România Liberă, noiembrie 1951 (Anul 9, nr. 2207-2231)
1951-11-01 / nr. 2207
Vizitele Academicianul V. P. Nikitin a vizitat Miercuri dimineaţa Consiliul Central A.S.I.T. Academicianul V. P Nikitin a dat o serie de lămuriri asupra unor probleme de sudură electrică şi autogenă. E I Uşakova, P N. Sergheev şi I. S. Egorov au participat Miercuri dimineaţă, la Ministerul Agriculurii, la o consfătuire cu instructorii Direcţiei Gospodăriilor Agricole Colective din cadrul Ministerului. Răspunzând numeroaselor întrebări puse de către cei prezenţi, oaspeţii sovietici le-au vorbit pe larg despre organizarea fermelor în ciclul de conferinţe organizate de Comitetul Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Miercuri după amiază, acad. prof. Petre Constantinescu- Iaşi, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a ţinut o conferinţă intitulată „Interviewul acordat de tovarăşul Stalin corespondentului ziarului „Pravda” cu privire la problema armei atomice, o nouă şi uriaşă contribuţie la cauza apărării păcii”. Conferenţiarul a arătat, în introducere, că întotdeauna cuvintele înţelepte ale marelui Stalin au constituit pentru toate popoarele lumii un îndreptar preţios. In chestiunile atât de arzătoare ale păcii, cuvintele genialului conducător de popoare au insuflat milioanelor de partizani ai păcii forţe noi în luptă, încredere sporită în izbânda asupra forţelor întunericului şi războiului. Răspunsul pe care tovarăşul Stalin l-a dat corespondentului ziarului „Pravda” cu privire la problema armei atomice constitue o lovitură nimicitoare dată planurilor imperialiste. Popoarele văd în această declaraţie un nou indiciu că forţa lagărului păcii creşte pe zi ce trece, că imperialiştii nu vor reuşi să-şi pună în aplicare criminalele planuri de deslănţuire a unui nou război mondial. In cadrul manifestărilor Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, Marţi a avut loc în sala Ateneului R.P.R. sub auspiciile Comitetului Naţional pentru sărbătorirea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, un concert coral festiv. Concertul a avut ca temă: „Să cântăm prietenia româno-sovietica”, şi a fost dat cu concursul corurilor Ansamblului Confe- deraţiei Generale a Muncii, Uniunii Sindicatelor din transporturi şi comunicaţii, şi delegaţilor zootehnice în colhozuri, despre sprijinul practic pe care îl dau organele tehnice în desvoltarea acestor ferme şi ridicarea productivităţii animalelor precum şi despre felul cum sunt organizate atât brigăzile zootehnice cât şi cele de câmp. Deasemeni oaspeţii au dat preţioase îndrumări cu privire la întocmirea planului de muncă, la repartizarea sarcinilor în cadrul brigăzilor, asupra atribuţiilor brigadierului în controlarea îndeplinirii sarcinilor fiecărui colhoznic, precum şi în legătură cu diferite alte probleme legate de continua onferin In cadrul manifestărilor ce au loc sub auspiciile Comitetului Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C. C. al PUNR, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, a conferenţiat Miercuri după amiază la Casa Prieteniei Româno-Sovietice despre „Partidul Comunist (bolşevic) al URSS, forţa conducătoare şi îndrumătoare a popoarelor sovietice în construirea comunismului”. Conferenţiarul a relevat rolul hotărîtor al Partidului Bolşevic, întemeiat şi condus de Lenin şi Stalin, în victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Intr’o amplă expunere, ilustrată cu numeroase cifre şi date concrete, tov. Miron Constantinescu a scos în evidenţă succesele uriaşe ale poporului sovietic, condus de Partidul Comunist (bolşevic) în frunte cu marele Stalin, în domeniul industrial şi agricol, pe tărâmul ştiinţei şi culturii. Azi, construind comunismul, poporul sovietic întăreşte necontenit statul său socialist, ridicându-i puterea economică şi militară, pusă în slujba apărării păcii, împotriva planurilor agresive ale imperialismului american şi englez. Poporul sovietic — a spus în încheere