România Liberă, iunie 1951 (Anul 9, nr. 2077-2102)

1951-06-01 / nr. 2077

ROMANIA LI­GIER­A LUCRĂRILE CONGRESULUI ASOCIAŢIEI ŞTIINŢIFICE A TEHNICIENILOR DIN R. P. R. Rapoartele prezentate în cad­rul lu­­crărilor Congresului A.S.T. au trezit un puternic interes în rândurile sutelor de ingineri, tehnicieni, muncitori inova­­tori, participanţi la Congres. Un mare număr de delegaţi au luat parte cu însufleţire la discuţii sau au prezentat in scris observaţiile lor asu­­pra rapoartelor, analizând intr'un pu­­ternic spirit critic şi autocritic activi­­tatea AST şi făcând numeroase propu­­neri pentru îmbunătăţirea muncii pe viitor. Redăm fragmente din discuţiile la rapoarte. DAN LUBENESCU, inginer _ Bucu­reşti: Avem de săpat sute de kilome­tri de galerii in cursul Cincinalului, pentru a deschide şi pune in exploa­tare rezerve şi mine noi. De aceea pro­blema înaintării rapide in galerii este una din problemele cele mai importan­te ale sectorului minier în general cât şi a celui metalifer. îndeplinirea cu succes a sarcinilor de mare răspundere ce stau in faţa inginerilor şi tehnicienilor din sectorul minier în cadrul primului nostru Cin­cinal este foarte mult ajutată prin fap­tul că putem folosi din plin bogata ex­perienţă a Uniunii Sovietice. Avem as­tăzi la dispoziţie literatură tehnică so­vietică, avem minunatele maşini şi uti­laje sovietice, avem îndrumările spe­cialiştilor sovietici care ne ajută şi ne învaţă. Trebue să preţuim în cel mai înalt grad acest sprijin. DUMITRU BENIN,SCHI. inginer profesor — Bucureşti. Rapoartele pre­zentate au avut un conţinut bogat şi foarte folositor. Trebue să remarc însă că importanta armă pe care partidul ne-o pune la îndemână — arma criti­cii şi autocriticii — a fost relativ puţin întrebuinţată. Noi, intelectualii, in ge­neral ne ferim de a folosi acest minu­nat ajutor, fără de care nu poţi merge înainte. Sunt probabil reminiscenţe din educaţia noastră veche, reminiscenţe care trebuesc neapărat înlăturate. ILIE NISIPEANU, Inginer — Hune­doara : Arătând cât de folositoare i-au fost sfaturile prim-topitoriui Alexandru Crângă in scurtarea cu o oră a duratei şarjelor, vorbitorul a spus: Mă gân­desc ce roade frumoase ar putea să dea colaborarea dintre profesorii de la Uni­versităţi şi Institute pe deoparte şi in­ginerii, tehnicienii şi massa mare de muncitori din uzine pe de altă parte. Şi pentru aceasta fac o propunere: la Hunedoara să se convoace prima con­ferinţă de colaborare între savanţi, pro­­fesori şi muncitori şi tehnicieni de la Combinatul nostru siderurgic. CORNELIU MICLOŞ, inginer, profe­sor — Timişoara: Vorbind despre pla­nul de electrificare a arătat printre altele cum au contribuit inginerii şi tehnicienii din Timişoara la pregătirea planului de electrificare şi cum mun­cesc la realizarea lui. In domeniul trac­ţiunii electrice, s-a realizat un tip nou de vagon pentru tramvai de mare ca­pacitate, cu o iuţeală comercială mări­tă faţă de cea actuală. Trei vagoane de acest tip sunt în serviciul normal de peste un an de zile şi rezultatele sunt satisfăcatoare. VICTOR BUNEA, inginer ,,Dinamo“ — Bucureşti, a împărtăşit unele meto­de folosite cu succes de cercul A.S.T., de la fabrica „Dinamo”, metode care au ca obiect uşurarea însuşirii tehnicii şi a metodelor sovietice, factori de căpe­tenie in desvoltarea întrecerii sociali­ste. RALUCA RIPAN, academician­ Cluj­­După ce a relevat realizările însemnate obţinute de regimul nostru de democra­ţie populară, a arătat o serie de lipsuri. Deşi problema creşterii cadrelor de spe­cialitate constitue o preocupare de sea­mă a partidului şi guvernului, pregăti­rea practică a cadrelor mai prezintă deficienţe. La înlăturarea acestor lip­suri sunt chemaţi să contribue şi in­ginerii şi tehnicienii. N. DOGARU inginer — Bucureşti: întrecerea socialistă în sectorul exploa­­tării şi industriei lemnului a reuşit să antreneze individual şi pe e­­chipe un număr important de salariaţi. Dar adesea întrecerea s’a desfăşurat formal şi nu a putut lua avânt datorită unei defectuoase organizări, lipsei unei evidenţe zilnice realizărilor şi spriji­­nului insuficient