România Liberă, octombrie 1951 (Anul 9, nr. 2181-2206)
1951-10-02 / nr. 2181
Şedinţa festiva de Inchidere a „Săptămânii eteicii romaneşti““ Duminică dimineaţa a avut loc în sala Teatrului C.F.R. Giureşti şedinţa festivă de închidere a „Săptămânii Muzicii Româneşti”. Au fost de faţă membri ai C.C. al P.M.R. şi ai Guvernului, membri ai Corpului Diplomatic, oameni ai artei şi culturii şi un numeros public. Cuvântul introductiv a fost rostit de tov. Matei Socor, care a subliniat că „Săptămână Muzicii Româneşti”, organizată cu sprijinul partidului şi guvernului, a fost un prilej de trecere în revistă a succeselor creaţiei noastre muzicale şi a problemelor care stau în faţa compozitorilor noştri, pe drumul desvoltării muzicii noi puse în slujba poporului muncitor. Tov. Matei Socor a dat apoi citire procesului verbal al juriului Concursului Internaţional de cântece „Să cântăm pacea şi prietenia între popoare”. A urmat, într’o atmosferă de mare însufleţire, înmânarea diplomelor. Asistenţa a aplaudat călduros şi a oferit flori premianţilor care se aflau în sală: compozitorul sovietic V. G. Zaharov, compozitorii români Radu Paladi şi Ion Chirescu, precum şi compozitorilor cari au primit menţiuni: Szabó Ferencz şi Zaharia Popescu. A fost aleasă apoi — cu vii aplauze — o comisie lărgită care urmează să întocmească un text cuprinzând concluziile ce au reeşit din referatele şi desbaterile celei de a doua plenare a Uniunilor Compozitorilor. Comisia se compune din tovarăşii: Eduard Mezincescu, Matei Socor, Ion Chirescu, Sabin Drăgoi, Marţian Negrea, Hilda Jerea, Ion Dumitrescu, Constantin Palade şi Sergiu Natra. Compozitorul Sabin Drăgoi a rostit apoi cuvântul de închidere a „Săptămânii Muzicii Româneşti”. „Săptămâna Muzicii Româneşti” a însemnat un eveniment de seamă în viaţa artistică a ţării noastre. Manifestările acestei săptămâni au dovedit că creaţia muzicală românească păşeşte pe drumul realismului socialist, obţinând însemnate succese. Noua tematică a muzicii noastre străbătută de un fierbinte patriotism, inspirată din viaţa şi lupta de azi a poporului nostru, pentru pace şi socialism, din trecutul luptei sale revoluţionare, a făcut să înflorească toate genurile muzicale. Compozitorii noştri cântă pacea, prietenia între popoare, dragostea şi recunoştinţa nemărginită a poporului nostru pentru Uniunea Sovietică şi pentru marele Stalin. In strădania, lor de a îmbogăţi şi înălţa nivelul creaţiei muzicale, compozitorii noştri se slujesc de învăţămintele marilor clasici ruşi şi de strălucita experienţă a muzicii sovietice, care ne arată calea biruitoare a muzicii ce duce spre inima masselor de oameni ai muzicii, pentru care ne daruim toate puterile noastre creatoare. Aceste învăţăminte ne-am ajutat şi ne ajută să luptăm împotriva curentelor decadente ale apusului capitalist, împotriva formalismului şi cosmopolitismului. Pe noi ne umple de mândrie puternicul răsunet ce l-au stârnit lucrările prezentate la diferitele şi variatele manifestări ale „Săptămânii Muzicii Româneşti”. Ele au fost ascultate cu vădită însufleţire şi ră° plătite cu entuziasm de către ascultători. Un fapt de cea mai mare importanţă al acestei săptămâni, l-a constituit concursul internaţional de cântece: „Să cântăm pacea şi prietenia între popoare”, instituit de Comitetul pentru organizarea „Săptămânii Muzicii Româneşti”. La acest concurs, alături de mari maeştri sovietici, care au dovedit odată mai mult înaltul nivel al muzicii sovietice, au repurtat o nouă victorie şi compozitorii din ţările cu democraţie populară. Rezultatul concursului marchează un mare succes al muzicii româneşti. Compozitorii din R. P. R. şi-au afirmat cu hotărâre voinţa lor de a merge mai departe pe drumul rodnic pe care au pornit, închinându-şi creaţia lor sarcinii măreţe de a cânta cele mai nobile idei, năzuinţi şi sentimente ale oamenilor muncii, constructorii socialismului, făuritorii viitorului fericit al patriei noastre. Faptul că în cei doi ani de la înfiinţarea Uniunii Compozitorilor din R.P.R. am reuşit să facem un salt remarcabil, atât cantitativ cât şi calitativ, faptul că „Săptămâna Muzicii Româneşti” a constituit pentru creaţia noastră o trecere în revistă care ne umple de bucurie şi nădejde,, se datoreşte îndrumătorului permanent al creaţiei muzicale, Partidul