România Liberă, iunie 1951 (Anul 9, nr. 2077-2102)
1951-06-01 / nr. 2077
ROMANIA LIGIERA LUCRĂRILE CONGRESULUI ASOCIAŢIEI ŞTIINŢIFICE A TEHNICIENILOR DIN R. P. R. Rapoartele prezentate în cadrul lucrărilor Congresului A.S.T. au trezit un puternic interes în rândurile sutelor de ingineri, tehnicieni, muncitori inovatori, participanţi la Congres. Un mare număr de delegaţi au luat parte cu însufleţire la discuţii sau au prezentat in scris observaţiile lor asupra rapoartelor, analizând intr'un puternic spirit critic şi autocritic activitatea AST şi făcând numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea muncii pe viitor. Redăm fragmente din discuţiile la rapoarte. DAN LUBENESCU, inginer _ Bucureşti: Avem de săpat sute de kilometri de galerii in cursul Cincinalului, pentru a deschide şi pune in exploatare rezerve şi mine noi. De aceea problema înaintării rapide in galerii este una din problemele cele mai importante ale sectorului minier în general cât şi a celui metalifer. îndeplinirea cu succes a sarcinilor de mare răspundere ce stau in faţa inginerilor şi tehnicienilor din sectorul minier în cadrul primului nostru Cincinal este foarte mult ajutată prin faptul că putem folosi din plin bogata experienţă a Uniunii Sovietice. Avem astăzi la dispoziţie literatură tehnică sovietică, avem minunatele maşini şi utilaje sovietice, avem îndrumările specialiştilor sovietici care ne ajută şi ne învaţă. Trebue să preţuim în cel mai înalt grad acest sprijin. DUMITRU BENIN,SCHI. inginer profesor — Bucureşti. Rapoartele prezentate au avut un conţinut bogat şi foarte folositor. Trebue să remarc însă că importanta armă pe care partidul ne-o pune la îndemână — arma criticii şi autocriticii — a fost relativ puţin întrebuinţată. Noi, intelectualii, in general ne ferim de a folosi acest minunat ajutor, fără de care nu poţi merge înainte. Sunt probabil reminiscenţe din educaţia noastră veche, reminiscenţe care trebuesc neapărat înlăturate. ILIE NISIPEANU, Inginer — Hunedoara : Arătând cât de folositoare i-au fost sfaturile prim-topitoriui Alexandru Crângă in scurtarea cu o oră a duratei şarjelor, vorbitorul a spus: Mă gândesc ce roade frumoase ar putea să dea colaborarea dintre profesorii de la Universităţi şi Institute pe deoparte şi inginerii, tehnicienii şi massa mare de muncitori din uzine pe de altă parte. Şi pentru aceasta fac o propunere: la Hunedoara să se convoace prima conferinţă de colaborare între savanţi, profesori şi muncitori şi tehnicieni de la Combinatul nostru siderurgic. CORNELIU MICLOŞ, inginer, profesor — Timişoara: Vorbind despre planul de electrificare a arătat printre altele cum au contribuit inginerii şi tehnicienii din Timişoara la pregătirea planului de electrificare şi cum muncesc la realizarea lui. In domeniul tracţiunii electrice, s-a realizat un tip nou de vagon pentru tramvai de mare capacitate, cu o iuţeală comercială mărită faţă de cea actuală. Trei vagoane de acest tip sunt în serviciul normal de peste un an de zile şi rezultatele sunt satisfăcatoare. VICTOR BUNEA, inginer ,,Dinamo“ — Bucureşti, a împărtăşit unele metode folosite cu succes de cercul A.S.T., de la fabrica „Dinamo”, metode care au ca obiect uşurarea însuşirii tehnicii şi a metodelor sovietice, factori de căpetenie in desvoltarea întrecerii socialiste. RALUCA RIPAN, academician ClujDupă ce a relevat realizările însemnate obţinute de regimul nostru de democraţie populară, a arătat o serie de lipsuri. Deşi problema creşterii cadrelor de specialitate constitue o preocupare de seamă a partidului şi guvernului, pregătirea practică a cadrelor mai prezintă deficienţe. La înlăturarea acestor lipsuri sunt chemaţi să contribue şi inginerii şi tehnicienii. N. DOGARU inginer — Bucureşti: întrecerea socialistă în sectorul exploatării şi industriei lemnului a reuşit să antreneze individual şi pe echipe un număr important de salariaţi. Dar adesea întrecerea s’a desfăşurat formal şi nu a putut lua avânt datorită unei defectuoase organizări, lipsei unei evidenţe zilnice realizărilor şi sprijinului