România Liberă, februarie 1952 (Anul 10, nr. 2283-2307)

1952-02-01 / nr. 2283

SĂ CONSOLIDĂM PRIN MUNCĂ REFORMA BĂNEASCĂ Mi-am luat angajamentul să lucrez la 96 răzb­oaie Am citit cu multă bucurie Hotărîrea Con­siliului de Miniştri şi a Comitetului Central al Partidului cu privire la efectuarea refor­mei băneşti şi la reducerile de preţuri. Din fiecare rând al Hotărîrii, am văzut clar că eforturile noastre, ale clasei munci­toare. .dau roade tot mai mari. Aceasta mi-a umplut inima de bucurie şi mândrie. De ori, de când am primit avansul din salariu şi am făcut primele cumpărături, am putut să-mi dau mai bine seama ce în­seamnă această Hotărîre pentru noi. Banul nostru are acum o putere mai mare de cumpărare, în timp ce speculanţilor li s’au tăiat ghiarele. Multe au făcut aceşti duş­mani ai noştri ca să ne fure munca noas­tră. Fărădelegile lor nu şi-au atins ţinta, căci partidul şi guvernul nostru le-au pus capăt prin Hotărirea dată, deschizându-ne larg calea spre o viaţă mai bună. Din salariul meu şi al soţului meu am avut depuse economii la C.E.C. Preschim­barea acestor bani s’a făcut tot în folosul nostru. Dar nu mi-ar fi părut rău nici dacă ar fi fost altfel. Hotărîrea scrie clar: „Unele sacrificii necesare in­ momentul schimbului pe care le vor face păturile muncitoare ale populaţiei vor fi cu priso­sinţă compensate de avantagii materiale re­zultate din reducerea preţurilor şi din toate urmările reformei băneşti”. Si eu cred fără şovăire în cuvântul partidului. Pentru ca valoarea banului nostru să crească neîncetat, pentru ca puterea noastră să fie din ce în ce mai mare, trebue să spri­jinim din toate forţele reforma bănească. M’am gândit ce pot face eu ca stahanovistă pentru a sprijini actul înțelept al guvernu­lui şi partidului nostru. Eri, mi-am luat an­gajamentul in faţa tovarăşilor mei de mun­că să trec de la 48 de războaie automate cum lucrez astăzi, la 96 de războaie. E o sarcină grea, dar mă voi strădui s’o înde­plinesc. Gândind că voi întări şi mai mult victoriile noastre, ale poporului muncitor, voi găsi forţele necesare pentru­­a da viaţă angajamentului meu. SANDA NICOLAU stahanovistă Cât ai clipi din ochi, vestea s’a răspân­dit în halele largi ale uzinelor „LAMINO­RUL“, a pătruns în birouri, la club, în cantină: — Se dau aconturile de salariu în bani noi! Când sirena a vestit sfârşitul schimbu­lui, s’au adus în fiecare atelier plicurile cu bani. — Ne aşteaptă un viitor luminos. Am mai făcut încă un pas spre el, spune tânărul Iosif Paraniac, responsabilul brigăzii a V-a U.T.M., brigadă fruntaşe pe uzină. In secţia ambutisaj, în mijlocul unui grup de muncitori, îl găseşti pe fruntaşul fierar Dumitru Matache. Toţi privesc cu dragoste noii bani, îi socotesc, îi compară în gând cu cei vechi. — Sunt mult mai voinici decât cei de până acum — spune Matache. Şi gândiţi-vă, tovarăşi, că aceşti bani reprezintă doar un sfert din salariul pe o lună. Adăugaţi şi acordul şi atunci veţi vedea cât vom câştiga. Eu de pildă, care scoteam lunar în bani vechi cam 14—15.000 lei, voi primi 700— 750 lei noi, cu care voi putea să-mi îndestu­lez casa, să mă îmbrac omeneşte, să trăesc din ce în ce mai bine. Şi parcă nu le vine oamenilor să se des­partă. Au atâtea bucurii să-şi împărtăşească, atâtea planuri, atâtea speranţe. Primele grupuri pornesc spre porţi. S-a înserat şi vor să ducă şi celor de acasă bucuria primului acont în bani noi. Vitrinele luminate, pline de bunătăţi, i-au îndemnat: „poftiţi tovarăşi!