România Liberă, februarie 1952 (Anul 10, nr. 2283-2307)
1952-02-01 / nr. 2283
SĂ CONSOLIDĂM PRIN MUNCĂ REFORMA BĂNEASCĂ Mi-am luat angajamentul să lucrez la 96 războaie Am citit cu multă bucurie Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a Comitetului Central al Partidului cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. Din fiecare rând al Hotărîrii, am văzut clar că eforturile noastre, ale clasei muncitoare. .dau roade tot mai mari. Aceasta mi-a umplut inima de bucurie şi mândrie. De ori, de când am primit avansul din salariu şi am făcut primele cumpărături, am putut să-mi dau mai bine seama ce înseamnă această Hotărîre pentru noi. Banul nostru are acum o putere mai mare de cumpărare, în timp ce speculanţilor li s’au tăiat ghiarele. Multe au făcut aceşti duşmani ai noştri ca să ne fure munca noastră. Fărădelegile lor nu şi-au atins ţinta, căci partidul şi guvernul nostru le-au pus capăt prin Hotărirea dată, deschizându-ne larg calea spre o viaţă mai bună. Din salariul meu şi al soţului meu am avut depuse economii la C.E.C. Preschimbarea acestor bani s’a făcut tot în folosul nostru. Dar nu mi-ar fi părut rău nici dacă ar fi fost altfel. Hotărîrea scrie clar: „Unele sacrificii necesare in momentul schimbului pe care le vor face păturile muncitoare ale populaţiei vor fi cu prisosinţă compensate de avantagii materiale rezultate din reducerea preţurilor şi din toate urmările reformei băneşti”. Si eu cred fără şovăire în cuvântul partidului. Pentru ca valoarea banului nostru să crească neîncetat, pentru ca puterea noastră să fie din ce în ce mai mare, trebue să sprijinim din toate forţele reforma bănească. M’am gândit ce pot face eu ca stahanovistă pentru a sprijini actul înțelept al guvernului şi partidului nostru. Eri, mi-am luat angajamentul in faţa tovarăşilor mei de muncă să trec de la 48 de războaie automate cum lucrez astăzi, la 96 de războaie. E o sarcină grea, dar mă voi strădui s’o îndeplinesc. Gândind că voi întări şi mai mult victoriile noastre, ale poporului muncitor, voi găsi forţele necesare pentrua da viaţă angajamentului meu. SANDA NICOLAU stahanovistă Cât ai clipi din ochi, vestea s’a răspândit în halele largi ale uzinelor „LAMINORUL“, a pătruns în birouri, la club, în cantină: — Se dau aconturile de salariu în bani noi! Când sirena a vestit sfârşitul schimbului, s’au adus în fiecare atelier plicurile cu bani. — Ne aşteaptă un viitor luminos. Am mai făcut încă un pas spre el, spune tânărul Iosif Paraniac, responsabilul brigăzii a V-a U.T.M., brigadă fruntaşe pe uzină. In secţia ambutisaj, în mijlocul unui grup de muncitori, îl găseşti pe fruntaşul fierar Dumitru Matache. Toţi privesc cu dragoste noii bani, îi socotesc, îi compară în gând cu cei vechi. — Sunt mult mai voinici decât cei de până acum — spune Matache. Şi gândiţi-vă, tovarăşi, că aceşti bani reprezintă doar un sfert din salariul pe o lună. Adăugaţi şi acordul şi atunci veţi vedea cât vom câştiga. Eu de pildă, care scoteam lunar în bani vechi cam 14—15.000 lei, voi primi 700— 750 lei noi, cu care voi putea să-mi îndestulez casa, să mă îmbrac omeneşte, să trăesc din ce în ce mai bine. Şi parcă nu le vine oamenilor să se despartă. Au atâtea bucurii să-şi împărtăşească, atâtea planuri, atâtea speranţe. Primele grupuri pornesc spre porţi. S-a înserat şi vor să ducă şi celor de acasă bucuria primului acont în bani noi. Vitrinele luminate, pline de bunătăţi, i-au îndemnat: „poftiţi tovarăşi!“ Muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, au privit încă odată noile preţuri şi au intrat, încrezători în forţa bănuţilor lor. — Un sfert de kilogram de marmeladă, un kilogram de ulei, 200 gr unt şi jumătate kilogram de prezicere Dumitru Matache. Când primeşte nota de plată exclamă mulţumit. Ei dăi aşa îţi mai dă mâna să târguieşti! Dar tu ce-ai luat, Gârdăleanule? — Eu am cumpărat bomboane pentru Viorica, am mai dat pe aici să târguiesc câte ceva de-ale gurii şi vreau, măi frate, să iau şi un kilogram de vin. Doar e sărbătoare pentru noi, încheie el. Vin mereu oameni şi târguiesc cu cumpătare socotindu-şi cu grijă banii. — De ce să facem târgueli multe? Luăm ceea ce ne trebue, iar când vom mai avea nevoie, găsim la magazin, spune brigadierul Constantin Iorga. Trebue să ne chibzuim bănuţii şi să nu-i risipim fără rost. * Maşina de tras îşi sună parcă supărată lanţurile dar se supune. De când cu apariţia Hotărîrii, laminatorul fruntaş Marin Oancea nu-i dă o clipă răgaz. Numai azi, după primele cinci ore de lucru, îşi depăşise norma zilnică cu 200 la sută şi tot nu era pe deplin mulţumit. — Reforma bănească şi reducerea de preţuri trebue consolidată de toţi oamenii muncii. Aceasta e o datorie de onoare pentru fiecare din noi, spune Marin Oancea ajutorului său. Cu cât vom mări mai mult producţia şi productivitatea muncii, cu atât vom contribui mai mult la întărirea leului nostru nou, la crearea condiţiilor necesare pentru noi reduceri de preţuri. Cu aceeaşi hotărîre s’au ridicat în apărarea noului leu oamenii din echipa lui Dumitru Matache, Petre Mehedinţeanu, Dumitru Chiriţă şi numeroşi alţii, care şi-au majorat angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste cu 4—7 la sută. IE Marin Oancea a pornit bucuros spre casă, în buzunar îşi simte noii bani, care parcă l-au mai întărit. Gândul îi sboară apoi la Nela Constantinescu, fruntaşă în muncă, cu care se va însura curând. Viaţa e din ce în ce mai frumoasă, mai plină de bucurii. Şi ca el gândesc toţi tovarăşii lui de muncă. ION IONICA Ne aşteaptă un viitor luminos T niciun bob de cereale TG. MUREŞ (dela corespondentul nostru). — La Curteni e mare bucurie printre colectivişti. Duminică seara cea mai mare parte a membrilor gospodăriei agricole colective au ascultat la radio vestea cea mare. A doua zi dimineaţa colectiviştii s’au adunat să discute Hotărîrea. — Tovarăşi, a început a spune Ştefan Haida, guvernul şi partidul au dat o nouă lovitură puternică duşmanilor noştri. Speculanţii şi chiaburii, care au ridicat din nou capul, încercând să ia şapte piei de pe spinarea omului muncitor, au fost loviţi în plin. Hotărîrea deschide nou drum de viaţă îmbelşugată oamenilor muncii. Să fim vrednici de acest document istoric, să-l întărim prin munca noastră! In faţa sfatului popular unde se făcea preschimbarea banilor s’a adunat aproape întreg satul. loan Székely, fost ţăran mijlocaş, azi fruntaş în gospodăria colectivă luă cuvântul: — Nu toţi se bucură ca noi de reforma bănească. Chiaburii şi speculanţii s’au ars. Miroase a pârlit în jurul lor. Şi zicând aceasta colectivistul arătă cu mâna spre ferestrele acoperite cu perdele ale locuinţelor chiabureşti, în mâna speculanţilor ! — Crapă de ciudă chiaburii Béla Orbán, loan Raduly şi Ştefan Pindi, vorbi colectivistul loan Szabó. Au acaparat bani, au jecmănit pe fraţii noştri, muncitorii dela oraş. Au strâns bani doldora la ciorap şi sub saltele. Dar li s’a înfundat. Vorbele colectiviştilor au fost pe deantregul aprobate de ţăranii muncitori, care ţineau să amintească fiecare câte ceva din isprăvile lipitorilor satului. — Numai că noi trebue să tragem o învăţătură din toate acestea, interveni Ştefan Haidu. Trebue să participăm cu şi mai mult elan la lupta împotriva speculanţilor şi a exploatatorilor. Musai să apărăm împreună cu muncitorii de la oraşe leul nou împotriva chiaburilor şi afaceriştilor. Trebue să avem şi noi o lozincă a noastră, a ţăranilor colectivişti, a ţăranilor muncitori. Această lozincă să sune astfel: „Nici un bob de cereale în mâna speculanţilor”. Multă vreme au continuat să vorbească ţăranii colectivişti şi ţăranii muncitori din Curteni de