din partea inginerilor şi tehnoienlor. In măsura în care evidenţa şi grafi­cele au fost introduse, elanul muncito­rilor a fost stimulat şi s’au obţinut o seamă de realizări. Aşa s-a întâmplat la fabrica de cherestea Topliţa, care deţine astăzi steagul roşu al producţiei pe 1950. M. GRINBERG, inginer — director general al Canalului Dimăre-Marea Neagră: Utilajele folosite la lucrările Canalului simt în cea mai mare parte obţinute prin ajutorul marii Ţări a Socialismului. Escavatoarele Kirov, de o mobilitate şi de un randament excep­ţional, escavatoarele electrice mijlocii de 1 m.c. şi puternicele escavatoare de 5? m n pom n.ît.Q t.o rh­achi rpm­lantn rîa n w --------«. ^—o-v - -capacitate impresionantă, instalaţiile de pompare şi hidromonitoarele pentru lucrările de hidromecanizare, vagoane basculante cu o capacitate de 40 tone, camioane basculante, screpere, buldoze­re, etc. toate acestea ne-au fost puse la dispoziţie, prin grija partidului nos­tru, de către marea noastră prietenă şi sprijinitoare, Uniunea Sovietică, pen­tru realizarea măreţei construcţii a Ca­nalului Dunăre-Marea Neagră. MIRCEA VOINESCU, inginer — O­­raşul Stalin: Regimul capitalist a refu­zat să facă un institut tehnic superior in acest mare centru industrial. Dato­rită grijei pe care partidul şi guvernul nostru o acordă creşterii noilor cadre tehnice, a luat fiinţă în Oraşul Stal­in, in toamna anului 1949, Institutul de mecanică. Peste câteva luni 117 Ingineri de exploatare vor absolvi Institutul. Producţia fabricei de rulmenţi a uzi­nelor „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin a crescut anul trecut cu 560 la sută­ Aceasta se datoreşte în mare măsură muncii intense de creştere a cadrelor şi muncii de ridicare a nivelului lor teh­nic şi politic. Numai în 1950 au fost ca­lificaţi, în şcolile profesionale şi spe­ciale şi prin metoda sovietică Cotlear, 887 muncitori şi 109 tehnicieni de di­verse categorii (maiştri tehnologi, controlori speciali, maiştri şefi, maiştri normatori). ALEXANDRU GOMOIU, directorul Combinatului Baia Mare: Tehnicienii din ţara noastră sunt che­maţi să construiască o viaţă nouă, mai bună poporului muncitor, spre deosebi­re de „tehnicienii’’ din Apus, care fa­brică arme de distrugere a omenirii. Este o mândrie pentru tehnicienii no­ştri ca, sub îndrumarea permanentă a partidului clasei muncitoare,­­să contri­­bue la făurirea acestei vieţi noi. GHEORGHE BADICEANU, Inginer — Bucureşti. Cu privire la lupta pentru economii, trebue să recunoaştem cinstit că o bună parte dintre inginerii şi teh­­nicienii noştri n’au fost totdeauna preo­cupaţi de problemele gospodăririi chib­zuite a întreprinderilor şi îndeosebi nu s’au încadrat totdeauna cu toată ho­­tărîrea in lupta pentru un regim sever de economii, considerând — în mod ne­­just — că ei au sarcina să se ocupe numai de producţie. Consider că cercurile A. S. T. au da­toria să ia parte cu hotărîre şi entu­ziasm în lupta pentru economii, căci, în ultimă analiză, problema luptei pentru economii este problema luptei pentru a asigura un ritm mai rapid construirii socialismului în ţara noastră. ALEXANDRU ROGOJEANU, inginer — Timişoara: Relativ la revistele A. S. T. putem arăta că ele nu publică întotdeauna articolele ce le sunt trimise şi nici nu se face o critică autorilor. Astfel, patru articole ale unui inginer din Filiala noastră nu au fost publicate şi cu toate insistenţele noastre nu am primit nicio motivare. Câteva studii trimise de noi nu au găsit deasemenea niciun răsunet la Consiliul Central. MIHAI MANOLIU, profesor universi­tar — Bucureşti. In vederea muncii de largă populari­­zare a problemelor ştiinţifico-tehnice este necesar ca A. S. T. să sprijine or­ganizarea şi Întărirea secţiilor tehnice ale Societăţii pentru Răspândirea Ştiin­ţei şi Culturii. CRISTOFOR SIMIONESCU, prof. in­giner — Iaşi. Cred că o sarcină de bază a Asocia­ţiei noastre este aceea de a mobiliza toate elementele de valoare în slujba construcţiei noastre paşnice. Fiecare congresist trebue să devină în raza sa de activitate un agitator permanent pentru ca numărul tehnicienilor şi in­ginerilor