România Liberă, iulie 1951 (Anul 9, nr. 2103-2128)
1951-07-01 / nr. 2103
PAGINA 4-4 ROMANIA LIBERA ARIPILE VICTORIEI Operaţia de pe Vistula-Oder i-a făcut pe aviatorii noştri din Gardă, din care fac şi eu parte, să câştige experienţă. Dar mai ales le-a dat de gândit. Un lucru reeşea puternic din toate acestea. Inamicul se va apăra cu îndârjire. Trebuia să fim pregătiţi pentru orice surpriză. Realitatea nu a întârziat să ne confirme toate prevederile. In fiecare clipă apăreau pe cer ultimele noutăţi ale tehnicei aeriene germane: un avion de vânătoare cu reacţie sau mai bine zis un „tandem”, format dintr’un bombardier încărcat cu explozibile, pe spatele căruia era agățat un „Focke-Wulf” sau un „Messerschmidt”. Trecând la atac, Petrov deschise focul asupra „Focke-Wulf”-ului. Pilotul Inamic a fost fără îndoială omorât pe loc, căci toată aparatura începu să coboare în spirală și când ajunse la pământ făcu explozie. Ordinul lui Stalin: „La Berlin!” ne parveni într’o frumoasă şi caldă seară de primăvară, în timp ce ne aflam pe un mare aeroport, la 100 de km. depărtare de capitala germană. Infanteriştii, artileriştii, carele de asalt şi trupele de geniu, urmau să facă tot ce le stătea în putinţă pentru ca să sfarme rezistenţa germană. Nu mai puţin importante erau sarcinile aviaţiei, a cărei luptă era strâns legată de aceea a forţelor terestre. Germanii concentraseră în zona Berlinului aproape 1500 avioane, din rezerva celei de- a VI-a armate a aerului şi din care făceau parte unităţi de elită ale aviaţiei hitleriste. Se puteau întâlni ultimele noutăţi ale tehnicei aeriene: avioane de vânătoare „Me-109- Glo” şi „FW 190 A 8”, avioane cu reacţie, bombardiere prevăzute cu dispozitive permiţând să se atingă viteze mari. Scopul principal urmărit de aviaţia noastră de vânătoare consta în a surprinde pe inamic şi a extermina avioa de Colonel A. POKRIŞKIN nele germane înainte ca ele să ajungă pe teatrul de operaţii. In acest scop, câmpul de acţiune al avioanelor noastre de vânătoare era împărţit in trei zone, dintre care cea mai avansată deasupra teritoriului inamic era rezervată piloţilor de vânătoare cei mai experimentaţi. Sarcina acestui grup consta în reperarea avioanelor inamice, in comunicarea observaţiilor sale comandamentului, şi în atacarea unităţilor reperate pentru a fi dezorganizata Hărţuite in felul acesta, avioanele inamice cădeau sub loviturile puternica ale patrulelor aeriene sovietice din cea de-a doua zonă. Aici, datorită acţiunii coordonate a avioanelor de vânătoare sovietice dispuse în „etaj” şi legate intre ele prin radio, inamicul era obiectul unui atac atât de puternic, încât îi era imposibil să menţină o ordine de zbor oarecare. Iar avioanele germane izolate, care atingeau linia frontului, aveau de a face cu formaţiunilesovietice ale celei de-a treia zonă, care era zona de protecţie propriu zisă a câmpului de bătaie. In cursul bătăliei pentru Berlin, rolul aviaţiei noastre se schimbă de multe ori. In prima etapă, ea avea rolul de a susţine artileria şi infanteria în sforţarea pe care acestea o făceau spre a străpunge linia fortificată germană de pe Oder. Mai târziu, sarcina esenţială a aviaţiei sovietice fu aceea de a sprijini acţiunea tancurilor la periferia Berlinului. Şi în timpul teribilelor lupte de stradă care se desfăşurară în capitală, aviatorii sovietici au cooperat cu infanteria, în timp ce ajutau carelor care operau pe spaţii mai degajate la nordul şi la sudul Berlinului, cu scopul de a izola garnizoana inamică. In afară de aceasta, aviaţia contribui la exterminarea unui important număr de armate germane încercuite intre Berlin şi Frankfurt-pe-Oder. Ne instalasem tocmai pe un aerodrom cucerit prin luptă dârză şi care se găsea la marginea unei păduri, prin care Germanii încercau să-şi croiască un drum către Vest. — Pokrişkin, — telefonă generalul — dă o mână de ajutor Infanteriei ! Nemţii erau numeroşi, dar nu dispuneau decât de armament