România Liberă, martie 1953 (Anul 11, nr. 2617-2644)
1953-03-01 / nr. 2617
Pag. 2-0 Sesiunea sfatului popular al regiunii Stalin Una din problemele importante desbătute la cea de a X VII-a sesiune a sfatului popular al regiunii Stalin — unde deputaţii au dus o serie de discuţii interesante — a fost aceea a desfăşurării acţiunii de autoimpunere pe anul 1952 şi pregătirea acţiunii autoimpunerii pa, anul •• 1953. • • Raportul prezentat de deputatul Ion Oros, secretarul comitetului executiv al sfătuim popular regional, a scos în evidenţă o serie de--realizări obţinute îrn urma adunărilor populare din anul trecut, prin mobilizarea ţărănimii muncitoare la acţiunea de înflorire a satelor, prin valorificarea resurselor locale. Astfel, în regiunea Stalin au fost construite prin autoimpunere 26 de noi cămine culturale, 28 de şcoli, trei dispensare şi băi populare, douăinternate şi s’au electrificat cinci sate1, alte numeroase lucrări sunt în curs de executare. Din raport a reieşit că acele sfaturi populare care s’au ocupat temeinic de organizarea autoimpunerii în cursul anului trecut au obţinut o serie derezultate pozitive. In comuna Ormeniş, raionul Rupea, imediat după ţinerea adunării populare, comitetul executiv comunal a început încasarea sumelor, antrenând în această acţiune toţi deputaţii comisiunilor permanente şi comitetele de cetăţeni. In alte comune din regiune, ca Daneş, Ungra şi altele, încasându-se sumele, cetăţenii au realizat în scurt timp lucrările propuse în adunările populare, executând şi o serie de lucrări suplimentare cum ar fi pavaje de străzi, construcţii decabine cinematografice, mărirea reţelei electrice, etc. In acţiunea autoimpunerii în anul 1952 au existat însă şi numeroase lipsuri. Asupra acestora raportul s’a oprit mai puţin. Nu s’a arătat în raport că în regiunea Stalin există posibilităţi de a se înfăptui toate lucrările. Faptul că ele nu sunt realizate se datoreşte comitetului executiv regional, în frunte cu tov.^ Vasile Lixandru, ’ preşedintele, care netrasând ca sarcină permanentă unui membru din comitet de a se interesa de această problemă, a făcut ca acţiunea autoimpunerii să decurgă la întâmplare. Aceasta a făcut ca încasările să nu atingă la data de 24 Februarie 1953 decât un procent de 62 la sută, iar din sumele încasate să nu fie folosite decât jumătate. Comitetele executive raionale n’au fost controlate asupra felului cum se preocupă de încasarea^ sumelor şi vinovaţii de rămânerea în urmă n’au fost traşi la răspundere. In unele raioane acţiunea s’a desfăşurat de’a început într’un mod birocratic, în raionul Sibiu, bunăoară, au fost impuse la autoim Problema autoimpunerii şi a pregătirii însămânţărilor de primăvară în discuţia deputaţilor punere un număr de350 de familii inexistente, iar în raionul Mediaş din cele 31 comune numai în14 au fost alese comitete de cetăţeni. Deasemeni, tehnicienii trimişi pe teren nu au ţinut seama la întocmirea proiectelor şi devizelor de realităţile de pe teren, din care cauză unele comitete executive comunale au cerut, pentru terminarea lucrărilor sume din fondul, centralizat.. . In ceea ce priveşte mersul lucrărilor începute, comitetele executive raionale şi comunale, antrenate în diferite campanii, au neglijat cu totul aceasta,sarcină neantrenând comisiunile permanente şi masele largi la folosirea şi descoperirea resurselor locale existente. De aceea, lucrările celor 30 de cămine culturale începute, a celor 24 de grajduri şi a altor numeroase lucrări, decurg într’un ritm netăgăduit de încet. Luând cuvântul la discuţii, deputatul C. Borcea a arătat, dând ca exemplu raionul Agnita, că unele comitete executive raionale nu numai că nu sprijină acţiunea autoimpunerii, dar nu cunosc nici realizările înfăptuite pe teren, lăsând acţiunea să decurgă de la sine. In scopul remedierii situaţiei, deputaţii şi invitaţii Ana Micu, Gheorghe Stupu, Ion Goga, Maria Bianu şi alţii au criticat cu asprime lipsurile şi au făcut propuneri preţioase. Aşa de pildă, deputata Ana Micu a criticat cu tărie superficialitatea cu care au fost organizate adunările populare în cele patru sate ale comunei Sălişte, raionul Sibiu, arătând că, aceste, adunări