Muncitoresc Român, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu. Dej. De aceea mulţumim pentru ajutorul părintesc de care ne-am bucurat mereu şi care a creat condiţii noi, morale şi materiale, deosebit de favorabile oamenilor muzicii din R. P. R. ★ La sfârşit, asistenta a hotărît, prin ovaţii entuziaste, trimiterea unei telegrame omagiale către genialul învăţător al omenirii progresiste, stegarul luptei pentru pace a popoarelor, Iosif Vissanonovici Stalin. Cu puternice aclamaţii s’a hotărît să se trimită o telegramă conducătorului iubit al poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, exprimând ataşamentul şi recunoştinţa oamenilor muzicii din ţara noastră pentru Partidul Muncitoresc Român. S’a trimis deasemennea o telegramă de salut şi mulţumire către Uniunea Compozitorilor Sovietici. Festivitatea s-a încheiat cu un bogat program artistic, dat de echipele artistice ale căminelor culturale premiate cu ocazia recentului concurs pe ţară. "A Duminică după amiază a avut loc la Ateneul R.P.R. un concert festiv dat cu prilejul închiderii „Săptămânii Muzicii Româneşti”. Au fost de faţă numeroşi membri ai guvernului, ai C. C. al P.M.R. şi ai corpului diplomatic. In partea întâia a concertului au fost executate lucrările premiate la concursul internaţional de cântece ,,Să cântăm pacea şi prietenia intre popoare”. In partea a doua a programului s’a executat oratoriul „Sub soarele păcii” de Hilda Jerea. Şi-au dat concursul: orchestra Filarmonicei de Stat din Bucureşti dirijată de Constantin Silvestri, Maestru Emerit al Arnei din R.P.R., corul Filarmonicei de Stat dirijat de St. Mureşanu, Ansamblul Radio dirijat de C. Bobescu şi Gh. Danga, corul Ansamblului C.G.M. dirijat de S. Comissiana, corul de copii al Comitetului de Radio, precum şi soliştii: Ecaterina Vîlcovici, din Opera Maghiară de Stat din Cluj, Mihail Ştirbei şi Mihail Arnăutu de la Opera de Stat din Bucureşti. (Agerpres). Deraierile plenarei Uniunii In zilele de Vineri 28 şi Sâmbătă 29 Septembrie, au continuat desbaterile plenarei Uniunii Compozitorilor din R.P.R. S-au discutat probleme privitoare la creaţia în domeniul muzicii simfonice şi de cameră, în domeniul cântecului de massă şi al muzicii uşoare. Publicăm mai jos un rezumat al desbaterilor. Vorbind în numele corpului profesoral al facultăţii de compoziţie a conservatorului din Bucureşti, compozitorul Ion Dumitrescu a exprimat satisfacţia profesorilor conservatorului faţă de succesele pe care le-au repurtat în cadrul „Săptămânii Muzicii Româneşti" tineri compozitori ,studenţi ai conservatorului, ca Radu Paladi, Sergiu Natra, Anatol Vieru şi alţii. Compozitorul Anatol Vieru a spus printre altele: „Noi am constatat în această săptămână că în muzica noastră se impune nu numai tematica nouă, ci se conturează şi un stil nou, o putere de convingere deosebită. Putem să spunem, mai mult ca niciodată că creaţia noastră simfonică a luat un puternic contact cu publicul. Niciodată sălile unor concerte în care se executau compoziţii româneşti, concerte date dimineaţa în zile de lucru şi seara n’au fost atât de pline, cu un public care să manifeste un atât de direct şi sincer entuziasm”. încheind, vorbitorul a subliniat succesele remarcabile scoase în evidenţă de „Săptămâna Muzicii Româneşti”, arătând că ele vădesc odată mai mult rodnicia îndrumării partidului Combătând poziţia unor izolaţi care încearcă să nege, în pofida evidenţei, marile realizări ale muzicii noastre, compozitorul Constantin Palade a arătat că însăşi marea preţuire de care se bucură aria noastră muzicală peste hotare este o mărturie elocventă a succeselor ei. Vorbitorul a subliniat că, cu prilejul turneului Ansamblului C.G.M. în Uniunea Sovietică, au înregistrat un deosebit succes compoziţii ca de pildă „Cântec pentru Stalin” de Anatol Vieru, „Imnul partizanilor păcii” şi „Dor Doruleţ” de I. Chirescu, „Hei rup” de M. Vescan, „Cântec pentru Republică” de N Sergiu Natra, „Codrule, frunză galbenă” de Florin Comişel, baletul pe teme popi Compozitorilor din R. P. R. lare de Paul Constantinescu şi multe altele. Vorbitorul a subliniat deasemeni căldura cu care au fost întâmpinate creaţiile muzicii noastre noul în R.D. Germană, cu prilejul turneului Ansamblului C.G.M. Arătând că poeţilor le revine sarcina de a crea text® de un