“ Muncitori, tehnicieni, in­gineri şi funcţionari, au privit încă odată noile preţuri şi au intrat, încrezători în forţa bănuţilor lor. — Un sfert de kilogram de marmeladă, un kilogram de ulei, 200 gr­ unt şi jumătate kilogram de prez­i­cere Dumitru Matache. Când primeşte nota de plată exclamă mul­ţumit. Ei d­ăi aşa îţi mai dă mâna să târ­guieşti! Dar tu ce-ai luat, Gârdăleanule? — Eu am cumpărat bomboane pentru Vio­­rica, am mai dat pe aici să târguiesc câte ceva de-ale gurii şi vreau, măi frate, să iau şi un kilogram de vin. Doar e sărbă­toare pentru noi, încheie el. Vin mereu oameni şi târguiesc cu cumpă­tare socotindu-şi cu grijă banii. — De ce să facem târgueli multe? Luăm ceea ce ne trebue, iar când vom mai avea nevoie, găsim la magazin, spune brigadierul Constantin Iorga. Trebue să ne chibzuim bă­nuţii şi să nu-i risipim fără rost.­ ­ * Maşina de tras îşi sună parcă supărată lanţurile dar se supune. De când cu apari­ţia Hotărîrii, laminatorul fruntaş Marin Oancea nu-i dă o clipă răgaz. Numai azi, după primele cinci ore de lucru, îşi depă­şise norma zilnică cu 200 la sută şi tot nu era pe deplin mulţumit. — Reforma bănească şi reducerea de pre­ţuri trebue consolidată de toţi oamenii mun­cii. Aceasta e o datorie de onoare pentru fiecare din noi, spune Marin Oancea ajuto­rului său. Cu cât vo­m mări mai mult pro­ducţia şi productivitatea muncii, cu atât vom contribui mai mult la întărirea leului nostru nou, la crearea condiţiilor necesare pentru noi reduceri de preţuri. Cu aceeaşi hotărîre s’au ridicat în apăra­rea noului leu oamenii din echipa lui Du­mitru Matache, Petre Mehedinţeanu, Dumi­tru Chiriţă şi numeroşi alţii, care şi-au ma­jorat angajamentele luate în cadrul întrece­rii socialiste cu 4—7 la sută. IE Marin Oancea a pornit bucuros spre casă, în buzunar îşi simte noii bani, care parcă l-au mai întărit. Gândul îi sboară apoi la Nela Constantinescu, fruntaşă în muncă, cu care se va însura curând. Viaţa e din ce în ce mai frumoasă, mai plină de bucu­rii. Şi ca el gândesc toţi tovarăşii lui de muncă. ION IONICA Ne aşteaptă un viitor luminos T niciun bob de cereale TG. MUREŞ (dela corespondentul nos­tru). — La Curteni e mare bucurie prin­tre colectivişti. Duminică seara cea mai mare parte a membrilor gospodăriei agricole co­lective au ascultat la radio vestea cea mare. A doua zi dimineaţa colectiviştii s’au a­­dunat să discute Hotărîrea. — Tovarăşi, a început a spune Ştefan Haida, guvernul şi partidul au dat o nouă lovitură puternică duşmanilor noştri. Spe­culanţii şi chiaburii, care au ridicat din nou capul, încercând să ia şapte piei de pe spi­narea omului muncitor, au fost loviţi în plin. Hotărîrea deschide nou drum de viaţă îmbelşugată oamenilor muncii. Să fim vred­nici de acest document istoric, să-l întărim prin munca noastră! In faţa sfatului popular unde se făcea preschimbarea banilor s’a adunat aproape întreg satul. loan Székely, fost ţăran mij­locaş, azi fruntaş în gospodăria colectivă luă cuvântul: — Nu toţi se bucură ca noi de reforma bănească. Chiaburii şi­ speculanţii s’au ars. Miroase a pârlit în jurul lor. Şi zicând acea­sta colectivistul arătă cu mâna spre­­ feres­trele acoperite cu perdele ale locuinţelor chiabureşti, în mâna speculanţilor ! — Crapă de ciudă chiaburii