România Liberă, februarie 1953 (Anul 11, nr. 2593-2616)

1953-02-01 / nr. 2593

Proletari din toaie tarile, uniti-vä! Marea lecţie de la Stalingrad Se împlinesc astăzi zece ani de când pe malurile Volgai, acolo unde se dădea cea mai mare bătălie a istoriei, la Stalin­grad, eroica Armată Sovietică a dat hoardelor cotropitorilor nazişti lovitura după care acestea nu şi-au mai putut reveni. Apărătorii Stalingradului spre care se îndreptau atunci privirile poporului sovietic şi ale tuturor popoarelor care gemeau sub cizma fascistă au zădărnicit însă planurile agre­sorilor de a-şi croi, cucerind Stalingradul, drum spre Moscova. Eroii de la Stalingrad au apărat casă cu casă, oraşul care poartă numele marelui Stalin. Tradiţiile de luptă din epopeea Ţariţînului anului 1918 au reînviat în bătălia de la Stalingrad. Stalingradul a vestit întregii omeniri zorile victoriei asupra imperialismului fascist german. Victoria sovietică în Marele Război pentru Apărarea Patriei, care s’a terminat prin zdro­birea definitivă a Germaniei hitleriste, a deschis o epoca nouă în istoria omenirii, a dat posibilitate unei serii întregi de ţări să se desprindă din lanţul capitalismului, să se alăture lumii socialiste, a schimbat raportul de forţe în arena internaţională. Stalingradul a renăscut din ruine. El se înalţă astăzi mai frumos şi mai puternic ca oricând, ca un simbol al vieţii paş­nice creatoare. Popoarele păstrează nestinsă recunoştinţă apărătorilor Stalingradului, eroicilor oameni sovietici şi bastionului păcii în lumea întreagă, glorioasa Uniune Sovietică. In cele mai multe oraşe ale lumii există străzi cu numele oraşului lui Stalin. Popoarele ţărilor pe care imperialiştii vor azi să le târască într’un nou război mondial, au jurat că ele nu vor lupta niciodată împotriva apărătorilor Stalingradului. Astăzi, noii pretendenţi la dominaţia lumii, imperialiştii ame­ricani şi englezi, visează să repete agresiunea lui Hitler. Imperialiştii americani şi englezi,­­ aceiaşi care în anii dinain­tea celui de al doilea război mondial l-au împins pe Hitler îm­potriva Uniunii Sovietice, aceiaşi care după victoria sovietică de la Stalingrad au trecut pe diverse căi la ajutorarea naziştilor — urmăresc astăzi să deslănţue un nou război criminal împo­triva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Războiul provocat de imperialiştii americani în Coreea şi dorinţa lor de a-i extinde printr’o politică de provo­cări şi printr’un eventual atac împotriva Republicii Populare Chineze; acţiunea imperialiştilor americani pentru ratificarea tratatelor militariste dela Bonn şi Paris care să consfinţească refacerea maşinii de război germane, ca nucleu al unei ar­mate mercenare de agresiune; uneltirile imperialiştilor în Bal­cani pentru încheierea grabnică a alianţei agresive Belgrad- Atena-Ankara — toate acestea arată limpede încotro se în­dreaptă ochii hrăpăreţi ai fabricanţilor şi negustorilor de tu­nuri de peste Ocean, arată limpede că magnaţii marii finanţe americane, care conduc astăzi nemijlocit ţările imperialiste, se îndreaptă cu paşi repezi spre prăpastia în care s’a prăbuşit şi Hitler. Imperialiştii americani şi englezi nu se dau în lături de la niciun fel de mijloc oricât de criminal ar fi el pentru a-şi atinge mârşavele lor scopuri. Provocarea, acţiunea teroristă au devenit pentru ei politică de stat. Făţiş­ei organizează şi finanţează activităţi de spionaj şi sabotaj împotriva ţărilor frontului socialismului şi al păcii. Descoperirea în U.R.S.S. a grupului terorist de