uşor. Noi, dimpotrivă, nu eram mulţi, dar in schimb aveam avioane de vânătoare şi mitraliere. In curând inamicul fu respins cu pierderi grele şi lăsăm mâinile noastre mulţi prizonieri. La sfârşitul bătăliei pentru Berlin, comandantul frontului declară că o parte importantă in distrugerea grupelor germane încercuite la sud-est de Berlin, ne revenea nouă, aviatorilor din Gardă, care ajutasem alinatele terestre să obţină victoria. In timp ce bombardau şi atacau pe nemţi, aviatorii noştri distruseră mai mult de treizeci de tancuri şi tunuri autopurtate, aproape două sute de maşini şi aproape opt mii de soldaţi. Clipa capitulării Berlinului sunase. Unitatea noastră, care se acoperise de glorie, sbura deasupra capitalei. Pesta tot la ferestre, pe acoperişuri, pe ruine, drapele albe care însemnau înfrângerea Germaniei hitleriste. Pe străzi, procesiunile soldaţilor în uniformă gri-verzuie se întindeau fără sfârşit. Intre copacii carbonizaţi ai Tiergartenului, avioane zăceau sfărâmate la pământ Tempelhof, aerodromul central al Berlinului, a fost ocupat de piloţii sovietici. Sburăm mult deasupra Berlinului, sentinele ale victoriei, sentinele ale onoarei și independenței patriei sovietice, pe cerul inamic. Aviaţia în slujba economiei naţionale In legătură cu Ziua aviaţiei sovietice, care este sărbătorită astăzi, şeful Direcţiei centrale a flotei aeriene civile a U.R.S.S., mareşalul de aviaţie Semion Javorenkov, subliniază în presă rolul imens pe care-l joacă aviaţia civilă în Uniunea Sovietică. Numeroase linii aeriene, arată mareşalul Javorenkov, brăzdează nesfârşitele spaţii aeriene ale Uniunii Sovietice. Pe aceste linii, avioanele flotei aeriene civile transportă regulat călători şi diferite încărcături, flota Moscova spre capitalele republicilor unionale, spre marile centre industriale din bazinul Doneţului, din regiunile Ural, Siberia, Volga, etc., spre Kamciatka şi Sahalin, spre Republicile Asiei Centrale şi spre alte regiuni îndepărtate ale ţării. In cursul Planului Cincinal de dusă război au fost stabilite curse aeriene regulate, care leagă Moscova de Vladivostok, de Sahalinul de Sud, de Petrozavodsk, de Iakuţk, de Ulan Ude, de Karaganda şi de numeroase alte oraşe. Au fost extinse foarte mult legăturile aeriene cu staţiunile balneo-climatice din Sudul ţării. Uniunea Sovietică are curse regulate pe linii aeriene care o leagă de capitalele multor ţări străine: R. P. Chineză, R. Polonă, R. Cehoslovacă, R. P. Ungară, Republica Populară Română, R. P. Bulgaria, R. P. Albania şi Finlanda. Volumul transporturilor aeriene a crescutde mai multe ori în comparaţie cu perioada antebelică. Liniile aeriene sunt deservite de avioane rapide şi confortabile, înzestrate cu tehnica cea mai modernă, care dau posibilitate efectuării cu regularitate şi în deplină siguranţă a sborurilor în orice anotimp, ziua sau noaptea. Oamenii muncii din aviaţia civilă, împreună cu întregul popor sovietic, participă activ la construirea uriaşelor centrale hidro-electrice şi a canalelor de Irigaţie. Recent, numărul sborurilor pe linia Moscova— Stalingrad a fost dublat. Avioanele care deservesc linia aeriană Moscova—Kulbîşev execută cinci sboruri pe zi. Avioane rapide sunt folosite pentru transportul spre şantierele marilor construcţii. Mareşalul Javoronkov arată în continuare că în Uniunea Sovietică există posibilităţi nesfârşite ca aviaţia să fia folosită în economia naţională. Aviaţia este în special folosită pe scară largă în agricultură. Paraziţii culturilor agricole sunt distruşi prin pulverizarea de substanţe chimice din avioane. Aviaţia este de asemenea folosită pe scară largă, pentru pulverizarea de îngrăşăminte chimice, pentru luarea de fotografii aeriene şi pentru combaterea focarelor de incendii din păduri. Avioanele sunt de asemenea folosite pentru căutarea de animale marine şi a bancurilor de peşti, precum şi pentru cercetări ştiinţifice, pentru studierea straturilor superioare ale atmosferii, etc. Reţeaua de staţiuni de avioane-ambulanţă, care dau primele ajutoare medicale populaţiei din cele mai îndepărtate regiuni ale ţării, se lărgeşte continuu. Flota aeriană civilă a format admirabile cadre de piloţi, tehnicieni şi Ingineri. Sute de piloţi au la activul lor 1.000.000, 2.000.000 sau chiar 3.000.000 km. de sbor, (T.A.S.S.) " rt.