România Liberă, noiembrie 1951 (Anul 9, nr. 2207-2231)

1951-11-01 / nr. 2207

V­izitele Academicianul V. P. Nikitin a vizitat Miercuri dimineaţa Consiliul Central A.S.I.T. Academicianul V. P Nikitin a dat o serie de lămuriri asupra unor probleme de su­dură electrică şi autogenă. E I Uşakova, P N. Sergheev şi I. S. Egorov au participat Miercuri dimineaţă, la Ministerul Agriculurii, la o consfătuire cu instructorii Direcţiei Gospodăriilor Agricole Colective din cadrul Ministerului. Răspunzând numeroaselor întrebări puse de către cei prezenţi, oaspeţii sovietici le-au vorbit pe larg despre organizarea fermelor în ciclul de conferinţe organizate de Co­mitetul Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Miercuri după amiază, acad. prof. Petre Constantinescu- Iaşi, vicepreşedinte al Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale, a ţinut o conferinţă in­titulată „Interviewul acordat de tovarăşul Stalin corespondentului ziarului „Pravda” cu privire la problema armei atomice, o nouă şi uriaşă contribuţie la cauza apărării pă­cii”. Conferenţiarul a arătat, în introducere, că întotdeauna cuvintele înţelepte ale ma­relui Stalin au constituit pentru toate po­poarele lumii un îndreptar preţios. In ches­tiunile atât de arzătoare ale păcii, cuvin­tele genialului conducător de popoare au in­suflat milioanelor de partizani ai păcii for­ţe noi în luptă, încredere sporită în izbân­da asupra forţelor întunericului şi războ­iului. Răspunsul pe care tovarăşul Stalin l-a dat corespondentului ziarului „Pravda” cu privire la problema armei atomice consti­­tue o lovitură nimicitoare dată planurilor imperialiste. Popoarele văd în această de­claraţie un nou indiciu că forţa lagărului păcii creşte pe zi ce trece, că imperialiştii nu vor reuşi să-şi pună în aplicare crimi­nalele planuri de deslănţuire a unui nou război mondial. In cadrul manifestărilor Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, Marţi a avut loc în sala Ateneului R.P.R. sub auspiciile Comitetului Naţional pentru sărbătorirea Lunii Priete­niei Româno-Sovietice, un concert coral festiv. Concertul a avut ca temă: „Să cântăm prietenia româno-sovietica”, şi a fost dat cu concursul corurilor Ansamblului Confe-­ deraţiei Generale a Muncii, Uniunii Sindi­catelor din transporturi şi comunicaţii, şi­ delegaţilor zootehnice în colhozuri, despre sprijinul prac­­tic pe care îl dau organele tehnice în des­­voltarea acestor ferme şi ridicarea produc­tivităţii animalelor precum şi despre felul cum sunt organizate atât brigăzile zooteh­nice cât şi cele de câmp. Deasemeni oaspeţii au dat preţioase în­drumări cu privire la întocmirea planului de muncă, la repartizarea sarcinilor în ca­drul brigăzilor, asupra atribuţiilor brigadie­rului în controlarea îndeplinirii sarcinilor fie­cărui colhoznic, precum şi în legătură cu diferite alte probleme legate de continua­ o­n­f­e­r­i­n­ In cadrul manifestărilor ce au loc sub auspiciile Comitetului Naţional pentru or­ganizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovie­­tice, tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C. C. al PUNR, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, a conferen­ţiat Miercuri după amiază la Casa Priete­niei Româno-Sovietice despre „Partidul Co­munist (bolşevic) al URSS, forţa conducă­toare şi îndrumătoare a popoarelor sovie­tice în construirea comunismului”. Conferenţiarul a relevat rolul hotărîtor al Partidului Bolşevic, întemeiat şi condus de Lenin şi Stalin, în victoria Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. Intr’o amplă expunere, ilustrată cu nu­meroase cifre şi date concrete, tov. Miron Constantinescu a scos în evidenţă succesele uriaşe ale poporului sovietic, condus de Par­tidul Comunist (bolşevic) în frunte cu ma­rele Stalin, în domeniul industrial şi agri­col, pe tărâmul ştiinţei şi culturii. Azi, construind comunismul, poporul so­vietic întăreşte necontenit statul său socia­list, ridicându-i puterea economică şi mi­litară, pusă în slujba apărării păcii, împo­triva planurilor