conferenţiarul — este mai strâns unit de Concert coral festiv armonicii de Stat şi al soliştilor Nela Dumitriu şi Mihail Arnăutu de la Opera de Stat. Programul a cuprins lucrări sovietice şi lucrări ale compozitorilor români prezentate la concursul organizat în cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice de Consiliul General ARLUS şi Uniunea Compozitorilor. De un frumos succes s-au bucurat: „Cântecul marii prietenii”, „Cântec despre Stalin”, „Ne-a condus voinţa lui Stalin”, sovietici consolidare economico-organizatorică a tinerelor noastre gospodării agricole colective. Profesorul N. K. Goncearov a avut Miercuri dimineaţă la Ministerul Invăţământului Public o consfătuire. Profesorul N. K. Goncearov a dat şi cu acest prilej preţioase sfaturi privitoare la problemele de învăţământ. Miercuri la amiază N. K. Goncearov, a participat la Editura de Stat pentru Literatură Ştiinţifică şi Didactică, la o consfătuire cu colectivele redacţiilor de pedagogie şi filozofie. (Agerpres), cât oricând în jurul Partidului Bolşevic, în jurul marelui său conducător, tovarăşul Stalin. ★n cadrul manifestărilor organizate de Comitetul Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, tov. Anton Moisescu, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, a conferenţiat Miercuri după amiază în sala Dalles despre „Rezultatele îndeplinirii planului de stat pentru desvoltarea economiei naţionale a URSS pe trimestrul III al anului 1951”. Conferenţiarul a scos în relief măreţele realizări obţinute de oamenii sovietici în îndeplinirea planului de stat pentru construirea comunismului. Conferinţa a fost ascultată de numeroşi oameni ai muncii cu un viu interes. (Agerpres). ★ Miercuri după amiază, tov. N. Moraru, membru al delegaţiei ARLUS care a vizitat recent Uniunea Sovietică, a ţinut în sala Teatrului Municipal, o conferinţă întitulată „Aspecte din viaţa teatrală a Uniunii Sovietice". Numeroşi actori şi regizori ai teatrelor din Capitală au urmărit conferinţa cu un viu interes, „Marşul tineretului sovietic” şi multe alte cântece interpretate cu căldură de coruri şi solişti. Publicul a aplaudat înderug cântecele ce au vorbit despre viaţa liberă pe care poporul nostru muncitor şi-a făurit-o astăzi cu ajutorul marii Ţari a Socialismului, cântece în care se exprimă dragostea faţă de genialul Stalin şi faţă de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, (Agerpres). LUNA PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE . ce INTR’UN Liniştea s’a aşternut, de mult, pe coridoarele Facultăţii de Geologie-Geografie, din Bucureşti. Studenţii au intrat la ore lăsând coridoarele pustii. Intr’un colţ, privirile-ţi sunt atrase de ferestrele luminate ale laboratorului de Fizică generală. De cum intri îţi dai seama că e un laborator nou. Colectivul de catedră a muncit mult pentru realizarea lui. Acum lucrează studenţii anului I. Mânuesc instrumentele cu stângăcie dar atenţi, plini de grije, plini de curiozitate. In faţa balanţei hidrostatice, doi tineri lucrează cu o deosebită atenţie. Vorbesc încet, se sfătuesc. Tema ce le-a fost dată nu e chiar atât de simplă cum ți se răruse la început. Ochii vioi ai studentei Tereza Băican se ridică deodată de pe foaia de hârtie căutându-l pe asistent. O nelămurire pe care explicaţia asistentului o rezolvă. Şi Tereza Băican reîncepe alături de Păun Giurgea calculele pentru determinarea densităţii plumbului şi petrolului. La ultima masă din sală lucrează la areometrul Nicoleson, tinerii Dumitru Budacu şi Constantin Hurduzeu. In timp ce Budacu LABORATOR DE schimbă câteva cuvinte cu asistentul care s’a apropiat, Hurduzeu se pleacă încă odată asupra aparatului. Se simte bine aici în laborator şi fiecare amănunt îi trezeşte curiozitatea. A fost aici trimis de tovarăşii lui de la Uzina „Oţelul Roşu” după ce a absolvit şcoala specială de doi ani cu media 9,50. Datorită acestei sârguinţe la şcoala pregătitoare, lucrurile nu i se par grele acum. Fii şi-a luat angajamentul