banul nou, de valoarea lui sporită de cumpărare şi de lozinca nouă, cari s’au angajat s’o înfăptuiască pentru ca sprijinul lor în susţinerea reformei băneşti să se facă cât mai simţit. Au predat cotele de carne TIMIŞOARA. — Hotărîrea in legătură cu colectarea cărnii a început să fie tradusă în fapt în satele şi comunele din regiunea Timişoara. Conştienţi de faptul că prin predarea cotei de carne consolidează reforma bănească, ţăranii muncitori predau cu drag cotele cuvenite Statului. Acest lucru s’a desprins clar din rezultatele obţinute la colectarea care a început în ziua de 29 Ianuarie a. c. Intr’o singură zi, numai In raionul Timişoara s'au colectat 2500 kg. carne. Printre altele s’au colectat 7 porci Cu o greutate de 744 kg., 16 oi cu o greutate de 680 kg. şi o mare cantitate de păsări. Ţăranul mijlocaş Vicenţiu Amruş din comuna Moşniţa Nouă a primit chitanţa tir. 1 la predarea cotei de carne de 35 kg. depăşindu-şi în felul acesta cu 10 la sută planul de predare a cărnii pe primul trimestru Fruntaşi în această acţiune sunt şi ţăranii mijlocaşi Ion Szilaghi din aceeaşi comună, care a depăşit planul pe primul trimestru la predarea cotei de carne cu 25 la sută şi Max Carol care şi-a depăşit planul de predarea cotei de carne cu 10 la sută. VIŞEUL DE SUS. — Ţăranul sărac Ion Sofronici din comuna Leordina, raionul Vişeu, s-a prezentat la baza de recepţie pentru a preda cotă de carne, obţinând chitanţa nr. 1. Exemplul lui a fost urmat imediat de ţăranul mijlocaş Ştefan Orda, din aceeaşi comună. (Gh. Ulici). Exemplu personal al deputaţilor GURA HUMORULUI (de la corespondentul nostru). Deputaţii sfatului popular al oraşului Gura Humorului, în frunte cu tovarăşul Traian Marcu, preşedintele comitetului executiv, precum şi numeroşi salariaţi ai acestei instituţii s’au asociat pentru a Prinţul convoi de ORADEA. — La centrul de recepţionare a cărnii din oraşul Oradea a sosit primul convoi de predare a cotelor de carne din comuna Oşorheiu. Căruţele care aduceau cotele de carne ale ţăranilor muncitori erau împodobite cu drapele şi lozinci, care excumpăra 400 kg. carne, pe care le-au predat Statului, fiind astfel primii din oraş care şi-au predat cotele de carne. Prin aceasta, deputaţii sfatului popular au dat un bun exemplu personal în vederea îndeplinirii acestei datorii patriotice, predarea cotelor primau dragostea cu care ţăranii muncitori se achită de această datorie patriotică. Printre primii ţărani muncitori din comuna Oşorheiu care şi-au predat cota de carne sunt Anton Sebeştin, Sigismund Sereş, Iosif Vereş, Ladislau Macovei. i a devenit şi mai scăzut ca urmare a războiului, a inflaţiei, a secetei. In faţa regimului nostru de democraţie populară stătea sarcina — şi ea foarte grea — de a asigura măcar un minim vital elementar pentru cei ce muncesc. In lupta împotriva presiunilor şi manevrelor imperialiste şi împotriva exploatatorilor dinăuntru, stăpâni pe acea vreme pe aproape toate poziţiile economice, statul şi partidul nostru au rezolvat — cu ajutorul hotărîtor al Uniunii Sovietice — această sarcină, au înfăptuit reforma bănească din 1947 şi, au putut, după naţionalizarea principalelor mijloace de producţie să treacă la creşterea sistematică, planificată a bunei stări a oamenilor muncii. Planul cincinal pe care-l îndeplinim acum cu succes prevede o creştere sensibilă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Dacă socotim acest nivel pe anul 1948 la 100, atunci în 1955 el va atinge 234. E destul să amintim că valoarea, în preţuri constante, a cantităţilor de mărfuri ce se vor distribui prin sectorul de stat şi cooperatist al comerţului, din fonduri centralizate, va fi de 6,06 ori mai mare decât cea din 1948. Populaţia va primi, după prevederile cincinalului, in 1355 cu 87% mai multă pâine ca în 1350, cu 96% mai mult