România Liberă, octombrie 1951 (Anul 9, nr. 2181-2206)

1951-10-02 / nr. 2181

Şedinţa festiva de Inchid­ere a „Săptămânii eteicii romaneşti““ Duminică dimineaţa a avut loc în sala Teatrului C.F.R. Giureşti şedinţa festivă de închidere a „Săptămânii Muzicii Româ­neşti”. Au fost de faţă membri ai C.C. al P.M.R. şi ai Guvernului, membri ai Corpului Diplo­matic, oameni ai artei şi culturii şi un nu­meros public. Cuvântul introductiv a fost rostit de tov. Matei Socor, care a subliniat că „Săptămână Muzicii Româneşti”, organizată cu sprijinul partidului şi guvernului, a fost un prilej de trecere în revistă a succeselor creaţiei noas­tre muzicale şi a problemelor care stau în faţa compozitorilor noştri, pe drumul des­­voltării muzicii noi puse în slujba poporu­lui muncitor. Tov. Matei Socor a dat apoi citire proce­sului verbal al juriului Concursului Inter­naţional de cântece „Să cântăm pacea şi prietenia între popoare”. A urmat, într’o atmosferă de mare însu­fleţire, înm­ânarea diplomelor. Asistenţa a aplaudat călduros şi a oferit flori premian­ţilor care se aflau în sală: compozitorul so­vietic V. G. Zaharov, compozitorii români Radu Paladi şi Ion Chirescu, precum şi compozitorilor cari au primit menţiuni: Szabó Ferencz şi Zaharia Popescu. A fost aleasă apoi — cu vii aplauze — o comisie lărgită care urmează să întocmească un text cuprinzând concluziile ce au reeşit din referatele şi desbaterile celei de a doua plenare a Uniunilor Compozitorilor. Comisia se compune din tovarăşii: Eduard Mezincescu, Matei Socor, Ion Chirescu, Sabin Drăgoi, Marţian Negrea, Hilda Jerea, Ion Dumitrescu, Constantin Palade şi Ser­giu Natra. Compozitorul Sabin Drăgoi a rostit apoi cuvântul de închidere a „Săptămânii Mu­zicii Româneşti”. „Săptămâna Muzicii Româneşti” a în­semnat un eveniment de seamă în viaţa artistică a ţării noastre. Manifestările acestei săptămâni au dove­dit că creaţia muzicală românească păşeşte pe drumul realismului socialist, obţinând însemnate succese. Noua tematică a muzicii noastre străbă­tută de un fierbinte patriotism, inspirată din viaţa şi lupta de azi a poporului nos­tru, pentru pace şi socialism, din trecutul luptei sale revoluţionare, a făcut să înflo­rească toate genurile­ muzicale. Compozito­­rii noştri cântă pacea, prietenia între po­poare, dragostea şi recunoştinţa nemărgi­nită a poporului nostru pentru Uniunea Sovietică şi pentru marele Stalin. In strădania, lor de a îmbogăţi şi înălţa nivelul creaţiei muzicale, compozitorii noş­tri se slujesc de învăţămintele marilor clasici ruşi şi de strălucita experienţă a muzicii sovietice, care ne arată calea birui­­toare a muzicii ce duce spre inima masse­­lor de oameni ai muzicii, pentru care ne da­ruim toate puterile noastre creatoare. A­­ceste învăţăminte ne-am­ ajutat şi ne ajută să luptăm împotriva curentelor decadente ale apusului capitalist, împotriva formalis­mului şi cosmopolitismului. Pe noi ne umple de mândrie puternicul răsunet ce l-au stârnit lucrările prezentate la diferitele şi variatele manifestări ale „Săptămânii Muzicii Româneşti”. Ele au fost­­ ascultate cu vădită însufleţire şi ră° plătite cu entuziasm de către ascultători. Un fapt de cea mai mare importanţă al acestei săptămâni, l-a constituit concursul internaţional de cântece: „Să cântăm pacea şi prietenia între popoare”, instituit de Comi­tetul pentru organizarea „Săptămânii Mu­zicii Româneşti”. La acest concurs, alături de mari maeştri sovietici, care au dovedit odată mai mult înaltul nivel al muzicii so­vietice, au repurtat o nouă victorie şi com­pozitorii din ţările cu democraţie populară. Rezultatul concursului marchează un ma­re succes al muzicii româneşti. Compozitorii din R. P. R. şi-au afirmat cu hotărâre voinţa lor de a merge mai de­parte pe drumul rodnic pe care au por­nit, închinându-şi creaţia lor sarcinii mă­reţe de a cânta cele mai nobile idei, nă­­zuinţi şi sentimente ale oamenilor mun­cii, constructorii socialismului, făuritorii vi­itorului fericit al patriei noastre. Faptul că în cei doi ani de la înfiin­ţarea Uniunii Compozitorilor din R.P.R. am reu­­şit să facem un salt remarcabil, atât can­titativ cât şi calitativ, faptul că „Săptă­mâna Muzicii Româneşti” a constituit pen­tru creaţia noastră o trecere în revistă care ne umple de bucurie şi nădejde,, se da­­toreşte îndrumătorului permanent al crea­ţiei muzicale, Partidul