au avut loc toate într’o singură zi, fără ca comitetul executv comunal să asigure mobilizarea ţărănimii muncitoare. Tov. Gheorghe Stupu a subliniat necesitatea luării unor măsuri temeinice care să asigure buna reuşită a adunărilor populare care vor începe curând. In această privinţă el a dat ca exemplu comuna Apata din raionul Stalin, unde datorită îndrumărilor date de comitetul executiv raional, comitetul executiv al comunei a folosit din plin sprijinul deputaţilor, reuşind să organizeze o adunare populară care poate constitui un model. ^Ţinând seama de criticile şi propunerile făcute în sesiune, sfatul popular regional, întrunit în cea de a VlI-a sesiune, a adoptat o hotărîre care deși constă numai din două articole (luarea unor măsuri de către comitetele executive regional, raionale și comunale pentru aplicarea metodelor folosite de sfatul popular Apaţa şi încasarea până la 6 Martie 1953 a tuturor restanţelor din anul 1952) pune în faţa comitetelor executive o serie de sarcini de a căror rezolvare depinde ducerea la bun sfârşit a acţiunii, autoimpunerii în regiunea Stalin. Trecându-se la punctul următor din ordinea de zi, a fost analizată situaţia pregătirilor în vederea însămânţărilor de primăvară. Din darea de seamă făcută de tovarăşul Iosif Pop, şeful secţiunii agricole regionale, a reieşit că în regiunea Stalin aceste pregătiri nu decurg într’un ritm mulţumitor. La data de 24 Februarie nu erau înmânate nici planurile de cultură pe gospodării. In raionul Făgăraş au fost înmânate producătorilor numai 0,1 la sută din planurile de cultură. La fel de slab se prezintă problema contractărilor cu S.M.T. sarcină care nu este realizată decât în proporţie de 64 la sută. La discuţiile care au urmat, deputaţii au subliniat faptul că comitetele executive raionale nu au urmărit felul în care se face prelucrarea Hotărîrii guvernului şi partidului cu privire la intensificarea pregătirii şi executării la timp şi în bune condiţiuni a campaniei agricole din,primăvara anului 1953, din care cauză în unele locuri, cum ar fi comuna Drăguş, raionul Făgăraş. Hotărârea nu este cunoscută. Din desfăşurarea lucrărilor celei de a VII-a sesiuni a reeşit în evidenţă faptul că, deşi situaţia pregătirilor în vederea campaniei agricole de primăvară a mai fost analizată recent într’o şedinţă cu tehnicienii dela raioane, totuşi nu s’a făcut o cotitură în sensul unei îmbunătăţiri serioase a situaţiei pe teren. Acest lucru se datoreşte comitetului executiv regional şi secţiunii sale agricole, care tolerează lipsurile, netrăgând la răspundere vinovaţii, mulţumindu-se a le face doar critici în şedinţă. Comitetul executiv regional trebue să privească cu mai multă răspundere sarcinile care revin în pregătirea campaniei însămânţănlor de primăvară, depunând toate eforturile pentru a traduce în fapt hotărârile luate. In cadrul celei de a Vil-a sesiuni, sfatul popular regional Slatin a desfătuit în conturii,are problema îndeplinirii bugetului local pe anul 1952 și a aprobat bugetul local pe anul 1953. E C. BUDA corespondent al ,,României libere“ în regiunea Stalin Lucrări prin autoimpunere în raionul Cluj Tot mai numeroase sunt construcţiile care se ridică prin autoimpunere în raionul Cluj. In şcoli luminoase şi încăpătoare, copiii ţăranilor muncitori învaţă în condiţii igienice; in cămine culturale noi, tinerii dau spectacole , tot mai multe becuri electrice se aprind în comunele şi satele raionului, înlocuind lumina lămpilor cu gaz. Din banii strânşi prin autoimpunere s’au ridicat în comunele raionului, printre alte construcţii, 42 de şcoli elementare, 49 de poduri şi podeţe, s’au înălţat 10 cămine culturale, trei dispensare, care deservesc în bune condiţiuni populaţia comunelor, au fost date în folosinţa populaţiei nouă fântâni, iar pentru copiii ţăranilor muncitori s’au construit două internate. Tot în cursul anului 1952 au fost electrificate comunele Ghilău, Baciu şi satul Gârbău din comuna Turea. In cursul acestui an se vor termina multe construcţii prin autoimpunere începute din anul trecut şi se vor înălţa altele noi. Printre lucrările care se vor termina anul acesta sunt şapte şcoli elementare, 13 cămine