agresive ale imperialismu­lui american şi englez. Poporul sovietic — a spus în încheere conferenţiarul — este mai strâns unit de­ Concert coral festiv­ ­armonicii de Stat şi al soliştilor Nela Du­­mitriu şi Mihail Arnăutu de la Opera de Stat. Programul a cuprins lucrări sovietice şi lucrări ale compozitorilor români prezentate la concursul organizat în cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice de Consiliul General ARLUS şi Uniunea Compozitorilor. De un frumos succes s-au bucurat: „Cân­tecul marii prietenii”, „Cântec despre Stalin”, „Ne-a condus voinţa lui Stalin”, s­ovietici consolidare economico-organizatorică a tine­relor noastre gospodării agricole colective. Profesorul N. K. Goncearov a avut Miercuri dimineaţă la Ministerul Invăţămân­tului Public o consfătuire. Profesorul N. K. Goncearov a dat şi cu acest prilej preţioase sfaturi privitoare la problemele de învăţământ. Miercuri la amiază N. K. Goncearov, a participat la Editura de Stat pentru Litera­tură Ştiinţifică şi Didactică, la o consfătuire cu colectivele redacţiilor de pedagogie şi fi­lozofie. (Agerpres), cât oricând în jurul Partidului Bolşevic, în jurul marelui său conducător, tovarăşul Stalin. ★­­n cadrul manifestărilor organizate de Co­mitetul Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, tov. Anton Moi­­sescu, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, a conferenţiat Miercuri după a­­miază în sala Dalles despre „Rezultatele îndeplinirii planului de stat pentru desvol­­tarea economiei naţionale a URSS pe tri­mestrul III al anului 1951”. Conferenţiarul a scos în relief măreţele realizări obţinute de oamenii sovietici în în­deplinirea planului de stat pentru constru­irea comunismului. Conferinţa a fost ascultată de numeroşi oameni ai muncii cu un viu interes. (Agerpres). ★ Miercuri după amiază, tov. N. Moraru, membru al delegaţiei ARLUS care a vizi­tat recent Uniunea Sovietică, a ţinut în sala Teatrului Municipal, o conferinţă în­titulată „Aspecte din viaţa teatrală a Uniu­nii Sovietice". Numeroşi actori şi regizori ai teatrelor din Capitală au urmărit conferinţa cu un viu interes, „Marşul tineretului sovietic” şi multe alte cântece interpretate cu căldură de coruri şi solişti. Publicul a aplaudat înder­ug cântecele ce au vorbit despre viaţa liberă pe care poporul nostru muncitor şi-a făurit-o astăzi cu ajutorul marii Ţari a Socialismului, cântece în care se exprimă dragostea faţă de genialul Stalin şi faţă de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, (Agerpres). LUNA PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE . c­e INTR’UN Liniştea s’a aşternut, de mult, pe coridoa­rele Facultăţii de Geologie-Geografie, din Bucureşti. Studenţii au intrat la ore lăsând coridoarele pustii. Intr’un colţ, privirile-ţi sunt atrase de ferestrele luminate ale labora­torului de Fizică generală. De cum intri îţi­ dai seama că e un laborator nou. Colectivul d­e catedră a muncit mult pentru realizarea lui.­­ Acum lucrează studenţii anului I. Mâ­­nuesc instrumentele cu stângăcie dar atenţi, plini de grije, plini de curiozitate. In faţa balanţei hidrostatice, doi tineri lucrează cu o deosebită atenţie. Vorbesc încet, se sfă­­tuesc. Tema ce le-a fost dată nu e chiar atât de simplă cum ți se răruse la­ început. Ochii vioi ai studentei Tereza Băican se ridică deodată de pe foaia de hârtie căutân­­du-l pe asistent. O nelămurire pe care ex­plicaţia asistentului o rezolvă. Şi Tereza Băican reîncepe alături de Păun Giurgea calculele pentru determinarea densităţii plumbului şi petrolului. La ultima masă din sală lucrează la areo­­metrul Nicoleson, tinerii Dumitru Budacu şi Constantin Hurduzeu. In timp ce Budacu LABORATOR DE schimbă câteva cuvinte cu asistentul care s’a apropiat, Hurduzeu se pleacă încă odată asupra aparatului. Se simte bine aici în laborator şi fiecare amănunt îi trezeşte curiozitatea. A fost aici trimis de tovarăşii lui de la Uzina „Oţelul Roşu” după ce a absolvit şcoala specială de doi ani cu media 9,50. Datorită acestei sâr­­guinţe la