Béla Orbán, loan Radul­y şi Ştefan Pindi, vorbi colectivis­tul loan Szabó. Au acaparat bani, au jecmă­nit pe fraţii noştri, muncitorii dela oraş. Au strâns bani doldora la ciorap şi sub sal­tele. Dar li s’a înfundat. Vorbele colectiviştilor au fost pe deantre­­gul aprobate de ţăranii muncitori, care ţi­neau să amintească fiecare câte ceva din isprăvile lipitorilor satului. — Numai că noi trebue să tragem o în­văţătură din toate acestea, interveni Ştefan Haidu­. Trebue să participăm cu şi mai mult elan la lupta împotriva speculanţilor şi a exploatatorilor. Musai să apărăm împreună cu muncitorii de la oraşe leul nou împotriva chiaburilor şi afaceriştilor. Trebue să a­­vem şi noi o lozincă a noastră, a ţăranilor colectivişti, a ţăranilor muncitori. Această lozincă să sune astfel: „Nici un bob de ce­reale în mâna speculanţilor”. Multă vreme au continuat să vorbească ţăranii colectivişti şi ţăranii muncitori din Curteni de banul nou, de valoarea lui spo­rită de cumpărare şi de lozinca nouă, cari s’au angajat s’o înfăptuiască pentru ca sprijinul lor în susţinerea reformei băneşti să se facă cât mai simţit. Au predat cotele de carne TIMIŞOARA. — Hotărîrea in legătură cu colectarea cărnii a început să fie tradusă în fapt în satele şi comunele din regiunea Timişoara. Conştienţi de faptul că prin pre­darea cotei de carne consolidează reforma bănească, ţăranii muncitori predau cu drag cotele cuvenite Statului. Acest lucru s’a desprins clar din rezultatele obţinute la co­lectarea care a început în ziua de 29 Ia­nuarie a. c. Intr’o singură zi, numai In ra­ionul Timişoara s'au colectat 2500 kg. carne. Printre altele s’au colectat 7 porci Cu o greutate de 744 kg., 16 oi cu o greutate de 680 kg. şi o mare cantitate de păsări. Ţăranul mijlocaş Vicenţiu Amruş din co­muna Moşniţa Nouă a primit chitanţa tir. 1 la predarea cotei de carne de 35 kg. de­păşindu-şi în felul acesta cu 10 la sută pla­nul de predare a cărnii pe primul trimestru Fruntaşi în această acţiune sunt şi ţăranii mijlocaşi Ion Szilaghi din aceeaşi comună, care a depăşit planul pe primul trimestru la predarea cotei de carne cu 25 la sută şi Max Carol care şi-a depăşit planul de pre­darea cotei de carne cu 10 la sută. VIŞEUL DE SUS. — Ţăranul sărac Ion Sofronici din comuna Leordina, raionul Vi­­şeu, s-a prezentat la baza de recepţie pen­tru a preda cotă de carne, obţinând chitan­ţa nr. 1. Exemplul lui a fost urmat imediat de ţă­ranul mijlocaş Ştefan Orda, din aceeaşi co­mună. (Gh. Ulici). Exemplu­ personal al deputaţilor GURA HUMORULUI (de la coresponden­tul nostru). Deputaţii sfatului popular al oraşului Gura Humorului, în frunte cu to­varăşul Traian Marcu, preşedintele comite­tului executiv, precum şi numeroşi salariaţi ai acestei instituţii s’au asociat pentru a Prinţul convoi de ORADEA. — La centrul de recepţionare a cărnii din oraşul Oradea a sosit primul convoi de predare a cotelor de carne din comuna Oşorheiu. Căruţele care aduceau cotele de carne ale ţăranilor muncitori erau împodobite cu drapele şi lozinci, care ex­cumpăra 400 kg. carne, pe care le-au pre­dat Statului, fiind astfel primii din oraş care şi-au predat cotele de carne. Prin a­­ceasta, deputaţii sfatului popular au dat un bun exemplu personal în vederea îndeplini­rii acestei datorii patriotice, predare­a cotelor primau dragostea cu care ţăranii muncitori se achită de această