medici care erau în legătură cu organizaţia internaţională evreească burghezo-naţionalistă „Joint“, înfiinţată de serviciul de spionaj american, constitue o nouă dovadă a josniciei metodelor imperialiste. Aţâţătorii la un nou război mondial, imperialiştii americani şi englezi desconsideră lecţia de la Stalingrad. Ei ar vrea să uite că la Stalingrad Armata Sovietică a zdrobit cea mai per­fecţionată maşină de război pe care a putut ridica-o vreodată capitalismul. Poporul sovietic, popor care a dat eroii de la Stalingrad, nu se teme de ameninţările duşmanilor săi de moarte. „Uniunea Sovietică — a arătat G. M. Malencov, la Congre­sul al XIX-lea al P.C.U.S. — nu se teme de ameninţările aţâ­ţătorilor la război. Poporul nostru are experienţa luptei împo­triva agresorului, şi el nu trebue să se deprindă să-i bată. El i-a bătut pe agresori încă în războiul civil, când Statul So­vietic era tânăr şi relativ slab, i-a bătut în cel de al doilea război mondial, îi va bate şi pe viitor dacă vor îndrăzni, să atace Patria noastră“. Rechinii imperialişti care urzesc planuri de agresiune îm­potriva Uniunii Sovietice, trebue să-şi amintească de înfrân­gerea hoardelor naziste de la Stalingrad. Aţâţătorii la un nou război trebue să ştie că un al treilea război mondial deslănţuit de ei ar duce în mod inevitabil la prăbuşirea întregului sistem capitalist mondial. Astăzi forţa Statului Sovietic este mai mare ca oricând. In timp ce ţările capitaliste se îndreaptă cu paşi repezi spre ruină, în timp ce producţia industrială a acestor ţări bate pasul pe loc, Uniunea Sovietică înregistrează noi şi răsună­toare succese pe drumul dezvoltării economiei naţionale. In anul 1952, cel de al doilea an al celui de al cincilea plan cincinal sovietic, producţia industrială globală a crescut în comparaţie cu anul precedent cu 11 la sută. Bazându-se toc­mai pe forţa ei morală, politică şi economică, Uniunea Sovie­tică este pentru o politică consecventă de pace şi prietenie cu toate popoarele lumii. In recentul său interview acordat cores­pondentului ziarului „New York Times” tovarăşul Stalin con­firmă din nou că Statul Sovietic apără ferm cauza păcii, luptă hotărît împotriva războiului din Coreea şi este gata să cola­boreze cu ţările capitaliste inclusiv S.U.A. în numele men­ţinerii păcii în întreaga lume. Astăzi, Uniunea Sovietică nu mai este singurul stat a că­rui politică, internă şi externă, slujeşte consecvent cauza păcii. Alături de ea se află marea Chină, Republica Democrată Germană şi ţările de democraţie populară, noi „brigăzi de şoc” ale mişcării revoluţionare şi muncitoreşti mondiale, aşa cum le numeşte tovarăşul Stalin. Alături de celelalte ţări de democraţie populară şi ţara noas­tră participă la întărirea frontului păcii, democraţiei şi socialismului. Datorită victoriei de la Stalingrad, datorită eliberării ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică, poporul nostru şi-a putut lua soarta în propriile sale mâini,­­ pentru a-şi construi o viaţă liberă şi fericită. Cu atât mai puter­nică este ura poporului nostru împotriva imperialiştilor, de care a fost târît fără voia sa în criminalul război antisovietic, şi care azi ar vrea să înrobească din nou ţara noastră. Plin de recunoştinţă îşi îndreaptă poporul nostru gândul către eroii sovietici de la Stalingrad, către armatele sovietice elibera­toare. Alături de celelalte ţări de democraţie populară, ţara noastră contribuie din toate puterile la întărirea frontului păcii, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovietică şi stegarul luptei pentru pace în lume* marele Staling ... .................................