faţă de tovarăşii lui de la „Oţelul Roşu” că şi aici la universitate va munci cu aceiaşi hotărîre pentru a deveni un bun geolog. El ştie care sunt sarcinile ce stau în faţa geologilor în cadrul planului cincinal. Se simte mândru de ramura pe care şi-a ales-o, de faptul că devine unul din tehnicienii noi, crescuţi de partid. Iată însă că la altă masă de lucru se iveşte un moment greu. Lui Mircea Ion şi Arianei Pană nu le-a ieşit rezultatullucrării. Amândoi, întristaţi, cer lămuriri asistentului. Lui Mircea Ion nu-i vine deloc la îndemână că nu i-a reuşit experienţele şi surâde bucuros când asistentul le spune că FIZICA în ora viitoare vor lucra toţi trei împreună şi vor gasi neaparat greşeala care s’a strecurat în calcule. Ora de laborator a grupei a II-a din anul I s-a sfârşit. Tovarăşa conferenţiară Teodora Grosu, şefa de catedră la Fizică generală anul I, arată că instrucţiunile au fost întocmite după indicaţiile tratatului de uz intern ale fizicianului sovietic V. N. Bacuşinsciu, cu privire, la organizarea lucrărilor în laboratorul de fizică din şcoala medie, indicaţii care au fost apoi adaptate la cerinţele catedrei din facultate. Datele suplimentare au fost luate din tratatul de Fizică generală a cunoscutului savant sovietic Papalexi, material folosit şi la curs Iată dar că ajutorul sovietic se face simţit şi aici în micul laborator de Fizică generală ca în toate domeniile de activitate a Patriei noastre. Studenţii sunt mândri şi plini de încredere. Ei sunt crescuţi în spiritul înaintatei ştiinţe a celei mai înaintate tari din lume. Dorina Iasiesc si Recenzie «TEATRU SOVIETIC* — Editura Cartea Rusă — Volumul „Teatru sovietic“ apărut în Editura Cartea Rusă cuprinde cinci dintre cele mai reprezentative lucrări dramatice pe care scriitorii sovietici ie-au dat între anii 1925- 1932 inspirate de tema Marei Revoluții : „Uraganul" de V. Bill-Beloţercovschi, „Liubov larovaia" de C. Treniov, „Trenul blindat 14—69’’ de V. Ivanov „Ruptura“ de B. Lavreniev şi „Tragedia optimistă" de V. Vişnevschi, înfăţişând lupta împotriva gardiştilor albi în oraşe (ca în „Uraganul" sau în „Liubov larovaia”), în satele Siberiei îndepărtate (ca în „Trenul blindat"), înfăţişând eroicele fapte ale marinarilor din flota Mării Baltice (ca în „Tragedia optimistă" sau în „Ruptura’’) aceste cinci mari piese alcătuiesc o frescă vastă şi emoţionantă a epocei neuitate care a deschis omenirii porţile spre o lume liberă şi minunat de frumoasă, epoca Marii Revoluţii Socialiste. Subiectele acestor lucrări dramatice sunt diferite: „Uraganul" de Bill Beloţercovschi unul din primele mari succese ale teatrului sovietic, îşi desfăşoară acţiunea într’unul din oraşele reşedinţă de judeţ. El înfăţişează lupta eroică a comuniştilor din acest oraş împotriva gardiştilor albi ce pregătesc o răscoală contrarevoluţionară. „Liubov larovaia" admirabila lucrare a lui Constantin Treniov, care se va prezenta în curând pe scena Teatrului Municipal şi despre care marele artist Nemirovici-Dancenco spunea că este „un imens panou istoric de mare artă, reflectând viaţa de toate zilele a acestei epoci“ (epoca Revoluţiei), înfăţişează influenţa covârşitoare pe care Revoluţia a exercitat-o asupra vieţii şi desvoltării fiecărui individ pune problema participării la Revoluţie a intelectualităţii cinstite, legate de popor. Piesa „Trenul blindat 14—69" de Vsevolod Ivanov, care îşi desfăşoarăacţiunea în Răsăritul Siberiei este cunoscută publicului nostru. In stagiunea trecută ea a fost prezentată pe scena Teatrului Armatei. Această lucrare dramatică ridică una dintre cele mai importante probleme ale Revoluţiei: participarea ţărănimii la lupta condusă de clasa muncitoare. Acţiunea lucrării lui B. Lavreniev, „Ruptura", care va fi reprezentată pe scena Teatrului Armatei, se petrece la Kronstadt între Iulie şi Octombrie 1917 şi are ca personaj principal pe Bersenev, un căpitan de crucişetor care trece de partea Revoluţiei. Această piesă arată