„ Nu există nici o altă ţară în lume în care aviaţia să fi străbătut un drum de desvoltare atât de mare ca Uniunea Sovietică. Constructorii şi tehnicienii sovietici oferăadmirabile exemple de Inovaţii în cercetările ştiinţifice şi emit idei îndrăzneţe în materie de construcţii. Poporul sovietic se mândreşte cu strălucita pleiadă de constructori, care au dat Patriei lor avioane sigure şi rapide. In 1941, când a izbucnit Marele Război pentru Apărarea Patriei, înalta măestrie a aviatorilor sovietici şi avioanele de cea mai bună calitate de care s’au folosit, au permis flotei aeriene sovietice — încă din primele zile ale luptei cu hitleriştii — să obţină strălucite victorii. Constructorii acestor minunate avioane şi-au câştigat dragostea poporului sovietic. ILIUSIN ! Serghei Vladimirovici Iliuşin a primit Premiul Stalin clasa I-a pentru meritele sale excepţionale în crearea celor mai bune avioane sovietice. Erou al Muncii Socialiste, general-locotenent al corpului de ingineri de aviaţie, Iliuşin este distins pentru a şasea oară cu acest premiu de mare onoare. Iliuşin este elevul şi urmaşul părintelui aviaţiei ruse, el a realizat practic concluziile teoretice la care ajunsese N. E. Jucovski. Viaţa lui Iliuşin este un exemplu caracteristic oamenilor sovietici, de muncă devotată Partidului Bolşevic şi Ţării Sovietelor.Iliuşin s-a ridicat din sânul poporului. A făcut de mil cunoştinţă cu sărăcia şi cu munca grea şi a cunoscut autocratismul ţarist. In 1910, la vârsta de 16 ani, Iliuşin a văzut pentru prima oară avioane pe aerodromul din Petersburg. Mintea lui ageră şivocaţia lui de cercetător, s’au aprins îndată şi de atunci Iliuşin a fost câştigat pentru aviaţie. In timpul primului război mondial, Iliuşin a fost mai întâi ajutor de pilot, apoi pilot. Cunoaşterea practică a avioanelor din acea vreme a jucat un rol important In formarea viitorului constructor. In acelaş timp, el a fost în primele rânduri ale celor care au intrat în Partidul Comunist (bolşevic). Iliuşin şi-a complectat studiile la Institutul de Inginerie aviatică (transformat apoi în Academia Militară prof. N. Jucovski). Astfel, Serghei Iliuşin a ajuns Inginer de aviaţie. Noul Inginer a lucrat înflăcărat în domeniul aviaţiei. Inima şi mintea lui îi spuneau că pentru întinderile nesfârşite ale ţării sale este neapărat necesar să se creeze avioane moderne. Sentimentul Inovaţiei, persistenţa şi cercetările creatoare, l-au ajutat să construiască avioane de cea mai bună calitate, care deasupra câmpiilor Europei şi Asiei, în luptele aeriene cu fasciştii germani şi japonezi, în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, au asigurat gloria aviaţiei sovietice. In timpul acestui război, cel mai bun avion de luptă — unic în felul său — a fost N—2. Hitlerişti îl numeau «moartea neagră», iar ostașii sovietici îi spuneau «tancul sburător». Acest avion a fost opera lui Serghei Iliușin. încă în timpul anilor de război, el se gândea la zilele victoriei, când va construi din nou avioane civile. La doi ani după capitularea agresorilor, minunatul avion N—12 a apărut pe liniile aeriene ale Uniunii Sovietice. Oamenii muncii din Ţara Socialismului respectă uriaşa muncă de creaţie a lui Serghei Iliuşin şi au răsplătit-o cu recunoştinţă. Pe pieptul creatorului celor mai bune avioane din lume strălucesc: «Steaua de Aur», «Secera şi Ciocanul» de Erou al Muncii Socialiste, patru ordine Lenin, ordinul «Steagul Roşu», ordinul «Suvorov» cl. I-a şi II-a şi ordinul «Steaua Roşie». IACOVLEV încă o pildă este Alexandru Iacovlev. Alături de Miroian el este unul din cei mai tineri constructori