­ Anul XI­­ Nr. 2593­­­6 pagini 20 bani Duminică 1 Februarie 1953 1 Alegerea Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. In şedinţa de Vineri după amiază cel de-al III-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R. a ales următorii membrii ai Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R.: Moraru Stelian, Chişinevschi Liuba, Mu­­jic Mihai, Abălaşei Eugenia, Acatrinei Vasile, Andrei Ioan, Ardelean Ana, Ardeleanu Constantin, Argeşeanu Ilie, Arion Dumitru, Banu Ileana, Barabaş Ale­xandru, Bârligea Elena, Belici Duşan, Be­­netatu Grigore, Berlogea Octavian, Bivoli­ Nicolae, Bodea Eleonora, Boboly Francisc, Borilă Ecaterina, Brezan Alexandru, Butaru Constantin, Chirtic Marcel, Chiţu Florea, Clătinici Ion, Codoban Grigore, Constanti­­nescu Andrei, Comănescu Gheorghe, Cotoară Ton, Covaci Francisc, Covaci Martin, Cră­ciun Nicolae, Cristea Ştefan, Crişan Viorica. Sâmbătă 31 ianuarie 1953 a avut loc la sediul Consiliului Central al Sindicatelor plenara de constituire a Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., ales de cel de al III-lea Congres al Sindicatelor. Plenara a ales în unanimitate următorul Prezidiu al Consiliului Central al Sindicate­lor : David Vasile, Dobre Constantin, Dobre Ion, Drăghicescu Paul, Eremia Ioana, Farkas Alexe, Filip Marin, Fieşeriu Cornelia, Geor­­gescu Vasile, Gherman Mtircea, Grecu Andrei, Haidu Iul­iu, Hodişan Gheorghe, Ip Fichiret, Istrate Nicolae, Ivanov Constantin, Karath Francisc, Kovács Iuliana, Lado Iuliana, Ledvina Magdalena, Leitghene Iosif, Lungu Ştefan, Mărăşescu Ion, Mesm­oş Ştefan, Mes­­teacănu Constantin, Mihai F. Marin, Mizdi­­geanu Elena, Moisin Dragomir, Moraru Ma­ria, Munteanu Mircea, Mutulescu Iulian, Ni­­chita Elena, Palocsay Rudolf, Petrescu Ma­ria, Platon Ştefan, Popa Nicolae, Popescu Nicolae, Preda Marin, Preoteasa Ion, Priad­­cenco Alexandru, Purdea Maria, Robu Maria, Radu Petre, Rădulescu Maria, Răşinaru Lu­­creţia, Resu Ion, Roman Gheorghe, Şandru Loghin, Scocodul Ion, Stan Jal­eta, Szabó Iosif, Szabó Iosif, Teodorescu Elena, Tipan 11. Francisc Covaci 12. Ludovic Totka 13. Vasile Acatrinei 14. Iosif Szabó 15. A­ihai F. Marin 16. Andrei Constantinescu 17. Vasile David­ ­ 18. Eleonora Bodea 19. Nicolae Popescu 20. Ion Clătinici 21. Constantin Dobre 22. Nicolae Istrate 23. Iulian Mutulescu Ca preşedinte al Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor a fost ales în unani­mitate tov. Stelian Moraru. Plenara a ales în unanimitate în Secre­taria, Totka Ludovic, Vasile Paula, Vârvă­­reanu Marin, Vernescu Alexandru, Vizitiu Eugen, Voicu Dumitru, Zasturea Geza. SUPLEANŢI AI CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR Adalbert Marcel, Băcanu Gheorghe, Cos­­tach­e Alexandrina, Dobai Emilia, Gavrilă Olga, Ioniţă C. Atena, Istrate Vasile, Manea Petre, Neagu Lucia, Pantea Gheorghe, Pro­­dan Gheorghe, Ţirea Gheorghe, Toader Per­­sida, Udrea Elena, Voineagu Nicolae. MEMBRII COMISIEI DE REVIZIE Balla Ladislau, Dincă Constanţa, Idiţoiu Gheorghe, Moisescu Viorica, Postu Dumitru, Ungureanu Elena, Virag Augustin. MEMBRII SUPLEANŢI AI CONSILIULUI DE REVIZIE Lăzăroiu Eugenia, Mărăşescu Constantin, Ştefan Constantin.