zahăr, cu 261% mai multă carne, cu 75% mai multe ţesături de cumbac, de 2 ori mai multe ţesături de lână. Ţără viftica muncitoare va primi în 1955 mai mult decât dublul cantităţii de mărfuri primite in 1950. Numărul cărţilor tipărite in 1955 va fi de aproape 7 ori mai mare decât al celor tipărite în 1938. Numărul celor ce vor fi trimişi in concediu de odihnă va fi cu 65% mai mare în 1955 faţă de 1950. Aceste câteva cifre nu mai sunt suficiente pentru a constata nivelul înalt la care se ridică bunăstarea poporului nostru muncitor şi ritmul rapid in care această ridicare are loc. Ridicarea nivelului de trai, material şi cultural, al oamenilor muncii a devenit o lege a desvoltării noastre datorită existenţei şi sprijinuului permanent al primului stat socialist, Uniunea Sovietică, datorită faptului că principalele mijloace de producţie sunt bunuri comune ale poporului muncitor, datorită faptului că această ridicare se infaptueste pe baza creşterii sistematice a producţiei industriale şi agrare, creştere care în industrie se desfăşară deja pe baza reproducţiei socialiste lărgite. Desigur, legea creşterii continue a bunei stări a poporului nu poate încă acţiona la noi cu aceiaşi eficacitate ca in societatea socialistă deplin construită ca in Uniunea Sovietică. Condiţiile specifice ale perioadei de N.E.P. impun limite şi modifică unele aspecte ale acestei legi. In economia noastră mai există, — în special în agricultură, baza producţiei alimentare — un însemnat sector particular, în anumite compartimente ale sale cu caracter capitalist şi în general generator de capitalism. Aceasta duce la existenţa unei pieţe neorganizate în afara pieţei organizate, crează fenomene de nestabilitate in special în domeniul aprovizionării şi frânează incă, într’o măsură, desvoltarea impetuoasă a producţiei sectorului socialist. In acelaş timp trebue remarcat că datorită existenţei unui sector socialist în plină creştere a început să se desvolte şi la noi contradicţia neantagonistă caracteristică economiei socialiste dintre nivelul producţiei şi nevoile actuale ale societăţii. Ridicaţi la o viaţă liberă, asupriţii şi exploataţii de Sin cer tot mai multe şi mai variate bunuri de consum — la care altă dată poate nici nu visau — tot mai multe bunuri culturale, tot mai numeroase şi mai perfecţionate servicii sociale. Desigur această contradicţie acţionează în general şi la noi, ca şi în societatea socialistă desăvârşită ca un stimulent al desvoltării forţelor de producţie. Totuşi, datorită dificultăţilor pe care această desvoltare le întâmpină vremelnic din cauza existenţei unor sectoare nesocialiste în economie, contradicţia rmai sus amintită mai acţionează într-o mică măsură şi ca o greutate suplimentară, trecătoare în procesul de creştere al nivelului de trai, în special în ce priveşte aprovizionarea cu bunuri de larg consum. Existenţa tuturor acestor dificultăţi caracteristice perioadei de trecere de la capitalism la socialism nu poate împiedica desvoltarea continuă a nivelului de trai, esenţială orânduirii noastre. Actuala reformă bănească reprezintă tocmai o manifestare a tăriei şi capacităţii statului nostru democratic-popular de a interveni activ şi eficace împotriva acestor dificultăţi şi de a împinge înainte desvoltarea nivelului de trai. H. DONA TIOMANA LIBERA Azi reîncep operaţiunile la G. E. C. Astăzi reîncep în întreaga ţară operaţiunile de depuneri şi restituiri la C.E.C. Potrivit instrucţiunilor Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C., soldul recalculat se înscrie oricând la prezentarea libretului, această operaţiune nefiind legată de un termen anumit. Deci, la ghişeele C.E.C. urmează să se prezinte începând de astăzi dimineaţă numai acei depunători care au de făcut operaţiuni de depuneri sau restituiri. Reforma bănească care a făcut leul nostru mai puternic şi i-a mărit puterea de cumpărare a creat condiții pentru o mai mare desvoltare a depunerilor la C.E.C. 10 norme peste plan CRAIOVA (de la subredacţia noastră). — Mare a fost bucuria muncitorilor din întreprinderile şi fabricile din regiunea Dolj când au aflat de Hotărîrea cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. In meetinguri entuziaste ei şi-au luat o seamă de angajamente care să ducă la mărirea producţiei, la întărirea economiei noastre naţionale. Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la „Electroputere” s-a angajat cu această ocazie să realizeze planul de producţie în acest an înainte de termen, să mărească productivitatea muncii cu 3 la sută peste cea planificată şi să antreneze în întrecere socialistă 80 la sută din salariaţi fabricii. Muncitorii de la Depoul C.F.R. Craiova au adresat C.C. al P.M.R. o telegramă în care arată că în cinstea Hotărîrii ei vor îndeplini planul anual pe 1952 în 11 luni. Aceste angajamente au început să fie traduse în fapte. In fiecare zi noi succese în producţie sunt înregistrate de către cei care luptă pentru întărirea noului leu. • Astfel, stahanovistul Niţă Dumitru strungar la fabrica „Electroputere”, muncind cu dragoste a reuşit, în zilele de 28, 29, 30 Ianuarie să dea 10 norme zilnice peste plan, în cinstea Hotărîrii. Deasemeni, Grigore Codoban, stahanovist în aceeaş fabrică, a dat in aceste trei zile 7 norme peste plan. Muncitoarea Maria Zdrăilă de la fabrica „Independenţa”, de la apariţia Hotărîrii depăşeşte zilnic norma cu 75 la sută. Asemeni acestora, alţi zeci şi sute de muncitori din întreprinderile şi fabricile din regiunea Dolj înregistrează noi succese, muncind cu râvnă pentru întărirea economiei naţionale, pentru întărirea patriei. REFORMA BĂNEASCĂ ŞI REDUCEREA DE PREŢURI CONTRIBUE LA RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE înfăptuirea reformei băneşti şi a reducerilor de preţuri contribue la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, la intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. După cum arată Hotărîrea guvernului şi partidului reforma bănească pune la dispoziţie ţărănimii muncitoare ,,bani puternici, cu putere sporită de cumpărare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de ţărănimea muncitoare”. Iată de pildă un ţăran muncitor care valorifică prin cooperativă produse în valoare de 100 lei. Cu numai 100 lei el poate cumpăra următoarele produse: 1 casma (10 lei), 1 coasă, (20 lei), 100 bucăţi caele (2,82 lei), 3 metri barchet (32,76 lei), 1 kgr. zahăr (9 lei), 1 kgr. sare (1,20 lei), 1 cămaşe tricotată (24,22 lei). Astfel ţărănimea muncitoare beneficiază în egală măsură cu oamenii muncii de la oraşe, de reducerea preţurilor comerciale la bunurile de larg consum. * Grija pentru o cât mai buna aprovizionare şi deservire a cumpărătorilor Ora 16,30... Uşile magazinului ,,Textila” Nr. 1 din strada Bărăţiei s'au deschis din nou să primească grupurile de cumpărători. Dela primul etaj şi până la al treilea privirea ţi-e atrasa de mărfurile multicolore care umplu din abundenţă rafturile. încet, încet, fiecare, etaj, fiecare raion este animat de noi cumpărători. La etajul I l-am întâlnit pe directorul magazinului, tov. Constantin Teodorescu. Va interesa ce mărfuri sunt mai căutate. Pe față i se citea bucuria că reuşise să orienteze aprovizionarea magazinului pe baza multiplelor cerinţe ale cumpărătorilor. — V’am ruga să ne arătaţi felul în care conducerea magazinului s’a preocupat de cât mai buna aprovizionare a unităţii. — In urma reformei băneşti şi a reducerii preţurilor comerciale la principalele mărfuri de larg consum, problema aprovizionării a căpătat un aspect nou. Noi fie dm perieri de bine seama că salariul red a crescut, că moneta noastră s’a întărit şi deci