şcoala pregătitoare, lucrurile nu i se par grele acum. Fii şi-a luat angajamentul faţă de tovarăşii lui de la „Oţelul Roşu” că şi aici la universitate va munci cu aceiaşi hotărîre pentru a deveni un bun geolog. El ştie care sunt sarcinile ce stau în faţa geo­logilor în cadrul planului cincinal. Se simte mândru de ramura pe care şi-a ales-o, de faptul că devine unul din tehnicienii noi, crescuţi de partid. Iată însă că la altă masă de lucru se iveşte un moment greu. Lui Mircea Ion şi Arianei Pană nu le-a ieşit rezultatul­­lucră­rii. Amândoi, întristaţi, cer lămuriri asis­tentului. Lui Mircea Ion nu-i vine deloc la îndemână că nu i-a reuşit experienţele şi surâde bucuros când asistentul le spune că FIZICA în ora viitoare vor lucra toţi trei împreună şi vor gasi neaparat greşeala care s’a stre­curat în calcule. Ora de laborator a grupei a II-a din anul I s-a sfârşit. Tovarăşa conferenţiară Teodora Grosu, şefa de­ catedră la Fizică generală anul I, arată că instrucţiunile au fost întocmite după indicaţiile tratatului de uz intern ale fizicianului sovietic V. N. Bacuşinsciu­, cu privire, la organizarea lucrărilor în labo­ratorul de fizică din şcoala medie, indicaţii care au fost apoi adaptate la cerinţele cate­drei din facultate. Datele suplimentare au fost luate din tratatul de Fizică generală a cunoscutului savant sovietic Papalexi, mate­rial folosit şi la curs Iată dar că ajutorul sovietic se face sim­ţit şi aici în micul laborator de Fizică ge­nerală ca în toate domeniile de activitate a Patriei noastre. Studenţii sunt mândri şi plini de încredere. Ei sunt crescuţi în spiri­tul înaintatei ştiinţe a celei mai înaintate tari din lume. Dori­na Ias­i­­esc si Recenzie «TEATRU SOVIETIC* — Editura Cartea Rusă — Volumul „Teatru sovietic“ apărut în Edi­tura Cartea Rusă cuprinde cinci dintre cele mai reprezentative lucrări dramatice pe care scriitorii sovietici ie-au dat între anii 1925- 1932 inspirate de tema Marei Revoluții : „Uraganul" de V. Bill-Beloţercovschi, „Liu­bov larovaia" de C. Treniov, „Trenul blin­dat 14—69’’ de V. Ivanov „Ruptura“ de B. Lavreniev şi „Tragedia optimistă" de V. Vişnevschi, înfăţişând lupta împotriva gardiştilor albi în oraşe (ca în „Uraganul" sau în „Liubov larovaia”), în satele Siberiei îndepărtate (ca în „Trenul blindat"), înfăţişând eroicele fapte ale marinarilor din flota Mării Bal­tice (ca în „Tragedia optimistă" sau în „Rup­tura’’) aceste cinci mari piese alcătuiesc o frescă vastă şi emoţionantă a epocei neuita­te care a deschis omenirii porţile spre o lume liberă şi minunat de frumoasă, epoca Marii Revoluţii Socialiste. Subiectele acestor lucrări dramatice sunt diferite: „Uraganul" de Bill Beloţercovschi unul din primele mari succese ale teatrului sovietic, îşi desfăşoară acţiunea într’unul din oraşele reşedinţă de judeţ. El înfăţişează lupta eroică a comuniştilor din acest oraş împotriva­­ gardiştilor albi ce pregătesc o răscoală contrarevoluţionară. „Liubov larovaia" admirabila lucrare a lui Constantin Treniov, care se va prezenta în curând pe scena Teatrului Municipal şi despre care marele artist Nemirovici-Dan­­cenco spunea că este „un imens panou isto­ric de mare artă, reflectând viaţa de toate zilele a acestei epoci“ (epoca Revoluţiei), înfăţişează influenţa covârşitoare pe care Revoluţia a exercitat-o asupra vieţii şi des­­voltării fiecărui individ pune problema par­ticipării la Revoluţie a intelectualităţii cin­stite, legate de popor. Piesa „Trenul blindat 14—69" de Vsevo­lod Ivanov, care îşi desfăşoară­­acţiunea în Răsăritul Siberiei este cunoscută publicului nostru. In stagiunea trecută ea a fost pre­zentată pe scena Teatrului Armatei. Această lucrare dramatică ridică una dintre cele mai importante probleme ale Revoluţiei: partici­parea ţărănimii la lupta condusă de clasa muncitoare. Acţiunea lucrării lui B. Lavreniev, „Rup­tura", care va fi reprezentată pe scena Tea­trului Armatei, se petrece la Kronstadt între Iulie şi Octombrie 1917 şi are ca personaj principal pe Bersenev, un căpitan de cruci­­şetor care