într’un chip emoţionant cum cea mai bună parte a intelectualităţii militare ruse, legată de popor, cu dragoste pentru ţară, s-a alăturat luptei proletariatului în timpul Revoluţiei. „Tragedia optimistă" se desfăşoară pe un vas de luptă din Marea Baltică, condus de anarhişti. Pe acest vas, Partidul a trimis o femeie-comisar bolşevic pentru a scoate pe marinari de sub influenţa nefastă a anarhismului şi pentru a canaliza lupta lor în matca Revoluţiei. Piesa aceasta — care în pofida boicotului guvernului francez se joacă şi astăzi la Paris cu un succes răsunător — arată la un nivel înalt artistic cum comisarul bolşevic a reuşit să transforme echipajul vasului, cum a ştiut să-l îndemne la minunate fapte eroice puse în slujba Revoluţiei. Cu toată varietatea subiectelor şi a aspectelor pe care le înfăţişează aceste piese ele au totuşi multe trăsături comune. Principala trăsătură comună este spiritul partinic care străbate de la un cap la altul fiecare lucrare în parte. In fiecare din aceste valoroase lucrări dramatice, Partidul este înfăţişat ca stegarul luptei pentru izbânda Revoluţiei. El este întruchipat în eroi de neuitat însufleţiţi de un fierbinte patriotism, de ură arzătoare împotriva duşmanului, de o caldă umanitate şi de intransigenţă bolşevică, în eroi asemeni lui Coşchin din „Liubov la povaia lui Peclevanov din „Trenul blindat 14—69" lui Godun din Rântura", femeii comisar din „Tragedia optimistă“... Volumul „Teatru sovietic“ apărut în Editura Cartea Rusă, precedat de un amplu şi interesant studiu introductiv semnat de Floria Deleanu prilejuieşte oamenilor muncii din ţara noastră cunoaşterea câtorva din cele mai semnificative şi mai valoroase lucrări ale dramaturgiei sovietice, înţelegerea mai adâncă a neuitatelor evenimente din zilele Marii Revoluții din Octombrie. “ * * NOTE „STAHANOVIŞJ11 DIN MOSCOVA“ In cartea „Stahanoviştii din Moscovă” apărută în Editura Confederaţiei Generale a Muncii, constructorii socialismului din Republica noastră Populară au un îndreptar de o înaltă valoare pentru ridicarea nivelului tehnic al muncii lor. Scrisă într’un limbaj curgător, uşor accesibil oamenilor muncii, lucrarea este alcătuită din 7 povestiri, cuprinzând diferite aspecte din viaţa şi mai ales din munca unora dintre cei mai vestiţi stahanovişti sovietici, ca de pildă, Nicolai Rossiischi, Semion Cesnocov, Alexandr Ciutchih, Valentina Hrisanova, Pavel Bâcov şi alţii, toţi laureaţi ai Premiului Stalin. Citind „Stahanoviştii din Moscova”, muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri învaţă cum a ajuns maistrul Rossiischi la folosirea lucrului în bandă, oţelarul şef Semion Cesnocov la elaborarea rapidă a şarjelor, textilistul Alexandr Ciutchih la obţinerea produselor de calitate înaltă, Valentina Hrisanova la introducerea metodei graficului orar, strungarul Pavel Bâcov la defalcarea în operaţiuni mai simple a proceselor tehnologice complicate. Inmănunchind valoroasa experienţă a stahanoviştilor susamintiţi, cartea „Stahanoviştii din Moscova” are marele merit de a contribui la însuşirea şi generalizarea în ţara noastră a vastei experienţe sovietice. Această carte are meritul de a arăta oamenilor muncii din Patria noastră calea ce duce la obţinerea de noi şi minunate succese în lupta pe care o duc, pentru construirea zilelor luminoase şi îmbelşugate ale socialismului. ROMANIA LIBERA Cie învăţăm la Moscova In bogata reţea a învăţământului din Uniunea Sovietică, institutul pedagogic ocupă un loc important prin acţiunea sa de educare şi instruire a cadrelor pedagogice pentru învăţământul mediu şi superior. In organizarea lui, institutul pedagogic din Moscova are mai multe facultăţi, pregătind specialişti, pentru materiile de cultură generală predate în învăţământul mediu. Institutul are astfel facultate de cultură şi literatură rusă, de pedagogie, de defectuologie, de istorie, de geografie, de fizicomatematici, de limbi străine, de ştiinţe naturale şi catedră de marxism-leninism. Pentru