Muncitoresc Român, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu. Dej. De aceea mulţumim pentru ajutorul părintesc de care ne-am bucurat mereu şi care a creat condiţii noi, morale şi mate­riale, deosebit de favorabile oamenilor muzicii din R. P. R. ★ La sfârşit, asistenta a hotărît, prin ovaţii entuziaste, trimiterea unei telegrame oma­giale către genialul învăţător al omenirii progresiste, stegarul luptei pentru pace a popoarelor, Iosif Vissanonovici Stalin. Cu puternice aclamaţii s’a hotărît să se trimită o telegramă conducătorului iubit al poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, exprimând ataşamentul şi recunoştinţa oamenilor muzicii din ţara noastră pentru Partidul Muncitoresc Român. S’a trimis deasemennea o telegramă de sa­lut şi mulţumire către Uniunea Compozito­rilor Sovietici. Festivitatea s-a încheiat cu un bogat pro­gram artistic, dat de echipele artistice ale căminelor culturale premiate cu ocazia re­centului concurs pe ţară. "A Duminică după amiază a avut loc la Ate­neul R.P.R. un concert festiv dat cu pri­lejul închiderii „­Săptămânii Muzicii Ro­mâneşti”. Au fost de faţă numeroşi membri ai gu­vernului, ai C. C. al P.M.R. şi ai corpului diplomatic. In partea întâia a concertului au fost executate lucrările premiate la concursul internaţional de cântece ,,Să cântăm pacea şi prietenia intre popoare”. In partea a doua a programului s’a executat oratoriul „Sub soarele păcii” de Hilda Jerea. Şi-au dat concursul: orchestra Filarmo­nicei de Stat din Bucureşti dirijată de Con­stantin Silvestri, Maestru Emerit al Arnei din R.P.R., corul Filarmonicei de Stat di­rijat de St. Mureşanu, Ansamblul Radio di­rijat de C. Bobescu şi Gh. Danga, corul Ansamblului C.G.M. dirijat de S. Comissia­­na, corul de copii al Comitetului de Radio, precum şi soliştii: Ecaterina Vîlcovici, d­in Opera Maghiară de Stat din Cluj, Mihail Ştirbei şi Mihail Arnăutu de la Opera de Stat din Bucureşti. (Agerpres). Deraierile plenarei Uniunii In zilele de Vineri 28 şi Sâmbătă 29 Sep­tembrie, au continuat desbaterile plenarei Uniunii Compozitorilor din R.P.R. S-au dis­cutat probleme privitoare la creaţia în do­meniul muzicii simfonice şi de cameră, în domeniul cântecului de massă şi al muzicii uşoare. Publicăm mai jos un rezumat al desbate­­rilor. Vorbind în numele corpului profesoral al facultăţii de compoziţie a conservatorului din Bucureşti, compozitorul Ion Dumitrescu a exprimat satisfacţia profesorilor conservato­rului faţă de succesele pe care le-au repurtat în cadrul „Săptămânii Muzicii Româneşti" tineri compozitori ,studenţi ai conservatoru­lui, ca Radu Paladi, Sergiu Natra, Anatol Vieru şi alţii. Compozitorul Anatol Vieru a spus prin­tre altele: „Noi am constatat în această săp­tămână că în muzica noastră se impune nu numai tematica nouă, ci se conturează şi un stil nou, o putere de convingere deosebită. Putem să spunem, mai mult ca niciodată că creaţia noastră simfonică a luat un puternic contact cu publicul. Niciodată sălile unor concerte în care se executau compoziţii ro­mâneşti, concerte date dimineaţa în zile de lucru şi seara n’au fost atât de pline, cu un public care să manifeste un atât de direct şi sincer entuziasm”. încheind, vorbitorul a subliniat succesele remarcabile scoase în evidenţă de „Săptă­mâna Muzicii Româneşti”, arătând că ele vădesc odată mai mult rodnicia îndrumării partidului Combătând poziţia unor izolaţi care încearcă să nege, în pofida evidenţei, marile realizări ale muzicii noastre, compozitorul Constantin Palade a a­­rătat că însăşi marea preţuire de care se bucură aria noastră muzicală peste hotare este o mărturie elocventă a suc­ceselor ei. Vorbitorul a subliniat că, cu prilejul turneului Ansamblului C.G.M. în Uni­unea Sovietică, au înregistrat un deo­sebit succes compoziţii ca de pildă „Cântec pentru Stalin” de Anatol Vieru, „Imnul partizanilor păcii” şi „Dor Doruleţ” de I. Chirescu, „Hei rup” de M.