trece de partea Revoluţiei. Acea­stă piesă arată într’un chip emoţionant cum cea mai bună parte a intelectualităţii mili­tare ruse, legată de popor, cu dragoste pentru ţară, s-a alăturat luptei proletariatului în timpul Revoluţiei. „Tragedia optimistă" se desfăşoară pe un vas de luptă din Marea Baltică, condus de anarhişti. Pe acest vas, Partidul a trimis o femeie-comisar bolşevic pentru a scoate pe marinari de sub influenţa nefastă a anar­hismului şi pentru a canaliza lupta lor în matca Revoluţiei. Piesa aceasta — care în pofida boicotului guvernului francez se joacă şi astăzi la Paris cu un succes ră­sunător — arată la un nivel înalt artistic cum comisarul bolşevic a reuşit să transfor­me echipajul vasului, cum a ştiut să-l în­demne la minunate fapte eroice puse în slujba Revoluţiei. Cu toată varietatea subiectelor şi a as­pectelor pe care le înfăţişează aceste pie­se ele au totuşi multe trăsături comune. Principala trăsătură comună este spiritul partinic care străbate de la un cap la altul fiecare lucrare în parte. In fiecare din ace­ste valoroase lucrări dramatice, Partidul este înfăţişat ca stegarul luptei pentru izbânda Revoluţiei. El este întruchipat în eroi de neuitat însufleţiţi de un fierbinte patriotism, de ură arzătoare împotriva duşmanului, de o caldă umanitate şi de intransigenţă bolşevică, în eroi asemeni lui Coşchin din „Liubov la povaia lui Peclevanov din „Tre­nul blindat 14—69" lui Godun din Rân­tura", femeii comisar din „Tragedia opti­mistă“... Volumul „Teatru sovietic“ apărut în Edi­tura Cartea Rusă, precedat de un amplu şi interesant studiu introductiv semnat de Floria Deleanu prilejuieşte oamenilor mun­cii din ţara noastră cunoaşterea câtorva din cele mai semnificative şi mai valoroa­se lucrări ale dramaturgiei sovietice, înţe­legerea mai adâncă a neuitatelor eveni­mente din zilele Marii Revoluții din Octom­brie. “ * * NOTE „STAHANOVIŞJ11 DIN MOSCOVA“ In cartea „Stahanoviştii din Moscovă” a­­părută în Editura Confederaţiei Generale a Muncii, constructorii socialismului din Re­publica noastră Populară au un îndreptar de o înaltă valoare pentru ridicarea nivelu­lui tehnic al muncii lor. Scrisă într’un limbaj curgător, uşor ac­cesibil oamenilor muncii, lucrarea este al­cătuită din 7 povestiri, cuprinzând diferite aspecte din viaţa şi mai ales din munca unora dintre cei mai vestiţi stahanovişti so­vietici, ca de pildă, Nicolai Rossiischi, Se­­mion Cesnocov, Alexandr Ciutchih, Valen­tina Hrisanova, Pavel Bâcov şi alţii, toţi laureaţi ai Premiului Stalin. Citind „Stahanoviştii din Moscova”, mun­citorii, inginerii şi tehnicienii noştri învaţă cum a ajuns maistrul­­ Rossiischi la folo­sirea lucrului în bandă, oţelarul şef Semion Cesnocov la elaborarea rapidă a şarjelor, textilistul Alexandr Ciutchih la obţinerea produselor de calitate înaltă, Valentina Hri­sanova la introducerea metodei graficului orar, strungarul Pavel Bâcov la defalcarea în operaţiuni mai simple a proceselor tehno­logice complicate. Inmănunchind valoroasa experienţă a sta­­hanoviştilor susamintiţi, cartea „Stahano­viştii din Moscova” are marele merit de a contribui la însuşirea şi generalizarea în ţara noastră a vastei experienţe sovietice. Acea­stă carte are meritul de a arăta oamenilor muncii din Patria noastră calea ce duce la obţinerea de noi şi minunate succese în lupta pe care o duc, pentru construirea zi­lelor luminoase şi îmbelşugate ale socialis­mului. ROMANIA LIBERA Cie învăţăm la Moscova In bogata reţea a învăţământului din U­­niunea Sovietică, institutul pedagogic ocupă un loc important prin acţiunea sa de edu­care şi instruire a cadrelor pedagogice pen­tru învăţământul mediu şi superior. In organizarea lui, institutul pedagogic din Moscova are mai multe facultăţi, pregă­tind specialişti, pentru materiile de cultură generală predate în învăţământul mediu. Institutul are astfel facultate de cultură şi literatură rusă, de pedagogie, de defectuo­­logie, de istorie, de geografie, de fizico­­matematici, de limbi străine, de ştiinţe na­turale şi catedră