România Liberă, martie 1953 (Anul 11, nr. 2617-2644)

1953-03-01 / nr. 2617

Pag. 2-0 Sesiunea sfatului popular al regiunii Stalin Una din problemele importante desbătute la cea de a X VII-a sesiune a sfatului popular al regiunii Stalin — unde deputaţii au dus o serie de discuţii interesante — a fost aceea a desfăşurării acţiunii­­ de autoimpunere pe anul 1952 şi pregătirea acţiunii a­utoim­punerii pa, anul •• 1953. •­­ • Raportul prezentat de deputatul Ion Oros, secretarul comitetului executiv al sfătuim popular regional, a scos în evidenţă o serie de--realizări obţinute îrn urma adunărilor populare din anul trecut, prin­­ mobilizarea ţărănimii muncitoare la acţiunea de înflorire a satelor, prin valorificarea resurselor lo­cale. Astfel, în regiunea­ Stalin au fost construite prin autoimpunere 26­ de noi că­mine culturale, 28 de şcoli, trei dispensare şi băi populare, două­­internate şi s’au elec­trificat cinci sate1, alte numeroase lucrări sunt în curs de executare. Din raport a reieşit că acele sfaturi popu­lare care s’au ocupat temeinic de organiza­rea autoimpunerii în cursul anului trecut au obţinut o serie de­­rezultate pozitive. In co­muna Ormeniş, raionul Rupea, imediat după ţinerea adunării populare, comitetul executiv comunal a început încasarea sumelor, antre­nând în această acţiune toţi deputaţii comi­­siunilor permanente şi comitetele de cetă­­ţeni. In alte comune din regiune, ca Daneş, Ungra şi altele, încasându-se sumele, cetă­ţenii au realizat în scurt timp lucrările pro­puse în adunările populare, executând şi o serie de lucrări suplimentare cum ar fi pa­vaje de străzi, construcţii de­­cabine cinema­tografice, mărirea reţelei electrice, etc. In acţiunea autoimpunerii î­n anul 1952 au existat însă şi numeroase lipsuri. Asupra a­­cestora raportul s’a oprit mai puţin. Nu s’a arătat în raport că în regiunea Sta­lin exis­tă posibilităţi de a se înfăptui toate lucrările. Faptul că ele nu sunt realizate se datoreşte comitetului executiv regional, în frunte cu tov.^ Vasile Lixandru, ’ preşedintele, care ne­trasând ca sarcină permanentă unui mem­bru din comitet de a se interesa de această problemă, a făcut ca acţiunea autoimpunerii să decurgă la întâmplare. Aceasta a făcut ca încasările să nu atingă la­ data de 24 Februarie 1953 decât un procent de 62 la sută, iar din sumele încasate să nu fie fo­losite decât jumătate. Comitetele executive raionale n’au fost con­trolate asupra felului cum se preocupă de în­casarea^ sumelor şi vinovaţii de rămânerea în urmă n’au fost traşi la răspundere. In unele raioane acţiunea s’a desfăşurat de’­a început într’­un­ mod birocratic, în raionul Sibiu, bunăoară, au fost impuse la autoim­ Problema autoimpunerii şi a pregătirii însămânţărilor de primăvară în discuţia deputaţilor punere un număr de­­350 de familii inexisten­te,­ iar în raionul­ Mediaş din cele 31 co­­mune numai în­­14 au fost alese comitete de cetăţeni. Deasemeni, tehnicienii trimişi pe teren nu au ţinut seama la întocmirea proiec­telor şi devizelor de realităţile de pe­­ teren, din care cauză unele comitete executive co­munale au cerut, pentru terminarea lucrări­lor sume din­ fondul, centralizat.. . In ceea ce priveşte mersul lucrărilor înce­pute,­ comitetele executive raionale şi comu­nale, antrenate în­­ diferite campanii, au ne­glijat cu totul aceasta,­­sarcină neantrenând comisiunile permanente şi masele largi la folosirea şi descoperirea resurselor locale existente. De­ aceea,­ lucrările celor 30 de că­mine culturale începute, a celor 24 de graj­duri şi a altor numeroase lucrări, decurg în­­tr’un ritm netăgăduit