­ Vescan, „Cântec pentru Republică” de N Sergiu Natra, „Codrule, frunză galbenă” de Florin Comişel, baletul pe teme popi­ Compozitorilor din R. P. R. lare de Paul Constantinescu şi multe altele. Vorbitorul a subliniat deasemeni căl­dura cu care au fost întâmpinate crea­ţiile muzicii noastre noul în R.D. Ger­mană, cu prilejul turneului Ansamblului C.G.M. Arătând că­ poeţilor le revine sarcina de a crea text® de un nivel cât mai înalt pentru cântecele compozitorilor noştri, scriitoarea Veronica Porum­­bacu a spus printre altele: „Nu e o în­tâmplare că celor mai bune compoziţii de muzică uşoară le corespund texte clare, calde, mobilizatoare. Tematica lu­crărilor de muzică uşoară e foarte largă şi variată,­­ a­ adăugat vorbi­toarea. Compozitorii şi poeţii care fău­resc cântece noi trebue să oglindească întotdeauna în creaţiile lor sentimentele omului cel mai înaintat al zilelor noas­tre”. Subliniind câteva din slăbiciunile care se manifestă în muzica noastră uşoară, compozitorul Elly Roman a arătat că unii dintre compozitori nesocotesc încă nivelul mereu crescând al masse­­lor de ascultători. „Tendinţa '­10 a com­pune superficial şi fără discernământ e la fel de dăunătoare în muzica uşoară ca şi în celelalte genuri muzicale. Ca­lificativul de muzică „uşoară” nu ne scuteşte de a adânci viaţa, de a gândi asupra compoziţiilor noastre, de a i le şlefui şi a le da un nivel cât mai înalt”. Compozitorul Ion Vasilescu a ară­tat că apropierea de folclor a compozi­torilor noştri a dat roade bogate şi în creaţia de muzică uşoară şi a subliniat necesitatea de a co­­­ntinua şi mai te­meinic studierea aprofundată a cântecu­lui popular. Compozitoarea Hilda Jerea a subliniat că „Săptămâna Muzicii Româneşti reprezintă un mare succes pentru arta muzicală din ţara noastră. Au mai luat cuvântul: L. Klepper, I. Pascu Iaşi, Gh. Danga, Mihail Andricu, L. Profeta, Alfred Mendelsohn, Radu Paladi şi alţii (Agerpres). Revista „Imagini “ militare11 De curând a apărut numărul 10 al re­vistei „Imagini militare“, număr închinat „Zilei Forţelor Armate ale R.P.R.“. Bogat şi frumos ilustrată, revista vor-­ beşte massei de cititori despre glorioasa ar­mată Sovietică, despre trecutul de vitejie şi eroism al Diviziei „Tudor Vladimirescu” sâmburele Armatei noastre Populare, des­pre contribuţia armatei noastre la războiul anti-hitlerist, în care s’a cimentat pe veci frăţia de arme româno-sovietică. Câteva articole, precum şi un însemnat număr de imagini, prezintă pe bravii noştri ostaşi şi străduinţa lor de a-şi însuşi o cât mai te­meinică pregătire de luptă şi politică. Prin conţinutul său, ca şi prin prezentare, revista „Imagini militare”, care de la acest număr va fi difuzată şi în afara armatei, va c®ntribui la strângerea şi mai puternică a legăturilor dintre poporul muncitor și ar­mata sa. ROMANIA LIBERA Adunarea festivă cu prilejul împlinirii a doi ani de la proclamarea R.P. Chineze (Urmare din pagina s­a­­vietice, colonel V. S. Makovkin, ataşat militar adjunct al Uniunii Sovietice, Liu Tin-Iui, con­silier al Ambasadei R.P. Chineze, colonel Fu Dun Hoa, ataşat militar al R.P. Chine­ze, Wojciech Wrz’osek, ambasadorul R. Po­lone, Dobri Terpesev, ambasadorul R. P. Bulgaria, K. Hobdari, însărcinat cu afa­ceri ad-interim al R.P. Albania, Band Vil­mos, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.P. Ungare, I. Vochomurka, însărcinat cu afa­ceri ad-interim al R. Cehoslovace, K. Streich, însărcinat cu afaceri ad-interim a! Tov. Gh. Apostol şi-a început cuvântarea arătând că se împlinesc 2 ani de când la Pekin 28 lovituri de tun anunţau lumii pro­clamarea Republicii Populare Chineze. Pe un imens şi bogat teritoriu al globu­lui, aproape 500 milioane de oameni, care se­cole de grandu­ au îndurat mizeria şi ex­ploatarea cea mai crâncenă, sărbătoreau victoria eliberării lor naţionale, sărbătoreau sdrobirea sângeroasei dictaturi a gorb­inda­­nului şi înlăturarea definitivă a dominaţiei criminale a imperialiştilor, în frunte cu imperialiştii americani. Nenumărate au fost greutăţile, uriaşe au fost jertfele şi sacrificiile poporului chinez în lupta sa eroică şi dreaptă pentru liber­tate, democraţie şi socialism. Milioane de fii şi fiice ale marelui popor chinez şi-au jertfit viaţa luptând împotriva asupririi feu­dale şi a exploatării coloniale, pentru cu­cerirea independenţei naţionale a patriei lor. Sub conducerea înţeleaptă a inspirato­rului şi organizatorului luptei sale de eli­berare, a gloriosului Partid Comunist Chi­nez şi a încercatului său conducător Mao Tze-dun, acest minunat popor, odată cu în­­temeerea, în 1949, a Republicii Populare Chi­neze, a intrat în marea familie a popoare­lor din lagărul democraţiei, socialismului şi păcii, în fruntea căruia se află Uniunea Sovietică. Factorul internaţional cel mai