insuficient din partea inginerilor şi tehnoienlor. In măsura în care evidenţa şi graficele au fost introduse, elanul muncitorilor a fost stimulat şi s’au obţinut o seamă de realizări. Aşa s-a întâmplat la fabrica de cherestea Topliţa, care deţine astăzi steagul roşu al producţiei pe 1950. M. GRINBERG, inginer — director general al Canalului Dimăre-Marea Neagră: Utilajele folosite la lucrările Canalului simt în cea mai mare parte obţinute prin ajutorul marii Ţări a Socialismului. Escavatoarele Kirov, de o mobilitate şi de un randament excepţional, escavatoarele electrice mijlocii de 1 m.c. şi puternicele escavatoare de 5? m n pom n.ît.Q t.o rhachi rpmlantn rîa n w --------«. ^—o-v - -capacitate impresionantă, instalaţiile de pompare şi hidromonitoarele pentru lucrările de hidromecanizare, vagoane basculante cu o capacitate de 40 tone, camioane basculante, screpere, buldozere, etc. toate acestea ne-au fost puse la dispoziţie, prin grija partidului nostru, de către marea noastră prietenă şi sprijinitoare, Uniunea Sovietică, pentru realizarea măreţei construcţii a Canalului Dunăre-Marea Neagră. MIRCEA VOINESCU, inginer — Oraşul Stalin: Regimul capitalist a refuzat să facă un institut tehnic superior in acest mare centru industrial. Datorită grijei pe care partidul şi guvernul nostru o acordă creşterii noilor cadre tehnice, a luat fiinţă în Oraşul Stalin, in toamna anului 1949, Institutul de mecanică. Peste câteva luni 117 Ingineri de exploatare vor absolvi Institutul. Producţia fabricei de rulmenţi a uzinelor „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin a crescut anul trecut cu 560 la sută Aceasta se datoreşte în mare măsură muncii intense de creştere a cadrelor şi muncii de ridicare a nivelului lor tehnic şi politic. Numai în 1950 au fost calificaţi, în şcolile profesionale şi speciale şi prin metoda sovietică Cotlear, 887 muncitori şi 109 tehnicieni de diverse categorii (maiştri tehnologi, controlori speciali, maiştri şefi, maiştri normatori). ALEXANDRU GOMOIU, directorul Combinatului Baia Mare: Tehnicienii din ţara noastră sunt chemaţi să construiască o viaţă nouă, mai bună poporului muncitor, spre deosebire de „tehnicienii’’ din Apus, care fabrică arme de distrugere a omenirii. Este o mândrie pentru tehnicienii noştri ca, sub îndrumarea permanentă a partidului clasei muncitoare,să contribue la făurirea acestei vieţi noi. GHEORGHE BADICEANU, Inginer — Bucureşti. Cu privire la lupta pentru economii, trebue să recunoaştem cinstit că o bună parte dintre inginerii şi tehnicienii noştri n’au fost totdeauna preocupaţi de problemele gospodăririi chibzuite a întreprinderilor şi îndeosebi nu s’au încadrat totdeauna cu toată hotărîrea in lupta pentru un regim sever de economii, considerând — în mod nejust — că ei au sarcina să se ocupe numai de producţie. Consider că cercurile A. S. T. au datoria să ia parte cu hotărîre şi entuziasm în lupta pentru economii, căci, în ultimă analiză, problema luptei pentru economii este problema luptei pentru a asigura un ritm mai rapid construirii socialismului în ţara noastră. ALEXANDRU ROGOJEANU, inginer — Timişoara: Relativ la revistele A. S. T. putem arăta că ele nu publică întotdeauna articolele ce le sunt trimise şi nici nu se face o critică autorilor. Astfel, patru articole ale unui inginer din Filiala noastră nu au fost publicate şi cu toate insistenţele noastre nu am primit nicio motivare. Câteva studii trimise de noi nu au găsit deasemenea niciun răsunet la Consiliul Central. MIHAI MANOLIU, profesor universitar — Bucureşti. In vederea muncii de largă popularizare a problemelor ştiinţifico-tehnice este necesar ca A. S. T. să sprijine organizarea şi Întărirea secţiilor tehnice ale Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii. CRISTOFOR SIMIONESCU, prof. inginer — Iaşi. Cred că o sarcină de bază a Asociaţiei noastre este aceea de a mobiliza toate elementele de valoare în slujba construcţiei noastre paşnice. Fiecare congresist trebue să devină în raza sa de activitate un agitator permanent pentru ca numărul tehnicienilor şi