de marxism­-leninism. Pentru desvoltarea multilaterală a studen­ţilor se cere o bună organizare a muncii e­­ducative, prin noi metode în muncă, după caracteristicile disciplinelor fiecărei facultăţi. Metodele active în muncă, prelucrarea ori­cărui material învăţat în desbaterile semi­­narilor, lucrările practice, contactul cu via­ţa diferitelor şcoli, toate acestea fac ca ab­solvenţii institutului să fie foarte bine pre­gătiţi, încă din anul I studentul face cunoştinţă cu şcoala, cu copiii, materialul viu pe care va trebui să-l modeleze. In primii doi ani studentul mai mult asistă la lecţii, face le­gătura între ceea ce învaţă şi ceea ce vede în şcoală şi studiază metodica diferitelor ma­terii. In ultimii doi anii el trece în şcoală şi lucrează direct, predă lecţii şi învaţă să conducă orice activitate şcolară. Studenţii facultăţii de pedagogie au în aceşti ani (ultimii doi) de la 3 până la 6 ore pe săptă­mână de muncă în şcoala elementară şi me­die fără a-şi întrerupe activitatea în institut. In anul III, studentul îşi întrerupe pentru 3 săptămâni activitatea din institut şi lucrea­ză în acest timp într’o şcoală elementară, ca învăţător, conducând adică întregul proces de învăţământ. In anul IV acest timp îl pe­trece într’o şcoală medie urmărind în deo­sebi activitatea pedagogică a specialităţii lui şi în general străduindu-se să cunoască în­treaga muncă a şcolii respective. Studentul desfăşoară şi această muncă sub îndrumarea şi controlul profesorilor săi. Aceste relaţii, dintre profesor şi elevi de­vin adesea relaţii de colaborare. îmi amin­tesc că în primăvară, colectivul de profesori şi aspiranţi de la catedra de pedagogie a discutat noul manual de pedagogie al profe­sorilor Ogorodnicov şi Simbiriev. La şedin­ţa de catedră dedicată acestor discuţii au luat parte şi câţiva studenţi din ultimii ani, din cei mai bine pregătiţi. Contribuţia lor a fost rem­arcată şi au­torii au notat obser­vaţiile lor, pentru a te folosi la noua redac­tare. Acelaş spirit de colaborare şi ajutor reci­proc domneşte şi între studenţi. Sunt multe exemple de dat, te întâlneşti la orice păs. Maria Serghievna din anul III al facultăţii de pedagogie era o studentă mai slab pregătită pentru că o preocupa mai mult sportul şi de multe ori întârzia la cursuri. Tovarăşii ei din grupa de învăţătură au sesizat aceasta şi au discutat situaţia ei chiar într-o şedinţă de comsomol. Maria Serghievna trebuia adusă pe drumul cel bun. Au discutat,cu­ ea de mai multe ori, au antrenat-o în muncă dându-i şi sarcini în cadrul colectivului. Colţul humoristic al ga­zetei de perete a remarcat întârzierile ei de la curs. Materialul pentru seminarii a început să-l pregătească cu cei mai buni studenţi din grupă şi în felul acesta Maria Serghievna a fost integrată în munca colectivului reuşind să-şi dea toate examenele sesiunii II. Noi, studenţii din ţările democraţiei popu­lare ne bucurăm din plin de ajutorul tovă­răşesc­­ al studenţilor sovietici. Cu câtă răb­dare s’au ocupat de noi pentru ca să învă­ţam mai repede limba rusă, cu cât tact au ştiut să ne ajute în orice împrejurare, să ne atragă în orice activitate din viaţa institu­tului ! Totul aci — de la admirabila organizare a învăţământului până la neobosita bună­voinţă a profesorilor şi calda prietenie a co­legilor — este pentru noi îndemn de a mun­ci cu­ drag şi sârguinţă. Şi considerăm ca o nobilă datorie a noastră să urmăm şi să aplicăm înaltele principii pedagogice pe care ni le însuşim aici, pentru a forma în Patria noastră oameni noi, constructori activi ai so­cialismului. Maria Săirbulesces aspirantă Institutul Pedagogic „V. I. Lenin” Moscova — @ — Peste 15.000 spectatori la „Festivalul Filmului Sovietic" la Galaţi GALAŢI (de la subredacţia noastră). — Festivalul Filmului Sovietic organizat în ca­drul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice s’a bucurat la Galaţi de un deosebit succes. 