­tariatul Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor pe tovarăşii : 1. Liuba Chişinevschi 2. Mihai Mujic 3. Ecaterina Borilă 4. Mircea Gherman 5. Constantin Butaru 6. Ion Dobre In încheierea şedinţei, tov. Stelian Moraru, preşedintele Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor, a subliniat sarcinile impor­tante și de mare răspundere care revin mem­brilor Consiliului Central al Sindicatelor în aplicarea hotărîrilor celui de al III-lea Con­gres al Sindicatelor, pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani, pentru construirea socialismului în patria noastră, pentru a­­părarea păcii. Prezidiul şi Secretariatul Prezidiului 1. Stelian Moraru 2. Liuba Chişinevschi 3. Mihai Mujic 4. Ecaterin­­ Borilă 5. Mircea Gherman 4 Constantin Butaru , Ion Dobre 8. Martin Covaci 9. Loghin Şandru 10. Maria Moraru Şedinţa ştiinţifică a Academiei R. P. R. în cadrul sărbătoririi centenarului lui Nicolae Bălcescu Academia R.P.R. a ţinut Vineri după amia­ză o şedinţă ştiinţifică în cadrul sărbăto­ririi centenarului marelui luptător revoluţio­nar al poporului nostru, Nicolae Bălcescu. Au fost de faţă acad. prof. dr. C. I. Par­tion, preşedinte de onoare al Academiei R.P.R., academicieni şi membri corespondenţi ai Academiei R.P.R. şi numeroşi alţi oameni ai ştiinţei şi culturii. Şedinţa a fost prezidată de acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R. Cele şase comunicări ştiinţifice făcute în şedinţă au prezentat pe larg marea perso­nalitate a lui Nicolae Bălcescu ca luptător democrat pentru dezrobirea poporului, ca istoric şi ca literat. Acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, în co­municarea intitulată „Ideile democrat-revo­­luţionare ale lui N. Bălcescu“, a subliniat patriotismul înflăcărat al lui Bălcescu, iubi­rea sa fierbinte pentru poporul obidit, ura sa înverşunată împotriva boierimii reacţio­nare. Bălcescu a luptat dârz pentru desfiin­ţarea iobăgiei, considerând aceasta ca pro­blema fundamentală a întregii dezvoltări so­­cial-economice a ţării româneşti. Conf. V. Maciu a dezvoltat apoi comuni­carea prof. V. Raţă, conf. V. Manciu şi asist. univ. N. Huscaru intitulată „N. Bălcescu ca istoric“. Vorbitorul a arătat că în lupta îm­potriva istoriografiei idealiste şi obiectiviste burgheze, în acţiunea pentru dezvoltarea unei adevărate ştiinţe istorice puse în serviciul poporului, cercetătorii din ţara noastră gă­sesc un sprijin de seamă în opera istoricului N. Bălcescu. N. Bălcescu a desfăşurat în mai puţin de zece ani o bogată activitate ca istoric. Opera sa „Istoria Românilor sub Mihai Vodă Viteazul" este una dintre cele mai va­loroase lucrări de istorie ce s-au scris în limba română. Prof. C. Ionescu-Gu­lian,­­ dezvoltând co­municarea : „Concepţia filozofică, social-po­­litică a lui N. Bălcescu“, a subliniat că dea­­bia astăzi, în condiţiile regimului de demo­craţie populară, putem trece la valorificarea gândirii progresiste a lui Bălcescu, care a împletit lupta dârză pentru drepturile mas­selor largi cu dezvoltarea unor idei înaintate. Gândirea lui înaintată cuprinde teze mate­rialiste preţioase, despre rolul masselor în­­istorie, despre importanţa fenomenelor eco­nomice. Prof. T. Bugnariu, în comunicarea intitu­lată „Nicolae Bălcescu şi problema naţio­nală“, a arătat că, întocmai ca şi în cele­lalte probleme social-politice care l-au fră­mântat şi pentru care a luptat, Bălcescu a ajuns şi în problema naţională la o concep­ţie înaintată, opusă concepţiei mistice şi şo­vine despre naţiune şi mişcare naţională a burgheziei liberale. Atitudinea lui Bălcescu în problema naţio­nală este o tradiţie preţioasă pentru cimen­tarea frăţiei între popoare şi o puternică, armă în lupta împotriva şovinismului şi a cosmopolitismului. In comunicarea intitulată „Concepţia lui N. Bălcescu despre rolul masselor populare în istorie“, prof. D. Prodan şi prof. L. Banyai au subliniat că pentru Bălcescu istoria era istoria masselor populare, istoria poporului și nicidecum istoria domnitorilor, a conducătorilor. Bălcescu vede că socie­tatea se împarte în clase, unele exploata­toare, altele, exploatate, în veșnică luptă unele cu altele. Pentru el procesul de dez­voltare istorică­­ e un proces revoluţionar.