul de 20.000 lei. Elena Gheorghe nu este singura care are dreptul la premiul de 20.000 lei. Maria Voicu, Eufrosina Huter şi Elena Zafin, l-au primit zilele tre­cute, iar Jeana Ştefănescu îl va primi săptămâna aceasta. Zilnic, funcţionarii secţiunii Pre­vederilor Sociale rezolvă noi cereri ale oamenilor muncii. In cadrul a­­jutorului familial de Stat, numai pe ultimul trimestru al anului trecut 1.300 familii care locuesc în cuprin­sul raionului au primit aproape 6 mi­lioane lei. Rezolvarea în timpul cel mai scurt a tuturor cererilor este o preocupare de seamă a funcţionarilor care, prin atitudinea lor justă, au reuşit să câş­tige dragostea şi încrederea cetăţe­nilor. Tovarăşa Zamfira Jugănaru, mun­citoare la Imprimeriile Statului, in­tră în biroul secţiunii Prevederilor Sociale, mulţumind referentului-şef Miron Kainer, care a ajutat-o să-şi scoată nişte acte. Asistenta socială Zoharit Zelevinski, care a vizitat-o săptămâna trecută acasă, în Calea Ferentari 132, o întreabă dacă băia­tul ei cel mic s’a însănătoşit. După ce primeşte cei 12.800 lei ce i se cuveneau, tovarăşa Jugănaru trece în biroul tovarăşului Vasile Popa, şeful secţiunii. — Vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut pentru mine, — spune ea strângând mâna omului dela birou. Tovarăşa Jugănaru ştie că funcţio­narii secţiunii de Prevederi Sociale se poartă prietenos cu cetăţenii care vin la Sfatul Popular. Şi mai ştie că —­ din păcate — nu pretutindeni se întâmplă la fel, că mai sunt unii funcţionari care nu s’au desbărat de obiceiuri­, vechi. Când se loveşte de asemenea atitudini, de asemenea funcţionari, tovarăşa Jugănaru le povesteşte de secţiunea Prevederi Sociale de pe lângă Comitetul Exe­cutiv al Sfatului Popular al raionului Lenin, înainte de a pleca, tovarăşa Jugă­naru spune cum va întrebuinţa cei 12.800 lei primiţi ca ajutor familial. Tovarăşul Popa îi dă câteva sfaturi, îi spune unde poate găsi hăinuţe căl­duroase de iarnă pentru copii... Pe tovarăşii de la secţiunea Pre­vederi Sociale îl interesează destina­ţia pe care o iau banii daţi ca ajutor familial. Câteva zile după ce tovarăşa Teo­dora Pericle, salariată a fabricii de confecţiuni ,,Gh. Gheorghiu-Dej” a primit cei 22.400 lei ajutor fami­lial, asistenta socială Zelevinski i-a făcut o vizită la domiciliul ei din Calea Rahovei 328. Au vorbit de una, de alta, apoi tovarăşa Teodora Pericle i-a arătat, mândră, obiectele pe care le-a cumpărat cu banii pri­miţi: o saltea, o cuvertură pentru copii, aşternut, rochiţe şi trei pere­chi de bocanci — tot pentru copii. Tovarăşa Zelevinski discută cu tova­răşa Pericle, toate problemele care o frământă, discută chestiunile cas­nice, problemele legate de creşterea şi educaţia copiilor. O asistentă so­cială trebue să fie bine pregătită în aceste probleme, altfel nu reuşeşte să capete încrederea şi dragostea ce­tăţenilor, nu reuşeşte să-şi îndepli­nească sarcina. Asistenta socială Ze­levinski îşi duce munca temeinic. Contactul strâns cu cetăţenii pe te­ren a învăţat-o multe lucruri şi — din experienţa aceasta — a obţinut frumoase realizări. Aşa cum s’a împrietenit cu tova­răşa Pericle, asistenta socială Zele­­­vinski s’a împrietenit şi cu multe alte tovarăşe ajutându-le să-şi rezol­ve nenumărate probleme. Astfel, aflând despre o muncitoare dela „Vestitorul’ că are un prieten de mai multă vreme, dar că nu vrea să se căsătorească cu el crezând că va pierde ajutorul familial, tovarășa Zelevinski s’a dus la această munci­toare cu care a vorbit îndelung, prie­tenește. I-a explicat că şi dacă se că­sătoreşte va primi mai departe aju­torul familial, a cerut să-i fie prezen­tat prietenul, iar la căsătoria lor, care a avut loc puţin după aceea, a fost ca martoră... ★ Cetăţenii vin cu dragoste şi încre­dere la secţiunea Prevederi Sociale de pe lângă Comitetul Executiv al Sfatului Popular al raionului Lenin din Capitală. Membrii Comitetului Executiv, a­­vând în preocuparea lor permanentă