nivel cât mai înalt pentru cântecele compozitorilor noştri, scriitoarea Veronica Porumbacu a spus printre altele: „Nu e o întâmplare că celor mai bune compoziţii de muzică uşoară le corespund texte clare, calde, mobilizatoare. Tematica lucrărilor de muzică uşoară e foarte largă şi variată, a adăugat vorbitoarea. Compozitorii şi poeţii care făuresc cântece noi trebue să oglindească întotdeauna în creaţiile lor sentimentele omului cel mai înaintat al zilelor noastre”. Subliniind câteva din slăbiciunile care se manifestă în muzica noastră uşoară, compozitorul Elly Roman a arătat că unii dintre compozitori nesocotesc încă nivelul mereu crescând al masselor de ascultători. „Tendinţa '10 a compune superficial şi fără discernământ e la fel de dăunătoare în muzica uşoară ca şi în celelalte genuri muzicale. Calificativul de muzică „uşoară” nu ne scuteşte de a adânci viaţa, de a gândi asupra compoziţiilor noastre, de a i le şlefui şi a le da un nivel cât mai înalt”. Compozitorul Ion Vasilescu a arătat că apropierea de folclor a compozitorilor noştri a dat roade bogate şi în creaţia de muzică uşoară şi a subliniat necesitatea de a continua şi mai temeinic studierea aprofundată a cântecului popular. Compozitoarea Hilda Jerea a subliniat că „Săptămâna Muzicii Româneşti reprezintă un mare succes pentru arta muzicală din ţara noastră. Au mai luat cuvântul: L. Klepper, I. Pascu Iaşi, Gh. Danga, Mihail Andricu, L. Profeta, Alfred Mendelsohn, Radu Paladi şi alţii (Agerpres). Revista „Imagini “ militare11 De curând a apărut numărul 10 al revistei „Imagini militare“, număr închinat „Zilei Forţelor Armate ale R.P.R.“. Bogat şi frumos ilustrată, revista vor- beşte massei de cititori despre glorioasa armată Sovietică, despre trecutul de vitejie şi eroism al Diviziei „Tudor Vladimirescu” sâmburele Armatei noastre Populare, despre contribuţia armatei noastre la războiul anti-hitlerist, în care s’a cimentat pe veci frăţia de arme româno-sovietică. Câteva articole, precum şi un însemnat număr de imagini, prezintă pe bravii noştri ostaşi şi străduinţa lor de a-şi însuşi o cât mai temeinică pregătire de luptă şi politică. Prin conţinutul său, ca şi prin prezentare, revista „Imagini militare”, care de la acest număr va fi difuzată şi în afara armatei, va c®ntribui la strângerea şi mai puternică a legăturilor dintre poporul muncitor și armata sa. ROMANIA LIBERA Adunarea festivă cu prilejul împlinirii a doi ani de la proclamarea R.P. Chineze (Urmare din pagina savietice, colonel V. S. Makovkin, ataşat militar adjunct al Uniunii Sovietice, Liu Tin-Iui, consilier al Ambasadei R.P. Chineze, colonel Fu Dun Hoa, ataşat militar al R.P. Chineze, Wojciech Wrz’osek, ambasadorul R. Polone, Dobri Terpesev, ambasadorul R. P. Bulgaria, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.P. Albania, Band Vilmos, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.P. Ungare, I. Vochomurka, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace, K. Streich, însărcinat cu afaceri ad-interim a! Tov. Gh. Apostol şi-a început cuvântarea arătând că se împlinesc 2 ani de când la Pekin 28 lovituri de tun anunţau lumii proclamarea Republicii Populare Chineze. Pe un imens şi bogat teritoriu al globului, aproape 500 milioane de oameni, care secole de grandu au îndurat mizeria şi exploatarea cea mai crâncenă, sărbătoreau victoria eliberării lor naţionale, sărbătoreau sdrobirea sângeroasei dictaturi a gorbindanului şi înlăturarea definitivă a dominaţiei criminale a imperialiştilor, în frunte cu imperialiştii americani. Nenumărate au fost greutăţile, uriaşe au fost jertfele şi sacrificiile poporului chinez în lupta sa eroică şi dreaptă pentru libertate, democraţie şi socialism. Milioane de fii şi fiice ale marelui popor chinez şi-au jertfit viaţa luptând împotriva asupririi feudale şi a exploatării coloniale, pentru cucerirea independenţei naţionale a patriei lor. Sub conducerea înţeleaptă a inspiratorului şi organizatorului luptei sale de eliberare, a gloriosului Partid Comunist Chinez şi a încercatului său conducător Mao Tze-dun, acest minunat popor, odată cu întemeerea, în 1949, a Republicii Populare Chineze, a intrat în marea familie a popoarelor din lagărul democraţiei, socialismului şi păcii, în fruntea căruia se află Uniunea Sovietică. Factorul internaţional