important care a contribuit la victoria deplină a mişcă­rii de eliberare din China a fost victoria is­torică a Uniunii Sovietice în cel de al doi­lea război mondial, înfrângerea Germaniei hitleriste şi a Japoniei militariste, precum şi formarea ţărilor de democraţie populară în Europa. In lupta pentru eliberarea popoarelor lu­mii de sub jugul imperialismului, victoria revoluţiei populare chineze şi formarea Republicii Populare Chineze, este cel mai important eveniment istoric după victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi înfrângerea agresorilor fascişti în cel de ail doilea război mondial. Victoria revoluţiei populare democratice din China — a continuat vorbitorul — a produs o nouă schimbare a raportului de forţe pe plan mondial, în favoarea lagăru­lui păcii, democraţiei şi socialismului. Ea a constituit o foarte puternică izbitură pen­tru întregul sistem al imperialismului mon­dial. Victoria istorică a poporului chinez repre­zintă nu numai pierderea celei mai mari pieţe de desfacere a produselor marilor trusturi americane, piaţă care le asigura profituri fa­buloase, dar ea a sdruncinat din temelii sis­temul colonial al imperialismului, ridicând pe o treaptă nouă, superioară, mişcarea de eli­berare naţională a popoarelor din Asia şi ce­lelalte continente. Poporul chinez a ieşit biruitor pentru că a avut în frunte un partid de tip nou, Par­tidul Comunist Chinez, care s’a condus în întreaga sa activitate după învăţătura lui Lenin şi Stalin. Lenin şi Stalin, apreciind rolul istoric al revoluţiei chineze, au studiat-o îndeaproape, învăţăturile tovarăşului Stalin cu privire la revoluţia chineză şi la căită­ţi de desvolta­ R.D. Germane şi alţi membri ai corpului diplomatic .A fost de faţă D. F. Belov, repre­zentantul permanent al VOKS-ului în RPR. Deasemenea au asistat fruntaşi ai orga­nizaţiilor de massa, reprezentanţi ai For­ţelor Armate ale R.P.R., oameni ai artei şi culturii, activişti de partid, muncitori şi muncitoare. Sosirea în sală a ambasadorului şi a ce­lorlalţi membri ai Ambasadei R.P. Chineze a fost salutată cu puternice aclamaţii. Am­basadorul Van Iu-pin a fost călduros feli­citat de membrii C.C. al P.M.R. şi ai Gu­vernului şi de membrii Corpului Diplomatic. Cuvântarea tov­­ re au luminat drumul comuniştilor chinezi şi al poporului chinez în lupta pentru elibe­rare, au insuflat increcierea în victoria fi­nală. Cu un sfert de veac în urmă, tovarăşul Stalin a arătat că: „Forţele mişcării revolu­ţionare din China sunt imense. Eie încă nu s’au manifestat cum trebue. Ele abia se vor manifesta în viitor. Cârmuitorii din Occident şi Orient, care nu văd aceste forţe şi nu ţin seamă de ele în măsura cuvenită, vor avea de suferit de pe urma acestui fapt... Adevărul şi dreptatea sunt aici în întregime de partea revoluţiei chineze. Iată de ce sim­patizăm şi vom simpatiza cu revoluţia chi­neză în lupta ei pentru eliberarea poporu­lui chinez de sub jugul imperialiştilor şi pentru unirea Chinei într’un singur stat. Ci­ne nu ţine seama şi nu va ţine seama de această forţă, va pierde cu siguranţă”. Acest avertisment dat de tovarăşul Stalin imperialiştilor a fost pe deplin con­firmat de istorie. Tezele tovarăşului Stalin cu privire la desvoltarea revoluţiei chineze au înarmat poporul chinez care, sub conducerea Par­tidului Comunist, a tovarăşului Mao Tze­­dun, a cucerit victoria asupra duşmanilor de moarte ai poporului chinez, imperialiştii, în frunte cu cei americani şi clica de trădători şi asasini a lui Ciang-Kai-Sec. Epocala victorie a poporului chinez este un rezultat al legilor de desvoltare a isto­riei, dar ea îşi trage rădăcina mai ales din marea cotitură produsă în istoria omenirii de victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care ■ a arătat poporului chinez şi tuturor popoarelor calea spre libertate şi fericire. „Salvele de tur­ ale Revoluţiei din Octom­brie — spune Mao Tze-dun — ne-au adus marxism-leninismul. Revoluţia din Octom­brie a ajutat elementelor progresiste din lumea întreagă şi din China să se călăuzea­scă după concepţia despre lume a proleta­riatului pentru a determina destinde ţă­rilor lor şi pentru a-şi revizui propriile lor probleme. Trebue mers pe drumul pe care l-au luat ruşii — aceasta a fost concluzia”. Unindu-se sub conducerea Partidului Co­munist Chinez, într-un front democrat popu­lar unic, poporul chinez