sovietici. Admirabilele sale avioane de vânătoare şi turism l-au situat la loc de frunte. Iacovlev şi-a început cariera aviatică după terminarea şcolii militare, în laboratorul de motoare de aviaţie de la Academia «Jacovski», ca simplu muncitor. Dar calităţile sale au atras atenţia superiorilor săi, care l-au trimis mai departe la şcoală. Primul avion construit de Iacovlev şi-a luat sborul în 1927, pe ruta Moscova—Sevastopol şi înapoi. După doi ani, un avion de turism construit de el a bătut recordul de distanţă. Pentru munca sa i s-a acordat titlul de Erou al Muncii Socialiste. In 1936 avionul de şcoală şi antrenament Ut—2, construit de Iacovlev, ocupă primul loc la concursul pe ţară din U.R.S.S. In timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Iacovlev a fost numit general-colonel în corpul de ingineri al aviaţiei şi s-a dedicat în întregime construirii avioanelor de vânătoare. El este creatorul vestitului Jak—9, spaima avioanelor de vânătoare din grupul lui Richthofen. LAVOCIKIN Un alt constructor de frunte este Simion Lavocikin. Pe când era copil, Lavocikin a întâmpinat In Rusia multe opreliști țariste, terminându-şi cu greu şcoala secundară. In zilele Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, el a participat la luptele împotriva gărzilor albe şi a intervenţioniştilor străini. Timp de trei ani a luptat el pe toate fronturile de apărare a tinerei Repubilei Socialiste. In 1920, la vârsta de 20 de ani, Lavocikin s’a Insers la Institutul aviaţiei din Moscova, la terminarea căruia a obţinut titlul de inginer constructor. In scurtă vreme tânărul Inginer a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi constructori sovietici. La aceasta au contribuit calităţile sale înăscute, precum şi munca încordată de adâncire a cunoştinţelor profesionale. Pentru activitatea sa de constructor, pentru munca sa devotată în folosul Patriei şi ca educator al tineretului, i s-a acordat titlul de Erou al Muncii Socialiste. Lavocikin este constructorul avionului de vânătoare La—5, care în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei a ajuns o adevărată spaimă pentru Luftwaffe. După terminarea războiului, Lavocikin s-a dedicat muncii de construire a noi avioane rapide, în special cu propulsie prin reacţie. PETLIACOV Constructorul Vladimir Petliacov a murit în timpul războiului ca aviator. In timpul vieţii, Petliacov a dat Patriei, printre altele, avioanele de luptă Pe-2, aşa numitele «Peşkin», care şi-au câştigat o mare faimă prin acte de sbor tactic şi printr-o însemnată rază de acţiune. Pentru creaţiile sale, Petliacov a fost onorat cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. Petliacov a fost fiu de ţăran muncitor şi cu greu a terminat câteva clase secundare. Pe vremea când era Încă elev, Petliacov a luat parte la mişcările revoluţionare din 1905, pentru care faptă a fost îndepărtat din şcoală. Avea numai 14 ani. A lucrat un timp ca muncitor la căile ferate, până când Revoluţia din Octombrie i-a deschis drumul spre ştiinţă. A devenit inginer aviator şi s-a dedicat construcţiilor de bombardiere grele şi avioane mari de transport. Aparţinând «statului major al constructorilor» de pe lângă Institutul Central Aerodinamic, Petriacov a participat — sub direcţia lui Tupolev — la construirea celebrelor bombardiere ANT. TUPOLEV Erou al Muncii Socialiste, Andrei Tupolev, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. şi general-locotenent al corpului de Ingineri de aviaţie, s-a născut în anul 1888. După terminarea şcolii secundare, a intrat la Institutul Superior Tehnic din Moscova, pe care l-a absolvit cu succes. A organizat, împreună cu Jucovski, Institutul Central Aerodinamic din Moscova, iar împreună cu Ceaplâghin a condus calculele primului tunel aerodinamic. Prima sa construcție a fost avionul ANT—3 cu care Mihail Gromov a executat în 1926 un sbor în jurul Europei. Cu avioanele ANT construite de Tupolev, aviatorii sovietici au cucerit Polul