cel mai important care a contribuit la victoria deplină a mişcării de eliberare din China a fost victoria istorică a Uniunii Sovietice în cel de al doilea război mondial, înfrângerea Germaniei hitleriste şi a Japoniei militariste, precum şi formarea ţărilor de democraţie populară în Europa. In lupta pentru eliberarea popoarelor lumii de sub jugul imperialismului, victoria revoluţiei populare chineze şi formarea Republicii Populare Chineze, este cel mai important eveniment istoric după victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi înfrângerea agresorilor fascişti în cel de ail doilea război mondial. Victoria revoluţiei populare democratice din China — a continuat vorbitorul — a produs o nouă schimbare a raportului de forţe pe plan mondial, în favoarea lagărului păcii, democraţiei şi socialismului. Ea a constituit o foarte puternică izbitură pentru întregul sistem al imperialismului mondial. Victoria istorică a poporului chinez reprezintă nu numai pierderea celei mai mari pieţe de desfacere a produselor marilor trusturi americane, piaţă care le asigura profituri fabuloase, dar ea a sdruncinat din temelii sistemul colonial al imperialismului, ridicând pe o treaptă nouă, superioară, mişcarea de eliberare naţională a popoarelor din Asia şi celelalte continente. Poporul chinez a ieşit biruitor pentru că a avut în frunte un partid de tip nou, Partidul Comunist Chinez, care s’a condus în întreaga sa activitate după învăţătura lui Lenin şi Stalin. Lenin şi Stalin, apreciind rolul istoric al revoluţiei chineze, au studiat-o îndeaproape, învăţăturile tovarăşului Stalin cu privire la revoluţia chineză şi la căităţi de desvolta R.D. Germane şi alţi membri ai corpului diplomatic .A fost de faţă D. F. Belov, reprezentantul permanent al VOKS-ului în RPR. Deasemenea au asistat fruntaşi ai organizaţiilor de massa, reprezentanţi ai Forţelor Armate ale R.P.R., oameni ai artei şi culturii, activişti de partid, muncitori şi muncitoare. Sosirea în sală a ambasadorului şi a celorlalţi membri ai Ambasadei R.P. Chineze a fost salutată cu puternice aclamaţii. Ambasadorul Van Iu-pin a fost călduros felicitat de membrii C.C. al P.M.R. şi ai Guvernului şi de membrii Corpului Diplomatic. Cuvântarea tov re au luminat drumul comuniştilor chinezi şi al poporului chinez în lupta pentru eliberare, au insuflat increcierea în victoria finală. Cu un sfert de veac în urmă, tovarăşul Stalin a arătat că: „Forţele mişcării revoluţionare din China sunt imense. Eie încă nu s’au manifestat cum trebue. Ele abia se vor manifesta în viitor. Cârmuitorii din Occident şi Orient, care nu văd aceste forţe şi nu ţin seamă de ele în măsura cuvenită, vor avea de suferit de pe urma acestui fapt... Adevărul şi dreptatea sunt aici în întregime de partea revoluţiei chineze. Iată de ce simpatizăm şi vom simpatiza cu revoluţia chineză în lupta ei pentru eliberarea poporului chinez de sub jugul imperialiştilor şi pentru unirea Chinei într’un singur stat. Cine nu ţine seama şi nu va ţine seama de această forţă, va pierde cu siguranţă”. Acest avertisment dat de tovarăşul Stalin imperialiştilor a fost pe deplin confirmat de istorie. Tezele tovarăşului Stalin cu privire la desvoltarea revoluţiei chineze au înarmat poporul chinez care, sub conducerea Partidului Comunist, a tovarăşului Mao Tzedun, a cucerit victoria asupra duşmanilor de moarte ai poporului chinez, imperialiştii, în frunte cu cei americani şi clica de trădători şi asasini a lui Ciang-Kai-Sec. Epocala victorie a poporului chinez este un rezultat al legilor de desvoltare a istoriei, dar ea îşi trage rădăcina mai ales din marea cotitură produsă în istoria omenirii de victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care ■ a arătat poporului chinez şi tuturor popoarelor calea spre libertate şi fericire. „Salvele de tur ale Revoluţiei din Octombrie — spune Mao Tze-dun — ne-au adus marxism-leninismul. Revoluţia din Octombrie a ajutat elementelor progresiste din lumea întreagă şi din China să se călăuzească după concepţia despre lume a proletariatului pentru a determina destinde ţărilor lor şi pentru a-şi revizui propriile lor probleme. Trebue mers pe drumul pe care l-au luat ruşii — aceasta a fost concluzia”. Unindu-se sub conducerea Partidului Comunist Chinez, într-un front democrat popular