datorie patriotică. Printre primii ţărani muncitori din co­muna Oşorheiu care şi-au predat cota de carne sunt Anton Sebeştin, Sigismund Se­­reş, Iosif Vereş, Ladislau Macovei. i a devenit şi mai scăzut ca urmare a răz­boiului, a inflaţiei, a secetei. In faţa regi­mului nostru de democraţie populară stătea sarcina — şi ea foarte grea — de a asigura măcar un minim vital elementar pentru cei ce muncesc. In lupta împotriva presiunilor şi manevrelor imperialiste şi împotriva ex­ploatatorilor dinăuntru, stăpâni pe acea vre­me pe aproape toate poziţiile economice, statul şi partidul nostru au rezolvat — cu ajutorul hotărîtor al Uniunii Sovietice — această sarcină, au înfăptuit reforma bă­nească din 1947 şi, au putut, după naţiona­lizarea principalelor mijloace de producţie să treacă la creşterea sistematică, planifica­tă a bunei stări a oamenilor muncii. Planul cincinal pe care-l îndeplinim acum cu suc­ces prevede o creştere sensibilă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Dacă socotim acest nivel pe anul 1948 la 100, atunci în 1955 el va atinge 234. E destul să amintim că valoarea, în preţuri constante, a cantită­ţilor de mărfuri ce se vor distribui prin sectorul de stat şi cooperatist al comerţu­lui, din fonduri centralizate, va fi de 6,06 ori mai mare decât cea din 1948. Populaţia va primi, după prevederile cincinalului, in 1355 cu 87% mai multă pâine ca în 1350, cu 96% m­ai mult zahăr, cu 261% mai mul­tă carne, cu 75% mai multe ţesături de cum­­­bac, de 2 ori mai multe ţesături de lână. Ţără viftica muncitoare va primi în 1955 mai mult decât dublul cantităţii de mărfuri pri­mite in 1950. Numărul cărţilor tipărite in 1955 va fi de aproape 7 ori mai mare decât al celor tipărite în 1938. Numărul celor ce vor fi trimişi in concediu de odihnă va­­ fi cu 65% mai mare în 1955 faţă de 1950. Aceste câteva cifre nu mai sunt suficiente pentru a constata nivelul înalt la care se ridică bunăstarea poporului nostru muncitor şi ritmul rapid in care această ridicare are loc. Ridicarea nivelului de trai, material şi cul­tural, al oamenilor muncii a devenit o lege a desvoltării noastre datorită existenţei şi sprijinuului permanent al primului stat so­­cialist, Uniunea Sovietică, datorită faptului că principalele mijloace de producţie sunt bunuri comune ale poporului muncitor, dato­rită faptului că această ridicare­ se infap­­tueste pe baza creşterii sistematice a pro­ducţiei industriale şi agrare, creştere care în industrie se desfăş­ară deja pe baza re­producţiei socialiste lărgite. Desigur, legea creşterii continue a bunei stări a poporului nu poate încă acţiona la noi cu aceiaşi eficacitate ca in societatea socialistă deplin construită­ ca in Uniu­nea Sovietică. Condiţiile specifice ale pe­­rioadei de N.E.P. impun limite şi modifică unele aspecte ale acestei legi. In economia noastră mai există, — în special în agricul­tură, baza producţiei alimentare — un în­semnat sector particular, în anumite com­partimente ale sale cu caracter capitalist şi în general generator de capitalism. Aceasta duce la existenţa unei pieţe neorganizate în afara pieţei organizate, crează fenomene de nestabilitate in special în domeniul apro­vizionării şi frânează incă, într’o măsură, desvoltarea impetuoasă a producţiei secto­rului socialist. In acelaş timp trebue remarcat că dato­rită existenţei unui sector socialist în plină