inginerilor ce pun umărul la opera construcţiei socialismului să fie din ce în ce mai mare. Prin mine, Institutul Politehnic din Iaşi, se angajează ca, în fruntea Institutelor tehnice din Moldova, să facă toate eforturile pentru a contribui la ridicarea Moldovei, să dinamizeze cercetarea ştiinţifică în laboratoarele sale, să o lege de uzini şi şantiere. ŞTEFAN BĂLAN, inginer, profesor — Bucureşti: Propun să se asigure o colaborare permanentă între A. S. T. şi A.R.L.U.S. în ceea ce priveşte popularizarea experienţei sovietice in industrie. O astfel de colaborare propun să fie extinsă pe toate treptele organizatorice ale A. S. T. şi A.R.L.U.S. Organizaţiile A. S. T. şi A.R.L.U.S. cu ajutorul organelor sindicale să programeze diferite acţiunii comune în cluburi, colţuri roşii, de exemplu consfătuiri pentru aplicarea sau extinderea unor noi metode de lucru, cicluri de conferinţe tehnice şi experimentale, conferinţe legate de organizarea muncii, demonstraţii practice şi schimburi de experienţă, etc. GHEORGHE CAZAN, maistru turist — Sovrompetrol — Băicoi: Au apus pentru totdeauna vremurile când, în industria petroliferă din ţara noastră, dictau bancherii americani şi englezi! Azi petrolul aparţine poporului muncitor şi în mâna noastră el este o armă a păcii, pe care o folosim pentru înflorirea patriei, pentru a asigura celor ce muncesc o viaţă din ce in ce mai îmbelşugată. In munca noastră să dăm toată atenţia şi să luptăm pentru aplicarea şi extinderea metodelor tehnice sovietice, cele mai înaintate din întreaga lume. NICOLAE GRIHNINA, student inginer — Bucureşti: In perioada examenelor, cercul studenţesc A. S. T-Bucureşti îşi ia angajamentul să sprijine, alături de organizaţiile de tineret şi sindicate, bătălia examenelor astfel ca studenţii să se prezinte cât mai bine pregătiţi, să devină factori activi ai construirii socialismului în ţara noastră. EMERIC Karaksony, strungar Uzinele Sovromtractor: Metodele sovietice de muncă se bazează pe o înaltă ştiinţă, dar nu peste tot se manifestă preocuparea ca aceste metode să fie aplicate ştiinţific. Deşi sunt introduse în uzine, ele nu sunt studiate pretutindeni destul de temeinic. Trebue să se acorde o mai mare atenţie strungarilor, tehnicienilor, pentru ca aceştia să-şi poată însuşi ştiinţa. De pildă, pentru desvoltarea şi extinderea metodei sovietice de tăiere rapidă a metalelor, este necesar să fie pregătite in mod ştiinţific cât mai multe cadre calificate. C. NEGOIŢA, inginer, filiala A.S.T. — Prahova. Trebue să relev că cercurile A.S.T n’au primit în unele cazuri un sprijin efectiv din partea sindicatelor şi a conducerilor de întreprindere. De aceea, propun ca in comisiile de întrecere socialistă, de protecţia muncii, de inovaţii, în colectivele cabinetelor tehnice, să facă parte oficial și câte un reprezentant al cercului A.S.T. Socot că o lipsă in activitatea A.S.T. a fost neglijarea in unele locuri a ridicării cadrelor tinere de tehnicieni. A.S.T. nu s-a preocupat îndeajuns de tinerii care au urmat școli de calificare. O greutate pe care o întâmpinăm in activitatea noastră este aceea a necunoaşterii limbii ruse. Avem nevoie de limba rusă, ca să putem cunoaşte mai temeinic literatura tehnică sovietică, care ne ajută nespus de mult in munca noastră. Cred că Consiliul Central va trebui să editeze cât mai urgent un manual de limba rusă, pe baza căruia cercurile A.S.T. să organizeze cursuri de limba rusă. GHEORGHE PETRESCU, inginer — Prahova: Propun înființarea pe lângă Consiliul Central A.S.T. a unui organ de centralizare a problemelor pe care întreprinderile le prezintă spre rezolvare, iar A.S.T. să le aducă la cunoştinţa institutelor respectiva. In acest fel se asigură legătura institutelor cu terenul, legatura care contribue pe deo parte la ajutarea întreprinderilor in îndeplinirea Planului, pe de altă parte ajută institutele sa-si îmbogăţească planurile de muncă cu probleme legate direct de producţie. IONEL BALTAZAR, directorul uzinelor textile „7 Noembrie’’ — Bucureşti: In cadrul desbaterilor acestui Congres, atât în