problema atât de importantă a con­tactului cu masele de oameni ai muncii, au ştiut să smulgă din men­talitatea funcţionarilor dispreţul şi nepăsarea faţă de nevoile cetăţeni­lor. Funcţionarul de tip nou, desbărat de apucăturile înrăite şi obiceiurile birocratice, devine prietenul cetă­ţeanului, este un om al muncii care vine în contact cu alţi oameni ai muncii şi împreună cu ei rezolvă problemele care se ridică, în aşa fel ca cetăţeanul să se poată folosi de drepturile sale, iar funcţionarul să-şi îndeplinească în mod conştiincios sarcinile ce-i revin. Membrii Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare nu trebue să uite nici o clipă că cei care sunt în per­manent contact cu masele de oameni ai muncii sunt funcţionarii, că de fe­lul cum sutele de funcţionari ai sec­ţiunilor discută şi rezolvă problemele — în birouri şi pe teren — depinde ataşamentul maselor faţă de organele locale ale puterii de Stat, depinde buna îndeplinire a sarcinilor care stau în faţa Sfaturilor Populare. In această privinţă, atitudinea funcţionarilor Sfatului­ Popular al raionului Lenin din Capitală poate folosi drept exemplu. H. Matei REŢINEREA ZĂPEZII PE CÂMP, FACTOR­ IMPORTANT PENTRU OBŢINEREA UNOR RECOLTE BOGATE - ---------------------------- de A. ŞAPCOV ---------------------------­ candidat în ştiinţele agricole Ştiinţa sovietică înaintată şi practi­ca colhoznică au elaborat o serie de metode eficace care sporesc mult recol­tele culturilor de toamnă. Una din metodele agrotehnice din se­zonul de iarnă este aceea a reţinerii ză­pezii pe ogoare. în cursul întregii ierni colhozurile efectuiază lucrări pe toate câmpurile de grâu şi secară în vederea reţinerii zăpezii şi luptă împotriva poj­ghiţelor de ghiaţă şi altor fenomene ne­favorabile, iar în multe gospodării fruntaşe din regiunile sudice se aplică pe semănături îngrăşăminte suplimen­tare. Reţinerea zăpezii este un mijloc în­cercat de acumulare a umidităţii în sol, pentru semănăturile de toamnă şi de ierburi perene, un mijloc sigur pentru a ţine la cald semănăturile şi a le apă­ra de gerurile iernii. Pentru a obţine recolte îmbelşugate, zeci de mii de colhoznici din regiunile secetoase şi semisecetoase ale U.R.S.S. practică lucrările de reţinere a zăpezii pe întinderi de milioane de hectare. Cum se explică marea eficacitate şi larga aplicare în colhozuri a lucrărilor de reţinere a zăpezii? Un bun acoperământ de zăpadă este cel mai sigur mijloc de a feri culturile de îngheţ. După datele Institutului ucrainean pentru cultura cerealelor, câr­d gerul este de 33° temperatura so­lului, la adâncimea nodurilor de înfră­ţire ale plantelor de toamnă, s’a cobo­­rît, sub acoperământul de zăpadă până la 7—11 grade sub zero, iar când aco­perământul de zăpadă este de 50 cm., numai până la minus 2-3 grade. O a­­semenea temperatură nu este primejdi­oasă pentru plantele de toamnă. In unele regiuni ale U.R.S.S. cade, în mod obişnuit, puţină zăpadă. Afară de aceasta, ea rareori se aşterne pe câmp în strat uniform. De pe semănă­turile de toamnă aşezate în loc deschis, zăpada este uşor spulberată şi o parte considerabilă din aceasta este dusă în ponoare, la marginea pădurilor sau în­grămădită în aşezările populate. Pentru a nu permite spulberarea ză­pezii de pe semănături, oamenii muncii din satele colhoznice execută lucrări pentru reţinerea zăpezii pe câmp. Experienţa de mulţi ani a colhozuri­lor şi a staţiunilor experimentale a a­­rătat că acolo unde s’au făcut lucrări de reţinere a zăpezii, semănăturile de toamnă rămân complet neatinse de ger şi că recoltele obţinute sunt cu mult mai mari decât pe tarlalele unde nu s’au făcut asemenea lucrări de reţinere a zăpezii. Potrivit datelor Institutului pentru cultura cerealelor, recolta me­die de grâu de toamnă din colhozuri, pe o perioadă de douăzeci de ani, a fost următoarea: pe parcelele unde s’au făcut lucrări de reţinere a zăpezii s’au obţinut 2.330 kgr. la hectar, iar pe