­­ Dezvoltând comunicarea „Contribuţia lui N. Bălcescu la dezvoltarea limbii şi litera­turii române“­­de prof. J. Livescu şi prof. N. Popa, prof. J. Livescu a arătat că opera literară a lui Bălcescu reprezintă o bogată contribuţie la dezvoltarea tradiţiilor cultu­rale şi revoluţionare româneşti. Folosirea con­tinuă de expresii simple şi puternice, cu as­pect popular, îmbogăţite cu zicaile şi prover­be, o regăsim continuu în activitatea lite­rară a lui Bălcescu. Rostind cuvântul de închidere a şedinţei, acad. prof. Traian Săvulescu a arătat că bogata moştenire transmisă de Bălcescu este o comoară dragă poporului muncitor din ţara noastră. Preşedintele Academiei R.P.R. a relevat amploarea sărbătoririi centenarului lui N. Bălcescu, care a fost comemorat nu numai în ţara noastră, ci şi peste hotare la Mos­cova şi la Budapesta, dovedind că marele patriot român este o figură strălucitoare, cu­noscută şi iubită şi de alte popoare. Poporul muncitor român — a arătat vorbi­torul în încheiere — nu numai că a împlinit visul marelui luptător revoluţionar, dar pă­şeşte acum pe drumul luminos al unei vieţi noi şi fericite, pe drumul construirii unei patrii socialiste. (Agerpres). Pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani Printre laminatorii reşiţeni REŞIŢA (de la corespondentul nostru). — Uriaşa hală a secţiei laminoare de la Combi­natul „Sovrommetal“-Reşiţa. Blocurile mari de oţel mânuite cu precizie de laminatori spre valţuri, se transformau cu iuţeală în bare de diferite dimensiuni. Până la începe­rea schimbului mai era o jumătate de oră dar maistrul laminator Ilie Păran se şi gă­sea în hală. Rând pe rând au sosit apoi şi ceilalţi muncitori. Iată-l pe Petru Păcuraru, care îşi depăşeşte în medie norma cu 80 la sută, pe Gheorghe Roşu, şef de echipă la cuptor, pe macaragiul Anton Opaterni şi ti­nerii laminatori Mihai Mesaroş şi Ion Spersk, proaspeţi absolvenţi ai şcolii profe­sionale. Când toţi şi-au luat posturile în pri­mire, lucrul a început. Unul după altul blocurile incandescente de oţel treceau prin vâltul laminorului. Aproape de sfârşitul celor opt ore de muncă un muncitor s’a oprit în faţa dia­gramei. Tânărul laminator Ioan Erdei privea cu atenţie graficul. Faţa lui s’a luminat la vederea rezultatelor obţinute. Indreptându-se către maistrul Ilie Păran i-a spus zâmbind: „Azi iar am dat peste plan 40 de blocuri laminate, tovarăşe maistru“. Muncitorii de la linia, fină mijlocie şi-au îndeplinit planul pe luna Ianuarie încă din ziua de 29 Ianuarie, dând peste plan în con­tul lunii Februarie 160 tone laminate. La fel şi laminatorii de la linia de tablă au dat peste plan până la 30 Ianuarie 57 tone la­minate. Rezultate însemnate au obţinut şi muncitorii dela linia reversibilă. In noaptea de 28-29 Ianuarie de pildă, la această linie planul a fost depăşit cu­ 59 la sută, depă­şire care nu s’a obţinut în nicio zi a anului trecut. In aceste zile laminatorii reşiţeni dau bă­tălia pentru a îndeplini înainte de termen şi sarcinile de plan ce le revin pe luna Fe­bruarie. ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noastră).