Nord. Bombardierele lui Tupalev au jucat un rol important în timpul Războiului pentru Apărarea Patriei; avionul său bimotor Tu—2 întrece, prin calităţile sale, celelalte avioane din această categorie. Succesele constructorilor sovietici înseamnă victoria concepţiei tehnice sovietice şi a ştiinţei aviatic© progresiste asupra tehnicei, ideologiei şi ştiinţei burgheze, îmbogăţiţi cu marea experienţă dobândită în cursul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, creatorii tehnici ai aviaţiei sovietice au dat şi dau patriei socialiste avioane tot mai perfecte. Realizările tehnice ale aviaţiei sovietice, precum şi toate victoriile poporului sovietic, sunt legate indisolubil de numele Marelui Stalin. Din această cauză şi pe bună dreptate, poporul a numit aviaţia sa «aviaţia stalinistă», iar pe aviatorii sovietici «şoimii stalinişti». Voinţa stalinistă a educat o generaţie capabilă de fapte mari, o generaţie de oameni puternici şi caragioşi şi a trasat pentru mulţi ani, drumul pe care trebue să-l urmeze constructorii sovietici. Constructorii celor mai bune avioane din lume Avioane cu reacție sovietice, o importantă realizare a Industriei aeronautice a U.R.S.S. 1 ZIUA AVIAŢIEI SOVIETICE Un călduros salut Flotei Aeriene a U. R. S. S. Pentru poporul sovietic Ziua Flotei Aeriene a U.R.S.S. este sărbătoarea gloriei, puterii şi măestriei „şoimilor stalinişti“. Ziua Flotei Aeriene a U R.S S. este sărbătorită anul acesta in condiţiile victoriilor istorice obţinute de oamenii sovietici In construirea comunismului in perioada de după război. Glorioasă este istoria aviaţiei Ţării Socialismului! încă de la început, Puterea Sovietică a creat condiţiile necesare desvoltării aviaţiei. Difa iniţiativa lui Lenin şi cuconcursul preţios al lui Jukovski şi al lui Ceaplîghin a fost fondat Institutul Aerodinamic Central şi alte institute, din care a luat naştere mai târziu,Academia Militară de Aviaţie „N. E. Jukovski“. Ritmul ,mereu sporit al realizării planurilor cincinale, a tras după sine, pe drumul progresului tehnic, construcţiile aviatice, urmărite în permanenţă cu atenţie deosebită de tovarăşul Stalin, Învăţătorul şi îndrumătorul aviatorilor şi constructorilor de avioane. Nici un singur model de avion şi motor nu a ieşit fără examinarea personală a tovarăşului Stalin. Cuvintele de îndemn ale lui Stalin, „să zburăm mai departe, mai sus şi mai repede decât toţi", au însufleţit, deopotrivă, pe constructorii de avioane, în realizarea de noi aparate cu calităţi tehnice superioare, şi pe aviatorii sovietici, în eforturile lor pentru însuşirea artei zborului şi cunoştinţelor necesare navigaţiei aeriene. înaltele calităţi ale aviatorului sovietic au fost verificate In mod deosebit in timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, când s’a văzut cu prisosinţă neta superioritate a aviaţiei staliniste, dovedind Întregii lumi tăria ei de nesdruncinat. Cu toată superioritatea numerică avută la începerea războiului, datorită masei de avioane pregătită din vreme în vederea scopurilor lor agresive şi aruncată prin surprindere asupra Uniunii Sovietice, piraţii hitlerişti nu au putut cuceri câtuşi de puţin supremaţia aerului deasupra pământului sovietic. Atacatorii hitlerişti au fost Împiedecaţi de la aceasta prin acţiunea hotârită a Aviaţiei Sovietice, prin eroismul şi spiritul de jertfă al zburătorilor sovietici. Activitatea şoimilor stalinişti, dusă zi de zi pe toate fronturile şi Încununată de succes, a destrămat continuu rândurile atacatorilor. înaltul patriotism al pinului sovietic a realizat minunea ca, numai după două luni de la evacuarea uzinelor din J.e£JÎPĂŢe .vremelnic ocupate de inamic, acestea să lucreze din plin şi să dea frontului 40.000 aparate anual. Cu noi aparate, ale căror performanţe întreceau pe acele ale aparatelor Inamicului, aviatorii sovietici au dus spaima în mijlocul agresorilor fascişti, netezind pe toate fronturile drumul Armatei Sovietice spre victorie. In