de încet. L­uând cuvântul la discuţii, deputatul C. Borcea a arătat, dând ca exemplu raionul Agnita, că unele comitete executive raionale nu numai că nu sprijină acţiunea au­toimpu­­nerii, dar nu cunosc nici realizările înfăp­tuite pe teren, lăsând acţiunea să decurgă de la sine. In scopul remedierii situaţiei, deputaţii şi invitaţii Ana Micu, Gheorghe Stupu, Ion Gog­a, Maria Bianu şi alţii au criticat cu as­prime lipsurile şi au făcut propuneri pre­ţioase. Aşa de pildă, deputata Ana Micu a criticat cu tărie superficialitatea cu care au fost organizate adunările populare în cele patru sate ale comunei Sălişte,­­ raionul Si­biu, arătând că, aceste, adunări au avut loc toate într’o singură zi, fără ca comitetul exe­cut­v comunal să asigure mobilizarea ţără­nimii muncitoare. Tov. Gheorghe Stupu a su­bliniat necesitatea luării unor măsuri temei­nice care să asigure buna reuşită a adună­rilor populare care vor începe curând. In a­­ceastă privinţă el a dat ca exemplu comuna Apat­a din raionul Stalin, unde datorită în­drumărilor date de comitetul executiv raional, comitetul executiv al­ comunei a folosit din plin sprijinul deputaţilor, reuşind să organi­zeze o adunare populară care poate constitui un model. ^Ţinând seama de criticile şi propunerile făcute în sesiune, sfatul popular regional, în­trunit în cea de a VlI-a sesiune, a adoptat o hotărîre care deși constă numai din două articole (luarea unor măsuri de către comi­tetele executive regional, raionale și comu­nale pentru aplicarea metodelor folosite de sfatul popular Apaţa şi încasarea până la 6 Martie 1953 a tuturor restanţelor din anul 1952) pune în faţa comitetelor executive o serie de sarcini de a căror rezolvare depinde ducerea la bun sfârşit a acţiunii­, autoim­pu­nerii în regiunea Stalin. Trecându-se la punctul următor din ordi­nea de zi, a fost analizată situaţia pregăti­rilor în vederea însămânţărilor de primăvară. Din darea de seamă făcută de tovarăşul Iosif Pop, şeful secţiunii agricole regionale, a reieşit că în regiunea Stalin aceste pregă­tiri nu decurg într’un ritm mulţumitor. La data de 24 Februarie nu erau înmânate ni­ci planurile de cultură pe gospodării. In raionul Făgăraş au fost înmânate producătorilor numai 0,1 la sută din planurile de cultură. La fel de slab se prezintă problema contractă­rilor cu S.M.T. sarcină care nu este realizată decât în proporţie de 64 la sută. La discuţiile care au urmat, deputaţii au subliniat faptul că comitetele executive raio­­nale nu au urmărit felul în care se face prelucrarea Hotărîrii guvernului şi partidu­lui cu privire la intensificarea pregătirii şi executării la timp şi în bune condiţiuni a camp­aniei agricole din,primăvara anului 1953, din care cauză în unele locuri, cum ar fi co­muna Drăguş, raionul Făgăraş. Hotărârea nu este cunoscută. Din desfăşurarea lucrărilor celei de a VII-a sesiuni a reeşit în evidenţă faptul că, deşi situaţia pregătirilor în vederea campaniei a­­gricole de primăvară a mai fost analizată recent într’o şedinţă cu tehnicienii dela ra­ioane, totuşi nu s’a făcut o cotitură în sen­sul unei îmbunătăţiri serioase a situaţiei pe teren. Acest lucru se datoreşte comitetului executiv regional şi secţiunii sale agricole, care tolerează lipsurile, netrăgând la răspun­dere vinovaţii, mulţumindu-se a le face doar critici în şedinţă. Comitetul executiv regional trebue să pri­vească cu mai multă răspundere sarcinile care­ revin în pregătirea campaniei însă­­mânţănlor de primăvară, depunând toate eforturile pentru a traduce în fapt hotărârile luate. In cadrul celei de a Vil-a sesiuni, sfatul