culturale, trei poduri, trei dispensare şi două fântâni. Se vor termina de asemenea lucrările de electrificare a două comune. Anul acesta va începe construirea a încă 14 cămine culturale şi a trei internate. Comunele fruntaşe în încasări şi în executarea lucrărilor prin autoimpunere sunt Aşchileu, Dăngău, Cojocna şi Sânraiu Almașului. ROMÂNIA LIBERĂ împotriva îndrumării formale şi birocratice a gospodăriilor colective Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R şi a Consiliului de Miniştri din 1 Martie 1951, precizează că „sfaturile populare regionale şi raionale şi organele agricole locale sunt obligate să sprijine gospodăriile colective din primul moment al existenţei lor, pentru ca ele să se întărească organizatoric şi economic... să devină gospodării complexe şi rentabile, să-şi îndeplinească în mod conştiincios obligaţiunile lor faţă de Stat, să fie exemplu ţărănimii muncitoare, convingând-o prin fapte de superioritatea gospodăriei mari socialiste, faţă de gospodăria mică Individuală“. Hotărîrea trasează deasemeni o serie de sarcini concrete comitetelor executive ale sfaturilor populare în vederea întăririi şi dezvoltării multilaterale a gospodăriilor colective. Nesocotind sarcinile trasate de această Hotărîre, comitetul executiv al sfatului popular raional Tg. Ocna dim regiunea Bacău, a neglijat munca pentru consolidarea gospodăriilor colective. In ciuda bunei păreri pe care membrii comitetului executiv o au în legătură cu „planificarea“ muncii, de îndrumare a gospodăriilor colective, întreaga lor „planificare“ și îndrumare nu este decât o formă birocratică menită să acopere o seamă întreagă de greșeli. Deplasările pe teren se fac la voia întâmplării, fără nicio socoteală, iar atunci când se fac, au caracterul unei vizite de informare. Nedeplasându-se pe teren, nestudiind serios munca în gospodăriile colective, mulţumindu-se cu rapoarte şi cifre pe care le pot cunoaşte din birou, izolaţi de problemele de muncă şi viaţă ale colectiviştilor, membrii comitetului executiv nu cunosc activitatea acestora, nu cunosc lipsurile şi greutăţile lor,pentru a le putea îndrepta Dealtfel, de mai bine de unn ani de zile membrii comitetului executiv nici n’au mai discutat în şedinţele lor problema consolidării şi desvoltării acestor unităţi socialiste. Pe de altă parte, membrii comitetului executiv, şi în primul rând Iov. Constantin Cojocea, preşedintele, nu se interesează de felul cum secţiunile, şi mai ales secţiunea agricolă raională, îşi îndeplinesc sarcinile pe cari le au în îndrumarea şi sprijinirea gospodăriilor colective.. Controlul asupra muncii secţiunii agricole nu este făcut nici pe teren şi nici la raion, pentru a se vedea cum şi-a organizat şi cum îşi duce munca secţiunea agricolă,este semnificativ faptul că secţiunea agricolă nu a fost pusă nici până la începutul lunii Februarie, adică timp de aproape doi ani, să dea un raportîn faţa comitetului executiv asupra muncii sale în sprijinirea gospodăriilor colective iar preşedintele nu participă cu lunile la şedinţele acestei secţiuni. Datorită lipsei de preocupare a comitetului executiv raional, datorită superficialităţii cu care îşi duce munca pe această linie, în activitatea gospodăriilor colective există o seamă de lipsuri grave. In gospodăriile colective din raionul Tg. Ocna mai sunt cazuri grave de încălcare, a statutului, există ..serioase lipsuri în ceea ce priveşte organizarea şi planificarea muncii, în mobilizarea colectiviştilor la activitatea obştească, îndrumarea formală şi birocratică practicată de comitetul executiv raional Tg. Ocna, se oglindeşte cu deosebită limpezime în situaţia gospodăriei colective din comuna Borzeşti. Această gospodărie a luat fiinţă în toamna anului trecut, 41 de familii şi-au unit petecele de pământ şi au pornit la treabă. Cu ajutorul, tractoriştilor de la S.M.T. Bacău, şi al tehnicienilor comitetului executiv raional au făcut arăturile şi însămânţărilecerealelor de toamnă. De atunci însă, din toamna trecută, gospodăria colectivă din comuna Borzeşti a fost complect neglijată. Tovarăşii de la raion şi îndeosebi îndrumătorul organizator şi îndrumătorul , contabil au mers foarte, rar