par­celele unde nu s’au făcut asemenea lu­crări s’au obţinut 1.770 kgr. Apărând culturile de toamnă de în­gheţ, lucrările de reţinere a zăpezii contribue de asemenea şi la acumula­rea umidităţii în sol. Fiecare 10 cm, în plus de acoperământ de zăpadă, acu­mulată datorită lucrărilor de reţinere a zăpezii, dublează cantitatea de umi­ditate din sol. Acest lucru exercită o influenţă hotărîtoare asupra mărimii recoltei obţinute de pe urma culturilor de toamnă, mai ales în regiunile sece­toase. Afară de aceasta, lucrările de reţi­nere a zăpezii contribue mult la spori­rea eficacităţii celorlalte măsuri agro­tehnice, şi în special, a îngrăşăminte­lor întrebuinţate. In decurs de câţiva ani, în colhozuri­le din regiunea Rostov s’au făcut ex­perienţe cu privire la lucrările de reţi­nere a zăpezii şi asupra îngrăşăminte­lor aplicate pentru semănăturile de grâu de toamnă. Datele strânse în­tr’un mare număr de ani, arată că reţinerea zăpezii, concomitent cu aplicarea de îngrăşăminte minerale, a dat un spor de recoltă de 1.340 kgr, la hectar, faţă de recolta obţinută fără lucrări de reţi­nere a zăpezii şi fără aplicarea de în­grăşăminte. Colhozurile fruntaşe din regiunile se­cetoase şi semisecetoase ale U.R.S.S. care au obţinut recolte îmbelşugate de culturi de toamnă şi de primăvară, au efectuat, de regulă lucrări de reţinere a zăpezii. Colhozul ,,Lenin”, din raio­nul Hm­ecev, regiunea Kirovograd, care în 1950 a obţinut 5.374 kgr. grâu de toamnă la hectar, a efectuat lucrări de reţinere a zăpezii pe tarlalele cultivate cu grâu de toamnă. O recoltă bogată de grâu de toamnă­­ de 3.000 kgr. la hectar a fost obţinu­tă de colhozul ,,Cervona Hraica”, ra­ionul Crasnoarmeisc, regiunea Stalino, unde stratul de zăpadă a ajuns până la 40 cm. grosime. Aici în primăvară s’au făcut şi lucrări pentru reţinerea apelor provenite din topirea zăpezii. După cum arată experienţa fruntaşi­lor pr­oducţiei colhoznice, eficacitatea lucrărilor de reţinere a zăpezii depinde­­ în enormă măsură de data executării, lor şi de calitatea acestor lucrări. Mai­ştrii recoltelor îmbelşugate se strădu­esc să înceapă lucrările de reţinere a zăpezii cât se poate de timpuriu, şi în primul rând pe semănăturile de toamnă. In colhozurile fruntaşe se acordă o deosebită atenţie calităţii lucrărilor de reţinere a zăpezii. Este important ca pe câmpuri să se obţină un strat de zăpa­dă gros şi uniform şi în acest scop să se repartizeze just obstacolele care re­ţin zăpada. Cel mai bun mijloc de reţinere a ză­pezii este folosirea unor paravane de scânduri şi şipci. Acestea asigură cea mai omogenă acumulare a zăpezii, sunt uşor transportabile dintr’un loc în al­tul şi asigură o repartizare uniformă a zăpezii pe câmpuri. Paravanele se fac de obiceiu de un metru înălţime şi de 1,5—2 metri lungime. Paravanele se pot face din orice fel de materiale de care dispunem: nuiele, crengi, trestie, tulpini de porumb, de floarea soarelui, sau chiar din paie. A­­semenea paravane de trestie şi crengi au fost întrebuinţate de E. Podolski, şef de brigadă în colhozul „Lenin” din raionul Zacepilov, re­gi­unea Harcov, care a obţinut anul acesta câte 2.300 kgr. grâu de toamnă la hectar. Paravanele se aşează pe câmp în rân­duri dispuse deacurmezişul vântului do­minant şi se pun in grupe de câte 4-6 bucăţi, ceea ce le dă mai mare stabilitate. Fiecare grupă se aşează la o distanţă de 20—30 m. de grupa învecinată, iar al doilea rând de paravane — la o dis­tanţă de 15—20 m. de primul rând. Gru­pele de paravane din cele două rânduri se aşează în dreptul spaţiilor din celă­lalt rând. Pentru un hectar sunt necesare 60-75 paravane de 2 metri lungime. Când paravanele fac să se acumuleze zăpada până la o înălţime de 30—40 cm, ele se mută din loc. In cursul iernii pa­ravanele se deplasează de 3—4 ori. De exemplu, şeful de brigadă E. Podolski din colhozul „Lenin” a mutat parava­nele la 15 Decembrie, 25 Decembrie şi 15 Ianuarie. Stratul de zăpadă