creştere a început să se desvolte şi la noi contradicţia neantagonistă caracteristică e­­conomiei socialiste dintre nivelul producţiei şi nevoile actuale ale societăţii. Ridicaţi la o viaţă liberă, asupriţii şi exploataţii de Sin cer tot mai multe şi mai variate bunuri de consum — la care altă dată poate nici nu visau — tot mai multe bunuri culturale, tot mai numeroase şi mai perfecţionate servicii sociale. Desigur această contradicţie acţio­nează în general şi la noi, ca şi în societa­tea socialistă desăvârşită ca un stimulent al desvoltării forţelor de producţie. Totuşi, datorită dificultăţilor pe care această des­voltare le întâmpină vremelnic din cauza existenţei unor sectoare nesocialiste în eco­­nom­­ie, contradicţia rm­ai sus amintită mai acţionează într-o mică măsură şi ca o greu­tate suplimentară, trecătoare în procesul de creştere al nivelului de trai, în special în ce priveşte aprovizionarea cu bunuri de larg consum. Existenţa tuturor acestor dificultăţi carac­teristice perioadei de trecere de la capita­lism la socialism nu poate împiedica des­voltarea continuă a nivelului de trai, esen­ţială orânduirii noastre. Actuala reformă bănească reprezintă tocmai o manifestare a tăriei şi capacităţii statului nostru demo­cratic-popular de a interveni activ şi eficace împotriva acestor dificultăţi şi de a împin­ge înainte desvoltarea nivelului de trai. H. DONA TIOMANA LIBERA Azi reîncep operaţiunile la G. E. C. Astăzi reîncep în întreaga ţară operaţiu­nile de depuneri şi restituiri la C.E.C. Potrivit instrucţiunilor Casei de Econo­mii şi Consemnaţiuni C.E.C., soldul recal­culat se înscrie oricând la prezentarea li­bretului, această operaţiune nefiind legată de un termen anumit. Deci, la ghişeele C.E.C. urmează să se prezinte începând de astăzi dimineaţă numai acei depunători care au de făcut operaţiuni de depuneri sau res­tituiri. Reforma bănească care a făcut leul nos­tru mai puternic şi i-a mărit puterea de cumpărare a creat condiții pentru o mai mare desvoltare a depunerilor la C.E.C. 10 norme peste plan CRAIOVA (de la subredacţia noastră). — Mare a fost bucuria muncitorilor din între­prinderile şi fabricile din regiunea Dolj când au aflat de Hotărîrea cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. In meetinguri entuziaste ei şi-au luat o seamă de angajamente care să ducă la mărirea producţiei, la întărirea economiei noastre naţionale. Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la „E­­lectroputere” s-a angajat cu această ocazie să realizeze planul de producţie în acest an înainte de termen, să mărească productivi­tatea muncii cu 3 la sută peste cea plani­ficată şi să antreneze în întrecere socialistă 80 la sută din salariaţi fabricii. Muncitorii de la Depoul C.F.R. Craiova au adresat C.C. al P.M.R. o telegramă în care arată că în cinstea Hotărîrii ei vor îndeplini planul anual pe 1952 în 11 luni. Aceste an­gajamente au început să fie traduse în fapte. In fiecare zi noi succese în producţie sunt înregistrate de către cei care luptă pentru întărirea noului leu.