a descoperit destule forţe pentru a lichida greaua moştenire lă­sată de regimul gomindanist şi pentru a înfăptui transformări politice şi economice fundamentale. , Tov. Gh. Apostol a arătat apoi pe larg uriaşele succese obţinute de poporul chi­nez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, pe tărîm industrial, economic, social şi cultu­ral, subliniind că un factor esenţial în ob­ţinerea acestor succese îl constituie ajuto­rul frăţesc, multilateral, al Uniunii Sovie­tice. Existenţa marelui stat socialist, continua sa întărire şi desvoltare pe­ drumul com­u­nismului, strânsa prietenie între poporul so­­vietic şi cel chinez — a spus în continuare vorbitorul — stau la temelia tuturor victo­riilor de până acum şi chezăşuesc dobândi­rea de noi succese pe drumul desvoltării Chi­nei noi. Ajutorul economic în materii prime, utilaj, maşini, înfiinţarea unor societăţi mixte se­Adunarea festivă a fost deschisă de acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, care a dat cu­vântul tov. Gh. Apostol, membru în Bi­roul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii. A urmat la cuvânt ambasadorul extra­ordinar şi ministrul plenipotenţiar al R.P. Chineze în R.P.R., Yan Iu-pin. Cuvântările­ au fost subliniate deseori cu aplauze puternice. La sfârşit, adunarea a hotărît prin ovaţii entuziaste trimiterea unei telegrame­ de o­­magiu şi recunoştinţă către genialul învă­ţător şi conducător al popoarelor, tovarăşul Stalin, Gheorghe Apostol­ vieto-chineze ,au permis desfăşurarea rapidă a reconstrucţiei economice a Chinei. Pe plan politic internaţional, Uniunea So­vietică, prin reprezentanţii ei la O.N.U. şi în cadrul Consiliului de Securitate, a demas­cat fără cruţare planurile şi acţiunile crimi­nale ale imperialiştilor americani, care pu­nând în mişcare maşina de vot, alimentată cu dolari, au căutat să împiedice un popor de 475 milioane să-şi spună cuvântul în proble­mele care-l privesc în mod direct. Tratatul de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală, semnat în 1950 la Moscova şi alte acorduri între Uniunea Sovietică şi Repu­blica Populară Chineză, consfinţesc strânsa prietenie între marele popor sovietic şi ma­rele popor chinez şi constitue o puternică contribuţie la cauza păcii. Călăuzite de ideologia frăţiei între popoare, poporul român şi celelalte popoare din ţările de democraţie populară au recunoscut Re­publica Populară Chineză şi au stabilit, după producerea acestui istoric eveniment, relaţii diplomatice ce se desvoltă cu­ putere spre binele şi fericirea popoarelor noastre. Marea prietenie a poporului sovietic cu poporul chinez şi popoarele celorlalte­­ţări de democraţie populară, care se bazează pe colaborarea şi ajutorul reciproc în toate do­meniile şi pe respectul independenţei naţio­nale a fiecărei ţări, asigură creşterea puterii economice şi politice şi a capacităţii lor de apărare, desvoltă pe zi ce trece încrederea popoarelor în forţele de neînvins ale demo­craţiei, socialismului şi păcii. Victoria revoluţiei chineze a confirmat în­văţătura stalinistă despre căile de eliberare a popoarelor din colonii şi din ţările depen­dente. Creerea Republicii Populare Chineze a deschis posibilităţi pentru desprinderea de noui verigi din lanţul colonial al imperialis­mului. Popoarele asuprite din India, Malae­­zia, Vietnam, Filipine, văd în revoluţia chi­neză o pildă de felul cum trebue să lupte pentru eliberarea lor naţională. Acum doi ani, când a fost proclamată Re­publica Populară Chineză, imperialiştii în­cercau să se liniştească cu gândul că noul stat chinez nu va putea trăi fără „ajutorul” imperialiştilor. Poporul chinez a spulberat aceste speranţe ale monştrilor imperialişti americani şi englezi. Zi de zi creşte puterea şi prestigiul Republicii Populare Chineze. Tot mai puternică devine unitatea popoare­lor Chinei. Eliberarea paşnică a Tibetului a desăvârşit unificarea tuturor naţionalităţi­lor în cadrul Chinei Continentale. Agresiunea Statelor Unite împotriva Co­reei, ocuparea insulei chineze Taiwan și trans­formarea ei într-o bază militară americană, demască planurile de cotropire ale guvernu­lui Truman, îndreptate împotriva Republicii Populare Chineze. Politica agresivă dusă de imperialiștii a­­mericani împotriva Republicii Populare Chi­neze a culminat recent cu încheierea aşa zi­sului tratat de pace cu Japonia care nu este