popular regional Slatin a desfătuit în con­­tur­ii,a­re problema îndeplinirii bugetului local pe anul 1952 și a aprobat bugetul local pe anul 1953. E C. BUDA corespondent al ,,României libere“ în regiunea Stalin Lucrări prin autoimpunere în raionul Cluj Tot mai numeroase sunt construcţiile care se ridică prin autoimpunere în raionul Cluj. In şcoli luminoase şi încăpătoare, copiii ţă­ranilor muncitori învaţă în condiţii igienice; in cămine culturale noi, tinerii dau specta­cole , tot mai multe becuri electrice se aprind în comunele şi satele raionului, înlocuind lu­mina lămpilor cu gaz. Din banii strânşi prin autoimpunere s’au ridicat în comunele raionului, printre alte construcţii, 42 de şcoli elementare, 49 de poduri şi podeţe, s’au înălţat 10 cămine cul­turale, trei dispensare, care deservesc în bune condiţiuni populaţia comunelor, au fost date în folosinţa populaţiei nouă fântâni, iar pentru copiii ţăranilor muncitori s’au con­struit două internate. Tot în cursul anului 1952 au fost elec­trificate comunele Gh­ilău, Baciu şi satul Gârbău din comuna Turea. In cursul acestui an se vor termina multe construcţii prin autoimpunere începute din anul trecut şi se vor înălţa altele noi. Prin­tre lucrările care se vor termina anul acesta sunt şapte şcoli elementare, 13 cămine cul­turale, trei poduri, trei dispensare şi două fântâni. Se vor termina de asemenea lucră­rile de electrificare a două comune. Anul acesta va începe construirea a încă 14 cămine culturale şi a trei internate. Co­munele fruntaşe în încasări şi în executa­rea lucrărilor prin autoimpunere sunt Aşchileu, Dăngău, Cojocna şi Sânraiu Almașului. ROMÂNIA LIBERĂ împotriva îndrumării formale şi birocratice a gospodăriilor colective Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R şi­­ a Consiliului de Miniştri din 1 Martie 1951, precizează că „sfaturile populare re­gionale şi raionale şi organele agricole lo­cale sunt obligate să sprijine gospodăriile colective din primul moment al existenţei lor, pentru ca ele să se întărească organi­zatoric şi economic... să devină gospodării complexe şi rentabile, să-şi îndeplinească în mod conştiincios obligaţiunile lor faţă de Stat, să fie exemplu ţărănimii muncitoare, con­vingând-o prin fapte de superioritatea gos­podăriei mari socialiste, faţă de gospodăria mică Individuală“. Hotărîrea trasează deasemeni o serie de sarcini concrete comitetelor executive ale sfaturilor populare în vederea întăririi şi dez­voltării multilatera­le a gospodăriilor colec­tive. Nesocotind sarcinile trasate de această Hotărîre, comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Tg. Ocna dim regiunea Bacău, a neglijat munca pentru consolidarea gospo­dăriilor colective. In ciuda bunei păreri pe care membrii comitetului executiv o au în legătură cu „planificarea“ muncii, de îndrumare a gos­podăriilor colective, întreaga lor „planifi­care“ și îndrumare nu este decât o formă birocratică menită să acopere o seamă în­treagă de greșeli. Deplasările pe teren se fac la voia întâmplării, fără nicio socoteală, iar atunci când se­­ fac, au caracterul unei vizite de informare. Nedeplasându-se pe teren, nestudiind se­rios munca în gospodăriile colective, mul­­ţumindu-se cu rapoarte şi cifre pe care le pot cunoaşte din birou, izolaţi de proble­mele de muncă şi viaţă ale colectiviştilor, membrii comitetului executiv nu cunosc ac­tivitatea acestora, nu cunosc lipsurile şi greutăţile lor,­­pentru a le putea îndrepta Dealtfel, de mai bine de unn ani de zile mem­brii comitetului executiv nici n’au mai dis­cutat în şedinţele lor problema consolidării şi desvoltării