ce pun umărul la opera cons­trucţiei socialismului să fie din ce în ce mai mare. Prin mine, Institutul Politehnic din Iaşi, se angajează ca, în fruntea Insti­­tutelor tehnice din Moldova, să facă toate eforturile pentru a contribui la ridicarea Moldovei, să dinamizeze cer­cetarea ştiinţifică în laboratoarele sale, să o lege de uzini şi şantiere. ŞTEFAN BĂLAN, inginer, profesor — Bucureşti: Propun să se asigure o co­laborare permanentă între A. S. T. şi A.R.L.U.S. în ceea ce priveşte populari­zarea experienţei sovietice in industrie. O astfel de colaborare propun să fie ex­tinsă pe toate treptele organizatorice ale A. S. T. şi A.R.L.U.S. Organizaţiile A. S. T. şi A.R.L.U.S. cu ajutorul or­ganelor sindicale să programeze diferite acţiunii comune în cluburi, colţuri roşii, de exemplu consfătuiri pentru aplicarea sau extinderea unor noi metode de lu­cru, cicluri de conferinţe tehnice şi ex­perimentale, conferinţe legate de orga­nizarea muncii, demonstraţii practice şi schimburi de experienţă, etc. GHEORGHE CAZAN, maistru tur­ist — Sovrompetrol — Băicoi: Au apus pentru totdeauna vremurile când, în industria petroliferă din ţara noastră, dictau bancherii americani şi englezi! Azi petrolul aparţine poporului muncitor şi în mâna noastră el este o armă a păcii, pe care o folosim pentru înflorirea patriei, pentru a asigura ce­lor ce muncesc o viaţă din ce in ce mai îmbelşugată. In munca noastră să dăm toată atenţia şi să luptăm pentru apli­carea şi extinderea metodelor tehnice sovietice, cele mai înaintate din întrea­ga lume. NICOLAE GRIHNINA, student ingi­ner — Bucureşti: In perioada examenelor, cercul stu­denţesc A. S. T-Bucureşti îşi ia anga­jamentul să sprijine, alături de organi­zaţiile de tineret şi sindicate, bătălia examenelor astfel ca studenţii să se prezinte cât mai bine pregătiţi, să de­vină factori activi ai construirii socia­lismului în ţara noastră. EMERIC Karaksony, strungar U­­zinele Sovromtractor: Metodele sovietice de muncă se ba­zează pe o înaltă ştiinţă, dar nu peste tot se manifestă preocuparea ca aceste metode să fie aplicate ştiinţific. Deşi sunt introduse în uzine, ele nu sunt stu­­diate pretutindeni destul de temeinic. Trebue să se acorde o mai mare atenţie strungarilor, tehnicienil­or, pentru ca aceştia să-şi poată însuşi ştiinţa. De pildă, pentru desvoltarea şi extinderea metodei sovietice de tăiere rapidă a me­­talelor, este necesar să fie pregătite in mod ştiinţific cât mai multe cadre ca­lificate. C. NEGOIŢA, inginer, filiala A.S.T. — Prahova. Trebue să relev că cercurile A.S.T n’au primit în unele cazuri un sprijin efectiv din partea sindicatelor şi a con­ducerilor de întreprindere. De aceea, propun ca in comisiile de întrecere so­cialistă, de protecţia muncii, de inovaţii,­ în colectivele cabinetelor tehnice, să facă parte oficial și câte un reprezen­tant al cercului A.S.T. Socot că o lipsă in activitatea A.S.T. a fost neglijarea in unele locuri a ri­­dicării cadrelor tinere de tehnicieni. A.S.T. nu s-a preocupat îndeajuns de tinerii care au urmat școli de calificare. O greutate pe care o întâmpinăm in activitatea noastră este aceea a necu­noaşterii limbii ruse. Avem nevoie de limba rusă, ca să putem cunoaşte mai temeinic literatura tehnică sovietică, care ne ajută nespus de mult in mun­ca noastră. Cred că Consiliul Central va trebui să editeze cât mai urgent un manual de limba rusă, pe baza căruia cercurile A.S.T. să organizeze cursuri de limba rusă. GHEORGHE PETRESCU, inginer — Prahova: Propun înființarea pe lângă Consiliul Central A.S.T. a unui or­gan de centralizare a problemelor pe care întreprinderile le prezintă spre rezolvare, iar A.S.T. să le aducă la cunoştinţa institutelor res­pectiva. In acest fel se asigu­ră legătura institutelor cu terenul, le­­gatura care contribue pe deo parte la a­­jutarea întreprinderilor in îndeplinirea Planului, pe de altă parte ajută institu­tele sa-si îmbogăţească planurile de muncă cu probleme legate direct de producţie. IONEL BALTAZAR, directorul uzi­nelor textile „7 Noembrie’’ — Bucu­reşti: In cad­rul desbaterilor acestui Congres, atât în rapoartele generale