pe la gospodăria colectivă din Borzeşti, şi chiar atunci când au mers n’au făcut nimic. Deaceea, la gospodăria colectivă din Borzeşti nu exista nici până la începutul lunii Februarie o evidenţă. Chiar şi zilele-muncă făcute de colectivişti în toamna trecută la însămânţări nu sunt trecute în fişele de evidenţă a zilelor-muncă, în carnetele colectiviştilor. Nefiind ajutat şi îndrumat de comitetul executiv raional, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Borzeşti nu a reuşit încă să rezolve problema adăpostului pentru vite, să facă pregătirile pentru campania agricolă de primăvară. De aceea, la gospodăria. colectivă din Borzeşti nu sunt încă asigurate furajele pentru vite, nu sunt pregătite seminţele pentru însămânţările de primăvară, iar uneltele încă nu au fost reparate. Un exemplu care dovedeşte birocratismul de care dă dovadă, în munca sa, comitetul executiv raional Tg. Ocna este acela al felului cum s’a ocupat de construirea grajdului pentru adăpostirea vitelor gospodăriei Dela jumătatea lunii Decembrie, preşedintele gospodăriei a cerut să vină un tehnician dela raion să facă proiectul construcţiei grajdului şi devizul. Nici până în prezent însă nu s’a prezentat un asemenea inginer. Şi iată că din cauză că un inginer nu-şi poate găsi timpul necesar pentru a veni la gospodărie să facă proiectul construcţiei grajdului, această lucrare n’a mai putut fi începută nici până acum. Un aspect mai grav al birocratismului cuibărit în munca comitetului executiv raional Tg. Ocna este încălcarea grosolană a principiului democraţiei interne a gospodăriei colective. Acest lucru se vede din felul cum a fost întocmit planul anual de producţie la gospodăria colectivă. După ce a „întocmit“ planul de producţie la raion, inginerul Tomescu, încălcând în mod grosolan principiul democraţiei interne, l-a prezentat peste capul consiliului de conducere a adunării generale. Birocratic întocmit, planul de producţie este incomplect, el neputând constitui baza activităţii pe un an de zile a gospodăriei colective. Este clar că în activitatea comitetului executiv raional Tg. Ocna, pe linia sprijinirii gospodăriilor colective, se manifestă din plin şi lipsa de răspundere şi birocratismul. Şi vina porneşte în primul rând dela preşedintele comitetului executiv raional care n’a controlat cum se duce munca de sprijinire a gospodăriilor colective din raion. Dacă preşedintele comitetului executiv s’ar fi interesat cu mai multă răspundere de munca gospodăriilor colective, el ar fi descoperit greutăţile acestora, ar fi descoperit metodele străine de linia partidului folosite de către tehnicienii secţiunii agricole. Dacă,el s’ar fi interesat îndeaproape ,şi temeinic de munca gospodăriilor colective, ar fi contribuit la lichidarea lipsurilor, la consolidarea și desvoltarea gospodăriilor. Comitetul executiv al sfatului popular raional Tg. Ocna şi în primul rând preşedintele său au datoria să, se ocupe cu toată grija de întărirea organizatorico-economică a gospodăriilor colective. Hotărîrea din 18 Septembrie 1951 a C.C. al P.M.R. subliniază că aceasta este în momentul de faţă sarcina principală în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii Pentru a putea ajuta efectiv la întărirea gospodăriilor colective, comitetul executiv raional Tg. Ocna trebue — pe baza Hotărîrii din 1 Martie 1951 şi a Hotărîrii din 18 Septembrie — să întocmească un plan de sprijinire a gospodăriilor colective. In acest plan să se prevadă precis sarcinile membrilor comitetului executiv, sarcinile secţiunilor sale, îndeplinirea lui trebue controlată cu rigurozitate. Şi chezăşia acestui control în muncă este cunoaşterea problemelor fiecărei gospodării colective nu din birou, ci pe baza faptelor controlate pe teren a celor discutate cu oamenii, cu colectiviştii, asupra muncii lor practice, de zi cu zi. Punând capăt acestor lipsuri din munca sa, comitetul executiv al sfatului popular raional Tg. Ocna trebue să ajute gospodăriile colective să devină gospodării bogate, care să asigure membrilor lor o vrajă tot mai Îndestulată. V. PAUNESCU Filmul „Danca“ „Danca“ este povestea emoţionantă a unei fete simple dintr-un sat bulgar, care