­­ Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii de la uzinele „Sovromtractor“ desfă­şoară larg întrecerea socialistă pentru r­ea­­lizarea şi depăşirea sarcinilor ce le revin pe anul­ 1953. Pentru a nu pierde timpul la predarea schimbului, muncitorii de la forja nouă au început să aplice metoda Antonina­ HUNEDOARA (de la corespondentul nos­tru).­­ De curând, în sectorul laminoare al Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“ a luat fiinţă un colectiv de specia­lişti format din stahanovişti, maiştri şi ingi­neri. In planul de muncă al acestui colectiv au fost trecute o seamă de obiective concrete în scopul măririi producţiei şi productivităţii muncii. Colectivul va sprijini conducerea sec­torului pentru revizuirea şi punerea in ordine a capacelor, şi grătarelor, de la partea supe­­ ­ractoare peste plan Jandarova. Ca urmare echipele conduse de Teodor Dănilă, Alexandru Gh. Chiş şi Ilie Constantin au reuşit să obţină o depăşire de normă între 70—130 la sută. In întrece­rea pe profesii, rezultate deosebite au obţinut membrii brigăzii stahanoviste „8 Mai“ con­dusă de stahanovistul Simion Fulea. Astfel, un număr însemnat de strungari, printre care m­oară a cuptoarelor în vederea încălzirii şi repartizării uniforme a lingourilor. Pentru a sprijini lupta muncitorilor pentru îndeplinirea la timp a angajamentelor luate, colectivul de specialişti va acorda o atenţie deosebită ex­tinderii metodei sovietice Morozov, de pregă­tire a ansamblelor de rezerve din timp, ast­fel ca aceasta să devină o metodă de muncă obişnuită. Aplicarea de către toţi laminatorii a meto­dei Turtanov, de urmărire a producţiei după Nicolae Munteanu şi Ion Constantinescu, şi-au realizat planul lunar în primele 10 zile ale lunii Ianuarie. In urma acestor realizări, colectivul uzi­nelor „Sovromtractor“ dă, începând cu data de 4 Februarie, tractoare în contul zilei de 4 Februarie. Hunedoara grafic şi lingouri laminate, constitue dease­­meni unul din obiectivele de seamă­­înscrise în planul de muncă al colectivului. Membrii colectivului au primit sarcina de a face pro­puneri pentru îmbunătăţirea muncii brigăzii de inovatori şi raţionalizatori, respectarea graficului de producţie, aprovizionarea la timp a sectorului cu lingouri, precum şi alte propuneri care să ducă la continua creştere a producţiei, la descoperirea şi folosirea re­zervelor interne. Colectivul de specialişti de la azi: In numărul de — Despre lucrarea tovarăşului Gh. Gheor­­ghiu-Dej „întărirea continuă a regimului democrat-popular în Republica Populară Română“ (pag. 2-3) — GH. TRESTIAN : Toată atenţia recepţio­nată şi păstrării produselor colectate • (pag. 2) — S. SVADRON : Din activitatea Asigurări­lor de Stat — ADAS (pag. 2) — GEORGE VRACA : Cu conştiinţa că slu­jesc patria şi arta (pag. 3) — ION STANCIU : Drumul gospodăriei nos­­stre colective (pag. 3) — Prof. B. CUCARCHIN şi A. MAJEVICI: Cosmogonia burgheză în slujba papalităţii şi a dolarului (pag. 4) — Stalingrad — legendarul oraş-erou (pag. 5) — Sesiunea plenară a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. (pag. 6) O genială călăuză în lupta pentru construirea socialismului Apariţia genialei lucrări a tovarăşului Stalin „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.