acestor unităţi socialiste. Pe de altă parte, membrii comitetului executiv, şi în primul rând Iov. Constantin Cojocea, preşedintele, nu se interesează de felul cum secţiunile, şi mai ales secţiunea agricolă raională, îşi îndeplinesc sarcinile pe cari le au în îndrumarea şi sprijinirea gospo­dăriilor colective.. Controlul asupra muncii secţiunii agricole nu este făcut nici pe te­ren şi nici la raion, pentru a se vedea cum şi-a organizat şi cum îşi duce munca sec­ţiunea­ agricolă,­­este semnificativ faptul că secţiunea agricolă nu a fost pusă nici până la începutul lunii Februarie, adică timp­ de aproape doi ani, să dea un raport­­în faţa comitetului executiv asupra muncii sale în sprijinirea gospodăriilor colective iar preşedintele nu participă cu lunile la şedin­ţele acestei secţiuni. Datorită lipsei de preocupare a comitetu­lui executiv raional, datorită superficiali­tăţii cu care îşi duce munca pe această li­nie, în activitatea gospodăriilor colective există o seamă de lipsuri grave. In gospo­dăriile colective din raionul Tg. Ocna mai sunt cazuri grave de încălcare, a statutului, există ..serioase lipsuri în­ ceea ce priveşte organizarea şi planificarea muncii, în mo­bilizarea colectiviştilor la activitatea ob­ştească, îndrumarea formală şi bi­r­o­cratică practi­cată­ de comitetul executiv raional Tg. Ocna, se oglindeşte cu deosebită limpezime în si­tuaţia gospodăriei colective din comuna Borzeşti. Această gospodărie a luat fiinţă în toamna anului trecut, 41 de familii şi-au unit petecele de pământ şi­­ au pornit la treabă. Cu ajutorul, tractoriştilor de la S.M.T. Bacău, şi al tehnicienilor comitetu­lui executiv raional au făcut arăturile şi însămânţările­­cerealelor de toamnă. De a­­tunci însă, din t­oamna trecută, gospodăria colectivă din comuna Borzeşti a fost com­plect neglijată. Tovarăşii de la raion şi în­deosebi îndrumătorul organizator şi îndru­mătorul , contabil au mers­­ foarte, rar pe la gospodăria colectivă din Borzeşti, şi chiar atunci când au mers n’au făcut nimic. De­­aceea, la gospodăria colectivă din Borzeşti nu exista nici până la începutul lunii Fe­bruarie o­ evidenţă. Chiar şi zilele-muncă fă­cute de colectivişti în toamna trecută la însă­­mânţări nu sunt trecute în fişele de evi­denţă a zilelor-muncă, în carnetele colecti­viştilor. Nefiind ajutat şi îndrumat de comitetul executiv raional, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Borzeşti nu a reu­şit încă să rezolve problema adăpostului pentru vite, să facă pregătirile pentru cam­pania agricolă de primăvară. De aceea, la gospodăria­. colectivă din Borzeşti nu sunt încă asigurate­ furajele pentru vite, nu sunt pregătite seminţele pentru însămânţările de primăvară, iar uneltele încă nu au fost re­parate. Un exemplu care dovedeşte birocratismul de care dă dovadă, în munca sa, comitetul executiv raional Tg. Ocna este acela al fe­lului cum s’a ocupat de construirea grajdu­lui pentru adăpostirea vitelor gospodăriei Dela jumătatea lunii Decembrie, preşedin­tele gospodăriei a cerut să vină un tehni­cian dela raion să facă proiectul construc­ţiei grajdului şi devizul. Nici până în pre­zent însă nu s’a prezentat un asemenea ingi­ner. Şi iată că din cauză că un i­nginer nu-şi poate găsi timpul necesar pentru a veni la gospodărie să facă proiectul con­strucţiei grajdului, această lucrare n’a mai putut fi începută nici până acum. Un aspect mai grav al birocratismului cuibărit în munca comitetului executiv ra­ional Tg. Ocna este încălcarea grosolană a principiului democraţiei interne a gospo­dăriei colective. Acest lucru se vede din fe­lul