luptele aeriene din Kuban şi in bătălia pe arcul de la Kursk, pretinsa superioritate aeriană a hitleriştilor a fost definitiv înmormântată. Din acel moment, activitatea aviaţiei sovietice a devenit şi mai intensă, ajutând trupele terestre In eliberarea regiunilor invadate, prin zboruri masive pe direcţia loviturii principale. Activitatea aviaţiei sovietice şi puterea loviturilor ei au crescut mai mult în luptele purtate pe teritoriul german. Până la sdrobirea definitivă a fascismului hitlerist, puternica aviaţie sovietică şi eroicii şoimi ai lui Stalin au produs agresorilor pierderea unui număr uriaş de avioane, care blindate şi piese de artilerie, automobile, vagoane şi locomotive. Eroica aviaţie sovietică a distrus nu mai puţin de 75.000 de avioane din cele 80 000 ale inamicului. Drept preţuire şi recunoştinţă fierbinte pentru eroismul aviatorilor sovietici, peste 200.000 de zburători au fost decoraţi cu ordine şi medalii, 2100 au primit titlul de Erou al Uniunii Sovietice. Unii dintre aceştia au primit acest înalt titlu de două şi de trei ori, cum sunt colonelul de Gardă Alexandr Pokrişkin şi maiorul de Gardă Ivan Kojedub. Odată cu el au fost răsplătiţi, pentru munca lor creatoare, peste 4.500 muncitori şi ingineri constructori din uzinele de aviaţie. Efortul şi creaţia lor au contribuit la gloria şi victoriile aviaţiei sovietice. Ieşind din război mal oţelită, mal puternică şl mal numeroasă Şl Intărinduse continuu, sub supravegherea atentă a tovarăşului Stalin, aviaţia sovietică constitue azi o puternică forţă In sistemul forţelor armate ale Uniunii Sovietice, puse in sdujba apărării Patriei Socialiste, a păcii, a libertăţii şi Independenţei popoarelor. Păstrând cadenţa impusă de noile realizări ale tehnicii sovietice in continuu progres. Îmbogăţită prin experienţa luptelor terminate, îndrumată de gehiul marelui Stalin şi sporită prin munca încordată a oamenilor sovietici, aviaţia sovietică a păşit într’o nouă etapă de desvoltare, necesară creării acelei forţa capabile să îndeplinească cu succes, alături de forţele terestre şi maritime, Înaltele sarcini pus® de popoarele sovietice. Conştienţi de menirea lor şi mândri da încrederea ce le este acordată, aviatorii sovietici Învaţă măestria conducerii noilor aparate cu reacţie, lşi Însuşesc experienţa cea mai înaltă sporindu-şi totodată cunoştinţele militare şi politice. Anul trecut, la sărbătorirea Zilei Flotei Aeriene a U.R.S.S., Care a avut loc pe aerodromul Tuşino de lângă Moscova, au evoluat mii de avioane, au fost admirate tipuri noi de aparate de ultimă creaţie, Multimotoare de mare rază de acţiune, capacitate şi viteză, avioane cu propulsie prin reacţie a căror viteză le făceau greu de urmărit cu privirea. Toate acestea au constituit expresia vie a înaltei tehnici la care a ajuns ştiinţa aeronautică sovietică, urmare a condiţiunilor create de Statul Sovietic. La tradiţionala sărbătorire a Zilei Flotei Aeriene din acest an, zeci de mii de oameni sovietici vor admira strălucitele realizări în domeniul aviaţiei ale şoimilor stalinişti şi ale constructorilor de avioane, realizări obţinute sub Înţeleaptă conducere a gloriosului Partid Bolşevic şi a marelui Stalin. Poporul sovietic priveşte cu îndreptăţită mândrie şi satisfacţie aceste uriaşe realizări în domeniul aviaţiei, care, alături de celelalte succese obţinute in toate sectoarele de activitate, fac din marea lui ţară un bastion de neînvins al păcii şi independenţei popoarelor, in lupta împotriva celor care visează la dominaţia lumii. Zburătorii Republicii noastre dragi, urmează exemplul minunat al şoimilor stalinişti, pentru perfecţionarea măestriei lor, pentru continua ridicare a calificării şi pregătirii lor. Ei se străduesc zi de zi să-şi însuşească măestria în arta zborului, pentru a apăra în caz de nevoe cerul scump al Patriei, aşa cum Chalov, Mereslev şi alţi aviatori sovietici au apărat cerul Patriei lor. De Ziua Flotei Aeriene a U.R.S.S, ostaşii