altceva decât o alianţă militară îndreptată împotriva Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Chineze. Poporul chinez nu s-a intimidat şi nu se intimidează de provocările pe care le pun la cale imperialiştii pe mare, pe uscat şi în aer. Lecţiile usturătoare pe care le primesc ar­matele invadatoare imperialiste în Coreea de la unităţile de voluntari chinezi, dovedesc Aplauze puternice au subliniat apoi citi­rea telegramei trimisă conducătorului în­cercat al poporului chinez, tovarăşul Mao Tze-dun, de către tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, în numele C.G. al P.M.R. Festivitatea s’a încheiat cu un frumos program artistic compus din recitări, cân­tece şi dansuri populare chineze, coreene, sovietice şi­­româneşti, cu concursul An­samblului Popular al Tineretului Coreean, al Ansamblului M.A.I. şi al artiştilor: San­da Orleanu-Jar, Artist Emerit a R.P.R, Mi­­hai Popescu, Zenaida Pally, Iolanda Măr­­culescu, N. Rafael, etc. (Agerpres), că poporul chinez este capabil să apere pro­pria sa independenţă naţională, să contri­­bue la asigurarea păcii în extremul orient. Spre marele popor chinez care azi ser­bează a doua aniversare a proclamării Re­publicii Populare Chineze, se îndreaptă sa­luturile frăţeşti ale popoarelor din ţările de democraţie populară şi ale oamenilor progresului din toată lumea, care văd în sprijinul pe care poporul chinez îl acordă eroicului popor coreean în lupta sa dreaptă­ de eliberare naţională, o manifestare a ideo­­logiei frăţiei între popoare. Popoarele lumii condamnă sprijinul pe care-l dau social-democraţii de dreapta şi banda de spioni şi asasini de la Belgrad im­perialiştilor americano-englezi care pregă­tesc extinderea flăcărilor războiului din Co­­reea asupra Uniunii Sovietice şi Chinei şi astfel aruncarea lumii într-un nou măcel mondial. Acordul pe care clica fascistă a lui Iudas Tito l-a dat politicii războinice de jaf şi co­tropire a imperialiştilor americani în Coreea a stârnit indignarea popoarelor din Iugo­slavia. Popoarele iugoslave, sub conducerea co­muniştilor internaţionalişti, vor găsi forţe­le capabile pentru răsturnarea regimului fascisto-poliţist al lui Iuda­ Tito şi vor intra din nou în rândurile Frontului Unic al de­mocraţiei, socialismului şi păcii. Poporul chinez, conştient de forţa ce so dă faptul că luptă pentru o cauză dreaptă, conştient de forţa ce i-o dă prietenia de ne­clintit cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte popoare din ţările de democraţie populară cu care păşeşte alături în marele fr­ont al păcii şi socialismului, îşi dă din plin con­tribuţia la zădărnicirea planurilor război­nice ale imperialiştilor americani şi englezi. Acest angajament solemn al poporului chi­nez a fost întărit recent prin cele 344­­mi-^ lioane de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru un Pact a! Păcii. In încheiere, tov. Gh. Apostol a spus: Poporul român participă cu nespusă bu­curie la marea sărbătoare a poporului frate chinez. Poporul nostru consideră Fiecare victorie în lupta pentru consolidarea Republicii Popu­lare Chineze drept propria sa victorie, drept o victorie a întregului lagăr al păcii Popoarele ţărilor noastre păşesc pe ace­laş drum în lupta pentru pace şi socialism. In această luptă se sudează prietenia şi colaborarea româno-chineză. Ne leagă recunoştinţa şi prietenia comună faţă de Uniunea Sovietică. Ne leagă dragostea şi încrederea ne­mărginită faţă de marea Ţară a Socialis­mului victorios, faţă de forţele în continuă creştere ale lagărului păcii şi socialismu­lui. Ne unesc ura sfântă împotriva monştri­lor omenirii, imperialiştii americani şi en­glezi, şi convingerea nestrămutată în victoria cauzei păcii şi socialismului în lume. Ne leagă respectul profund şi dragostea fierbinte faţă de marele învăţător, condu­cătorul revoluţiei mondiale, tovarăşul Stalin. (Agerpres). Cuvântarea rostită de Wan Iu-­ După ce a adresat un călduros salut po­porului muncitor din ţara noastră, care săr­bătoreşte doi ani dela proclamarea Republi­cii Populare Chineze ca pe o sărbă­toare proprie, Wan Iu-pin a arătat că relaţiile de prietenie ce s’au legat între popoarele noas­tre, ca şi relaţiile diplomatice dintre ţările noastre, sunt o contribuţie importantă la întărirea continuă a lagărului păcii, demo­craţiei şi socialismului. Cu ocazia sărbătoririi victoriilor repur­tate