desvoltarea multilaterală a studenţilor se cere o bună organizare a muncii educative, prin noi metode în muncă, după caracteristicile disciplinelor fiecărei facultăţi. Metodele active în muncă, prelucrarea oricărui material învăţat în desbaterile seminarilor, lucrările practice, contactul cu viaţa diferitelor şcoli, toate acestea fac ca absolvenţii institutului să fie foarte bine pregătiţi, încă din anul I studentul face cunoştinţă cu şcoala, cu copiii, materialul viu pe care va trebui să-l modeleze. In primii doi ani studentul mai mult asistă la lecţii, face legătura între ceea ce învaţă şi ceea ce vede în şcoală şi studiază metodica diferitelor materii. In ultimii doi anii el trece în şcoală şi lucrează direct, predă lecţii şi învaţă să conducă orice activitate şcolară. Studenţii facultăţii de pedagogie au în aceşti ani (ultimii doi) de la 3 până la 6 ore pe săptămână de muncă în şcoala elementară şi medie fără a-şi întrerupe activitatea în institut. In anul III, studentul îşi întrerupe pentru 3 săptămâni activitatea din institut şi lucrează în acest timp într’o şcoală elementară, ca învăţător, conducând adică întregul proces de învăţământ. In anul IV acest timp îl petrece într’o şcoală medie urmărind în deosebi activitatea pedagogică a specialităţii lui şi în general străduindu-se să cunoască întreaga muncă a şcolii respective. Studentul desfăşoară şi această muncă sub îndrumarea şi controlul profesorilor săi. Aceste relaţii, dintre profesor şi elevi devin adesea relaţii de colaborare. îmi amintesc că în primăvară, colectivul de profesori şi aspiranţi de la catedra de pedagogie a discutat noul manual de pedagogie al profesorilor Ogorodnicov şi Simbiriev. La şedinţa de catedră dedicată acestor discuţii au luat parte şi câţiva studenţi din ultimii ani, din cei mai bine pregătiţi. Contribuţia lor a fost remarcată şi autorii au notat observaţiile lor, pentru a te folosi la noua redactare. Acelaş spirit de colaborare şi ajutor reciproc domneşte şi între studenţi. Sunt multe exemple de dat, te întâlneşti la orice păs. Maria Serghievna din anul III al facultăţii de pedagogie era o studentă mai slab pregătită pentru că o preocupa mai mult sportul şi de multe ori întârzia la cursuri. Tovarăşii ei din grupa de învăţătură au sesizat aceasta şi au discutat situaţia ei chiar într-o şedinţă de comsomol. Maria Serghievna trebuia adusă pe drumul cel bun. Au discutat,cu ea de mai multe ori, au antrenat-o în muncă dându-i şi sarcini în cadrul colectivului. Colţul humoristic al gazetei de perete a remarcat întârzierile ei de la curs. Materialul pentru seminarii a început să-l pregătească cu cei mai buni studenţi din grupă şi în felul acesta Maria Serghievna a fost integrată în munca colectivului reuşind să-şi dea toate examenele sesiunii II. Noi, studenţii din ţările democraţiei populare ne bucurăm din plin de ajutorul tovărăşesc al studenţilor sovietici. Cu câtă răbdare s’au ocupat de noi pentru ca să învăţam mai repede limba rusă, cu cât tact au ştiut să ne ajute în orice împrejurare, să ne atragă în orice activitate din viaţa institutului ! Totul aci — de la admirabila organizare a învăţământului până la neobosita bunăvoinţă a profesorilor şi calda prietenie a colegilor — este pentru noi îndemn de a munci cu drag şi sârguinţă. Şi considerăm ca o nobilă datorie a noastră să urmăm şi să aplicăm înaltele principii pedagogice pe care ni le însuşim aici, pentru a forma în Patria noastră oameni noi, constructori activi ai socialismului. Maria Săirbulesces aspirantă Institutul Pedagogic „V. I. Lenin” Moscova — @ — Peste 15.000 spectatori la „Festivalul Filmului Sovietic" la Galaţi GALAŢI (de la subredacţia noastră). — Festivalul Filmului Sovietic organizat în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice s’a bucurat la Galaţi de un deosebit succes. 