unic, poporul chinez a descoperit destule forţe pentru a lichida greaua moştenire lăsată de regimul gomindanist şi pentru a înfăptui transformări politice şi economice fundamentale. , Tov. Gh. Apostol a arătat apoi pe larg uriaşele succese obţinute de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, pe tărîm industrial, economic, social şi cultural, subliniind că un factor esenţial în obţinerea acestor succese îl constituie ajutorul frăţesc, multilateral, al Uniunii Sovietice. Existenţa marelui stat socialist, continua sa întărire şi desvoltare pe drumul comunismului, strânsa prietenie între poporul sovietic şi cel chinez — a spus în continuare vorbitorul — stau la temelia tuturor victoriilor de până acum şi chezăşuesc dobândirea de noi succese pe drumul desvoltării Chinei noi. Ajutorul economic în materii prime, utilaj, maşini, înfiinţarea unor societăţi mixte seAdunarea festivă a fost deschisă de acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, care a dat cuvântul tov. Gh. Apostol, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii. A urmat la cuvânt ambasadorul extraordinar şi ministrul plenipotenţiar al R.P. Chineze în R.P.R., Yan Iu-pin. Cuvântările au fost subliniate deseori cu aplauze puternice. La sfârşit, adunarea a hotărît prin ovaţii entuziaste trimiterea unei telegrame de omagiu şi recunoştinţă către genialul învăţător şi conducător al popoarelor, tovarăşul Stalin, Gheorghe Apostol vieto-chineze ,au permis desfăşurarea rapidă a reconstrucţiei economice a Chinei. Pe plan politic internaţional, Uniunea Sovietică, prin reprezentanţii ei la O.N.U. şi în cadrul Consiliului de Securitate, a demascat fără cruţare planurile şi acţiunile criminale ale imperialiştilor americani, care punând în mişcare maşina de vot, alimentată cu dolari, au căutat să împiedice un popor de 475 milioane să-şi spună cuvântul în problemele care-l privesc în mod direct. Tratatul de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală, semnat în 1950 la Moscova şi alte acorduri între Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză, consfinţesc strânsa prietenie între marele popor sovietic şi marele popor chinez şi constitue o puternică contribuţie la cauza păcii. Călăuzite de ideologia frăţiei între popoare, poporul român şi celelalte popoare din ţările de democraţie populară au recunoscut Republica Populară Chineză şi au stabilit, după producerea acestui istoric eveniment, relaţii diplomatice ce se desvoltă cu putere spre binele şi fericirea popoarelor noastre. Marea prietenie a poporului sovietic cu poporul chinez şi popoarele celorlalteţări de democraţie populară, care se bazează pe colaborarea şi ajutorul reciproc în toate domeniile şi pe respectul independenţei naţionale a fiecărei ţări, asigură creşterea puterii economice şi politice şi a capacităţii lor de apărare, desvoltă pe zi ce trece încrederea popoarelor în forţele de neînvins ale democraţiei, socialismului şi păcii. Victoria revoluţiei chineze a confirmat învăţătura stalinistă despre căile de eliberare a popoarelor din colonii şi din ţările dependente. Creerea Republicii Populare Chineze a deschis posibilităţi pentru desprinderea de noui verigi din lanţul colonial al imperialismului. Popoarele asuprite din India, Malaezia, Vietnam, Filipine, văd în revoluţia chineză o pildă de felul cum trebue să lupte pentru eliberarea lor naţională. Acum doi ani, când a fost proclamată Republica Populară Chineză, imperialiştii încercau să se liniştească cu gândul că noul stat chinez nu va putea trăi fără „ajutorul” imperialiştilor. Poporul chinez a spulberat aceste speranţe ale monştrilor imperialişti americani şi englezi. Zi de zi creşte puterea şi prestigiul Republicii Populare Chineze. Tot mai puternică devine unitatea popoarelor Chinei. Eliberarea paşnică a Tibetului a desăvârşit unificarea tuturor naţionalităţilor în cadrul Chinei Continentale. Agresiunea Statelor Unite împotriva Coreei, ocuparea insulei chineze Taiwan și transformarea ei într-o bază militară americană, demască planurile de cotropire ale guvernului Truman, îndreptate împotriva Republicii Populare Chineze. Politica agresivă dusă de imperialiștii americani împotriva Republicii Populare Chineze a culminat recent cu încheierea aşa zisului tratat de pace cu Japonia care nu este