trebue să facem faţă tot mai bine cerinţelor mereu crescânde ale oamenilor muncii. Ne-am orientat în primul rând spre aprovizionarea magazinului cu mărfuri raţionate de un sortiment cât mai variat şi de o calitate cât mai bună. Cerinţele cumpărătorilor şi sesizările De vorbă cu tov. C. Teodorescu, directorul magazinului „Textila" Nr. 1 din Capitală vânzătorilor ne-au fost în privinţa aceasta un ghid preţios. Astfel, magazinul a fost aprovizionat, in cantităţi suficiente, cu stofe de damă şi bărbăteşti de cele mai felurite desene şi culori. Aflându-ne în sezonlul de iarnă, ne-am preocupat ca în rafturile noastre să abunde articole de iarnă (fineţuri, bumbacuri, tricotaje, fete). La sfârşitul anului trecut delegaţii magazinului, participând la o expoziţie organizată de Ministerul Industriei Uşoare au sesizat sărăcia modelelor la confecţiile raţionate. Acţiunea de a remedia această lipsă a dat roade. Magazinul nostru oferă astăzi cumpărătorilor modele variate de confecţii de damă şi bărbăteşti. Ţin să subliniez că producţia mereu crescândă a fabricilor din industria uşoară precum şi depozitele pline de mărfuri sunt o garanţie nu numai a sortimentelor din ce în ce mai variate şi frumoase, ci şi a abundenţei. Ne-am urcat cu tov. Teodorescu la etajul III. Raioanele acestui etaj sunt străjuite de o placârdă: „Aci lucrează brigada de deservire Socialistă“. — Nu mai puţin important pentru noi — continuă tov. Teodorescu este preocuparea pentru o cât mai bună deservire, grija faţă de cumparători. Pe această hirtie, o bună cunoaştere a deciziei Ministerului Comerţului Interior în legătură cu sarcinile Salariaţilor din comerţ, ne este de un preţios ajutor. Discutarea în colectiv a lipsurilor sau a atitudinilor necorespunzătoare ivite în munca unora dintre noi, ne ajută să lichidăm treptat lipsurile din munca noastră, să ne întsuişim tot mai mult o nouă atitudine, socialistă, faţă de cumpărători. Tot pe linia uiei bune deserviri a cumpărătorilor, la raionul metraje s’a creat o brigadă de deservire care a cuprins întregul etaj în care ne aflăm. Această brigadă condusă, de tov. Ion Cazan, aplică o serie de metode pentru simplificarea operaţiunilor vânzării. Ne-am ineocmat totodată de procurarea, în cantităţi suficiente, a hârtiei de ambalaj. FR. KLINGER şi C. MIAI PAGINA 3-a ............. PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ Intense pregătiri în întreaga ţară Pregătirile pentru campania agricolă de primăvară se desfăşoară cu intensitate atât în sectorul socialist al agriculturii noastre, cât şi in cadrul gospodăriilor individuale. Până la data de 30 ianuarie a fost reparat în întreaga ţară 54,5 la sută din numărul total al maşinilor şi uneltelor agricole. In gospodăriile agricole de stat şi cele colective, s’au executat reparaţii între 56—58 la sută, iar în sectorul particular 54,7 la sută din numărul total a! maşinilor şi uneltelor agricole. Tot până la această dată s’au reparat în toată ţara 35,4 la sută din numărul total al tractoarelor. Fruntaşe în această muncă sunt regiunile SUCEAVA, CONSTANŢA, STALIN, RODNA şi BIHOR, care au efectuat reparaţii între 38—51 la sută. Au rămas în urmă regiunile BOTOŞANI, IALOMIŢA şi TELEORMAN, care au reparat tractoarele în proporţie de 12—24 la sută. Paralel cu munca de reparare a maşinilor şi uneltelor agricole se desfăşoară acum şi lucrările de selecţionare şi condiţionare a seminţelor. In cele 9.769 centre înfiinţate în întreaga ţară s’a condiţionat până acum 12 la sută din întreaga cantitate de seminţe. Hotărirea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la pregătirea şi executarea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară trebue să constitue un preţios îndreptar în muncă atât pentru comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele tehnice