rapoartele generale cât şi în raportul de activitate al Consiliului Central Provizoriu, cât şi in discuţiile purtate, s’a vorbit foarte puţin despre industria uşoară. Aceasta arată că cercurile A.S.T. din industria uşoară au dus o activitate slabă, iar Consiliul Central A.S.T. şi Comitetele Filialelor s’au ocupat foarte puţin de secţiunile de Industrie uşoară. Un alt lucru care n’a reuşit deloc din desbateri, este rolul maiştrilor în desvoltarea industriei noastre. Maiştrii sunt organizatori de frunte ai producţiei. Pentru ca studiile şi descoperirile oamenilor de ştiinţă să fie duse la bun sfârşit pe teren, este necesară contribuţia maiştrilor. De aceea propunerea mea este ca cercurile A.S.T. să aibă ca una din preocupările centrale ridicarea nivelului profesional al maiştrilor. In acele întreprinderi, unde maistrul este conducător al producţiei, rezultatele sunt din cele mai bune. Acest adevăr este confirmat şi de minunata experienţă sovietică. N. CONSTANTINESCU, toiginer,Bucureşti: Cred că Asociaţiei noastre îi revine sarcina ca prin toate mijloacele ce-i stau la îndemână să popularizeze în ţara noastră ideia că fără o cultură raţională, pădurile nu-şi pot îndeplini funcţiunile de protecţie, iar fără aceste funcţiuni nu este posibilă realizarea planului nostru de amenajarea şi folosirea integrală a apelor. MARCU DUILIU, profesor inginer — Bucureşti: Datorită sprijinului regimului de democraţie populară, datorită ajutorului primit din partea Uniunii Sovietice, arhitecţii din ţara noastră au obţinut numeroase realizări. Astfel, In timp record s’au executat proectele unor importante lucrări prevăzute în Planul Cincinal, ca de exemplu: tipurile de blocuri muncitoreşti ce se execută in Valea Jiului, la Tohan, la Craiova, sau la Hunedoara, planurile coloniilor muncitoreşti dela Doiceşti şi dela Moineşti, complexul cinematografic dela Buftea, Institutul de Educaţie Fizică, Palatul Radio, Corolexul Agro-Zoo-Veterinar, Palatul Cultural al uzinelor „23 August”, Institutul de cercetări şi încercări de materiale, complexul laboratorului hidrotehnic, centrul sportiv de la Poiana Stalin, şi multe alte uzine şi clădiri industriale. Au mai participat la discuţii inginerii, tehnicienii şi muncitorii inovatori: ION MĂRĂŞESCU-Reşiţa, VICTOR EREMIA-Bucureşti; TEODOR IAVOROVCugir; GHEORGHE GĂT.TEANUIaşi; FLOREA POPA-Câmpulung; PARTENIE BRAGARU-Bucureşti; MATEI GHERGHINA-Bucureşti şi mulţi alţii. Hotărîrea Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii cu privire la instituirea inspectorilor obşteşti de protecţie a muncii şi sarcinile lor inspectorii obşteşti de protecţie a muncii se aleg de membrii grupei sindicale, dintre muncitorii cu cea mai înaltă calificare şi cu autoritate, inspectorii obşteşti pentru protecţia muncii nu sunt scoşi din producţie. Persoanele care au munci administrative, personalul tehnic şi administrativ, persoanele care sunt desemnate de administraţie în vederea punerii în aplicare a măsurilor pentru protecţia muncii şi tehnicii securităţii, nu pot deveni inspectori obşteşti pentru protecţia muncii. De asemenea, Inspectorii obşteşti care sunt trecuţi In funcţiuni de conducere tehnică Sau administrativă, vor depune legitimaţia tip la comitetul de Întreprindere. Inspectorii obşteşti pentru protecţie a muncii sunt obligaţi a urma cursurile de specializare care funcţionează sub conducerea organelor sindale in Întreprinderi. 1. Inspectorii obşteşti de protecţia muncii au dreptul de a exercita funcţia la locul lor de muncă in cadrul întreprinderii căreia aparţin. 2. Ei au dreptul de a controla locurile de muncă ale grupei sindicale din care fac parte. 3. Antrenează tovarăşii din grupa sindicală respectivă pentru a contribui la realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi pentru a face propuneri in acest sens. 4. Controlează la locul său de muncă, ca organele de protecţie a muncii din cadrul administraţiei, inginerii, maiştrii şi toţi cei ce cunosc procesul muncii, să facă instructajul muncitorilor privitor la protecţia muncii şi tehnica securităţii. 