cum a fost întocmit planul anual de producţie la gospodăria colectivă. După ce a „întocmit“ planul de produc­ţie la raion, inginerul Tomescu, încălcând în mod grosolan principiul democraţiei in­terne, l-a prezentat­­ peste capul consiliului de conducere a­ adunării generale. Birocra­tic întocmit, planul de producţie este in­­complect, el neputând constitui baza activi­tăţii pe un an de zile a gospodăriei colec­tive. Este clar că în activitatea comitetului e­­xecutiv raional Tg. Ocna, pe linia sprijinirii gospodăriilor colective, se manifestă din plin şi lipsa de răspundere şi birocratis­mul. Şi vina porneşte în primul rând dela preşedintele comitetului executiv raional care­ n’a controlat cum se duce munca­­ de sprijinire a gospodăriilor colective din raion. Dacă preşedintele comitetului exe­cutiv s’ar fi interesat cu mai multă răspun­dere de munca gospodăriilor colective, el ar fi descoperit greutăţile acestora, ar fi descoperit metodele străine de linia parti­dului folosite de către tehnicienii secţiunii a­­gricole. Dacă,el­ s’ar fi interesat îndeaproa­pe ,şi temeinic de munca gospodăriilor co­lective, ar fi contribuit la lichidarea lipsu­rilor, la consolidarea și­ desvoltarea gospo­dăriilor. Comitetul executiv al sfatului popular raional Tg. Ocna şi în primul rând preşe­dintele său au datoria să, se ocupe cu toată grija de întărirea organizatorico-economică a gospodăriilor colective. Hotărîrea din 18 Septembrie 1951 a C.C. al P.M.R.­ subli­niază că aceasta este în momentul de faţă sarcina principală în lupta pentru transfor­marea socialistă a agriculturii Pentru a putea ajuta efectiv la întărirea gospo­dăriilor colective, comitetul executiv ra­ional Tg. Ocna trebue — pe baza Hotă­rîrii din 1 Martie 1951 şi a Hotărîrii din 18 Septembrie — să întocmească un plan de sprijinire a gospodăriilor colective. In acest plan să se prevadă precis sarcinile membrilor comitetului executiv, sarcinile secţiunilor sale, îndeplinirea lui trebue con­trolată cu rigurozitate. Şi chezăşia acestui control în muncă este cunoaşterea pro­blemelor fiecărei gospodării colective nu din birou, ci pe baza faptelor controlate pe te­­­ren a celor discutate cu oamenii, cu colec­tiviştii, asupra muncii lor practice, de zi cu zi. Punând capăt acestor lipsuri din munca sa, comitetul executiv al sfatului popular raional Tg. Ocna trebue să ajute gospodă­riile colective să devină gospodării bogate, care să asigure membrilor lor o vrajă tot mai Îndestulată. V. PAUNESCU Filmul „Danc­a“ „Danca“ este povestea emoţionantă a unei fete simple dintr-un sat bulgar, care în anii agresiunii fasciste vine la oraş, la fabrică unde cu ajutorul comuniştilor se ridică la un înalt nivel de conştiinţă, ajungând după eli­berarea ţării una din eroinele muncii paşnice din Bulgaria.­­Danca este personagiul central al filmului cu acelaş nume — ultimul prezentat de stu­dioul de filme artistice bulgar — un film de înaltă valoare artistică şi educativă. In acest film viaţa eroinei se împleteşte organic cu cea a tovarăşelor ei de muncă, cu destinele comuniştilor bulgari, ca mătuşa Ana şi tânărul maistru Ivan, luptători care lovesc cu pricepere, dârz, spatele frontului fascist şi orientează revolta spontană a muncitorilor spre mişcarea revoluţionară. Din rândurile acestor muncitori ei cresc noi luptători revoluţionari. Ivan îi dă Dancăi să citească romanul „Mama“, carte care va contribui la educa­rea revoluţionară a acesteia din temniţa fabricii, mătuşa Ana le arăta tinerelor mi­nunatele perspective ale viitorului socialist; în temniţă, Danca şi tovarăşele ei de sufe­rinţă învaţă .Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Danca se transformă treptat într-un luptă­tor activ şi conştient. Filmul arată cu măestrie cum tocmai această cale, calea luptei pentru fericirea în­tregului popor, a descătuşat întreaga energie a tinerei fete şi a făcut-o cu adevărat feri­cită. Cu mult realism a fost relevată viaţa de mizerie din fabrica Arsenovilor, cu nesfârşite­le corvezi istovitoare, cu cele 12 ore de muncă neîntreruptă. Spectatorii aşteaptă şi urmăresc cu bucu­rie scenele luminoase în care se vede cum puterea populară a făcut ca vecinie ateliere întunecate şi înăbuşitoare să facă loc unor ateliere spaţioase, luminoase, în care Danca, eroină a muncii paşnice, are fericirea de a vedea împlinite visele ei şi a.’.e mătuşii Ana. Muncind cu ta­lent şi cu dragoste, colec­tivul de realizatori în frunte cu scenaristul, regizorii şi interpreta principală M. Turcova, au reuşit să creeze un film de o înaltă va­loare artistică. Pentru oamenii muncii din ţara noastră, filmul „Danca“ este un puter­nic mijloc de cunoaştere şi mai adâncă a vieţii şi luptei poporului frate bulgar. Organizarea crosului „Să întâmpinăm 1 Mai" în Regiunea Autonomă Maghiară TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Comitetul pentru Cultură Fizică şi S­port al Regiunii Autonome Maghiare, în colabo­rare cu Comitetul regional U.T.M., au întoc­mit recent un plan amănunţit privind organi­zarea crosului „Să întâmpinăm 1 Mai”. Planul prevede o serie de sarcini în vederea desfăş­urării unei largi acţiuni de popu­larizare a crosului. Prin comitetul raional şi conducerea colectivelor sportive săteşti şi comunale au fost difuzate aproape 4000 a­­fişe şi placarde. Deasemeni, organizaţiile de bază U.T.M. dela sate au confecţionat nume­roase lozinci, au organizat adunări cu tinerii dela sate, în cadrul cărora s’a prelucrat re­gulamentul crosului.­­Ca rezultat al acţiunii rodnice desfăşurată de C.C.F.S. regional, în prima săptămână dela pornirea acţiunii, colectivele sportive orăşe­neşti şi săteşti au înscris peste 25.000 tineri dorniţi să participe la crosul „Să întâmpinăm 1 Mai“. Noi produse ale industriei de coloranţi Insuşindu-şi noi cunoştinţe din bogata ex­perienţă a oamenilor sovietici, muncitorii, teh­nicienii şi inginerii fabricii de coloranţi „Spic“ din Bucureşti au reuşit să fabrice în ultimul timp o serie de coloranţi şi insecticide noi care până acum nu se produceau în ţara noastră. S’a ajuns astfel ca majoritatea colo­ranţilor necesari industriei textile şi de pielă­rie să se fabrice la noi în ţară. In cursul anului trecut s’au cercetat şi s’au produs primii coloranţi semi-industriali. Ast­fel, s’au fabricat primii coloranţi rezistenţi la lumină, necesari pentru vopsirea fibrelor ve­getale şi a fbrelo­r artificiale. In afară de coloranţi, la fabrica „Spic“ se mai produc şi insecticide. Din iniţiativa unui colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri în cursul a­­nului 1952 a fost fabrica insecticidul horti­col D.O.C. care distruge insectele de pe po­m­o fructiferi. Stropirea pomilor cu un alt insecticid hor­ticol produs de fabrica „Spic“ a permis să se evite cu pierdere de 20 la sută pe an la re-' co­lta de fructe. In cursul lunii ianuarie 1953, un colectiv de ingineri și tehnicieni, sub conducerea tov. Ing. Popovici, a descoperit un produs intermediar pentru fabricarea coloranţilor, iar în momentul de faţă cabinetul tehnic al fabricii, dând urmare unor propuneri făcute de muncitori şi tehnicieni, studiază problema fabricării unor coloranţi noi din clasa celor rezistenţi la lumină, a unor noi produse plas­tice şi noi medicamente din domeniul sulfa­­m­idelor. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de coloranţi, folosind în munca lor metodele sovietice Covaliov, Jandarova, Cuzm­eţov, Ciutchih, Voroşin, ete., luptă cu avânt pen­tru îndeplinirea cincinalului în 4 ani. Activitatea rodnică a bibliotecii cen­tale din Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru).­­ Formându-şi un colectiv bine închegat, com­pus din 12 membri şi 16 lectori, biblioteca centrală din Sibiu duce o permanentă acţiu­ne de ridicare a nivelului cultural al oame­nilor muncii. Una din formele cele mai frec­vente de răspândire a cărţii, folosită de a­­cest colectiv, sunt consfătuirile şi recenziile Astfel în ultimul timp au fost organizate consfătuiri şi recenzii asupra cărţilor „Pav­­lic Morozov“ de Gubarev, „Secerişul“ de Ga­lina Nicolneva, „Chezăşia Păcii" de V. Sob­­ea şi altele. In acelaş timp ,au fost trimise în nu­meroase comune biblioteci mobile cu cărţi literare şi cărţi tratând probleme agricole. Biblioteca centrală din Sibiu a organizat nu­meroase schimburi de experienţă. Bibliote­carii au fost instruiţi asupra felului cum trebue organizate bibliotecile. Datorită acestei activităţi rodnice, biblio­teca centrală din Sibiu a fost vizitată până în prezent de 35.484 cititori, numărul cărţilor citite de aceştia depăşind cifra de 75.000 de volume. Duminică 7 Martie 1953 *­ Nr. 2517 . însemnări Revista „Probleme de literatură şi artă“ trebue să-şi înbunătăţească activitatea De curând a apărut nr. 6 pe 1952 al re­vistei „Probleme de literatură şi artă“ editată de Editura A.R.L.U.S. „Cartea Rusă“. Vo­lumul cuprinde o serie de articole interesan­te extrase din presa sovietică, axate pe dife­rite probleme ale literaturii şi artei. In su­marul revistei figurează studiul A. M. As­­tahovei : „Importanţa cărţii lui I. V. Stalin „Marxismul şi problemele lingvisticii“ în studiul creaţiei poetice populare“, un articol iscălit de N. Gromov tratând despre proble­mele transpunerii pe ecran a operelor li­terare, materiale referitoare la unele pro­bleme ale limbajului muzical, la legătura ba­letului cu realitatea, etc. Fiecare apariţie a revistei „Probleme de literatură şi artă“ este aşteptată, cu in­teres nu numai de către acei care lu­crează pe tărâm cultural, ci şi de un nu­măr mereu sporit de oameni ai muncii din toate ramurile de activitate. Revista are menirea să publice cele mai semnifica­tive articole şi studii referitoare la problemele literaturii şi artei, apărute în Uni­unea Sovietică, să comunice cititorilor din ţara noastră discuţiiile care au loc în ţara cel­ei mai înaintate culturi, în jurul diferite­lor probleme de mare importanţă pentru des­voltarea literaturii şi artei. Ea are menirea să-i ajute pe cititori, pe oamenii noştri de artă şi cultură să-şi însuşească principiile esteticii marxiste, în lumina celor mai re­cente documente. Numeroase articole şi studii publicate de revistă în decursul celor patru ani de apariţie au adus în acest sens u­n substanţial ajutor. In activitatea redacţiei revistei există însă lipsuri importante. Redacţia nu se preocupă să lege materia­lele care alcătuesc sumarul revistei cu problemele care frământă activitatea noastră literară şi artistică într-o anumită perioadă. Multe articole sunt alese la întâmplare. Bu­năoară, apărând la patru luni după cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S., ultimul nu­măr al revistei, nu publică niciun articol, niciun studiu scris în perspectiva lucrărilor Congresului al XIX-lea. Sumarul revistei ni este întotdeauna nici suficient de bogat, nici