15.719 spectatori au vizionat în cadrul acestei săptămâni filmele sovietice prezentate pe ecranul cinematografului „Mihail Eminescu“. Au plăcut în mod deosebit filmele: „Ruslan şi Ludmila“, „Ultima noapte“ şi „întâlnirea fericită”. — — 1509 conferinţe şi 850 seri culturale în satele regiunii Argeş PITEŞTI (dela corespondentul nostru). — Cele 484 cămine culturale şi 16 case de citit din regiunea Argeş participă cu multă însufleţire la manifestările organizate în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Până acum s-au ţinut 1.500 conferinţe cu temele : „Colhoznicii îndeplinesc muncile agricole de toamnă după cele mai bune învăţăminte ale agrotehnicei sovietice”, „Importanţa patriotică a predării produselor de toamnă“, „Pe şantierele marilor construcţii, oamenii muncii luptă pentru făurirea socialismului şi apărarea păcii“, „U. S.S. cea mai bună prietenă a ţării noastre“, conferinţe care au fost ascultate de 200 000 de ţărăni muncitori. Deasemeni au fost ţinute în cadrul cămilelor culturale 850 seri culturale cu tema ,,Prietenia Româno-Sovietică“ la care au luat parte 42.000 ţărani muncitori, iar bibliotecile săteşti au împrumutat 40.000 de cărţi de literatură şi ştiinţă popularizată sovietică, organizând consfătuiri cu cititorii pe marginea cărţilor „Pământ desţelenit“, „Secerişul“, „Parhomenco“, „Mica şcolăriţă" şi altele. PAGINA 3-a Legăturile culturale şî ştiinţifice dintre savanţii sovietici şi savanţii progresişti din celelalte ţări Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., savanţii sovietici, sprijină şi întăresc în permanenţă legăturile ştiinţi- fice şi culturale cu ” oamenii de ştiinţă progresişti din ţările străine. In interview-ul acordat corespondentului ziarului „Literaturnaia Gazeta” publicat în Aprilie anul curent, preşedintele Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. academicianul A. Nesmeianov spunea: „Relaţiile şi colaborarea creatoare dintre savanţi contribue la cauza păcii... Noi nu refuzăm niciodată invitaţia de a vizita o ţară sau alta dacă este vorba de o posibilitate de a ne apropia pe tărâm ştiinţific de popoarele care năzuiesc spre pace şi progres. Cu aceiaşi bucurie îi invităm la noi pe cei care vor sincer să stabilească relaţii de colaborare cu savanţii sovietici, cei care vor împreună cu oamenii de ştiinţă sovietici să contribue la întărirea cauzei păcii” In anii de după război, peste trei sute de savanţi sovietici au plecat peste graniţele patriei lor iubite fiind invitaţi de diferite organizaţii şi asociaţii ştiinţifice, din ţările derocraţiilor populare. In ultimele 20 luni, delegaţiile Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. au luat parte la lucrările Consfătuirii internaţionale de la Paris în problemele astronomiei, la lucrările celui de al XVIII-lea Congres al fiziologilor de la Copenhaga, la lucrările celui de al 7-lea Congres Internaţional al botaniştilor de la Stockholm, la cel de al II-lea Congres ştiinţific al astronomilor din Varşovia, la primul Congres al matematicienilor de la Budapesta — şi la alte mari Congrese şi conferinţe ştiinţifice. Activitatea savanţilor sovietici în arena internaţională atrage în permanenţă atenţia opiniei publice din ţările străine. Deseori tocmai participarea savanţilor sovietici contribue în mare parte la desfăşurarea cu succes a lucrărilor diferitelor congrese Aşa de exemplu observaţiunile şi propunerile care au fost făcute de delegaţia astronomilor sovietici la consfătuirea de la Paris au fost primite cu unanimitate de către toţi participanţii consfătuirii. Preşedintele celui de al XVIII-lea Congres internaţional al fiziologilor, profesorul danez Lundsgart a declarat în discursul său ţinut cu ocazia deschiderii Congresului că odată cu venirea delegaţiei sovietice şi participarea ei la lucrări, acest Congres poate fi numit într’adevăr Congres internaţional. Primind bucuroşi invitaţiile la diferite Congrese internaţionale, savanţii sovietici întâmpină cu aceiaşi bucurie în Patria lor pe oamenii de ştiinţă progresişti din alte ţări, pe oamenii de ştiinţa care nu nutresc sentimente de duşmănie