5. Controlează ca noii angajaţi să nu fie puşi la lucru Înainte de a fi instruiţi de către maistrul sau şeful de echipă respectiv asupra normelor, de tehnica securităţii şi asupra pericolelor de accidente. 6. Controlează modul în care muncitorii şi-au însuşit instructajul făcut Şi iau măsuri ca acest instructaj să fie repetat periodic. 7. Cer verificarea rezistenţei amenajărilor de orice natură, de exemplu, schele, ziduri, poduri, intrările şi gangurilor pe unde trec muncitorii, instalaţiile de aerisire, de electricitate, precum şi buna funcţionare a macaralelor şi mecanismelor. 8. Sesizează locurile unde sunt gaze şi praf, fac propuneri şi urmăresc luarea măsurilor pentru indepărtarea pericolului acestora. 9. Se îngrijesc ca maşinile şi locurile periculoase de muncă să fie prevăzute cu apărători şi grilaje pentru a feri muncitorii de accidente. 10. Veghează asupra curăţeniei şi ordinea locului de muncă, propun măsuri pentru buna întreţinere a trecerilor de pe lângă maşini şi agregate. 11. Controlează la faţa locului buna funcţionare a utilajului, strungurilor, maşinilor şi instrumentelor (uneltelor), a instalaţiei de lumină, sistemului de aerisire, de iluminat. Iar In cazul defectării acestora sau a ivirii unor lipsuri, fac cunoscut aceasta maistrului sau inginerului respectiv, cu ajutorul căruia iau toate măsurile pentru punerea lor la punct. 12. Verifică ca muncitorii să fie dotaţi cu echipament de protecţie, conform Îndreptarului, cu măşti contra gazelor şi a prafului. 13. Verifică zi de zi ca muncitorilor din sectorul de producţie să li se asigure apă potabilă şi — în secţiunile cu temperatură mare — apă gazoasă. 14. Controlează ca muncitorii ce lucrează cu materii toxice să urmeze toate instrucţiunile de higienă, precum şi efectuarea controlului medical. De asemenea, se îngrijesc ca tovarăşii din grupa sindicală să primească antidoturile respective, potrivit deciziei elaborate de Uniune şi Ministerul respectiv, prevăzute In contractul colectiv. 15. Controlează ca afişele de propagandă ilustrate, in legătură cu tehnica securităţii şi protecţia muncii, să fie afişate In toate locurile de muncă, potrivit specificului fiecărui loc In parte, având grije de păstrarea lor. 16. Verifică ca la fiecare maşină să fie afişate caracteristicile de funcţionare a maşinii, puterea şi viteza ei, să fie semnalate toate locurile periculoase ale maşinii. 17. Face cunoscut Comisiei de protecţie a muncii de pe lângă Comitetul sindical de Întreprindere sau secţie, fiecare accident ce a avut loc în sectouul respectiv, participând la încrederea actelor referitoare la accidente; cer maistrului sau inginerului respectiv luarea de măsuri pentru a nu se mai produce alte accidente. 18. Controlează aplicarea legilor privitoare la durata zilnică a lucrului, acordarea zilelor de repaus, concediilor de odihnă şi întreruperea lucrului în timpul mesei, precum şi a legilor de muncă valabile pentru femei şi tineri. 19. Inspectorul obştesc pentru protecţia muncii are datoria să arate şi să obţină de la maistrul sau inginerul secţiei Înlăturarea neregulilor constatate în legătură cu protecţia muncii şi tehnica securităţii, în caz de neindeplinire adresându-se Comisiei de protecţie a muncii a Comitetului sindical de întreprindere sau secţie, pentru a lua măsurile cuvenite. 20. Inspectorii obşteşti de protecţie a muncii dau rapoarte de activitate în şedinţa grupei sindicale şi în faţa Comitetului sindical de întreprindere sau secţie. 21. Comitetul sindical de întreprindere sau secţie, în dările de seamă ce se dau in adunările generale, va include şi problemele privind protecţia muncii, inclusiv activitatea inspectorilor obşteşti. 