în anii agresiunii fasciste vine la oraş, la fabrică unde cu ajutorul comuniştilor se ridică la un înalt nivel de conştiinţă, ajungând după eliberarea ţării una din eroinele muncii paşnice din Bulgaria.Danca este personagiul central al filmului cu acelaş nume — ultimul prezentat de studioul de filme artistice bulgar — un film de înaltă valoare artistică şi educativă. In acest film viaţa eroinei se împleteşte organic cu cea a tovarăşelor ei de muncă, cu destinele comuniştilor bulgari, ca mătuşa Ana şi tânărul maistru Ivan, luptători care lovesc cu pricepere, dârz, spatele frontului fascist şi orientează revolta spontană a muncitorilor spre mişcarea revoluţionară. Din rândurile acestor muncitori ei cresc noi luptători revoluţionari. Ivan îi dă Dancăi să citească romanul „Mama“, carte care va contribui la educarea revoluţionară a acesteia din temniţa fabricii, mătuşa Ana le arăta tinerelor minunatele perspective ale viitorului socialist; în temniţă, Danca şi tovarăşele ei de suferinţă învaţă .Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Danca se transformă treptat într-un luptător activ şi conştient. Filmul arată cu măestrie cum tocmai această cale, calea luptei pentru fericirea întregului popor, a descătuşat întreaga energie a tinerei fete şi a făcut-o cu adevărat fericită. Cu mult realism a fost relevată viaţa de mizerie din fabrica Arsenovilor, cu nesfârşitele corvezi istovitoare, cu cele 12 ore de muncă neîntreruptă. Spectatorii aşteaptă şi urmăresc cu bucurie scenele luminoase în care se vede cum puterea populară a făcut ca vecinie ateliere întunecate şi înăbuşitoare să facă loc unor ateliere spaţioase, luminoase, în care Danca, eroină a muncii paşnice, are fericirea de a vedea împlinite visele ei şi a.’.e mătuşii Ana. Muncind cu talent şi cu dragoste, colectivul de realizatori în frunte cu scenaristul, regizorii şi interpreta principală M. Turcova, au reuşit să creeze un film de o înaltă valoare artistică. Pentru oamenii muncii din ţara noastră, filmul „Danca“ este un puternic mijloc de cunoaştere şi mai adâncă a vieţii şi luptei poporului frate bulgar. Organizarea crosului „Să întâmpinăm 1 Mai" în Regiunea Autonomă Maghiară TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport al Regiunii Autonome Maghiare, în colaborare cu Comitetul regional U.T.M., au întocmit recent un plan amănunţit privind organizarea crosului „Să întâmpinăm 1 Mai”. Planul prevede o serie de sarcini în vederea desfăşurării unei largi acţiuni de popularizare a crosului. Prin comitetul raional şi conducerea colectivelor sportive săteşti şi comunale au fost difuzate aproape 4000 afişe şi placarde. Deasemeni, organizaţiile de bază U.T.M. dela sate au confecţionat numeroase lozinci, au organizat adunări cu tinerii dela sate, în cadrul cărora s’a prelucrat regulamentul crosului.Ca rezultat al acţiunii rodnice desfăşurată de C.C.F.S. regional, în prima săptămână dela pornirea acţiunii, colectivele sportive orăşeneşti şi săteşti au înscris peste 25.000 tineri dorniţi să participe la crosul „Să întâmpinăm 1 Mai“. Noi produse ale industriei de coloranţi Insuşindu-şi noi cunoştinţe din bogata experienţă a oamenilor sovietici, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de coloranţi „Spic“ din Bucureşti au reuşit să fabrice în ultimul timp o serie de coloranţi şi insecticide noi care până acum nu se produceau în ţara noastră. S’a ajuns astfel ca majoritatea coloranţilor necesari industriei textile şi de pielărie să se fabrice la noi în ţară. In cursul anului trecut s’au cercetat şi s’au produs primii coloranţi semi-industriali. Astfel, s’au fabricat primii coloranţi rezistenţi la lumină, necesari pentru vopsirea fibrelor vegetale şi a fbrelor artificiale. In afară de coloranţi, la fabrica „Spic“ se mai produc şi insecticide. Din iniţiativa unui colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri în cursul anului 1952 a fost fabrica insecticidul horticol D.O.C. care distruge insectele de pe pomo fructiferi. Stropirea pomilor cu un alt insecticid horticol produs de fabrica „Spic“ a permis să se evite cu pierdere de 20 la sută pe an la re-' colta de fructe. In cursul lunii ianuarie 1953, un colectiv de ingineri și tehnicieni, sub conducerea tov. Ing. Popovici, a descoperit un produs intermediar pentru fabricarea coloranţilor, iar în momentul de faţă cabinetul tehnic al fabricii, dând urmare unor propuneri făcute de muncitori şi tehnicieni, studiază problema fabricării unor coloranţi noi din clasa celor rezistenţi la lumină, a unor noi produse plastice şi noi medicamente din domeniul sulfamidelor. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de coloranţi, folosind în munca lor metodele sovietice Covaliov, Jandarova, Cuzmeţov, Ciutchih, Voroşin, ete., luptă cu avânt pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani. Activitatea rodnică a bibliotecii centale din Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru). Formându-şi un colectiv bine închegat, compus din 12 membri şi 16 lectori, biblioteca centrală din Sibiu duce o permanentă acţiune de ridicare a nivelului cultural al oamenilor muncii. Una din formele cele mai frecvente de răspândire a cărţii, folosită de acest colectiv, sunt consfătuirile şi recenziile Astfel în ultimul timp au fost organizate consfătuiri şi recenzii asupra cărţilor „Pavlic Morozov“ de Gubarev, „Secerişul“ de Galina Nicolneva, „Chezăşia Păcii" de V. Sobea şi altele. In acelaş timp ,au fost trimise în numeroase comune biblioteci mobile cu cărţi literare şi cărţi tratând probleme agricole. Biblioteca centrală din Sibiu a organizat numeroase schimburi de experienţă. Bibliotecarii au fost instruiţi asupra felului cum trebue organizate bibliotecile. Datorită acestei activităţi rodnice, biblioteca centrală din Sibiu a fost vizitată până în prezent de 35.484 cititori, numărul cărţilor citite de aceştia depăşind cifra de 75.000 de volume. Duminică 7 Martie 1953 * Nr. 2517 . însemnări Revista „Probleme de literatură şi artă“ trebue să-şi înbunătăţească activitatea De curând a apărut nr. 6 pe 1952 al revistei „Probleme de literatură şi artă“ editată de Editura A.R.L.U.S. „Cartea Rusă“. Volumul cuprinde o serie de articole interesante extrase din presa sovietică, axate pe diferite probleme ale literaturii şi artei. In sumarul revistei figurează studiul A. M. Astahovei : „Importanţa cărţii lui I. V. Stalin „Marxismul şi problemele lingvisticii“ în studiul creaţiei poetice populare“, un articol iscălit de N. Gromov tratând despre problemele transpunerii pe ecran a operelor literare, materiale referitoare la unele probleme ale limbajului muzical, la legătura baletului cu realitatea, etc. Fiecare apariţie a revistei „Probleme de literatură şi artă“ este aşteptată, cu interes nu numai de către acei care lucrează pe tărâm cultural, ci şi de un număr mereu sporit de oameni ai muncii din toate ramurile de activitate. Revista are menirea să publice cele mai semnificative articole şi studii referitoare la problemele literaturii şi artei, apărute în Uniunea Sovietică, să comunice cititorilor din ţara noastră discuţiiile care au loc în ţara celei mai înaintate culturi, în jurul diferitelor probleme de mare importanţă pentru desvoltarea literaturii şi artei. Ea are menirea să-i ajute pe cititori, pe oamenii noştri de artă şi cultură să-şi însuşească principiile esteticii marxiste, în lumina celor mai recente documente. Numeroase articole şi studii publicate de revistă în decursul celor patru ani de apariţie au adus în acest sens un substanţial ajutor. In activitatea redacţiei revistei există însă lipsuri importante. Redacţia nu se preocupă să lege materialele care alcătuesc sumarul revistei cu problemele care frământă activitatea noastră literară şi artistică într-o anumită perioadă. Multe articole sunt alese la întâmplare. Bunăoară, apărând la patru luni după cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S., ultimul număr al revistei, nu publică niciun articol, niciun studiu scris în perspectiva lucrărilor Congresului al XIX-lea. Sumarul revistei ni este întotdeauna nici suficient de bogat, nici suficient de variat. Revista suferă de pe urma lipsei de operativitate a redactorilor săi, din cauza lipsei de prevedere a acestora. Aceasta duce la apariţia unor articole şi mai ales a unor sitei depăşite de evenimente. Rubrica „Informaţii“ care