faţă de Uniunea Sovietică şi în mod cinstit caută să stabilească relaţii de colaborare cu savanţii sovietici Este de ajuns să amintim sesiunea jubiliară a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., consacrată celei de a 220-a aniversări a Academiei Ruse, La care au luat parte în calitate de oaspeţi 105 savanţi străini (dintre care 80 de savanţi din ţările capitalist), să amintim despre faptul că numai în 8 luni ale anului curent Uniunea Sovietică a fost vizitată de mai mult de 100 de oameni de ştiinţă din ţările de democraţie populară şi din ţările capitaliste. Exprimând impresiile lăsate de vizita făcută în ţara socialismului, savanţii străini arată în unanimitate că oamenii de ştiinţă sovietici, ca şi întregul popor muncitor sunt preocupaţi de o muncă paşnică şi creatoare, că descoperirile şi realizările lor sunt îndreptate în scopul fericirii omului. „Noi învăţăm de la marea ştiinţă sovietică nu numai pentru că ea ocupă locul de frunte în toate domeniile ştiinţei — a declarat academicianul român T. Săvulescu care a vizitat U.R.S.S. în Noembrie anul trecut, — noi învăţăm de la ea în primul rând pentru că această ştiinţă a luat naştere şi s-a desvoltat slujind măreţei cauze de eliberare socială şi naţională a popoarelor, cauzei construirii unei vieţi libere îmbelşugate şi luminoase pentru toţi oamenii muncii”. La recepţia Prezidiumului Academiei de Ştiinţe din 28 octombrie 1950, conducătorul delegaţiei savanţilor norvegieni a spus: „Noi suntem bucuroşi că în ţara voastră se face totul pentru o viaţă mai frumoasă şi mai bună. Când vom vorbi despre asta la noi în ţară, noi vom sublinia că construcţia voastră urmăreşte scopuri paşnice“. Oamenii ştiinţei sovietice sunt convinşi de faptul că o colaborare strânsă între savanţii progresişti din toate ţările poate şi trebue să joace un rol pozitiv în lupta nobilă pentru fericirea şi înflorirea popoarelor, pentru pace în lumea întreagă. ★ Acad. ALEX. TOPOSEV Secretar al Academiei de Ştiinţe a U.RS.S. SĂ ÎNCETEZE persecuţia împotriva SAVANTULUI DR. DUBOIS CĂTRE TRIBUNALUL FEDERAL WASHINGTON U.S.A. Adunarea extraordinară a Societăţii de Ştiinţe istorice, filologice şi folclor din Republica Populară Română şi a Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei R.P.R., ţinuta în ziua de 30 octombrie 1951, veştejeşte teroarea cu care sunt urmăriţi partizanii păcii în frunte cu dr. DuBois de către autorităţile fascizante din Statele Unite şi acţiunile agresive ale imperialiştilor monopolişti americani, protestează cu vehemenţă împotriva odiosului proces înscenat savantului progresist negru, luptător al frontului păcii, şi cere sistarea procesului lui, fiind convinşi că fericirea popoarelor nu poate fi asigurată decât prin menţinerea păcii ameninţate de clica imperialiştilor fascizanţi americani, care, lovind în doctorul DuBois, lovesc în cauza păcii Cerem încetarea oricărei urmăriri judiciare împotriva Dr. DuBois şi a colaboratorilor săi E. Moos, Kyrie Elkin şi Sylvi Soloff. Preşedinte, P. CONSTANTINESCU-IAŞI membru al Academiei R. P. R. Secretar, V. MACIU «CALEA LIBERTĂŢII ŞI FERICIRII POPOARELOR» — Articol de fond apărut în ziarul „Pravda" — MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul BRAVDA publică un articol de fond intitulat „Calea libertăţii şi fericirii popoarelor" în care se spune printre altele: Oamenii muncii din ţările de democraţie populară întâmpină cu un mare entuziasm cea de a 34-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In Chemările Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu prilejul aniversării Revoluţiei, ei văd expresia voinţei de neclintit a poporului sovietic de a lupta pentru victoria comunismului, expresia hotărîrii sale ferme de a apăra până la capăt cauza păcii in întreaga lume. Milioane şi milioane de oameni care construesc o viaţă nouă îşi îndreaptă cu dragoste privirile şi gândurile spre Uniunea Sovietică — Ţara Socialismului victorios Construirea cu succes a bazelor socialismului în ţările de democraţie populară arată cu o nouă forţă că înaintarea popoarelor spre socialism este o mişcare invincibilă, plină de viaţă, a zilelor noastre. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară păşesc cu hotărîre pe calea construcţiei socialiste, scrie în continuare PRAVDA. In lupta pentru socialism ei sunt însufleţiţi şi îndrumaţi de partidele comuniste şi muncitoreşti crescute şî întărite sub influenţa Revoluţiei din Octombrie şi înarmate cu teoria revoluţionară a marxismleninismului. Regimul de democraţie populară îndeplineşte cu succes funcţiile dictaturii proletariatului. In tarile de democraţie populară sunt atraşi în viaţa politică milioane de oameni care înainte fuseseră înăbuşiţi şi apăsaţi de capitalism Puterea populară din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Albania, a dat ţăranilor pământurile moşierilor şi prin aceasta a lichidat rămăşiţele feudalismului, a înfăptuit naţionalizarea industriei mari şi mijlocii, a transporturilor şi băncilor, a realizat monopolul comerţului exterior, subminând prin aceasta baza capitalismului şi a exploatării popoarelor. Fiecare an nou al construcţieisocialiste în ţările de democraţie populară face să crească forţele popoarelor lor, întăreşte existenţa ca stat şi independenţa acelor ţări. Se înfăptueşte cu succes industrializarea, se crează ramuri industriale cu totul noi, creşte nivelul tehnic al producţiei Odată cu industria se desvoltă şi agricultura. Avântul industriei şi agriculturii, creşterea venitului naţional duc la îmbunătăţirea situaţiei materiale a clasei muncitoare, a ţărănimii muncitoare şi a intelectualilor. O mare cucerire a ţărilor de democraţie populară este lichidarea şomajului. Cele mai largi mase de tineri ai muncii din aceste ţări se bucură de dreptul la muncă, odihnă şi învăţământ. Creşte cultura socialistă. Se formează o intelectualitate nouă, populară. Victoria poporului chinez, în lupta lui de eliberare împotriva imperialismului şi împotriva reacţiunii gomindaniste a făcut să crească cu mult forţele lagărului democratic antiimperialist. Succesele lagărului păcii, democraţiei şi socialismului stârnesc ură turbată în tabăra aţâţătorilor la război imperialişti — cei mai aprigi duşmani ai popoarelor libere. Imperialiştii americano-englezi se străduesc din toate puterile să pună piedici oamenilor muncii din ţările de democraţie populară în construirea vieţii noi, ei trimit în aceste ţări spioni şi diversionişti, organizează acte de sabotaj. Dar popoarele acestor ţări au trecut printr’o mare şcoală a vieţii, au acumulat o bogată experienţă revoluţionară. Soarta grea a popoarelor în mizerie şi lipsite de drepturi din Iugoslavia, ţară care a fost împinsă de clica fascistă trădătoare a lui Tito în jugul american demonstrează consecinţele catastrofale la care duce ruperea de lagărul pacii, democraţiei şi socialismului Oamenii muncii din ţările de democraţie populară îşi ascut neobosit vigilenţa revoluţionară, demască şi zădărnicesc încercările imperialiştilor de a restabili în aceste ţări rânduelite capitaliste care stârnesc ura. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară aduc o contribuţie uriaşă la apărarea şi consolidarea păcii în întreaga lume. Economia acestor ţări este subordonată intereselor construcţiei paşnice. Tot mai viu se aprind aci luminile şantierelor construcţiilor paşnice. Lagărul păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu Marea Uniune Sovietică este invincibil. Puternică forţă a acestui lagăr constă în comunitatea intereselor fundamentale, în colaborarea şi ajutorul reciproc frăţesc dintre popoarele Uniunii Sovietice, ale Republicii Populare Chineze şi ale ţărilor de democraţie populară. Popoarele libere din ţările de democraţie populară şi din Republica Populară Chineză, strâns unite într’un singur lagăr păşesc înainte spre noi victorii în construirea unei vieţi noi, în lupta pentru întărirea păcii în întreaga lume.