de pe sectorul acestuia a atins o grosime de 38 centimetri. Ci­ scopul acumulării şi păstrării umi­dităţii în sol, colhoznicii folosesc larg, pe lângă paravane, siropuri de paie, de crengi, de trestie şi altele. Mii de colhozuri practică de multă vreme măsurile de reţinere a zăpezii ca un puternic mijloc în lupta pentru umiditate. Aceasta este una din cele m­ai importante lucrări de iarnă, de care depinde în mare măsură obține­rea unor recolte bogate de grâne de toamnă. ROMANIA LIBERA Demonstraţii de protest în ţările «atlantice», împotriva refacerii Weimnachtului LONDRA, 30. (Agerpres). — TASS transmite: DAILY WORKER anunţă că în nu­meroase regiuni ale Angliei au loc de­monstraţii de protest împotriva planu­rilor de război ale guvernului. La Li­verpool a avut loc o mare demonstra­ţie de protest împotriva intenţiei guver­nului de a chema sub arme pe rezervişti. Un mare număr de foşti combatanţi şi de femei au manifestat pe străzile ora­şului protestând împotriva planurilor războinice ale guvernului şi împotriva reinarmării naziştilor. La Glasgow a avut loc o mare demon­straţie a tineretului. Studenţii au mani­festat pe străzile oraşului purtând pan­carte cu lozinci împotriva reinarmării hitleriştilor. Organizaţia Partidului laburist din Dalkeith (Scoţia) a publicat o rezoluţie de protest în care demască politica de reinarmare a Germaniei Occidentale ca un act de provocare împotriva Uniunii Sovietice şi cere începerea de negocieri intre marile puteri in vederea asigurării păcii. După cum anunţă DAILY WOR­KER, numeroase organizaţii sindicale precum şi organizaţii de foşti comba­tanţi au protestat împotriva planurilor războinice ale guvernului. * BERLIN, 30. (Agerpres). ** TASS transmite: Agenţia ADN anunţă că la Stuttgart (zona americană de ocupaţie) a avut loc o demonstraţie de protest împotriva remilitarizării Germaniei Occidentale. Membrii Organizaţiei Tineretului Liber German care au participat la demons­traţie purtau sicrie în miniatură cu ins­cripţia: „Remilitarizarea înseamnă pen­tru germani o groapă comună“. In timpul demonstraţiei au fost distri­buite manifeste, care demascau măsu­rile puterilor occidentale urmărind reîn­vierea Wehrmachtului nazist şi chemau populaţia Germaniei Occidentale să se opună activ remilitarizării. ★ COPENHAGA, 30. (Agerpres).­­7.4SS transmite: Opinia publică din Danemarca pro­testează împotriva politicii americano-en­­gleze de remilitarizare a Germaniei Oc­cidentale, politică sprijinită de guvernul danez. Lucrările Comitetului Politic O. N. U. Reprezentanţii guvernelor asiatice refuză să adopte rezoluţia Statelor Unite NEW YORK, 30 (Agerpres), — TASS transmite: In dimineaţa zilei de 29 ianuarie, Co­mitetul Politic al Adunării Generale a ONU a ţinut o şedinţă pentru continu­area discutării chestiunii coreene. Cu­rând după deschiderea şedinţei, grupul ţărilor arabe şi asiatice a prezentat un proiect din nou revizuit al propunerii sale cu privire la convocarea conferin­ţei celor şapte puter­i pentru a găsi baza unei reglementări a­ chestiunii coreene şi a celorlalte chestiuni ale Extremului Orient. In noul proiect se spune că partici­panţii la această conferinţă „se vor în­ţelege în cadrul primei lor şedinţe asu­pra măsurilor necesare în vederea înce­tării focului in Coreea şi, după ce acest lucru va fi realizat, ei vor trece la con­tinuarea discuţiilor”. După ce au luat cuvântul mai mulţi delegaţi şedinţa Comitetului a fost a­­mânată pentru după amiază. NEW YORK, 30 (Agerpres). — TASS transmite: In şed­inţa din după amiaza zilei de 29 ianuarie a Comitetului Politic al A­­dunării Generale a ONU a fost reluată discuţia în legătură cu chestiunea co­reeană. Delegatul Libanului, Charles Malik, a adresat reprezentantului USA rugămin­tea de a nu începe o dispută procedu­rală şi de a consimţi să se treacă la început la vot asupra propunerii celor 12 puteri. A luat apoi cuvântul reprezentantul Birmaniei, Barrington, care