cât şi în raportul de activitate al Con­siliului Central Provizoriu, cât şi in discuţiile purtate, s’a vorbit foarte pu­ţin despre industria uşoară. Aceasta arată că cercurile A.S.T. din industria uşoară au dus o activitate slabă, iar Consiliul Central A.S.T. şi Comitetele Filialelor s’au ocupat foarte puţin de secţiunile de Industrie uşoară. Un alt lucru care n’a reuşit deloc din desbateri, este rolul maiştrilor în des­voltarea industriei noastre. Maiştrii sunt organizatori de frunte ai produc­ţiei. Pentru ca studiile şi descoperirile oamenilor de ştiinţă să fie duse la bun sfârşit pe teren, este necesară contri­buţia maiştrilor. De aceea propunerea mea este ca cercurile A.S.T. să aibă ca una din preocupările centrale ridicarea nivelului profesional al maiştrilor. In acele întreprinderi, unde maistrul este conducător al producţiei, rezultatele sunt din cele mai bune. Acest adevăr este confirmat şi de minunata experien­ţă sovietică. N. CONSTANTINESCU, toiginer,­­Bucureşti: Cred că Asociaţiei noa­stre îi revine sarcina ca prin toate mijloacele ce-i stau la în­demână să popularizeze în ţara noastră ideia că fără o cultură ra­ţională, pădurile nu-şi pot îndeplini funcţiunile de protecţie, iar fără aceste funcţiuni nu este posibilă realizarea planului nostru­ de amenajarea şi folo­­sirea integrală a apelor. MARCU DUILIU, profesor inginer — Bucureşti: Datorită sprijinului regimu­lui de democraţie populară, datorită a­­jutorului primit din partea Uniunii So­vietice, arhitecţii din ţara noastră au obţinut numeroase realizări. Astfel, In timp record s’au executat proectele unor importante lucrări prevăzute în Planul Cincinal, ca de exemplu: tipurile de blocuri muncitoreşti ce se execută in Valea Jiului, la Tohan, la Craiova, sau la Hunedoara, planurile coloniilor mun­citoreşti dela Doiceşti şi dela Moineşti, complexul cinematografic dela Buftea, Institutul de Educaţie Fizică, Palatul Radio, Cor­olexul Agro-Zoo-Veterinar, Palatul Cultural al uzinelor „23 Au­gust”, Institutul de cercetări şi încer­­cări de materiale, complexul laborato­rului hidrotehnic, centrul sportiv de la Poiana Stalin, şi multe alte uzine şi clădiri industriale. Au mai participat la discuţii inginerii, tehnicienii şi muncitorii inovatori: ION MĂRĂŞESCU-Reşiţa, VICTOR ERE­­MIA-Bucureşti; TEODOR IAVOROV­­Cugir; GHEORGHE GĂT­.­TEANU­­Iaşi; FLOREA POPA-Câmpulung; PAR­­TENIE BRAGARU-Bucureşti; MATEI GHERGHINA-Bucureşti şi mulţi alţii. Hotărîrea Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii cu privire la instituirea inspectorilor obşteşti de protecţie a muncii şi sarcinile lor inspectorii obşteşti de protecţie a muncii se aleg de membrii grupei sin­dicale, dintre muncitorii cu cea mai înaltă calificare şi cu autoritate, inspectorii obşteşti pentru protecţia muncii nu sunt scoşi din producţie. Persoanele care au munci administra­tive, personalul tehnic şi administrativ, persoanele care sunt desemnate de ad­­ministraţie în vederea punerii în apli­care a măsurilor pentru protecţia muncii şi tehnicii securităţii, nu pot deveni inspectori obşteşti pentru pro­tecţia muncii. De asemenea, Inspectorii obşteşti care sunt trecuţi In funcţiuni de conducere tehnică Sau administra­tivă, vor depune legitimaţia tip la co­mitetul de Întreprindere. Inspectorii obşteşti pentru protecţie a muncii sunt obligaţi a urma cursu­­rile de specializare care funcţionează sub conducerea organelor sind­­ale in Întreprinderi. 1. Inspectorii obşteşti de protecţia muncii au dreptul de a exercita func­ţia la locul lor de muncă in cadrul întreprinderii căreia aparţin. 2. Ei au dreptul de a controla locu­rile de muncă ale grupei sindicale din care fac parte. 3. Antrenează tovarăşii din grupa sindicală respectivă pentru a contri­bui la realizarea măsurilor de protec­ţie a muncii şi pentru a face propu­neri in acest sens. 4. Controlează la locul său de muncă, ca organele de protecţie a muncii din cadrul administraţiei, inginerii, maiştrii şi toţi cei ce cunosc procesul muncii, să facă instructajul muncitorilor pri­­vitor la protecţia muncii şi tehnica securităţii.