Forţelor noastre Armate, alături de întregul nostru popor muncitor, îşi exprimă dragostea şi admiraţia lor faţă de glorioşii aviatori sovietici, trimiţându-le un călduros salut şi luându-şi angajamentul de a le urma exemplul.Maior A. Economii oporul sovietic serbează la 1 Iulie tradiţionala zi a flotei aerie ■ne a URSS, aviaţiei staliniste, în condiţiile strălucitelor victorii repurtate în munca paşnică. Sub conducerea Partidului Comunist, poporul sovietic a îndeplinit cu succes planul cincinal postbelic, făcând un nou pas înainte pentru înfăptuirea măreţului program de construire a comunismului, trasat de tovarăşul Stalin în cuvântarea sa din 9 Februarie 1946 In timp ce Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară îşi îndreaptă toate eforturile către construcţia economică şi culturală, imperialiştii americani pregătesc cu febrilitate un nou război. Puternicul front al păcii, condus de Uniunea Sovietică, de marele stegar al păcii, tovarăşul Stalin, creşte şi-şi sporeşte rândurile din lună în lună. Se întăreşte hotărîrea popoarelor de a bara drumul agresorilor şi de a apăra cauza păcii în întreaga lume. Securitatea Ţării Sovietice este cu vigilenţă păzită de forţele armate sovietice, între sare şi glorioasa aviaţie sovietică. Ziua flotei aeriene este ziua trecerii în revistă a capacităţii de luptă a aviaţiei sovietice, a măestriei aviatorilor civili şi militari, a succeselor dobândite de oamenii de ştiinţă şi de constructori, de toţi muncitorii din industria aviatică. Oamenii sovietici sunt îndreptăţiţi să se mândrească cu faptul că marea Ţară a Socialismului este patria, aviaţiei. încă în anul 1731, curajosul om rus, subdiaconul Kriakutnoi din Riazan, s-adicat în aer cu un balon construit de el. Genialul om de ştiinţă M. N. Lomonosov a construit şi experimentat, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, primul helicopter din lume — un aparat de sburat mai greu decât aerul. Iţr istoria aviaţiei ruse este înscris cu litere de aur numele omului de ştiinţă rus, a inventatorului A. F. Mojaischi, care a construit primul avion din lume. Acest avion, primul din istoria omenirii, a fost experimentat cu 20 de ani Înainte de sborurile, — cărora li s’a făcut o atât de largă reclamă, — săvârşite de fraţii americani Wright. Părintele aviaţiei ruse, creatorul bazelor ei ştiinţifice, este genialul om de ştiinţă N .E. Jukovski. Acesta a prevăzut posibilitatea executării „loopingului" şi a altor figuri de înalt pilotaj. Ideile lui au fost înfăptuite în practică de admirabilul aviator rus P. N. Nesterov — pionierul pilotajului de înaltă măestrie. In Ţara Sovietică, aviaţia a cunoscut o adevărată Înflorire după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. V. I. Lenin şi I. V. Stalin au purtat o grijă părintească complectării aviaţiei cu cadre, au înarmat pe aviatorii tinerei Armate Sovietice cu ştiinţa folosirii In luptă a aviaţiei. In anii planurilor cincinale staliniste de dinainte de război a fost creată o puternică industrie, capabilă să aprovizioneze forţele armate cu toate cele necesare unei apărări active a ţării. In cursul a zece ani dinaintea războiului, aviaţia sovietică a crescut de 6,5 ori. Călăuziţi de Îndrumările tovarăşului Stalin, talentaţii constructori sovietici Tupolev, Policarpov, Iliuşin, Iacovlev, Micoian şi Lavocikin au creat minunate avioane de luptă şi transport. Constructorii Svetov, Mikulin, Climov şi alţii au înzestrat aviaţia sovietică cu motoare de colonel A. ORDIN puternice, care întrec pe cele din străinătate. Partidul Bolşevic şi tovarăşul Stalin au acordat şi acordă o deosebită atenţie instruirii şi educării aviatorilor sovietici, devotaţi cu trup şi suflet Patriei lor Socialiste şi care posedă la perfecţie tehnica aviaţiei. Vorbind despre calităţile aviatorului sovietic, tovarăşul Stalin spunea că un aviator înseamnă voinţ concentrată, caracter, priceperea de merge la risc. Curajul şi vitejia sunt numai o latură