22. Inspectorul obştesc sesizează biroul tehnic de protecţia muncii al întreprinderii de inovaţiile făcute de muncitorii din grupa sa în domeniul protecţiei muncii. Noi economii ale turnătorilor reşiţeni REŞIŢA (de la corespondentul nostru). — In lupta pentru realizarea de cât mai însemnate economii, echipele de la secţia Turnătorie a Combinatului Sovrommetal Reşiţa a obţinut noi succese. O frumoasă isbândă a înregistrat echipa de turnători de sub conducerea comunistului Anton Wesselowschi care a reuşit să economisească nu numai 14 zile,prin întrebuinţarea de mai multe ori a armăturilor de fontă la confecţionarea miezurilor, 6400 kgr. armătură fontă, 800 kgr. fier rotund şi 70 kgr. şuruburi, în valoare de 229.187 lei. Urmându-le exemplul echipele turnătorilor Adolf Hibler, Victor Grezner şi Victor Breier, din sectorul de turnare a pieselor de fontă şi oţel, au reuşit să economisească până in prezent 2000 kgr. armătură fontă, 510 kgr. fer rotund şi cuie de modelat. In valoare de 91.640 lei. La realizarea acestor economii a contribuit şi echipa de utemişti nr. 18 în frunte cu Ion Dumitru şi Nicolae Budchişi, care a strâns în 14 zile, cuie de modelaj şi sârmă de fer, in valoare de 6170 lei. PAGINA 3-a Să realizăm înainte de termen planul pe primul semestru Au îndeplinit planul VATRA DORNEI. — Răspunzândlnițiativei patriotice a muncitorilor de la uzinele „23 August”, muncitorii forestieri din raionul Vatra Dornei luptă pentru terminarea înainte de termen a planului de producţie pe primul semestru. La fabrica de cherestea «Dorna Arina» planul de producţie pe primul semestru a fost terminat din ziua de 27 Mai, pe primul semestru Până la aceeaşi dată, fabricile de cherestea din comunele Iacobeni, Floreni şi Dorna Foresta, care au hotărît să-şi îndeplinească sarcinile pe primul semestru până la 10 iunie, au realizat între 81—98 la sută din plan. Toate aceste succese se datoresc folosirii raţionale a maşinilor, justei repartizări a braţelor de muncă şi folosirii pe scară largă a metodelor sovietice. (Agerpres). Metode sovietice aplicate în procesul de fabricare a cărămizilor Aplicând metoda stahanovistului sovietic Duvanov, laureat al Premiului Stalin, muncitorii fabricii „Brigadierul” din comuna Târlungeni, raionul Stalin, au schimbat radical procesul de aşezare şi ardere a cărămizilor și tiflelor, ceeace a determinat reducerea timpului de ardere dela 34 de ore la 17 ore. Ciclul de ardere, care Înainte dura Intre 8—9 zile, astăzi se execută în cinci zile. Prin aplicarea metodei Duvanov s’a ajuns ca in foc de 16.000 cărămizi să se realizeze zilnic 34.000 cărămizi. Deasemeni se realizează o economie de 35—30 vagoane lignit pe an. Aplicarea metodei Duvanov la fabrica „Brigadierul” a dus şi la îmbunătăţirea calităţii cărămizilor : rezistenţa lor a crescut de la 145 kgr. pe centimetru pătrat, la 187 kgr. pe centimetru pătrat. Succesele obţinute de către aşezătorii Ion Bârsan, Ion Calcea, de la cuptorul nr. 1, care au aplicat pentru prima oară această metodă, sunt continuate de către aşezătorii Iosif Hermeneanu, Alexe Baca, Sofia Munteanu şi Ana Panu, de la cuptorul nr. 3, care le-au urmat exemplul. NICOLAE NEGRU corespondent ! LA LUPTĂ PENTRU O RECOLTĂ ÎMBELŞUGATĂ COLECTIVIŞTII MEREU IN FRUNTE BARLAD, (de la corespondentul nostru). — Fiind mereu în fruntea muncilor de întreţinere a culturilor, precum şi a pregătirilor pentru campania de recoltare, membrii gospodăriilor agricole colective din regiunea Bârlad sunt un bun exemplu pentru ţăranii muncitori. Unii colectivişti, cum sunt cei din Fruntişeni şi Mitoc, raionul Bârlad, au şi terminat plivitul păioaselor şi primul prăşit, ocupându-se acum temeinic de pregătirea campaniei de recoltare, in atelierele de fierărie şi lemnărie ale gospodăriilor agricole colective, dotate din timp — datorită sprijinului primit din partea sfaturilor populare — cu tot materialul necesar, se repară zeci de care şi căruţe ce vor fi folosite la căratul recoltelor. La gospodăria agricolă colectivă din Godineşti, raionul Seletin, s’au reparat 4 care, la cea din Cavadineşti, raionul Murgeni, 6 care, iar la cea din Pogoneşti, raionul Bârlad 5 care. Au fost apoi revizuite, reparate sau procurate, uneltele ce vor fi folosite la recoltare. Grija pentru repararea utilajului se împleteşte strâns cu aceea de a asigura condiţiile de depozitare a recoltelor. Datorită preocupării sfatului popular regional şi a celui raional, un număr de 