de poporul chinez, condus de tovarăşul Mao Tze-dun — a spus vorbitorul — trans­mitem poporului român felicitările noastre pentru victoriile obţinute de el sub conducerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, şi sărbăto­rim în acelaş timp marele şi înfloritorul la­găr al păcii, democraţiei şi socialismului, al cărui stegar şi învăţător este tovarăşul­­ Stalin. Pentru a apăra roadele victoriei, securita­tea ţării şi pacea în întreaga lume, poporul chinez, călăuzit de Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez şi de Gu­vernul Central Popular continuă cu tărie să lărgească lupta împotriva agresiunii im­perialiştilor americani şi pentru ajutorarea Coreei, luptă ce creşte neîncetat. Sute şi mii de fiice şi fii devotaţi ai Chinei, luând parte la această mişcare, s’au înscris în rân­durile voluntarilor chinezi, şi alături de Armata Populară Coreeană, dela 25 Octom­brie a anului trecut şi până la 5 Septembrie ai acestui an au nimicit 300.000 de duşmani, dintre care 140.000 americani, englezi, fran­cezi şi turci. Alungând pe duşmanul care înainta spre frontiera Chinei, voluntarii chinezi împreu­nă cu Armata Populară Coreeană l-au silit să primească tratativele pentru încetarea fo­cului. In spirit de suprem sacrificiu, poporul chinez aprovizionează frontul în toate fe­lurile. Numai donaţiile ce s’au făcut în bani, pentru front, ajung la suma de 4000 miliar­de yeni. Pe de altă parte, poporul ţării noastre luptă cu dârzenie împotriva reînarmării Ja­poniei de către imperialiştii americani, pen­tru încheierea pactului păcii între cele cinci mari puteri. De aceea 339 903.092 de oameni, adică peste 71,5% din populaţia Chinei, au semnat contra reînarmării Japoniei, iar 344.053.057 de oameni, adică 72,4%, au vo­tat pentru încheierea unui pact al păcii. Pentru a apăra securitatea Patriei noas­tre, precum şi cea internaţională, amenin­ţată de imperialiştii americani şi englezi agresori, noi depunem toate sforţările pen­tru întărirea forţelor noastre de apărare. Noi vom smulge şi Taiwanul din ghiarele imperialiştilor americani, eliberând astfel întreg teritoriul Patriei noastre. Suntem ho­­tărîţi a lupta până la victoria finală cu im­perialiştii americani, duşmanii de moarte ai poporului chinez şi ai tuturor popoarelor iu­bitoare de pace. Van Iu-pin a vorbit în continuare despre însemnatele succese obţinute de poporul chinez în cei doi ani de la victoria istorică asupra forţelor unite ale reacţiunii gomin­­daniste şi imperialismului american, subli­niind că poporul chinez a ştiut să pedep­sească grupările subversive ale gomindanu­­lui care subminau munca paşnică şi crea­toare pentru făurirea Chinei noi. Luptând pentru lichidarea rămăşiţelor feu­dalismului şi ale gomindanului — a arătat vorbitorul — numai în cursul anului trecut a fost înfăptuită reforma agrară pe un teri­toriu cu o populaţie rurală de peste 150 milioane locuitori. Peste un an, noi vom reuşi să rezolvăm această problemă pe în­tregul teritoriu al ţării. Prin făurirea Chinei populare, guvernul nostru, în numai doi ani, a pus capăt unei inflaţii acute care continua de 12 ani şi a asigurat poporului o viaţă fericită şi pros­peră. In domeniul construcţiilor economice, si­tuaţia financiară a ţării noastre nu permite deocamdată mari investiţii de capital. Dar chiar în condiţiunile acestea, suma totală a investiţiilor în economia de Stat din anul trecut precum şi din anul acesta, depăşeşte investiţiile oricărui alt an din timpul domi­naţiei gomindaniste. Punctele de bază ale investiţiilor noastre sunt: industria grea, transporturile şi irigaţiile. In ultimii doi ani, suma totală a inves­tiţiilor de stat şi a creditelor destinate pen­tru irigarea câmpiilor, a depăşit cu mult suma cheltuielilor făcute în cei 22 de ani ai dominaţiei gomindaniste. Relaţiile comerciale dintre oraş şi sat, care au fost împiedecate de război timp de 12 ani, au fost restabilite. . A fost realizată în întregime suveranita­tea vamală, la care a sperat poporul chinez încă din anul 1842. Volumul total al comerţului exterior pe a­­nul­­1950, a depăşit ,volumul oricărui an din pm, ambasadorul IS­P ultimii 20 de ani, fiind în acelaş timp pri­mul an cu balanţă activă din ultimii 73 de ani. Producţia agrară a acestui an a depăşit cu 8% producţia agrară de anul trecut, iar producţia alimentară şi producţia bumbacu­lui întrec