“ a însemnat pentru întreaga lume un eveniment istoric de o imensă însemnătate. Prin această operă, care constitue o uriaşă contribuţie la îm­bogăţirea tezaurului marxism-leninismului, tovarăşul Stalin arată oamenilor sovietici calea spre victoria deplină a comu­nismului, însufleţeşte oamenii muncii din ţările de democra­ţie populară în lupta pentru construirea socialismului, cheamă întreaga omenire muncitoare la lupta pentru pace, democraţie şi socialism împotriva imperialismului condamnat în mod inevitabil la pieire. De aceea azi, la împlinirea unui an de când tovarăşul Stalin a scris „Observaţii cu privire la problemele economice legate de discuţia din Noembrie 1951”, — prima din lucrările cuprinse îrn opera „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S“, gândul oamenilor muncii din lumea întreagă se îndreaptă plin de recunoştinţă şi dragoste spre marele corifeu al ştiinţei mon­diale, spre marele clasic al marxism-leninismului, care lumi­nează drumul omenirii spre un viitor însorit. Ridicând pe noi culmi marxism-leninismul, pe baza genera­lizării experienţei, construcţiei socialismului în U.R.S.S. şi a mişcării revoluţionare mondiale, tovarăşul Stalin a elaborat în „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.” un­­ minunat îndrumar, de o uriaşă bogăţie teoretică şi însemnă­­­­tate practică, în problemele esenţiale ale construcţiei so­cialismului şi comunismului,­în problemele capitalismului con­temporan şi ale dezvoltării situaţiei internaţionale. Analizând pentru prima oară în literatura marxist-leninistă caracterul şi acţiunea legilor economice în socialism — legi obiective ce oglindesc procesele dezvoltării economice, procese independente de voinţa oamenilor, — tovarăşul Stalin ne în­vaţă că oamenii „...pot să descopere aceste legi, să le cunoască şi, sprijinindu-se pe ele, să le folosească în interesul societăţii...“ Combătând pe acei care socotesc că oamenii pot anula legile existente ale economiei politice şi ridicându-se împotriva ace­lora care, ar încerca să facă din legile economice fetişuri şi să devină astfel sclavii lor, tovarăşul Stalin ne arată, prin această genială lucrare, ce importanţă are pentru fiecare comunist cunoaşterea şi însuşirea marxism-leninismului, ştiinţa legilor de dezvoltare a naturii şi societăţii, ştiinţa revoluţiei maselor asuprite şi exploatate, ştiinţa victoriei socialismului in toate ţările, ştiinţa construirii societăţii comuniste. Această învăţătură constitue o invincibilă armă ideologică în mâna clasei muncitoare, însufleţeşte lupta şi munca creatoare, întă­reşte încrederea clasei muncitoare în victoria socialismului. Descoperirea legii economice fundamentale a socialismului şi a legii economice fundamentale a capitalismului contemporan, legi care explică linia dezvoltării economice paşnice a la­gărului socialist şi cauzele politicii de jaf şi agresiune a sta­telor imperialiste, ne ajută să înţelegem cele două căi de dezvoltare în situaţia economică mondială, linia avântului neîntrerupt al economiei Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară şi linia economiei capitaliste care se sbate în ghiarele crizei generale a capitalismului. Cunoaşterea acestor legi — care exprimă imensa forţă şi superioritate a sistemului socialist — înarmează milioane de asupriţi din lumea capitalistă şi din colonii împotriva odiosului sistem capitalist, sporeşte încrederea celor ce muncesc în ţările păcii şi socialismului, în viitorul luminos pe care şi-l făuresc. Dezvoltarea creatoare a învăţăturii marxist-leniniste despre imperialism, analizarea problemei destrămării pieţii mondiale unice atotcuprinzătoare, şi a adâncirii crizei sistemului capi­talist, analizarea problemei inevitabilităţii războaielor între ţă­rile capitaliste, a