9 gospodării agricole colective, cu suprafeţe mai întinse însămânţate cu cereale, au primit materialul de construcţie necesar, iar ■acum colectiviştii lucrează de zor la ridicarea unei magazii de cereale ce va avea o capacitate de 120 tone. In acelaş timp, la celelalte gospodării agricole colective, ca de pildă la cea din Fruntişeni şi Mitoc, raionul Bârlad, sau la Berebeni, raionul Murgeni, magaziile existente sunt amenajate, iar la gospodăria agricolă colectivă Roșiești, raionul Vaslui, magazia existentă, de o capacitate de 150 tone, devenită neîncăpătoare, este mărită la 200 tone. Sunt însă și gospodării agricole colective unde trebue luate măsuri de intensificare a pregătirilor pentru campania de recoltare. Astfel, la gospodăria agricolă colectivă Chirieni, raionul Bârlad, care are o suprafaţă de 40 ha, însămânţată cu culturi furajere, trebue procurate de îndată coaseie necesare, iar gospodăria agricolă colectivă Cârciomăneşti trebue să se îngrijească de repararea la timp a carelor şi căruţelor. LUCRĂRILE DE ÎNGRIJIRE A BUMBACULUI CARACAL, (dela corespondentul nostru). — însămânţate în cele mai bune condiţiunî, culturile de bumbac din raionul Caracal au răsărit şi s’au desvoltat repede. Bumbacului i-au crescut deja frunzele, ceeace arată că e numai bun de prăşit. Cultivatorii au pornit, odată cu complectarea golurilor dintre cuiburi, să facă şi lucrările de întreţinere, precum şi lucrările de terasamente necesare canalelor pentru suprafeţele irigate. Aşa de pildă, au fost terminate lucrările la canalele principale din comuna Scărişoara, care au o lungime de 2500 metri. Pentru a asigura umiditatea plantei, cultivatorii din această comună au montat o pompă de Irigat cu un debit de 140 litri apă pe secundă. Apa va fi extrasă din Olt, ori de câte ori bumbacul va avea nevoie. IN VEDEREA DE RECOLTARE Până la 23 Mai în regiunea Gorj în cadrul pregătirilor pentru campania de recoltare, s’au reparat 139 batoze, 26 locomobile, 135 tractoare, 25 secerători simple, 10 secerători legători, 112 pluguri de tractor, etc. S’a fixat un număr de 1203 arii din care 1017 pentru treeratul cu maşina şi 186 pentru treeratul cu calea şi 7 depozite de carburanţi. Pentru desminiştrul suprafeţei de 56.000 ha., programată în această campanie, s-au repartizat 28.904 atelaje din sectorul particular. In vederea reuşitei acestor munci, în şedinţa din 14—15 Mai a. c. care a avut loc la secţiunea agricolă de pe lângă comitetul executiv al sfatului popular regional, secţiunile agricole de pe CAMPANIEI ŞI DESMIRIŞTIT lângă comitetele executive ale sfaturilor populare raionale Baia de Aramă, Gilort, Filiaşi, Vânju Mare, Tg. Jiu, Turnu Severin, Strehaia şi Hurezani s-au antrenat în întreceri socialiste, având ca obiective terminarea campaniei de reparaţii în cât mai scurt timp, efectuarea lucrărilor de treeriş, desmirişte şi recoltare, în cele mai bune condiţiunî. Pentru buna desfăşurare a muncilor agricole, comitetul executiv al sfatului popular regional, împreună cu organele de partid, au organizat un permanent control în întreaga regiune. I. SBARCIOG , corespondent ! A intrat în funcţiune o nouă sondă Tg. JIU (de la corespondentul nostru). Muncitorii schelei petrolifere din comuna Bălteni, raionul Tg. Jiu, au pus in funcţiune o nouă sondă. La efectuarea lucrărilor, o contribuţie de seamă au avut-o maşinile de forat sosite din Uniunea Sovietică, care au uşurat cu mult munca petroliştilor şi au dus totodată la economisirea unor sume importante. DECLARAŢIILE ZIARISTULUI ENGLEZ RALPH PARKER Ralph Parker, cunoscutul ziarist progresist englez, autor al cărţii „Complotul împotriva păcii”, în care sunt demascate planurile agresive ale imperialiştilor americani şi englezi şi care a vizitat ţara noastră timp de două săptămâni, a făcut la plecare următoarele declaraţii Agenţiei Române de Presă „AGERPRES”: „In cursul celor două săptămâni pe care le-am petrecut in Republica Populară Română mi s’au acordat toate înlesnirile necesare activităţii mele de ziarist. Am călătorit unde am dorit, am întâlnit şi am stat de