altceva decât o alianţă militară îndreptată împotriva Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Chineze. Poporul chinez nu s-a intimidat şi nu se intimidează de provocările pe care le pun la cale imperialiştii pe mare, pe uscat şi în aer. Lecţiile usturătoare pe care le primesc armatele invadatoare imperialiste în Coreea de la unităţile de voluntari chinezi, dovedesc Aplauze puternice au subliniat apoi citirea telegramei trimisă conducătorului încercat al poporului chinez, tovarăşul Mao Tze-dun, de către tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, în numele C.G. al P.M.R. Festivitatea s’a încheiat cu un frumos program artistic compus din recitări, cântece şi dansuri populare chineze, coreene, sovietice şiromâneşti, cu concursul Ansamblului Popular al Tineretului Coreean, al Ansamblului M.A.I. şi al artiştilor: Sanda Orleanu-Jar, Artist Emerit a R.P.R, Mihai Popescu, Zenaida Pally, Iolanda Mărculescu, N. Rafael, etc. (Agerpres), că poporul chinez este capabil să apere propria sa independenţă naţională, să contribue la asigurarea păcii în extremul orient. Spre marele popor chinez care azi serbează a doua aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, se îndreaptă saluturile frăţeşti ale popoarelor din ţările de democraţie populară şi ale oamenilor progresului din toată lumea, care văd în sprijinul pe care poporul chinez îl acordă eroicului popor coreean în lupta sa dreaptă de eliberare naţională, o manifestare a ideologiei frăţiei între popoare. Popoarele lumii condamnă sprijinul pe care-l dau social-democraţii de dreapta şi banda de spioni şi asasini de la Belgrad imperialiştilor americano-englezi care pregătesc extinderea flăcărilor războiului din Coreea asupra Uniunii Sovietice şi Chinei şi astfel aruncarea lumii într-un nou măcel mondial. Acordul pe care clica fascistă a lui Iudas Tito l-a dat politicii războinice de jaf şi cotropire a imperialiştilor americani în Coreea a stârnit indignarea popoarelor din Iugoslavia. Popoarele iugoslave, sub conducerea comuniştilor internaţionalişti, vor găsi forţele capabile pentru răsturnarea regimului fascisto-poliţist al lui Iuda Tito şi vor intra din nou în rândurile Frontului Unic al democraţiei, socialismului şi păcii. Poporul chinez, conştient de forţa ce so dă faptul că luptă pentru o cauză dreaptă, conştient de forţa ce i-o dă prietenia de neclintit cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte popoare din ţările de democraţie populară cu care păşeşte alături în marele front al păcii şi socialismului, îşi dă din plin contribuţia la zădărnicirea planurilor războinice ale imperialiştilor americani şi englezi. Acest angajament solemn al poporului chinez a fost întărit recent prin cele 344mi-^ lioane de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru un Pact a! Păcii. In încheiere, tov. Gh. Apostol a spus: Poporul român participă cu nespusă bucurie la marea sărbătoare a poporului frate chinez. Poporul nostru consideră Fiecare victorie în lupta pentru consolidarea Republicii Populare Chineze drept propria sa victorie, drept o victorie a întregului lagăr al păcii Popoarele ţărilor noastre păşesc pe acelaş drum în lupta pentru pace şi socialism. In această luptă se sudează prietenia şi colaborarea româno-chineză. Ne leagă recunoştinţa şi prietenia comună faţă de Uniunea Sovietică. Ne leagă dragostea şi încrederea nemărginită faţă de marea Ţară a Socialismului victorios, faţă de forţele în continuă creştere ale lagărului păcii şi socialismului. Ne unesc ura sfântă împotriva monştrilor omenirii, imperialiştii americani şi englezi, şi convingerea nestrămutată în victoria cauzei păcii şi socialismului în lume. Ne leagă respectul profund şi dragostea fierbinte faţă de marele învăţător, conducătorul revoluţiei mondiale, tovarăşul Stalin. (Agerpres). Cuvântarea rostită de Wan Iu- După ce a adresat un călduros salut poporului muncitor din ţara noastră, care sărbătoreşte doi ani dela proclamarea Republicii Populare Chineze ca pe o sărbătoare proprie, Wan Iu-pin a arătat că relaţiile de prietenie ce s’au legat între popoarele noastre, ca şi relaţiile diplomatice dintre ţările noastre, sunt o contribuţie importantă la întărirea continuă a lagărului păcii, democraţiei şi socialismului. Cu ocazia sărbătoririi victoriilor repurtate