a declarat că Birmania nu poate sprijini proiectul de rezoluţie american. După părerea delegaţiei birmane, declararea guver­nului Republicii Populare Chineze drept „agresor” reprezintă o simplificare e­­xagerată a chesti­unii. In continuare, Barrington a subliniat că guvernul chi­nez s’a arătat gata să înceapă negocieri şi că reiese în mod evident că acei dele­gaţi care sprijină proiectul american „încearcă să Închidă calea negocierilor”. In afară de aceasta, Birmania are se­rioase îndoeli in ce priveşte proectul a­­merican, dat fiind spiritul de care este pătruns acesta. Barrington a reamintit că Birmania este membră a Comitetu­lui pentru măsurile colective, dintre membrii căruia trebue să fie desemna­tă o subgrupă pentru studierea măsuri­lor colective, în cazul când proiectul a­­merican va fi adoptat. Delegaţia Bir­maniei consideră că participarea ei la lucrările subgrupei ar fi inoportună, dat fiind că ea nu sprijină proiectul ame­rican. De aceea, în cazul adoptării re­zoluţiei americane, delegaţia Birmaniei îşi rezervă dreptul de a-şi preciza pozi­ţia. A luat cuvântul apoi reprezentantul Indiei, Rau, care s-a referit la diferitele observaţii critice făcute în Comitet, la adresa proiectului ţărilor asiatice şi a­­rabe. Rau a menţionat schimbările in­troduse în proiectul celor 12 ţări în ur­ma observaţiilor critice, potrivit cărora proiectul nu ar garanta prioritatea ce­rerii privitoare la Încetarea focului. Referindu-se la observaţiile în legă­tură cu faptul că în acest proiect, Ghi­­­la nu este declarată drept „agresoare”, Rau a repetat că India nu este con­vinsă că acţiunile chinezilor în Coreea sunt rezultatul unor intenţii agresive şi că mai curând ele au fost provo­cate de temerile în legătură cu inte­gritatea teritorială a RP Chineze. În­­ continuare, Rau a adăugat că ches­tiunea privitoare la agresiune este departe de a fi aşa de simplă cum s’ar părea la început. Arătând că con­damnarea guvernului Republicii Popu­lare Chineze reprezintă o recunoaşte­re a lui, Rau a spus că el nu poate înţelege in ce fel majoritatea de la ONU, care nu recunoaşte acest guvern, poate vota pentru condamnarea lui. Rau a declarat că întrucât unii afirmă că adoptarea proectului american nu va închide calea negocierilor, el se consideră obligat să arate că, potrivit informaţiilor, primite de guvernul in­dian de la cei mai înalţi reprezentanţi, adoptarea hotărîrii cu privire la con­damnarea Chinei, va elimina posibili­tatea unei reglementări paşnice. Rau a spus că a începe cu condamnarea şi a propune apoi negocieri. Înseamnă „a arăta că nu avem o atitudine serioasă nici faţă de condamnare şi nici faţă de ducerea de negocieri”. Delegatul egiptean Fawzi a arătat că sprijină declaraţia lui Rau privitoare la existenţa unei posibilităţi de a se ajunge la o reglementare paşnică. Fawzi a spus că delegaţia USA este în contradicţie cu sine însăşi, atunci când afirmă că proiectul american este pe deplin compatibil cu rezoluţia celor 12 ţări, dar în acelaş timp refuză să sprijine această rezoluţie. Fawzi a adăugat că după părerea co­autorilor rezoluţiei celor 12 ţări, „orice altceva în afară de negocieri intre păr­ţile interesate va fi fără îndoială insu­ficient”. Reprezentantul Australiei, Shann, a declarat că el nu poate sprijini pro­iectul celor 12 ţări. Reprezentantul Columbiei s-a decla­rat de asemenea în sprijinul rezoluţiei americane şi Împotriva proectului celor 12 ţări. Reprezentantul R. Polone, Katz-Su­­chy, a propus’ închiderea şedinţei, mo­tivând propunerea sa prin faptul că nu are instrucţiuni cu privire la pro­iectul de rezoluţie revizuit al celor 12 ţări. Preşedintele Urdaneta a pus la vot această propunere, dar ea a fost res­pinsă. Katz-Suchy a cerut atunci să i se acorde posibilitatea să ia cuvântul la 30 ianuarie. A luat apoi cuvântul reprezentantul Mexicului, care s-a declarat în spriji­nul proiectului de rezoluţie american. El-Huri (Siria) a făcut apel