trebue să se caracterizeze prin vioiciune şi actualitate cuprinde adesea materiale vechi. De pildă, ultimul număr apărut la sfârşitul lunii Februarie publică la rubrica „Muzică“ o ştire de la 1 Septembrie 1952 în care se anunţă premiera în Uniunea Sovietică... a filmului ,,In întâmpinarea vieţii“. Această ştire vine la câteva luni după ce filmul a rulat pe ecranele noastre. Calendarul literar şi artistic care se găseşte la sfârşitul fiecărui număr este şi el, aproape întotdeauna depăşit. Redacţia revistei, conducerea Editurii A.R.L.U.S. „Cartea Rusă“, nu s-au îngrijit deasemeni să asigure unul din factorii principali care consolidează prestigiul unei publicaţii: apariţia la timp. Revista care trebue să se tipărească odată la două luni apare uneori cu mari întârzieri. Ultimul număr al revistei (nr. 6/1952) a apărut cu trei luni întârziere. Dezorganizând munca de redactare, aceste întârzieri duc la apariţia revistei la intervale neregulate, „în salturi”. Astfel în prima jumătate a anului trecut nu a apărut decât un număr, în cealaltă jumătate au apărut în schimb trei numere (ceea ce —după cum se vede — tot n’a fost suficient pentru ca revista să-şi îndeplinească planul de apariţie pe 1952). Publicul cititor, oamenii de literatură şi artă din ţara noastră vor ca deficienţele redacţiei să fie remediate, ca revista „Probleme de literatură şi artă“ să apară la timp, cu ult sumar bogat, care să răspundă celor mai arzătoare probleme care frământă sectorul literaturii și artei noastre. Scrisori de la sate Sabotorul şi-a primit pedeapsa In timp ce ţărănimea muncitoare înţelege să se achite cu cinste de îndatoririle patriotice către stat, chiaburii, duşmani ai regimului nostru de democraţie populară, încearcă prin diferite uneltiri să saboteze îndeplinirea planului de colectare. In comuna Dăneşti, raionul Codăeşti, regiunea Iaşi — de pildă — chiaburul Ghergheşanu V. Ion care are o suprafaţă de 12 hectare de pământ, 50 de oi, etc., urma să predea la colectare cantitatea de 1000 kgr. de porumb şi 1100 kgr. floarea soarelui. Fiind chemat în repetate rânduri la sfatul popular comunal, chiaburul Ghergheşanu s-a plâns că nu are posibilitatea să predea cotele respective. Insă şi de data aceasta ţăranii muncitori din sat au demascat vicleniile lui Ghergheşanu. Ei au descoperit locurile unde acest ticălos dosise cantitatea de 2300 kg. porumb ştiuleţi. Dealtfel chiaburul Ghergheşanu nu este la prima sa încercare de acest soi. Tot cu sprijinul ţăranilor muncitori din sat, în vara anului 1952, — la treeriş — s'a putut descoperi cantitatea de 1600 kg. grâu, orz şi ovăz, cantitate pe care chiaba. .burul dosind-o, urmărea să o sustragă dela colectare. Acum ca şi atunci în vară, sfatul popular comunal având sprijinul ţăranilor muncitori din sat, a putut împiedica încercarea duşmănoasă a chiaburului Ghergheşanu de a se sustrage dela colectare, întreaga cantitate de cereale pe care chiaburul a încercat să o sustragă deja colectări, a fost confiscată, iar Ioan Ghergheşanu pentru faptele sale repetate de sabotaj a fost dat în judecată şi condamnat de organele justiţiei noastre populare la şase ani închisoare. Acte de dare în judecată, au fost întocmite şi pentru alţi chiaburi sabotori din comună. Pedeapsa dată chiaburului sabotor a fost primită cu satisfacţie de ţăranii muncitori din comună. Demascarea şi pedepsirea chiaburilor sabotori a întărit spiritul de vigilenţă a ţăranilor muncitori, hotărîrea lor de a sprijini mai efectiv munca sfatului popular comunal. ION RADU corespondent voluntari Nici o îngăduinţă faţă de ticăloşiile chiaburilor Ţăranii muncitori din comuna Crişăneşti, raionul Dorohoi, îşi achită cu cinste cotele de colectare. Totuşi în această comună planul de colectări n’a fost îndeplinit sută la sută din cauza încercărilor de sabotaj ale chiaburilor. Diferiţi chiaburi printre care şi Dumitru Moraru nu şi-au achitat cotele de produse agricole vegetale din recolta anului 1952, înduplecând pe unii membri ai sfatului popular comunal, chiaburul Dumitru Moraru a reuşit să se sustragă de la predarea cotelor. Ţăranii muncitori din sat ,şi mai ales comuniştii au demascat însă încercările chiaburului