de poporul chinez, condus de tovarăşul Mao Tze-dun — a spus vorbitorul — transmitem poporului român felicitările noastre pentru victoriile obţinute de el sub conducerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, şi sărbătorim în acelaş timp marele şi înfloritorul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului, al cărui stegar şi învăţător este tovarăşul Stalin. Pentru a apăra roadele victoriei, securitatea ţării şi pacea în întreaga lume, poporul chinez, călăuzit de Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez şi de Guvernul Central Popular continuă cu tărie să lărgească lupta împotriva agresiunii imperialiştilor americani şi pentru ajutorarea Coreei, luptă ce creşte neîncetat. Sute şi mii de fiice şi fii devotaţi ai Chinei, luând parte la această mişcare, s’au înscris în rândurile voluntarilor chinezi, şi alături de Armata Populară Coreeană, dela 25 Octombrie a anului trecut şi până la 5 Septembrie ai acestui an au nimicit 300.000 de duşmani, dintre care 140.000 americani, englezi, francezi şi turci. Alungând pe duşmanul care înainta spre frontiera Chinei, voluntarii chinezi împreună cu Armata Populară Coreeană l-au silit să primească tratativele pentru încetarea focului. In spirit de suprem sacrificiu, poporul chinez aprovizionează frontul în toate felurile. Numai donaţiile ce s’au făcut în bani, pentru front, ajung la suma de 4000 miliarde yeni. Pe de altă parte, poporul ţării noastre luptă cu dârzenie împotriva reînarmării Japoniei de către imperialiştii americani, pentru încheierea pactului păcii între cele cinci mari puteri. De aceea 339 903.092 de oameni, adică peste 71,5% din populaţia Chinei, au semnat contra reînarmării Japoniei, iar 344.053.057 de oameni, adică 72,4%, au votat pentru încheierea unui pact al păcii. Pentru a apăra securitatea Patriei noastre, precum şi cea internaţională, ameninţată de imperialiştii americani şi englezi agresori, noi depunem toate sforţările pentru întărirea forţelor noastre de apărare. Noi vom smulge şi Taiwanul din ghiarele imperialiştilor americani, eliberând astfel întreg teritoriul Patriei noastre. Suntem hotărîţi a lupta până la victoria finală cu imperialiştii americani, duşmanii de moarte ai poporului chinez şi ai tuturor popoarelor iubitoare de pace. Van Iu-pin a vorbit în continuare despre însemnatele succese obţinute de poporul chinez în cei doi ani de la victoria istorică asupra forţelor unite ale reacţiunii gomindaniste şi imperialismului american, subliniind că poporul chinez a ştiut să pedepsească grupările subversive ale gomindanului care subminau munca paşnică şi creatoare pentru făurirea Chinei noi. Luptând pentru lichidarea rămăşiţelor feudalismului şi ale gomindanului — a arătat vorbitorul — numai în cursul anului trecut a fost înfăptuită reforma agrară pe un teritoriu cu o populaţie rurală de peste 150 milioane locuitori. Peste un an, noi vom reuşi să rezolvăm această problemă pe întregul teritoriu al ţării. Prin făurirea Chinei populare, guvernul nostru, în numai doi ani, a pus capăt unei inflaţii acute care continua de 12 ani şi a asigurat poporului o viaţă fericită şi prosperă. In domeniul construcţiilor economice, situaţia financiară a ţării noastre nu permite deocamdată mari investiţii de capital. Dar chiar în condiţiunile acestea, suma totală a investiţiilor în economia de Stat din anul trecut precum şi din anul acesta, depăşeşte investiţiile oricărui alt an din timpul dominaţiei gomindaniste. Punctele de bază ale investiţiilor noastre sunt: industria grea, transporturile şi irigaţiile. In ultimii doi ani, suma totală a investiţiilor de stat şi a creditelor destinate pentru irigarea câmpiilor, a depăşit cu mult suma cheltuielilor făcute în cei 22 de ani ai dominaţiei gomindaniste. Relaţiile comerciale dintre oraş şi sat, care au fost împiedecate de război timp de 12 ani, au fost restabilite. . A fost realizată în întregime suveranitatea vamală, la care a sperat poporul chinez încă din anul 1842. Volumul total al comerţului exterior pe anul1950, a depăşit ,volumul oricărui an din pm, ambasadorul ISP ultimii 20 de ani, fiind în acelaş timp primul an cu balanţă activă din ultimii 73 de ani. Producţia agrară a acestui an a depăşit cu 8% producţia agrară de anul trecut, iar producţia alimentară şi producţia