­­­ 5. Controlează ca noii angajaţi să nu fie puşi la lucru Înainte de a fi instruiţi de către maistrul sau şeful de echipă respectiv asupra normelor, de tehnica securităţii­ şi asupra pericole­lor de accidente. 6. Controlează modul în care munci­torii şi-au însuşit instructajul făcut Şi iau măsuri ca acest instructaj să fie re­petat periodic. 7. Cer verificarea rezistenţei ame­najărilor de orice natură, de exemplu, schele, ziduri, poduri, intrările şi gan­gurilor pe unde trec muncitorii, in­stalaţiile de aerisire, de electricitate, precum şi buna funcţionare a maca­ralelor şi mecanismelor. 8. Sesizează locurile unde sunt gaze şi praf, fac propuneri şi urmăresc lua­rea măsurilor pentru indepăr­tarea pe­ricolului acestora. 9. Se îngrijesc ca maşinile şi locu­rile periculoase de muncă să fie prevă­zute cu apărători şi grilaje pentru a feri muncitorii de accidente. 10. Veghează asupra curăţeniei şi ordinea locului de muncă, propun mă­suri pentru buna întreţinere a trece­rilor de pe lângă maşini şi agregate. 11. Controlează la faţa locului buna funcţionare a utilajului, strungurilor, maşinilor şi instrumentelor (uneltelor), a instalaţiei de lumină, sistemului de aerisire, de iluminat. Iar In cazul de­fectării acestora sau a ivirii unor lip­suri, fac cunoscut aceasta maistrului sau inginerului respectiv, cu ajutorul căruia iau toate măsurile pentru pu­­nerea lor la punct. 12. Verifică ca muncitorii să fie do­taţi cu echipament de protecţie, con­form Îndreptarului, cu măşti contra gazelor şi a prafului. 13. Verifică zi de zi ca muncitorilor din sectorul de producţie să li se asi­gure apă potabilă şi — în secţiunile cu temperatură mare — apă gazoasă. 14. Controlează ca muncitorii ce lu­­crează cu materii toxice să urmeze toate instrucţiunile de higienă, precum şi efectuarea controlului medical. De asemenea, se îngrijesc ca tovară­­şii din grupa sindicală să primească antidoturile respective, potrivit deciziei elaborate de Uniune şi Ministerul res­pectiv, prevăzute In contractul colectiv. 15. Controlează ca afişele de pro­pagandă ilustrate, in legătură cu teh­nica securităţii şi protecţia muncii, să fie afişate In toate locurile de muncă, potrivit specificului fiecărui loc In parte, având grije de păstrarea lor. 16. Verifică ca la fiecare maşină să fie afişate caracteristicile de funcţio­nare a maşinii, puterea şi viteza ei, să fie semnalate toate locurile peri­culoase ale maşinii. 17. Face cunoscut Comisiei de pro­tecţie a muncii de pe lângă Comite­­tul sindical de Întreprindere sau secţie, fiecare accident ce a avut loc în secto­­uul respectiv, participând la încrede­rea actelor referitoare la accidente; cer maistrului sau inginerului respectiv luarea de măsuri pentru a nu se mai produce alte accidente. 18. Controlează aplicarea legilor pri­vitoare la durata zilnică a lucrului, acordarea zilelor de repaus, concedii­lor de odihnă şi întreruperea lucrului în timpul mesei, precum şi­ a legilor de muncă valabile pentru femei şi ti­neri. 19. Inspectorul obştesc pentru pro­tecţia muncii are datoria să arate şi să obţină de la maistrul sau inginerul secţiei Înlăturarea neregulilor con­statate în legătură cu protecţia muncii şi tehnica securităţii, în caz de nein­­deplinire adresându-se Comisiei de protecţie a muncii a Comitetului sin­­dical de întreprindere sau secţie, pen­tru a lua măsurile cuvenite. 20. Inspectorii obşteşti de protecţie a muncii dau rapoarte de activitate în şedinţa grupei sindicale şi în faţa Co­mitetului sindical de întreprindere sau secţie. 21. Comitetul sindical de întreprin­dere sau secţie, în dările de seamă ce se dau in adunările generale, va in­clude şi problemele privind protecţia muncii, inclusiv activitatea inspectori­lor obşteşti. 