­ • Astfel, stahanovistul Niţă Dumitru strun­gar la fabrica „Electroputere”, muncind cu dragoste a reuşit, în zilele de 28, 29, 30 Ia­nuarie să dea 10 norme zilnice peste plan, în cinstea Hotărîrii. Deasemeni, Grigore Co­­doban, stahanovist în aceeaş fabrică, a dat in aceste trei zile 7 norme peste plan. Mun­citoarea Maria Zdrăilă de la fabrica „Inde­pendenţa”, de la apariţia Hotărîrii depăşeşte zilnic norma cu 75 la sută. Asemeni acestora, alţi zeci şi sute de muncitori din întreprinderile şi fabricile din regiunea Dolj înregistrează noi succese, muncind cu râvnă pentru întărirea econo­miei naţionale, pentru întărirea patriei. REFORMA BĂNEASCĂ ŞI REDUCEREA DE PREŢURI CONTRIBUE LA RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE înfăptuirea reformei băneşti şi a reducerilor de preţuri contribue la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea­ munci­toare, la intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. După cum arată Hotărîrea guvernului şi partidului reforma bănească pune la dispoziţie ţărănimii muncitoare ,,bani puternici, cu putere sporită de cumpărare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de ţărănimea muncitoare”. Iată de pildă un ţăran muncitor care valorifică prin cooperativă produse în valoare de 100 lei. Cu numai 100 lei el poate cumpăra următoarele produse: 1 casma (10 lei), 1 coasă, (20 lei), 100 bucăţi caele (2,82 lei), 3 metri barchet (32,76 lei), 1 kgr. zahăr (9 lei), 1 kgr. sare (1,20 lei), 1 cămaşe tricotată (24,22 lei). Astfel ţărănimea muncitoare beneficiază în egală măsură cu oamenii muncii de la oraşe, de reducerea preţurilor comerciale la bunurile de larg consum. * Grija pentru o cât mai buna aprovizionare şi deservire a cumpărătorilor Ora 16,30... Uşile magazinului ,,Textila” Nr. 1 din strada Bărăţiei s'au deschis din nou să primească grupurile de cumpără­tori. Dela primul etaj şi până la al treilea privirea ţi-e atrasa de mărfurile multico­lore care umplu din abundenţă rafturile. în­cet, încet, fiecare, etaj, fiecare raion este animat de noi cumpărători. La etajul I l-am întâlnit pe directorul ma­gazinului, tov. Constantin Teodorescu. Va interesa ce mărfuri sunt mai căutate. Pe față i se citea bucuria că reuşise să orienteze aprovizionarea magazinului pe baza multi­plelor cerinţe ale cumpărătorilor. — V’am ruga să ne arătaţi felul în care conducerea magazinului s’a preocupat de cât mai buna aprovizionare a unităţii. — In urma reformei băneşti şi a reducerii preţurilor comerciale la principalele mărfuri de larg consum, problema aprovizionării a căpătat un aspect nou. Noi fie d­m­ perieri de bine seama că salariul red­ a crescut, că moneta noastră s’a întărit şi deci trebue să facem faţă tot mai bine cerinţelor mereu crescânde ale oamenilor muncii. Ne-am orien­tat în primul rând spre aprovizionarea ma­gazinului cu mărfuri raţionate de un sorti­ment cât mai variat şi de o calitate cât mai bună. Cerinţele cumpărătorilor şi sesizările De vorbă cu tov. C. Teodorescu, directorul m­agazinului „Textila" Nr. 1 din Capitală vânzătorilor ne-au fost în privinţa aceasta un ghid preţios. Astfel, magazinul a fost aprovizionat, in­ cantităţi suficiente, cu stofe de damă şi bărbăteşti de cele mai felurite desene şi culori. Aflându-ne în sezonlul de iarnă, ne-am preocupat ca în rafturile noa­stre să abunde articole de iarnă (fineţuri, bumbacuri, tricotaje, fete­). La sfârşitul anu­lui trecut delegaţii magazinului, participând la o expoziţie organizată de Ministerul In­dustriei Uşoare au sesizat sărăcia modele­lor la confecţiile raţionate. Acţiunea de a remedia această lipsă a dat roade. Maga­zinul nostru oferă astăzi cumpărătorilor modele variate de confecţii de