şi au cerut un°control din partea organelor în drept. La controlul făcut cu sprijinul activ al ţăranilor muncitori din sat au fost găsite importante cantităţi de orz şi ovăz dosite în grajdul chiaburului. Şi alţi chiaburi din satul Barancu, comuna Cristineşti au încercat să saboteze panul de colectări. Dar vioilenţa şi patriotismul înflăcărat al ţăranilor muncitori din sat au făcut ca toate încercările chiaburilor să fie date în vileag, iar chiaburii sabotori să fie daţi în judecată pentru a-şi primi pedeapsa pe care o merită. Creşterea conştiinţei politice a ţărănimii muncitoare devine o stavilă din ce in ce mai puternică în calea uneltirilor perfide şi viclene ale chiaburilor. M. ŢARANIC corespondent voluntar Ne scriu corespondenţii voluntari S. M. T. Cărei, fruntaş în muncă In planul alcătuit de S.M.T. Cărei se prevedea terminarea reparaţiilor până la data de 20 Februarie. Aplicând metoda sovietică Bugacevie reparare în ansamble, muncitorii de la S.M.T. Cărei au reuşit să-şi îndeplinească planul de reparaţii încă dela data de 30 Ianuarie. Deasemeni această staţiune a reuşit să mai repare peste plan 9 tractoare primite dela S.M.T Tuşnad, tractoare care au necesitat reparaţii capitale. In mod deosebit s’au evidenţiat prin munca lor pentru îndeplinirea planului înainte de termen tovarăşii Iosif Nagy, responsabilul atelierului de montaj, Ludovic Orbea, mecanic de sector, Iosif Atedre, Martin Pete şi Andrei Peter, şefi de brigadă, Arpad Speininder, fierar, precum şi strungarii loan Zsoldos şi Ştefan Czasar. Elevii tractorişti loan Sichet, Ioan Petsi, Vasile Tertan şi Ştefan Tempfi, instruiţi de şefii de brigăzi, au adus şi ei o preţioasă contribuţie la îndeplinirea în bune condiţiuni a planului de reparaţii. MARIA BURUS corespondent voluntar Schimb ele experienţa, între directorii şcolilor elementare Ca urmare a propunerilor făcute în cadrul consfătuiriiraionale a cadrelor didactice ţinută în luna ianuarie, secţiunea de învăţământ a Comitetului executiv al sfatului popular raional „1 Mai“ a organizat un schimb de experienţă între directorii şcolilor elementare. În acest scop a fost ţinută o şedinţă specială unde directorii tuturor şcolilor elementare şi-au ales unităţile cu care să facă schimb de experienţă ţinând seama de nivelul de organizare, precum şi de posibilităţile fiecărei şcoli. După zece zile dela şedinţă, majoritatea directorilor au şi făcut schimb de experienţă. Astfel, la şcoala nr. 20 de fete şedinţaconsiliului pedagogic a fost condusă de directorul şcolii numărul 1 mixte. Intre şcolile elementare numărul 49 şi 33 s’a făcut schimb de experienţă privind colaborarea dintre şcoală şi comitetele de părinţi. Folosind din plin schimbul de experienţă şcoala elementară nr. 36 a reuşit cu ajutorul comitetului de părinţi să-şi îmbogăţească materialul didactic. Deasemeni, şcoala elementară Pipera în urma schimbului de experienţă avut cu şcoala nr. 20 fete şi-a îmbunătăţit organizarea muncii. Rezultate însemnate au fost obţinute şi în cadrul schimbului de experienţă efectuat între celelalte şcoli. RADA MOCANU corespondent voluntar Pentru o cât mai mare productivitate a muncii In dorinţa de a-şi desfăşura munca în cât mai bune condiţii tehnice, colectivul serviciului tehnologic al schelei Băicoi sub conducerea inginerului fruntaş în producţie Ştelan Oprişescu a trecut la examinarea unui sistem de dispozitive ataşate la pistonul şi şurubul pompelor sondelor cu ajutorul cărora se obţine un timp mai mare. de funcţionare a pompelor care în mod obişnuit se uzează repede din cauza coroziunii apei sărate. La una dintre sonde unde s’a experimentat acest sistem de dispozitive s’a obţinut o creştere a timpului de funcţionare a pompei cu aproape sută la sută. Deasemeni la o sondă din Ariceşti, folosindu-se un dispozitiv de protecţie catodică, pompa a mers cu 16 zile mai mult decât era durata ei obişnuită de funcţionare. Căutând să îmbunătăţească continuu procesul termologic, muncitorii, tehnicienii şi inginerii schelei Băicoi contribue în mod activ la creşterea productivităţii muncii, la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan. D P D. SANDULESCU V . -ţ n corespondent voluntar