să se ajungă la o înţelegere, subliniind că proeetuil de rezoluţie american nu va contribui la soluţionarea chestiunii. Cu aceasta şedinţa Comitetului a luat sfârşit. Următoarea şedinţă a fost fixată pentru ziua de 30 ianuarie. Attlee recunoaşte că măsurile de înarmare a Angliei vor duce la o nouă scădere a nivelului de trai LONDRA, 30. (Agerpres). — TASS transmite: Luând cuvântul în Camera Comune­lor, primul ministru­ Attlee a expus pro­gramul măsurilor militare ale guvernu­lui. El a declarat că în vara acestui an vor fi concentraţi 235.000 rezervişti pe termen de două săptămâni în vederea­ instrucţiei în cadrul forţelor armate. După cum a arătat Attlee, până în anul 1953—1954, Anglia va spori de patru ori producţia de tancuri şi avioane. Totalul efectivului forţelor armate va­ a­­junge la 1 Aprilie la 800.000 oameni, în loc de 682.000 oameni, cât era prevă­zut în proiectul iniţial. Bugetul global al „apărării" pentru următorii trei ani va ajunge la cca 4.700.000.000 lire sterline. Numai anul a­­cesta, cheltuielile militare vor ajunge a­­proximativ la 1.300.000.000 lire sterline. In afară de aceasta, forţele militare ae­riene vor mobiliza pentru instrucţie, pe termen de 15 zile, aproximativ 10.000 ofi­ţeri şi soldaţi necesari pentru complec­­tarea­ unităţilor de transmisiune şi anti­aeriene, în cazul unor „împrejurări ex­cepţionale“. In flota militară navală vor fi mobi­lizaţi pe timp de un­­an şi jumătate a­proximativ 6.000 de marinari şi 600 de ofiţeri din rezervele marinei militare. Attlee a subliniat că, pentru îndepli­nirea acestui program de război, vor fi necesare „eforturi încordate” în dome­niul producţiei. „Dacă programul nostru va fi înde­plinit în întregime — a spus Attlee — producţia de echipament pentru forţele armate va spori în anul 1951—1952 de peste două ori, în comparaţie cu anul în curs, iar în anul 1953—1954, ea va spori de peste patru ori“. Accelerarea ritmului pregătirilor pen­tru „apărare“, a recunoscut Attlee, va atrage după sine scăderea nivelului de trai. Attlee a anunţat înfăptuirea „unor măsuri importante“ în scopul reducerii consumului de mărfuri de către popu­laţia civilă. In afară de aceasta, se va trece la reducerea construcţiilor civile.­­ LONDRA, 30 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarele engleze subliniază că decla­raţia făcută la 29 ianuarie de către Attlee cu privire la reînarmarea Angliei a fost întâmpinată în Camera Comune­lor printr’o tăcere aproape generală. Ziarul NEWS CRHONICLE scrie că la sfârşitul cuvântării lui Attlee, în in­cinta Camerii au răsunat doar câteva exclamaţii aprobative din partea con­servatorilor. In ceea ce priveşte pe la­buriştii de rând, după cum remarcă zia­­rul, „ei au rămas vădit deprimaţi şi consternaţi de proporţiile programului şi de consecinţele lui şi de aceea au păstrat tăcere”. Din tarele de democraţie populara In R. P. Chineză se extinde reţeaua de comunicaţii telegrafice R­eţeaua de comunicaţii telegrafi­ce din RP Chineză a fost lărgită cu 36 la sută faţă de anul 1937. Lungimea totală a liniilor telefonice este cu 125 la sută mai mare decât înainte de război. Pekingul este legat prin radio de toate oraşele mari din China. RP Chineză are legături telefonice G­uvernul polonez a adoptat recent o hotărlre cu privire la efectua­­rea Insămânţărilor de primăvară pe anul 1951. In 1951, suprafaţa de însămânţat glo­bală urmează să crească cu 2°/o faţă de anul 1950; suprafaţa însămânţată cu grâu — cu 10%; cu culturi tehnice — cu 20,3%; cu culturi furajere — cu 10%. In perioada insămânţărilor de pri­măvară suprafaţa însămânţată se va ridica la 9.267.100 hectare. Statul va continua să acorde ajutor ţăranilor po­lonezi livrându-le seminţe selecţionate D­upă cum transmite CETECA, In rândul oamenilor muncii din R. Cehoslovacă se extinde mişca­rea pentru economisirea de materii pri­me. Muncitorii şi tehnicienii din între­prinderea de stat „Mars“ din Suzatka şi-au luat