22. Inspectorul obştesc sesizează bi­roul tehnic de protecţia muncii al în­­treprinderii de inovaţiile făcute de mun­citorii din grupa sa în domeniul protec­ţiei muncii. Noi economii ale turnătorilor reşiţeni REŞIŢA (de la corespondentul nos­tru). — In lupta pentru realizarea de cât mai însemnate economii, echipele de la sec­ţia Turnătorie a Combinatului Sovrom­­metal Reşiţa a obţinut noi succese. O frumoasă isbândă a înregistrat e­­chipa de turnători de sub conducerea comunistului Anton Wesselowschi care a reuşit să economisească nu numai 14 zile,­prin întrebuinţarea de mai multe ori a armăturilor de fontă la confecţio­narea miezurilor, 6400 kgr. armătură fontă, 800 kgr. fier rotund şi 70 kgr. şuruburi, în valoare de 229.187 lei. Urmându-le exemplul echipele turnă­torilor Adolf Hibler, Victor Grezner şi Victor Breier, din sectorul de turnare a pieselor de fontă şi oţel, au reuşit să e­conomisească până in prezent 2000 kgr. armătură fontă, 510 kgr. fer rotund şi cuie de modelat. In valoare de 91.640 lei. La realizarea acestor economii a contribuit şi echipa de utemişti nr. 18 în frunte cu Ion Dumitru şi Nicolae Budchişi, care a strâns în 14 zile, cuie de modelaj şi sârmă de fer, in valoare de 6170 lei. PAGINA 3-a Să realizăm înainte de termen planul pe primul semestru Au îndeplinit planul VATRA DORNEI. — Răspunzând­­­lnițiativei patriotice a muncitorilor de la uzinele „23 August”, muncitorii forestieri din raionul Vatra Dornei luptă pentru terminarea înainte de termen a planului de producţie pe primul semestru. La fabrica de cherestea «Dorna Arina» planul de producţie pe primul semestru a fost terminat din ziua de 27 Mai, pe primul semestru Până la aceeaşi dată, fabricile de cherestea din comunele Iacobeni, Flo­reni şi Dorna Foresta, care au hotă­­rît să-şi îndeplinească sarcinile pe primul semestru până la 10 iunie, au realizat între 81—98 la sută din plan. Toate aceste succese se datoresc folosirii raţionale a maşinilor, justei repartizări a braţelor de muncă şi folosirii pe scară largă a metodelor sovietice. (Agerpres). Metode sovietice aplicate în procesul de fabricare a cărămizilor Aplicând metoda stahanovistului so­vietic Duvanov, laureat al Premiului Stalin, muncitorii fabricii „Brigadie­rul” din comuna Târlungeni, raionul Stalin, au schimbat radical procesul de aşezare şi ardere a cărămizilor și tifle­lor, ceeace a determinat reducerea tim­pului de ardere dela 34 de ore la 17 ore. Ciclul de ardere, care Înainte dura In­tre 8—9 zile, astăzi se execută în cinci zile. Prin aplicarea metodei Duvanov s’a ajuns ca in foc de 16.000 cărămizi să se realizeze zilnic 34.000 cărămizi. De­­asemeni se realizează o economie de 35—30 vagoane lignit pe an. Aplicarea metodei Duvanov la fabri­ca „Brigadierul” a dus şi la îmbună­tăţirea calităţii cărămizilor : rezistenţa lor a crescut de la 145 kgr. pe centime­tru pătrat, la 187 kgr. pe centimetru pătrat. Succesele obţinute de către aşezăto­­rii Ion Bârsan, Ion Calcea, de la cupto­­­rul nr. 1, care au aplicat pentru prima oară această metodă, sunt continuate de către aşezătorii Iosif Hermeneanu, A­­lexe Baca, Sofia Munteanu şi Ana Pa­nu, de la cuptorul nr. 3, care le-au ur­mat exemplul. NICOLAE NEGRU corespondent ! LA LUPTĂ PENTRU O RECOLTĂ ÎMBELŞUGATĂ COLECTIVIŞTII MEREU IN FRUNTE BARLAD, (de la corespondentul nostru). — Fiind mereu în fruntea muncilor de întreţinere a culturilor, precum şi a pregătirilor pentru cam­pania de recoltare, membrii gospodă­riilor agricole colective din regiunea Bârlad sunt un bun exemplu pentru ţăranii muncitori. Unii colectivişti, cum sunt cei din Fruntişeni şi Mitoc, raionul Bârlad, au şi terminat plivi­­tul păioaselor şi primul prăşit, ocu­­pându-se acum temeinic de pregăti­rea campaniei de recoltare, in atelie­rele de fierărie şi lemnărie ale gos­podăriilor agricole colective, dotate din timp — datorită sprijinului pri­mit din partea sfaturilor populare — cu tot materialul necesar, se repară zeci de care şi căruţe ce vor fi folo­site la căratul recoltelor. La gospodăria agricolă colectivă din God­ineşti, raionul Seletin, s’au reparat 4 care, la cea din Cavadi­­neşti, raionul Murgeni, 6 care, iar la cea din Pogoneşti, raionul Bârlad 5 care. Au fost apoi revizuite, repa­rate sau procurate, uneltele ce vor fi folosite la recoltare. Grija pentru repararea utilajului se împleteşte strâns cu aceea de a asigura condiţiile de depozitare a re­coltelor. Datorită preocupării sfatului popular regional şi a celui raional, un număr de 9 gospodării agricole