vorbă cu oameni de diferite categorii. Pretutindeni, pe unde am trecut, m-am putut convinge de faptul că România nouă se poate mândri cu realizările sale. Am ajuns să iubesc frumosul oraş Bucureşti cu minunatele sale cartiere noui de locuinţe muncitoreşti cu populaţia sa vioaie şi binevoitoare, cu aleele sale de trandafiri. Am găsit fostul Palat regal folosit ca expoziţie de artă, un altul ca Palat al Pionierilor, într’unul din principalele hoteluri aleoraşului un grup numeros de oameni de ştiinţă, ingineri, tehnicieni şi muncitori fruntaşi veniţi ca delegaţi la Congresul Tehnicienilor, ocupau camerele rezervate altă dată unei minorităţi bogate şi privilegiate. Am petrecut ore întregi pe şantierul de construcţii al nouei Case a Scânteii, care, corespunzând dorinţei mereu crescânde de cultură a poporului român, este desigur unul din cele mai impresionante monumente ale păcii care se construesc astăzi în ţările de democraţie populară. Am observat populaţia Bucureştilor la muncă şi la odihnă, in pieţele animate şi în noul şi frumosul parc „X. V. Stalin”, la Teatrul Naţional unde se reprezintă piesele autorilor clasici precum şi piese moderne care înfăţişează viaţa cea nouă. Impresia pe care mi-a făcut-o este că poporul român este un popor care munceşte cu dârzenie şi încredere pentru întărirea ţării sale, pentru a-şi îmbunătăţi astfel condiţiile de trai şi pentru a face mai sigură menţinerea păcii. Devotamentul poporului român pentru cauza păcii este impresionant. In marile fabrici din Oraşul Stalin, în satele paşnice ale Transilvaniei, pe câmpiile Dobrogei, am auzit poporul exprimându-şi hotărîrea de a-şi aduce contribuţia la lupta pentru pace. Nu am găsit nicăeri acea idee a acceptării fataliste a inevitabilităţii războiului pe care o întreţin presa şi cercurile conducătoare din multe ţări din Occident, printre care şi Anglia. Poporul român înţelege pe deplin că o astfel de idee, slujind interesele celor puţini care doresc războiul, constitue o extrem de mare primejdie pentru viaţa şi libertatea popoarelor. Cu dragostea lui fierbinte de viaţă, cu încrederea lui in viitor şi în conducătorii lui, poporul român respinge orice idee de acest fel şi procedând astfel serveşte cauza păcii în întreaga lume. Pentru ce ar privi tinerii pe care i-am întâlnit în minunata şcoală profesională înfiinţată recent in Oraşul Stalin, spre viitor altfel decât cu încredere şi bucurie? Sau ţăranii satului din apropiere de Cluj, care aşteaptă acum o recoltă bogată în gospodăria lor colectivă? Sau tineri care mânuesc uriaşele maşini ce mută stâncile în sectorul nr. 9 al Canalului Dunăre-Marea Neagră? Sau scriitorii care crează în linişte în casele lor de odihnă de la Sinaia? Descurajarea, pesimismul, scepticismul nu-şi găsesc loc în minţile acestor oameni. Din convorbirile pe care le-am avut cu aceşti oameni mi-am dat seama că ei sunt conştienţi de faptul că în lume există forţe care ar dori să întoarcă vremea înapoi şi să le răpească noile posibilităţi de viaţă fericită şi folositoare. Există astăzi în lume unii care ar dori să alunge copiii din Palatul lor al Pionierilor, care ar dori să vadă diferitele naţionalităţi din Transilvania din nou în conflict unele cu altele pentru a face astfel ca România să redevină o unealtă în mâinile puterilor imperialiste reacţionare. Aceştia ar dori să nege muncitorilor şi ţăranilor români dreptul de a desvolta din folosul lor bogăţiile ţării. Deşi am petrecut un timp atât de scurt în Republica Populară Română am putut constata că duşmanii poporu-ui român nu au nicio şansă să-şi îndeplinească aceste planuri, pentru că am văzut o Românie care, bucurându-se de ajutorul şi bogata experienţă a U.R.S.S. care este oferită cu atâta generozitate şi înţelepciune, înaintează cu hotărîre pe calea spre socialism. S’a născut o Românie nouă, tânără, puternică, capabilă să riposteze la orice provocare”. Ziaristul Ralph Parker a mulţumit apoi călduros Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea pentru ospitalitatea acordată în cursul vizitei sale în ţara noastră.