agricole, cât şi pentru conducerile SMT, ale gospodăriilor, agricole de stat, colective, şi ţăranii, muncitori, pentru intensificarea muncii în vederea reuşitei acestei campanii, pentru asigurarea unei recolte cât mai bogate în cel de al doilea an al cincinalului, pentru a întări și pe această cale puterea monetei noastre. (Agerpres). ţie activitate la gospodăriile agricole de stat din regiunile Dolj şi Gorj CRAIOVA (de la subredacţia noastră).Gospodăriile agricole de stat din regiunile Dolj şi Gorj au început pregătirea în vederea campaniei agricole de primăvară. Una dintre primele acţiuni desfăşurate în această lună este răspândirea pe ogoare a îngrăşămintelor chimice şi naturale. In regiunea Dolj, gospodăriile agricole de stat au răspândit pe ogoare 4.770 tone îngrăşăminte naturale şi 827 tone îngrăşăminte chimice iar cele din regiunea Gorj 1.490 tone îngrăşăminte naturale şi 72 tone îngrăşăminte chimice. Odată cu aceasta a început munca de reparaţie a maşinilor şi uneltelor agricole. Alcătuirea de echipe care să lucreze pe ansamble a făcut ca şi în această direcţie să se obţină primele succese. In ambele regiuni s’au reparat până acum o mare parte a tractoarelor şi maşinilor agricole. In afara pregătirii ogoarelor şi a maşinilor agricole, gospodăriile de stat din cele două regiuni au început pregătirea grădinilor de zarzavat. Până acum s’au reparat 28 motoare stabile pentru grădină, 17 pompe de apă şi s’au amenajat 1.003 m. pătraţi răsadniţe. Pe terenurile destinate grădinilor de zarzavat ale gospodăriilor s’au răspândit 1.740 tone îngrăşăminte naturale şi 94 tone îngrăşăminte chimice. O altă acţiune întreprinsă de gospodăriile agricole de stat din regiunile Dolj şi Gorj este aceea a curăţitului şi omizitului pomilor fructiferi, acţiune care a fost dusă cu succes la îndeplinire. Trebue grăbit ritmul reparaţiilor la S.M.T. din regiunea Galaţi GALAŢI (de la subredacţia noastră). — Desfăşurând larg munca de pregătire a Campaniei agricole de primăvară, S.M.T. şi centrele mecanice din regiunea Galaţi obţin importante succese. Astfel, până la 25 ianuarie au fost recepţionate la centrele mecanice din regiune 28,1 la sută din motoarele de tractoare prevăzute în plan. In staţiuni au fost reparate până acum numeroase tractoare, pluguri, batoze, cultivatoare, semănătoare, grape cu colţi, stelate şi cu disc. Deasemeni au mai fost reparate remorci dormitor, remorci cisterne şi remorci platformă Fruntaşe în munca de reparaţie a maşinilor şi uneltelor agricole sunt staţiunile de maşini şi tractoare „1 Mai“, Ianca din raionul Făurei şi Traian din raionul Brăila. Buna organizare a muncii, aprovizionarea din timp cu piese de schimb şi folosirea metodei sovietice de reparaţii Bugacev au creat toate condiţiile obţinerii acestor succese. Au rămas mult în urmă staţiunile de maşini şi tractoare din Mihail Cogălniceanu, Chiraftei şi Şendreni. Conducerea acestor staţiuni nu s’a preocupat şi nici acum nu se preocupă de asigurarea unor bune condiţiuri de lucru. Lipsa de disciplină şi de organizare care domneşte aci îngreunează mult desfăşurarea reparaţiilor. Aceleaşi lipsuri fac ca şi la centrele mecanice din regiunea Galaţi reparaţiile să se desfăşoare anevoie, iar calitatea lor să lase foarte mult de dorit. La aceste lipsuri ale unor conduceri de staţiuni şi centre mecanice se adaugă — ca o piedică în buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor de reparaţii — defectuoasa aprovizionare cu materiale şi piese de schimb a depozitului din Galaţi. Pentru intensificarea ritmului reparaţiilor, serviciul S.M.T. din cadrul secţiunii agricole a comitetului executiv regional are datoria de a interveni fără nicio întârziere, iar Direcţia generală S.M.T. are datoria de a aproviziona depozitul din Galaţi cu piesele de schimb și materialele necesare. 1