angajamentul să economiseas­că in anul 1951 o cantitate de 10.000 kg. metale neferoase. Muncitorii din şase In R. II. Ungară creşte In cursul anului 1950, muncitorii de la combinatul „Mathias Rákosi” au prezentat 3.027 propuneri de inovaţii dintre care 1387 au şi fost puse în practică. Inovaţiile acceptate în 1950, repre­zintă o economie anuală de 25.400.000 forinţi. Muncitorii acestui combinat îşi propun ca în anul acesta să aplice ino­vaţii aducând o economie anuală de 32 milioane forinţi. Muncitorii de la mina No. 7 a exploa-Textilistele fruntaşe din pentru îndeplinirea pla­s­amenii muncii din RP Bulgaria luptă pentru îndeplinirea Înainte de termen a primului plan cinci­nal. La această luptă iau parte activă ţesătoarele de la Gabrovo. De curând, 200 dintre cele mai bune muncitoare din fabricile „Vâlco Cervencov”, „Gloria cu Uniunea Sovietică, cu ţările de de­­mocraţie populară şi cu alte 54 state. Anul trecut s-a acordat cea mai mare atenţie restabilirii comunicaţiilor tele­grafice şi telefonice între oraşele chi­neze. Planul pentru refacerea acestor linii a fost depăşit cu 12 la sută. Pla­nul pentru utilarea cu echipament a acestor linii a fost depăşit cu 95 la sută, şi îngrăşăminte artificiale. Un uriaş a­­jutor pentru efectuarea Insărmântărilor de primăvară II vor da SMT-urile şi centrele cooperatiste de maşini. In ve­derea unei rapide desvoltări a coopera­tivelor agricole de producţie şi ca urmare a creşterii sarcinilor SMT-urîlor până la 1 Martie a. c„ vor fi create cel puţin 85 noi SMT-ui'l. In ho­­tărîre se arată, că staţiunile de maşini şi tractoare trebue să pregătească pentru Insămânţările de primăvară 10.632 tractoare, ateliere ale fabricii de confecţiuni „Bol-­ ker” din Prestoev şi-au luat angaja­­mentul ca până la 1 Mai să confecţio­neze din materiale economisite, 960 pal­toane bărbăteşti. Textiliştii de la fa­bricile „Lonas” şi-au luat angajamen­tul să lucreze câte o zi în fiecare lună, pe bază de materii prime economisite, mişcarea inovatorilor ţării carbonifere Petgfil au adresat o scrisoare lui Mathias Rákosi anunţân­­du-i că, folosind experienţa sovietică, au îndeplinit planul in proporţie de 137,5 la sută. De asemenea la minele din Oreszlany, minerii folosesc cu succes metoda so­vietică de extracţie a cărbunelui. Da­torită îmbunătăţirii muncii şi întrece­rilor socialiste, producţia a sporit la minele Oroszlány cu 12 la sută în com­paraţie cu luna Decembrie. R. P. Bulgaria luptă lului cincinal în 3 ani Textilă”. „Zoia‘‘ *şi altele, şi-au luat an­gajamentul de a îndeplini planul cinci­nal in trei ani. Fruntaşa în muncă Nahida Abdulova îndeplineşte zilnic norma de producţie cu 700—800%. Exemplul ei este urmat de multe tinere ţesătoare. Pregătiri în vederea campaniei agricole de primăvară, în R. Polonă Mişcarea pentru economii se extinde în R. Cehoslovacă Minerii din R. B. Germană, obţin importante succese în muncă A­ntrenaţi în întreceri socialiste, minerii din minele de lignit din R.D. Germană dau tot mai mult cărbune pentru patria lor. Astfel, în ziua de 12 Ianuarie, mi­nerii din mina Ammendorf, lucrând într’un schimb de onoare, au depăşit norma cu 50 la sută la lucrările de extracţie şi cu 13 la sută la fabricarea brichetelor. In aceeaşi zi, tovarăşii lor de la mina Gross-Rayna, au reuşit să depăşească norma cu 45 la sută la ex­tracţie şi cu 10 la sută la brichete; la mina Mücheln, depăşirile peste normă au fost de 25 la sută la extracţie şi 7 la sută la brichete. Tot în ziua de 12 ianuarie, minerii din regiunea Merseburg — cea mai importantă regiune în producţia de lignit — au realizat cea mai mare de­păşire de normă din cursul acest­ei luni. Intr’adevăr, ei au reuşit să-şi înde­plinească planul la extracţie în propor­­ţie de 109 la sută, la producţia de căr­bune brut in proporţie de 103 la sută şi la fabricarea brichetelor de 111 la sută. Aceste succese se datoresc bunei orga­nizări a brigăzilor şi voinţei oameni­lor