colective, cu suprafeţe mai întinse însămânţate cu cereale, au primit ma­terialul de construcţie necesar, iar ■acum colectiviştii lucrează de zor la ridicarea unei magazii de cereale ce va avea o capacitate de 120 tone. In acelaş timp, la celelalte gospodării a­gricole colective, ca de pildă la cea din Fruntişeni şi Mitoc, raionul Bâr­lad, sau la Berebeni, raionul Mur­­geni, magaziile existente sunt ame­najate, iar la gospodăria agricolă co­lectivă Roșiești, raionul Vaslui, ma­gazia existentă, de o capacitate de 150 tone, devenită neîncăpătoare, este mărită la 200 tone. Sunt însă și gospodării agricole colective unde trebue luate măsuri de intensificare a pregătirilor pentru campania de recoltare. Astfel, la gos­podăria agricolă colectivă Chirieni, raionul Bârlad, care are o suprafaţă de 40 ha, însămânţată cu culturi fu­rajere, trebue procurate de îndată coasei­e necesare, iar gospodăria a­­gricolă colectivă Cârciomăneşti tre­bue să se îngrijească de repararea la timp a carelor şi căruţelor. LUCRĂRILE DE ÎNGRIJIRE A BUMBACULUI CARACAL, (dela corespondentul nostru). — însămânţate în cele mai bune condiţiunî, culturile de bumbac din raionul Caracal au răsărit şi s’au desvoltat repede. Bumbacului i-au crescut deja frunzele, ceeace arată că e numai bun de prăşit. Cultivatorii au pornit, odată cu complectarea go­lurilor dintre cuiburi, să facă şi lu­crările de întreţinere, precum şi lu­crările de terasamente necesare cana­lelor pentru suprafeţele irigate. Aşa de pildă, au fost terminate lucrările la canalele principale din comuna Scărişoara, care au o lungime de 2500 metri. Pentru a asigura umidi­tatea plantei, cultivatorii din această comună au montat o pompă de Iri­gat cu un debit de 140 litri apă pe secundă. Apa va fi extrasă din Olt, ori de câte ori bumbacul va avea ne­voie. IN VEDEREA DE RECOLTARE Până la 23 Mai în regiunea Gorj în cadrul pregătirilor pentru campa­nia de recoltare, s’au reparat 139 ba­toze, 26 locomobile, 135 tractoare, 25 secerători simple, 10 secerăt­ori legători, 112 pluguri de tractor, etc. S’a fixat un număr de 1203 arii din care 1017 pentru treeratul cu ma­şina şi 186 pentru treerat­ul cu cal­ea şi 7 depozite de carburanţi. Pentru desminiştrul suprafeţei de 56.000 ha., programată în această campanie, s-au repartizat 28.904 ate­laje din sectorul particular. In vede­rea reuşitei acestor munci, în şedinţa din 14—15 Mai a. c. care a avut loc la secţiunea agricolă de pe lângă co­­mitetul executiv al sfatului popular regional, secţiunile agricole de pe CAMPANIEI ŞI DESMIRIŞTIT lângă comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale Baia de A­­ramă, Gilort, Filiaşi, Vânju Mare, Tg. Jiu, Turnu Severin, Strehaia şi Hurezani s-au antrenat în întreceri socialiste, având ca obiective termi­narea campaniei de reparaţii în cât mai scurt timp, efectuarea lucrărilor de treeriş, desmirişte şi recoltare, în cele mai bune condiţiunî. Pentru buna desfăşurare a mun­cilor agricole, comitetul executiv al sfatului popular regional, împreună cu organele de partid, au organizat un permanent control în întreaga re­giune. I. SBARCIOG , corespondent ! A intrat în funcţiune o nouă sondă Tg. JIU (de la corespondentul nostru). Muncitorii schelei petrolifere din comu­na Bălteni, raionul Tg. Jiu, au pus in funcţiune o nouă sondă. La efectuarea lucrărilor, o contribuţie de seamă au avut-o maşinile de forat sosite din Uniunea Sovietică, care au u­­şurat cu mult munca petroliştilor şi au dus totodată la economisirea unor su­me importante. DECLARAŢIILE ZIARISTULUI ENGLEZ RALPH PARKER Ralph Parker, cunoscutul ziarist pro­gresist englez, autor al cărţii „Complo­tul împotriva păcii”, în care sunt de­mascate planurile agresive ale imperia­liştilor americani şi englezi şi care a vi­zitat ţara noastră timp de două săp­tămâni, a făcut la plecare următoarele declaraţii Agenţiei Române de Presă „AGERPRE­S”: „In cursul celor două săptămâni pe care le-am petrecut in Republica Popu­lară Română mi s’au acordat toate în­lesnirile necesare activităţii mele de ziarist. Am călătorit unde am dorit, am întâlnit şi am stat de vorbă cu oameni