damă şi băr­băteşti. Ţin să subliniez că producţia mereu cres­cândă a fabricilor din­ industria uşoară pre­cum şi depozitele pline de mărfuri sunt o garanţie nu numai a sortimentelor din ce în ce mai variate şi frumoase, ci şi a abun­denţei. Ne-am urcat cu tov. Teodorescu la etajul III. Raioanele acestui etaj sunt străjuite de o placârdă: „Aci lucrează brigada de deser­vire Socialistă“. — Nu mai puţin important pentru noi — continuă tov. Teodorescu este preocupa­rea pentru o cât mai bună deservire, grija faţă de cumparători. Pe această hirtie, o bună cunoaştere a deciziei Ministerului Comerţu­lui Interior în legătură cu sarcinile Salaria­ţilor din comerţ, ne este de un preţios aju­tor. Discutarea în colectiv a lipsurilor sau a atitudinilor necorespunzătoare ivite în munca unora dintre noi, ne ajută să li­chidăm treptat lipsurile din munca noastră, să ne întsuişim tot mai mult o nouă atitu­dine, socialistă, faţă de cumpărători. Tot pe linia u­iei bune deserviri a cumpărătorilor, la raionul metraje s’a creat o brigadă de deservire care a cuprins întregul etaj în care ne aflăm. Această brigadă condusă, de tov. Ion Cazan, aplică o serie de metode pen­tru simplificarea operaţiunilor vânzării. Ne-am ineocm­at totodată de procurarea, în cantităţi suficiente, a hârtiei de amba­laj. FR. KLINGER şi C. MI­­AI PAGINA 3-a ............. PENTRU SUCCESUL­ CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ Intense pregătiri în întreaga ţară Pregătirile pentru campania agricolă de primăvară se desfăşoară cu intensitate atât în sectorul socialist al agriculturii noastre, cât şi in cadrul gospodăriilor individuale. Până la data de 30 ianuarie a fost reparat în întreaga ţară 54,5 la sută din numărul total al maşinilor şi uneltelor agricole. In gospodăriile agricole de stat şi cele colec­­tive, s’au executat reparaţii între 56—58 la sută, iar în sectorul particular 54,7 la sută din numărul total a! maşinilor şi uneltelor agricole. Tot până la această dată s’au re­parat în toată ţara 35,4 la sută din numă­rul total al tractoarelor. Fruntaşe în acea­stă muncă sunt regiunile SUCEAVA, CON­STANŢA, STALIN, RODNA şi BIHOR, care au efectuat reparaţii între 38—51 la sută. Au rămas în urmă regiunile BOTOŞANI, IALOMIŢA şi TELEORMAN, care au repa­rat tractoarele în proporţie de 12—24 la sută. Paralel cu munca de reparare a maşinilor şi uneltelor agricole se desfăşoară acum şi lucrările de selecţionare şi condiţionare a seminţelor. In cele 9.769 centre înfiinţate în întreaga ţară s’a condiţionat până acum 12 la sută din întreaga cantitate de se­minţe. Hotărirea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la pregăti­rea şi executarea la timp şi în bune condi­­ţiuni a campaniei agricole de primăvară tre­bue să constitue un preţios îndreptar în muncă atât pentru comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele tehnice agri­cole, cât şi pentru conducerile SMT, ale gos­podăriilor, agricole de stat, colective, şi ţă­ranii, muncitori, pentru intensificarea mun­cii în vederea reuşitei acestei campanii, pen­tru asigurarea unei recolte cât mai bogate în cel de al doilea an al cincinalului, pen­tru a întări și pe această cale puterea mo­­netei noastre. (Agerpres). ţie activitate la gospodăriile agricole de stat din regiunile Dolj şi Gorj CRAIOVA (de la subredacţia noastră).