nivelul de dinainte de război. In trecut, ţara noastră a depins totdeau­na de importul unei mari cantităţi de ali­mente şi bumbac. Anul acesta am fost în măsură să exportăm peste 500.000 tone de alimente pentru ajutorarea poporului indian. Autorităţile noastre au preluat toate uzi­nele, minele, băncile care au aparţinut im­perialismului japonez şi capitalului birocra­tic gomindanist, transformându-le în între­prinderi de stat ale Republicii Populare Chineze. Toate aceste întreprinderi sub conducerea noastră prosperează în prezent şi produc­tivitatea muncii a depăşit cu totul indicii existenţi pe timpul conducerii regimului go­mindanist. Productivitatea generală a industriei gre­le din anul 1950 a ajuns la 320% în com­paraţie cu anul 1949. Activitatea culturală şi învăţământul au obţinut succese importante. Numărul elevi­lor şcoalelor elementare ajunge la 37.000.000, depăşind cu 55% numărul elevilor din timpul guvernării gomindaniste. Astăzi, zeci de milioane de ţărani învaţă la şcolile populare, iar 1.500.000 de lucrători învaţă în şcolile muncitoreşti. Relaţiile dintre diferitele naţionalităţi conlocuitoare ale Chinei s’au îmbunătăţit cu mult în comparaţie cu situaţia de dinainte de eliberare. Faptul că chestiunea Tibetului a fost rezolvată paşnic constitue o mândrie a noastră. In provincii, în centre, judeţe, oraşe şi sate, au fost înfiinţate organe unice popu­lare­­ale autorităţilor noastre, care sunt strâns unite cu massele. Cu un nemaivăzut elan oamenii muncii chinezi care îşi iubesc Patria, îşi iau angajamente patriotice în producţie, pe care le duc la îndeplinire, lup­tând cu mult entuziasm pentru pace şi în­florirea patriei. Ambasadorul R. P. Chineze a spus în con­­tinuare: „In fata noastră stau însă probleme în­semnate şi grele. Taiwanul nu este încă eli­berat, eroicii voluntari chinezi mai au de luptat împotriva armatelor de agresiune. Im­perialiştii împreună cu lacheii tot uneltesc ! Chineze fără încetare împotriva noastră. Realizările economice şi culturale urmează să fie de­săvârşite. Dar noi nu avem de dus la în­deplinire numai cauza construirii nouei democraţii cu­ scopul de a transforma China dintr'o ţară agrară într’una industria­­lă. Noi mai avem de săvârşit trecerea la so­cietatea socialistă şi comunistă. Victoria ob­ţinută de noi, după cum ne învaţă tovarăşul Mao Tze-dun „este doar primul pas în mar­şul cel de 10.000 ii!” „Este absolut necesar, spune mai departe tovarăşul Mao Tze-dun, ca tovarăşii să continue a-şi păstra modes­tia şi atenţia în munca lor, fără să mani­feste îngâmfare sau grabă, ca tovarăşii să continue a-şi păstra stilul combativ în mun­că”. îndeplinind aceste îndrumări ale tova­răşului Mao Tze-dun, poporul chinez va pu­tea realiza fără îndoială şi mai departe multe succese. Victoria poporului chinez este bazată pe conducerea lui de către clasa muncitoare şi partidul sau politic, Partidul Comunist Chi­nez. Şi după cum spune proverbul „Când bei apă, adu-ţi aminte de aceia care a săpat fântâna”, poporul chinez înţelege bine că fără partidul comunist nu ar fi existat China Nouă, după cum se înţelege că „fără Revo­luţia din Octombrie, fără fondarea şi neîntre­rupta desvoltare a marxism-leninismului, de către Marx, Engels, Lenin, Stalin, fără bună­voinţa şi ajutorul Uniunii Sovietice acordate poporului chinez şi fără ajutorul proletaria­tului şi al oamenilor muncii din toate ţările, victoria repurtată şi întărită de către po­porul chinez, nu ar fi fost cu putinţă”. Cine a fost nedreptăţit de duşman, acela poate distinge limpede pe duşman de prieten. Cine nu a fost nedreptăţit acela nu înţelege cum să-l urască pe duşman şi cum să-şi iubească prietenul. In felul acesta, poporul chinez stă cu hotărîre de partea lagărului păcii, demo­craţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică,­ şi cu un spirit de înaltă răspun­dere luptă până la sfârşit pentru cauza noa­­stră comună, cauza păcii. Domnii din Wall­ Street, iubitori de război, uneltesc cu turbare pentru a aprinde focul războiului contra popoarelor întregii lumi. Dar forţele păcii şi are democratici, care cuprind mai bine de 800.000.000 de oameni vor stinge fără îndoială acest foc al unelti­rilor, deoarece în fruntea lor păşeşte glori­oasa Uniune Sovietică şi marele stegar al păcii şi prieteniei între popoare, Iosif Vissarionovîci Stalin. (Agerpres). PAGINA 3-a

Next