a eroismului. Cealaltă latură — tot atât de importantă — este iscusinţa. Avioanele sovietice au fost primele din lume care, în Alai 1937, au aterizat pe gheţarii şi zăpezile Polului Nord, transportând acolo expediţia ştiinţifică arctică. Marele aviator sovietic Valeri Cicalov a săvârşit un sbor fără precedent, de la Moscova la New-York, pe deasupra Polului Nord. Sooruri strălucite au executat deasemenea vitezele femei sovietice — aviatoarele Grezodubova, Osipenco, Rascova şi altele. Eroicii aviatori ai Ţării Sovietice au ajutat poporul sovietic să valorifice bogăţiile Nordului ale Extremului Orient al Siberiei. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei s-au manifestat cu o uriaşă forţă puterea flotei aeriene sovietice şi înalta măestrie militară a aviatorilor sovietici. Creatorul forţelor aeriene militare, tovarăşul Stalin, a determinat rolul şi locul aviaţiei în războiul modern. El a arătat că principala ei sarcină este de a acorda sprijin militar armatelor terestre. In timpul războiului, industria aviartică sovietică şi-a sporit necontenit producția de maşini de luptă. In cursul ultimilor trei ani de război ea a aprovizionat frontul cu circa 40.000 avioane pe an în medie. Totodată s’a perfecţionat mereu calitatea tehnicii aviatice sovietice. In luptele pentru libertatea şi independenţa Patriei, şoimii stalinişti au dat dovadă de un devotament nemărginit faţă de Partidul Bolşevic, de o dragoste înflăcărată faţă de Patria lor socialistă. Eroismul luptătorilor forţelor armate sovietice ai căpătat un caracter de masă. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, peste 200.000 de luptători ai flotei aeriene au fost distinşi cu ordine şi medalii. Cei mai buni dintre aceştia — 2.100 de aviatori au fost distinşi cu înaltul titlu de Erou al Uniunii Sovietice. In anii războiului s’au distins pentru deosebita lor vitejie aviatorii A. I. Pocrușkin și I. N. Cojedub, de trei ori Eroi ai Uniunii Sovietice. Numele aviatorilor eroi N. Gastello, V. Talakhin, T. Frunze și ale multor altora* care și-au jertfit viața în luptele pentru Patria Socialistă, rămân deapururi in amintirea poporului sovietic. După cucerirea victoriei de importanţă istorică mondială asupra Germaniei hitleriste şi a Japoniei imperialiste, tovarăşul Stalin a trasat armatei, aviaţiei şi flotei sovietice sarcina de a apăra cu vigilenţă pacea cucerită şi munca constructivă a poporului sovietic, de a asigura temeinic securitatea Patriei Sovietice. In anii de după război, in Uniunea Sovietică se desvoltă cu repeziciune aviaţia civilă. Lungimea liniilor ei aeriene a depăşit de mult nivelul dinainte de război. Lungimea liniilor aeriene din U.R.S.S. depăşeşte încă din 1948 lungimea liniilor aeriene interne ale Statelor Unite. La sfârşitul anului 1949, aviaţia civilă din U.R.S.S. şi-a mărit de opt ori volumul transporturilor faţă de nivelul dina- inte de război. Pe an ce trece, aviaţia este tot mai mult folosită în agricultură, ea luptă activ împotriva insectelor dăunătoare ogoarelor, participă la îngrăşarea suplimentară a semănăturilor cu îngrăşăminte. Avioanele sunt in slujba măreţei opere de înfăptuire a planului stalinist de transformare a naturii, a zidirii măreţelor construcţii ale comunismului. Activitatea Societăţii unionale pentru sprijinirea aviaţiei contribue în mare măsură la desvoltarea flotei aeriene a Ţării Sovietice. In aerocluburile acestei Societăţi numeroşi tineri se ocupă cu sportul aviatic. Ei învaţă să sboare pe avioane de sport şi planoare, fac sărituri cu paraşuta, construesc avio-modele. Partidul Comunist şi marele prieten şi părinte al aviatorilor sovietici, tovarăşul Stalin, manifestă o deosebită grijă de zi cu zi pentru flota aeriană şi aceasta constitue chezăşia succeselor necontenite In desvoltarea şi consolidarea puterii aviatice a Ţării Sovietice. înflăcăraţi patrioţi sovietici, şoimii stalinişti, păzesc cu vigilenţă hotarele Patriei lor Sovietice. ŞOIMII STALINIŞTI