muncii din RD Germană de a con­tribui la întărirea frontului păcii. Partidul Comunist din Germania Occidentală cheamă partidul social democrat la o acţiune comună împotriva remilitarizării Germaniei Occidentale BERLIN 30 (Agerpres). — TASS transmite După cum transmite corespondentul din Essen al agenţiei ADN, ziarul NEUE VOLKSZEITUNG, organul Partidului Comunist din Germania Occidentală a publicat scrisoarea conducerii Partidu­lui Comunist din Germania Occidentală adresată conducerii Partidului so­cial­­democrat, in care se propune stabilirea unităţii de acţiune intre ambele parti­de in lupta împotriva remilitarizării Germaniei Occidentale. întregul popor german, se spune in scrisoare, este adânc îngrijorat de re­militarizarea Germaniei Occidentale. Noul război reprezintă, pentru noi top, un mare pericol. Poporul german este însetat de pace. De aceea poporul ger­man cere ca, în 1951, să se ajungă la o soluţionare paşnică a problemei ger­mane. Noi putem să împiedicăm remastb­ri­­zarea Germaniei Occidentale şi să menţinem pacea. Aceasta depinde de acţiunile comune ale tuturor germani­lor. Cancelarul federal, Adenauer, ur­mează alt drum. In loc să ajungă la un acord cu germanii iubitori de pace din Răsărit, el duce o politică revanşardă, care corespunde Intereselor unui grup de magnaţi şi capitalului american şi este in contradicţie cu interesele vitale ale poporului german. După ce a deve­nit limpede că Adenauer se simte mai mult legat de stăpânii săi străini decoliri de poporul german. Partidul Comunist­ din Germania Occidentală consideră necesar să ceară demisia lui Adenauer. Jos cu Adenauer! Interesele vitale ale muncitorilor şi ale poporului necesită ducerea unor acţiuni comune de către întreaga clasă muncitoare. Pentru a­­ceasta­ este necesar să se ajungă la un acord între partidele social-democrat şi comunist, acord care să corespundă ce­lor mai bune tradiţii ale mişcării mun­citoreşti din Germania. Crearea unei Germanii unite, demo­crate şi paşnice, se arată în scrisoare, va p­un obstacol în calea remilitariză­rii şi ne va salva de ameninţarea unui nou răzbel. Germanii din Răsărit şi din Apus trebue să se întâlnească la ace­eaşi masă şi să discute posibilităţile creării unui Consiliu Constituant pentru întreaga Germanie, care va pregăti cre­area unui guvern suveran, democrat şi iubitor de pace pentru întreaga Ger­manie. Având sentimentul de înaltă răspun­dere pentru soarta poporului nostru, propunem ca reprezentanţii conducerii partidului social-democrat din Germa­nia Occidentală şi reprezentanţii con­ducerii Partidului Comunist să se în­tâlnească şi să discute chestiunile vi­tale ale poporului german şi să hotă­rască aplicarea unor măsuri comune în vederea menţinerii păcii. Toate condiţiile necesare cu privire la locul şi data pnerii unor asemenea negocieri pot fi stabilite prin interme­diul reprezentanților conducerilor am­belor partde. SESIUNEA CONSILIULUI F. D. I. F. VA AVEA LOC LA BERLIN INTRE 1 SI 4 FEBRUARIE BERLIN 30 (Agerpres). — TASS transmite: Intre 1 şi 4 Februarie 1951, va avea loc la Berlin sesiunea Consiliului Fede­raţiei Democrate Internaţionale a Fe­meilor. Sesiunea va avea următoarea ordine de zi: 1. Sarcinile F.D.Î.F. în legătură cu ho­­tărîrile celui de al doilea Congres Mon­dial al Partizanilor Păcii. 2. Sarcinile Federaţiei în vederea con­solidării unităţii de acţiune a mişcării internaţionale a femeilor. 3. Lărgirea mişcării pentru pace. MOSCOVA, 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 ianuarie a. c. a părăsit Mosco­va plecând spre Berlin delegaţia sovie­tică, care va participa la apropiata se­siune ordinară a Consiliului Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Delegaţia este compusă din: Nina Po­pova (conducătoarea delegaţiei), preşe­dinta Comitetului Antifascist al Femei­lor Sovietice, Nadejda Parfenova, vice­preşedinta Comitetului şi Lidia Petro­va, secretara reponsabilă a Comitetului.

Next