bumbacului întrec nivelul de dinainte de război. In trecut, ţara noastră a depins totdeauna de importul unei mari cantităţi de alimente şi bumbac. Anul acesta am fost în măsură să exportăm peste 500.000 tone de alimente pentru ajutorarea poporului indian. Autorităţile noastre au preluat toate uzinele, minele, băncile care au aparţinut imperialismului japonez şi capitalului birocratic gomindanist, transformându-le în întreprinderi de stat ale Republicii Populare Chineze. Toate aceste întreprinderi sub conducerea noastră prosperează în prezent şi productivitatea muncii a depăşit cu totul indicii existenţi pe timpul conducerii regimului gomindanist. Productivitatea generală a industriei grele din anul 1950 a ajuns la 320% în comparaţie cu anul 1949. Activitatea culturală şi învăţământul au obţinut succese importante. Numărul elevilor şcoalelor elementare ajunge la 37.000.000, depăşind cu 55% numărul elevilor din timpul guvernării gomindaniste. Astăzi, zeci de milioane de ţărani învaţă la şcolile populare, iar 1.500.000 de lucrători învaţă în şcolile muncitoreşti. Relaţiile dintre diferitele naţionalităţi conlocuitoare ale Chinei s’au îmbunătăţit cu mult în comparaţie cu situaţia de dinainte de eliberare. Faptul că chestiunea Tibetului a fost rezolvată paşnic constitue o mândrie a noastră. In provincii, în centre, judeţe, oraşe şi sate, au fost înfiinţate organe unice populareale autorităţilor noastre, care sunt strâns unite cu massele. Cu un nemaivăzut elan oamenii muncii chinezi care îşi iubesc Patria, îşi iau angajamente patriotice în producţie, pe care le duc la îndeplinire, luptând cu mult entuziasm pentru pace şi înflorirea patriei. Ambasadorul R. P. Chineze a spus în continuare: „In fata noastră stau însă probleme însemnate şi grele. Taiwanul nu este încă eliberat, eroicii voluntari chinezi mai au de luptat împotriva armatelor de agresiune. Imperialiştii împreună cu lacheii tot uneltesc ! Chineze fără încetare împotriva noastră. Realizările economice şi culturale urmează să fie desăvârşite. Dar noi nu avem de dus la îndeplinire numai cauza construirii nouei democraţii cu scopul de a transforma China dintr'o ţară agrară într’una industrială. Noi mai avem de săvârşit trecerea la societatea socialistă şi comunistă. Victoria obţinută de noi, după cum ne învaţă tovarăşul Mao Tze-dun „este doar primul pas în marşul cel de 10.000 ii!” „Este absolut necesar, spune mai departe tovarăşul Mao Tze-dun, ca tovarăşii să continue a-şi păstra modestia şi atenţia în munca lor, fără să manifeste îngâmfare sau grabă, ca tovarăşii să continue a-şi păstra stilul combativ în muncă”. îndeplinind aceste îndrumări ale tovarăşului Mao Tze-dun, poporul chinez va putea realiza fără îndoială şi mai departe multe succese. Victoria poporului chinez este bazată pe conducerea lui de către clasa muncitoare şi partidul sau politic, Partidul Comunist Chinez. Şi după cum spune proverbul „Când bei apă, adu-ţi aminte de aceia care a săpat fântâna”, poporul chinez înţelege bine că fără partidul comunist nu ar fi existat China Nouă, după cum se înţelege că „fără Revoluţia din Octombrie, fără fondarea şi neîntrerupta desvoltare a marxism-leninismului, de către Marx, Engels, Lenin, Stalin, fără bunăvoinţa şi ajutorul Uniunii Sovietice acordate poporului chinez şi fără ajutorul proletariatului şi al oamenilor muncii din toate ţările, victoria repurtată şi întărită de către poporul chinez, nu ar fi fost cu putinţă”. Cine a fost nedreptăţit de duşman, acela poate distinge limpede pe duşman de prieten. Cine nu a fost nedreptăţit acela nu înţelege cum să-l urască pe duşman şi cum să-şi iubească prietenul. In felul acesta, poporul chinez stă cu hotărîre de partea lagărului păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, şi cu un spirit de înaltă răspundere luptă până la sfârşit pentru cauza noastră comună, cauza păcii. Domnii din Wall Street, iubitori de război, uneltesc cu turbare pentru a aprinde focul războiului contra popoarelor întregii lumi. Dar forţele păcii şi are democratici, care cuprind mai bine de 800.000.000 de oameni vor stinge fără îndoială acest foc al uneltirilor, deoarece în fruntea lor păşeşte glorioasa Uniune Sovietică şi marele stegar al păcii şi prieteniei între popoare, Iosif Vissarionovîci Stalin. (Agerpres). PAGINA 3-a