15.719 spectatori au vizionat în cadrul a­­cestei săptămâni filmele sovietice prezentate pe ecranul cinematografului „Mihail Emi­­nescu“. Au plăcut în mod deosebit filmele: „Ruslan şi Ludmila“, „Ultima noapte“ şi „întâlnirea fericită”. —­­ — 1509 conferinţe şi 850 seri culturale în satele regiunii Argeş PITEŞTI (dela corespondentul nostru). — Cele 484 cămine culturale şi 16 case de ci­tit din regiunea Argeş participă cu multă însufleţire la manifestările organizate în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Până acum s-au ţinut 1.500 conferinţe cu temele : „Colhoznicii îndeplinesc muncile a­­gricole de toamnă după cele mai bune în­văţăminte ale agrotehnicei sovietice”, „Im­portanţa patriotică a predării­ produselor de toamnă“, „Pe şantierele marilor construcţii, oamenii muncii luptă pentru făurirea socia­­li­smului şi apărarea păcii“, „U­. S.S. cea mai bună prietenă a ţării noastre“, conferin­ţe care au fost ascultate de 200 000 de ţă­răni muncitori. Deasemeni au fost ţinute în cadrul cămi­lelor culturale 850 seri culturale cu tema ,,Prietenia Româno-Sovietică“ la care au luat parte 42.000 ţărani muncitori, iar bibliotecile săteşti au împrumutat 40.000 de cărţi de literatură şi ştiinţă popu­larizată sovietică, organizând consfătuiri cu cititorii pe marginea cărţilor „Pământ des­ţelenit“, „Secerişul“, „Parhomenco“, „Mica şcolăriţă" şi altele. PAGINA 3-a Legăturile culturale şî ştiinţifice dintre savanţii sovietici şi savanţii progresişti din celelalte ţări Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., savanţii sovietici, sprijină şi întăresc în perma­nenţă legăturile ştiinţi-­­ fice şi culturale cu ”­ oamenii de ştiinţă progresişti din ţările străine. In interview-ul acordat coresponden­tului ziarului „Literaturnaia Gazeta” publi­cat în Aprilie anul curent, preşedintele Aca­­demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. academicianul A. Nesmeianov spunea: „Relaţiile şi colaborarea creatoare dintre savanţi contribue la cauza păcii... Noi nu refuzăm niciodată invitaţia de a vizita o ţară sau alta dacă este vorba de o posibi­litate de a ne apropia pe tărâm ştiinţific de popoarele care năzuiesc spre pace şi pro­gres. Cu aceiaşi bucurie îi invităm la noi pe cei care vor sincer să stabilească rela­ţii de colaborare cu savanţii sovietici, cei care vor împreună cu oamenii de ştiinţă sovietici să contribue la întărirea cauzei păcii” In anii de după război, peste trei sute de savanţi sovietici au plecat peste graniţele patriei lor iubite fiind invitaţi de diferite organizaţii şi asociaţii ştiinţifice, din ţările der­ocraţiilor populare. In ultimele 20 luni, delegaţiile Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. au luat parte la lucrările Consfătuirii inter­naţionale de la Paris în problemele astrono­miei, la lucrările celui de al XVIII-lea Con­gres al fiziologilor de la Copenhaga, la lu­crările celui de al 7-lea Congres Interna­ţional al botaniştilor de la Stockholm, la cel de al II-lea Congres ştiinţific al astronomilor din Varşovia, la primul Congres al matema­ticienilor de la Budapesta — şi la alte mari Congrese şi conferinţe ştiinţifice. Activitatea savanţilor sovietici în arena internaţională atrage în permanenţă aten­ţia opiniei publice din ţările străine. De­seori tocmai participarea savanţilor sovie­tici contribue în mare parte la desfăşurarea cu succes a lucrărilor diferitelor congrese Aşa de exemplu observaţiunile şi propunerile care au fost făcute de delegaţia astrono­milor sovietici la consfătuirea de la Paris au fost primite cu unanimitate de către toţi participanţii consfătuirii. Preşedintele celui de al XVIII-lea Con­gres internaţional al fiziologilor, profesorul danez Lundsgart a declarat în discursul său ţinut cu ocazia deschiderii Congresului că odată cu venirea delegaţiei sovietice şi participarea ei la lucrări, acest Congres poate fi numit într’adevăr Congres interna­ţional. Primind bucuroşi invitaţiile la diferite Congrese internaţiona­le, savanţii sovietici întâmpină cu aceiaşi bucurie în Patria lor pe oamenii de ştiinţă progresişti din alte ţări, pe oamenii de ştiinţa care nu nutresc sentimente de duşmănie