caracterului şi perspectivelor mişcării pentru pace din zilele noastre, dau popoarelor aflate încă sub jugul capitalist o călăuză în lupta pentru eliberare, însufleţesc po­poarele în lupta pentru apărarea păcii. Geniala contribuţie adusă de tovarăşul Stalin teoriei comu­nismului ştiinţific prin elaborarea tezei cu privire la princi­palele condiţii­ prealabile în vederea trecerii spre comunism, îmbărbătează milioanele de oameni sovietici în lupta pentru făurirea comunismului, înflăcărează lupta oamenilor muncii din toată lumea, arătându-le ţinta şi calea de unică măreţie, care-i duce spre realizarea visului de aur al omenirii, însemnătatea istorică mondială a lucrării tovarăşului Stalin, care ridică pe cele mai înalte trepte ştiinţa marxist-leninistă, este pe deplin confirmată şi de faptul că la scurt timp după apariţie, ea a devenit carte de căpătâi pentru milioane de oa­meni. De la un capăt la altul al pământului, această lucrare este studiată cu un nemărginit interes. • Comoară de nepreţuit, învăţăturile cuprinse în „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.’’ sunt expresia dragos­tei neţărmurite a tovarăşului Stalin pentru mişcarea interna­ţională revoluţionară, sunt expresia grijii părinteşti a tovară­şului Stalin pentru ridicarea nivelului teoretic al comuniştilor din toate ţările, învăţătura tovarăşului Stalin luminează în­tregii omeniri căile de dezvoltare ale civilizaţiei mondiale. In etapa actuală a istoriei, sunt de neconceput lupta şi munca de construire a unei lumi noi, fără o profundă însuşire a tot ceea ce tovarăşul Stalin a adus nou în ştiinţa marxist-leninistă privitor la legile şi căile de dezvoltare ale societăţii. Pentru poporul nostru lucrarea tovarăşului Stalin „Proble­mele economice ale socialismului în U.R.S.S.’’ constitue un ajutor uriaş în opera de făurire a socialismului. Studierea genialei opere staliniste ne ajută zi de zi să rezolvăm cu suc­ces problemele cele mai importante ale construcţiei socialismu­lui, ne ajută să evităm greşelile, să zdrobim manifestările potrivnice învăţăturii marxist-leniniste. De aceea lucrarea tovarăşului Stalin trebue să fie farul că­lăuzitor al tuturor activiştilor de partid şi de stat, care înţeleg mereu mai adânc necesitatea imperioasă a îmbinării activităţii lor practice cu teoria. Interesul excepţional cu care poporul nostru muncitor a primit lucrarea tovarăşului Stalin se oglin­deşte larg în tipărirea ei în peste 200.000 exemplare, în dra­gostea cu care ea­ este studiată de zeci şi sute de mii de oameni, în cadrul învăţământului de partid, în universităţi, etc. Pentru poporul nostru şi pentru toate popoarele ţărilor de democraţie populară, lucrarea tovarăşului Stalin reprezintă un izvor uriaş de inepuizabile forţe în lupta pentru făurirea so­cialismului. „Pentru partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară, — arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — este cu neputinţă să abordeze şi să rezolve în mod just vreo problemă a construirii economiei socialiste fără o adâncă studiere a genialelor idei şi teze noi cu care a îmbogăţit tovarăşul Stalin economia politică marxist-leninistă prin lucrarea sa: „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.“. Să nu ne precupeţim eforturile pentru a ne însuşi, în toată profunzimea, comoara de învăţătură cuprinsă în geniala lucrare a tovarăşului Stalin! Să studiem temeinic şi profund această genială lucrare, armă de nepreţuit în munca şi lupta pentru construirea so­cialismului în țara noastră­­.

Next