de diferite categorii. Pretutindeni, pe unde am trecut, m-am putut convinge de faptul că România nouă se poate mândri cu realizările sale. Am ajuns să iubesc frumosul oraş Bucureşti cu minunatele sale cartiere noui de locuinţe muncitoreşti cu popu­laţia sa vioaie şi binevoitoare, cu aleele sale de trandafiri. Am găsit fostul Pa­lat regal folosit ca expoziţie de artă, un altul ca Palat al Pionierilor, într’unul din principalele hoteluri ale­­oraşului un grup numeros de oameni de ştiinţă, ingineri, tehnicieni şi muncitori fruntaşi veniţi ca delegaţi la Congresul Tehni­cienilor, ocupau camerele rezervate altă dată unei minorităţi bogate şi privile­giate. Am petrecut ore întregi pe şan­tierul de construcţii al nouei Case a Scânteii, care, corespunzând dorinţei mereu crescânde de cultură a poporului român, este desigur unul din cele mai impresionante monumente ale păcii ca­re se construesc astăzi în ţările de de­mocraţie popula­ră. Am observat populaţia Bucureştilor la muncă şi la odihnă, in pieţele ani­mate şi în noul şi frumosul parc „X. V. Stalin”, la Teatrul Naţional unde se reprezintă piesele autorilor clasici pre­cum şi piese moderne care înfăţişează viaţa cea nouă. Impresia pe care mi-a făcut-o este că poporul român este un popor care munceşte cu dârzenie şi în­credere pentru întărirea ţării sale, pen­tru a-şi îmbunătăţi astfel condiţiile de trai şi pentru a face mai sigură men­ţinerea păcii. Devotamentul poporului român pen­tru cauza păcii este impresionant. In marile fabrici din Oraşul Stalin, în sa­tele paşnice ale Transilvaniei, pe câm­piile Dobrogei, am auzit poporul expri­­mându-şi hotărîrea de a-şi aduce con­tribuţia la lupta pentru pace. Nu am găsit nicăeri acea idee a acceptării fa­taliste a inevitabilităţii războiului pe care o întreţin presa şi cercurile con­ducătoare din multe ţări din Occident, printre care şi Anglia. Poporul român înţelege pe deplin că o astfel de idee, slujind interesele celor puţini care do­resc războiul, constitue o extrem de mare primejdie pentru viaţa şi liberta­tea popoarelor. Cu dragostea lui fier­binte de viaţă, cu încrederea lui in vii­tor şi în conducă­torii lui, poporul ro­mân respinge orice idee de acest fel şi procedând astfel serveşte cauza păcii în întreaga lume. Pentru ce ar privi tinerii pe care i-am întâlnit în minunata şcoală pro­fesională înfiinţată rece­nt in Oraşul Stalin, spre viitor altfel decât cu în­credere şi bucurie? Sau ţăranii satului din apropiere de Cluj, care aşteaptă a­­cum o recoltă bogată în gospodăria lor colectivă? Sau tineri care mânuesc u­­riaşele maşini ce mută stâncile în sec­torul nr. 9 al Canalului Dunăre-Marea Neagră? Sau scriitorii care crează în linişte în casele lor de odihnă de la Si­naia? Descurajarea, pesimismul, scepticis­mul nu-şi găsesc loc în minţile acestor oameni. Din convorbirile pe care le-am avut cu aceşti oameni mi-am dat seama că ei sunt conştienţi de faptul că în lume există forţe care ar dori să întoarcă vremea înapoi şi să le răpească noile posibilităţi de viaţă fericită şi folosi­toare. Există astăzi în lume unii care ar dori să alunge copiii din Palatul lor al Pionierilor, care ar dori să vadă di­feritele naţionalităţi din Transilvania din nou în conflict unele cu altele pen­tru a face astfel ca România să redevină o unealtă în mâinile puterilor imperiali­­ste reacţionare. Aceştia ar dori să nege muncitorilor şi ţăranilor români dreptul de a des­volta d­in folosul lor bogăţiile ţării. Deşi am petrecut un timp atât de scurt în Republica Populară Română am putut constata că duşmanii poporu-­­­ui român nu au nicio şansă să-şi în­deplinească aceste planuri, pentru că am văzut o Românie care, bucurându-se de ajutorul şi bogata experienţă a U.R.S.S. care este oferită cu atâta generozitate şi înţelepciune, înaintează cu hotărîre pe calea spre socialism. S’a născut o Românie nouă, tânără, puternică, capa­­bilă să riposteze la orice provocare”. Ziaristul Ralph Parker a mulţumit apoi călduros Institutului Român pent­­ru Relaţiile Culturale cu Străinătatea pentru ospitalitatea acordată în cursul vizitei sale în ţara noastră.

Next