faţă de Uniunea Sovietică şi în mod cinstit caută să stabi­lească relaţii de colaborare cu savanţii so­vietici Este de ajuns să amintim sesiunea jubiliară a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., consacrată celei de a 220-a aniversări a Aca­demiei Ruse, La care au luat parte în cali­tate de oaspeţi 105 savanţi străini (dintre care 80 de savanţi din ţările capitalist), să amintim despre faptul că numai în 8 luni ale anului curent Uniunea Sovietică a fost vizi­tată de mai mult de 100 de oameni de ştiinţă din ţările de democraţie populară şi din ţările capitaliste. Exprimând impresiile lăsate de vizita fă­cută în ţara socialismului, savanţii străini arată în unanimitate că oamenii de ştiinţă sovietici, ca şi întregul popor muncitor sunt preocupaţi de o muncă paşnică şi creatoare, că descoperirile şi realizările lor sunt în­dreptate în scopul fericirii omului. „Noi învăţăm de la marea ştiinţă sovietică nu numai pentru că ea ocupă locul de frun­te în toate domeniile ştiinţei — a declarat academicianul român T. Săvulescu care a vizitat U.R.S.S. în Noembrie anul trecut, — noi învăţăm de la ea în primul rând pen­tru că această ştiinţă a luat­ naştere şi s-a­ desvoltat slujind măreţei cauze de elibe­rare socială şi naţională a popoarelor, cau­zei construirii unei vieţi libere îmbelşugate şi luminoase pentru toţi oamenii muncii”. La recepţia Prezidiumului Academiei de Ştiinţe din 28 octombrie 1950, conducăto­rul delegaţiei savanţilor­ norvegieni a spus: „Noi suntem bucuroşi că în ţara voastră se face totul pentru o viaţă mai frumoasă şi mai bună. Când vom vorbi despre asta la noi în ţară, noi vom sublinia că construcţia voastră urmăreşte scopuri paşnice“. Oamenii ştiinţei sovietice sunt convinşi de faptul că o colaborare strânsă între savanţii progresişti din toate ţările poate şi trebue să joace un rol pozitiv în lupta nobilă pentru fericirea şi înflorirea popoare­lor, pentru pace în lumea întreagă. ★ Acad. ALEX. TOPOSEV Secretar al Academiei de Ştiinţe a U.RS.S. SĂ ÎNCETEZE persecuţia împotriva SAVANTULUI DR.­ DUBOIS CĂTRE TRIBUNALUL FEDERAL WASHINGTON U.S.A. Adunarea extraordinară a Societăţii de Ştiinţe istorice, filologice şi folclor din Re­publica Populară Română şi a Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei R.P.R., ţi­nuta în ziua de 30 octombrie 1951, veşte­jeşte teroarea cu care sunt urmăriţi parti­zanii păcii în frunte cu dr. DuBois de­ că­tre autorităţile fascizante din Statele Unite şi acţiunile agresive ale imperialiştilor mo­­nopolişti americani, protestează cu vehe­menţă împotriva odiosului proces înscenat savantului progresist negru, luptător al fron­tului păcii, şi cere sistarea procesului lui, fiind convinşi că fericirea popoarelor nu poate fi asigurată decât prin menţinerea păcii ameninţate de clica imperialiştilor fas­­cizanţi americani, care, lovind în doctorul DuBois, lovesc în cauza păcii Cerem încetarea oricărei urmăriri judiciare împotriva­­ Dr. DuBois şi a colaboratorilor săi E. Moos, Kyrie Elkin şi Sylvi Soloff. Preşedinte, P. CONSTANTINESCU-IAŞI membru al Academiei R. P. R. Secretar, V. MACIU «CALEA LIBERTĂŢII ŞI FERICIRII POPOARELOR» — Articol de fond apărut în ziarul „Pravda" — MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS trans­mite: Ziarul BRAVDA publică un articol de fond intitulat „Calea libertăţii şi fericirii popoarelor" în care se spune printre al­tele: Oamenii muncii din ţările de democraţie populară întâmpină cu un mare entuziasm cea de a 34-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In Chemările Co­mitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu prilejul aniversării Revoluţiei, ei văd expresia voin­­ţei de neclintit a poporului sovietic de a lupta pentru victoria comunismului, expresia ho­­tărîrii sale ferme de a apăra până la capăt cauza păcii in întreaga lume. Milioane şi milioane de oameni care construesc o viaţă nouă îşi îndreaptă cu dragoste privirile şi gândurile spre Uniunea Sovietică — Ţara Socialismului victorios Construirea cu succes a bazelor socia­lismului în ţările de democraţie populară arată cu o nouă forţă că înaintarea popoa­relor spre socialism este o mişcare invin­cibilă, plină de viaţă, a zilelor noastre. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară păşesc cu hotărîre pe calea con­strucţiei socialiste, scrie în continuare PRAVDA. In lupta pentru socialism ei sunt însufleţiţi şi îndrumaţi de partidele comu­niste şi muncitoreşti crescute şî întărite sub influenţa Revoluţiei din Octombrie şi înar­mate cu teoria revoluţionară a marxism­­leninismului. Regimul de democraţie popu­lară îndeplineşte cu succes funcţiile dicta­turii proletariatului. In tarile de democraţie populară sunt atraşi în viaţa politică milioane de oameni care înainte fuseseră înăbuşiţi şi apăsaţi de capitalism Puterea populară din Polo­nia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bul­garia, Albania, a dat ţăranilor pământurile moşierilor şi prin aceasta a lichidat rămă­şiţele feudalismului, a înfăptuit naţionali­zarea industriei mari şi mijlocii, a transpor­turilor şi băncilor, a realizat monopolul comerţului exterior, subminând prin aceasta baza capitalismului şi a exploatării po­poarelor. Fiecare an nou al construcţiei­­socialiste în ţările de democraţie populară face să crească forţele popoarelor lor, întăreşte existenţa ca stat şi independenţa ace­lor ţări. Se înfăptueşte cu succes industriali­zarea, se crează ramuri industriale cu to­tul noi, creşte nivelul tehnic al producţiei Odată cu industria se desvoltă şi agricul­tura. Avântul industriei şi agriculturii, creş­terea venitului naţional duc la îmbunătă­ţirea situaţiei materiale a clasei muncitoare, a ţărănimii muncitoare şi a intelectualilor. O mare cucerire a ţărilor de democraţie populară este lichidarea şomajului. Cele mai largi mase de tine­ri ai muncii din aceste ţări se bucură de dreptul la muncă, odihnă şi învăţământ. Creşte cultura socialistă. Se formează o intelectualitate nouă, populară. Victoria poporului chinez, în lupta lui de eliberare împotriva imperialismului şi împo­triva reacţiunii gomindaniste a făcut să crească cu mult forţele lagărului democra­tic antiimperialist. Succesele lagărului păcii, democraţiei şi socialismului stârnesc ură turbată în tabăra aţâţătorilor la război imperialişti — cei mai aprigi duşmani ai popoarelor libere. Imperialiştii americano-englezi se stră­­duesc din toate puterile să pună piedici oa­menilor muncii din ţările de democraţie populară în construirea vieţii noi, ei trimit în aceste ţări spioni şi diversionişti, organi­zează acte de sabotaj. Dar popoarele ace­stor ţări au trecut printr’o mare şcoală a vieţii, au acumulat o bogată experienţă re­voluţionară. Soarta grea a popoarelor în mizerie şi lipsite de drepturi din Iugo­slavia, ţară care a fost împinsă de clica fascistă trădătoare a lui Tito în jugul ame­rican demonstrează consecinţele catastro­fale la care duce ruperea de lagărul pa­cii, democraţiei şi socialismului Oamenii muncii din ţările de democraţie popu­lară îşi ascut neobosit vigilenţa re­voluţionară, demască şi zădărnicesc încer­cările imperialiştilor de a restabili în aceste ţări rânduelite capitaliste care stârnesc ura. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară aduc o contribuţie uriaşă la apă­rarea şi consolidarea păcii în întreaga lume. Economia acestor ţări este subordonată inte­­reselor construcţiei paşnice. Tot mai viu se aprind aci luminile şantierelor construc­ţiilor paşnice. Lagărul păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu Marea Uniune Sovietică este invincibil. Puternică forţă a acestui lagăr constă în comunitatea intereselor fundamen­tale, în colaborarea şi ajutorul reciproc fră­ţesc dintre popoarele Uniu­nii Sovietice, ale Republicii Populare Chineze şi ale ţărilor de democraţie populară. Popoarele libere din ţările de democraţie populară şi din Republica Populară Chine­ză, strâns unite într’un singur lagăr păşesc înainte spre noi victorii în construirea unei vieţi noi, în lupta pentru întărirea păcii în întreaga lume.

Next