­­­­Gospodăriile agricole de stat din regiunil­e Dolj şi Gorj au început pregătirea în vede­rea campaniei agricole de primăvară. Una dintre primele acţiuni desfăşurate în această lună este răspândirea pe ogoare a îngrăşămintelor chimice şi naturale. In regi­unea Dolj, gospodăriile agricole de stat au răspândit pe ogoare 4.770 tone îngrăşăminte naturale şi 827 tone îngrăşăminte chimice iar cele din regiunea Gorj 1.490 tone în­grăşăminte naturale şi 72 tone îngrăşăminte chimice. Odată cu aceasta a început munca de re­paraţie a maşinilor şi uneltelor agricole. Al­cătuirea de echipe care să lucreze pe an­­samble a făcut ca şi în această direcţie să se obţină primele succese. In ambele regiuni s’au reparat până acum o mare parte a trac­toarelor şi maşinilor agricole. In afara pre­gătirii ogoarelor şi a maşinilor agricole, gos­podăriile de stat din cele două regiuni au început pregătirea grădinilor de zarzavat. Până acum s’au reparat 28 motoare stabile pentru grădină, 17 pompe de apă şi s’au amenajat 1.003 m. pătraţi răsadniţe. Pe te­renurile destinate grădinilor de zarzavat ale gospodăriilor s’au răspândit 1.740 tone îngrăşăminte naturale şi 94 tone îngrăşă­minte chimice. O altă acţiune întreprinsă de gospodăriile agricole de stat din regiunile Dolj şi Gorj este aceea a curăţitului şi omizitului pomi­lor fructiferi, acţiune care a fost dusă cu succes la îndeplinire. Trebue grăbit ritmul reparaţiilor la S.M.T. din regiunea Galaţi GALAŢI (de la subredacţia noastră). —­ Desfăşurând larg munca de pregătire a Campaniei agricole de primăvară, S.M.T. şi centrele mecanice din regiunea Galaţi obţin importante succese. Astfel, până la 25 ia­nuarie au fost recepţionate la centrele me­canice din regiune 28,1 la sută din motoa­rele de tractoare prevăzute în plan. In sta­ţiuni au fost reparate până acum numeroase­ tractoare, pluguri, batoze, cultivatoare, se­mănătoare, grape cu colţi, stelate şi cu disc. Deasemeni au mai fost reparate remorci dor­mitor, remorci cisterne şi remorci platformă­ Fruntaşe în munca de reparaţie a maşinilor şi uneltelor agricole sunt staţiunile de maşini şi tractoare „1 Mai“, Ianca din raionul Fău­­rei şi Traian din raionul Brăila. Buna or­ganizare a muncii, aprovizionarea din timp cu piese de schimb şi folosirea metodei sovietice de reparaţii Bugacev au creat toate condiţiile obţinerii acestor succese.­­ Au rămas mult în urmă staţiunile de ma­şini şi tractoare din Mihail Cogălniceanu, Chiraftei şi Ş­endreni. Conducerea acestor staţiuni nu s’a preocupat şi nici acum nu se preocupă de asigurarea unor bune con­­diţiur­i de lucru. Lipsa de disciplină şi de organizare care domneşte aci îngreunează mult desfăşurarea reparaţiilor. Aceleaşi lip­suri fac ca şi la centrele mecanice din re­giunea Galaţi reparaţiile să se desfăşoare anevoie, iar calitatea lor să lase foarte mult de dorit. La aceste lipsuri ale unor condu­ceri de staţiuni şi centre mecanice se adau­gă — ca o piedică în buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor de reparaţii — de­fectuoasa aprovizionare cu materiale şi piese de schimb a depozitului din Galaţi. Pentru intensificarea ritmului reparaţii­lor, serviciul S.M.T. din cadrul secţiunii a­­gricole a comitetului executiv regional are datoria de a interveni fără nicio întârziere, iar Direcţia generală S.M.T. are datoria de a aproviziona depozitul din Galaţi cu piesele de schimb și materialele necesare. 1

Next