suficient de variat. Revista suferă de pe urma lipsei de ope­rativitate a redactorilor săi, din cauza lipsei de prevedere a acestora. Aceasta duce la a­­pariţia unor articole şi mai ales a unor sitei depăşite de evenimente. Rubrica „Informa­ţii“ care trebue să se caracterizeze prin vioi­ciune şi actualitate cuprinde adesea materiale vechi. De pildă, ultimul număr apărut la sfârşitul lunii Februarie publică la rubrica „Muzică“ o ştire de la 1 Septembrie 1952 în­ care se anunţă premiera î­n Uniunea Sovietic­­ă... a filmului ,,In întâmpinarea vieţii“. A­­ceastă ştire vine la câteva luni după ce filmul a rulat pe ecranele noastre. Calendarul literar­ şi artistic care se găseşte la sfârşitul fiecă­rui număr este şi el, aproape întotdeauna­ depăşit. Redacţia revistei, conducerea Editurii A.R.L.U.S. „Cartea Rusă“, nu s-au îngrijit deasemeni să asigure unul din factorii prin­cipali care consolidează prestigiul unei pu­blicaţii: apariţia la timp. Revista care tre­bue să se tipărească odată la două l­uni apare­ uneori cu mari întârzieri. Ultimul număr al revistei (nr. 6/1952) a apărut cu trei luni întârziere. Dezorganizând munca de redac­tare, aceste întârzieri duc la apariţia revistei la intervale neregulate, „în salturi”. Astfel în prima jumătate a anului trecut nu a apă­rut decât un număr, în cealaltă jumătate au­ apărut în schimb trei numere (ceea ce —­­după cum se vede — tot n’a fost suficient pentru ca revista să-şi îndeplinească planul de apariţie pe 1952). Publicul cititor, oamenii de literatură şi artă din ţara noastră vor ca deficienţele re­dacţiei să fie remediate, ca revista „Probleme de literatură şi artă“ să apară la timp, cu ult sumar bogat, care să răspundă celor mai arzătoare probleme care frământă sectorul literaturii și artei noastre. Scrisori de la sate Sabotorul şi-a primit pedeapsa In timp ce ţărănimea muncitoare înţelege să se achite cu cinste de îndatoririle patriotice către stat, chiaburii, duşmani ai regimului nostru de democraţie popu­lară, încearcă prin diferite uneltiri să sa­boteze îndeplinirea planului de colectare. In comuna Dăneşti, raionul Codăeşti, re­giunea Iaşi — de pildă — chiaburul Gherghe­­şanu V. Ion care are o suprafaţă de 12 hectare de pământ, 50 de oi, etc., urma să predea la colectare cantitatea de 1000 kgr. de porumb şi 1100 kgr. floarea soarelui. Fiind chemat în repetate rânduri la sfa­tul popular comunal, chiaburul Ghergheşanu s-a plâns că nu are posibilitatea să predea cotele respective. Insă şi de data aceasta ţă­ranii muncitori din sat au demascat vicleniile lui Ghergheşanu. Ei au descoperit locurile unde acest ticălos dosise cantitatea de 2300 kg. porumb ştiuleţi. Dealtfel chiaburul Ghergheşanu nu este la prima sa încercare de acest soi. Tot cu sprijinul ţăranilor mun­citori din sat, în vara anului 1952, — la tree­­riş — s'a putut descoperi cantitatea de 1600 kg. grâu, orz şi ovăz, cantitate pe care chiaba. .burul dosind-o, urmărea să o sustragă dela­ colectare. Acum ca şi atunci în vară, sfatul popular comunal având sprijinul ţăranilor muncitori din sat, a putut împiedica încercarea duş­mănoasă a chiaburului Ghergheşanu de a se sustrage dela colectare, întreaga can­titate de cereale pe care chiaburul a în­cercat să o sustragă deja colectări, a fost confiscată, iar Ioan Ghergheşanu pentru fap­tele sale repetate de sabotaj a fost dat în judecată şi condamnat de organele justiţiei noastre populare la şase ani închisoare. Acte de dare­ în judecată, au­ fost întocmite şi pen­tru alţi chiaburi sabotori din comună. Pedeapsa dată chiaburului sabotor a fost primită cu satisfacţie de ţăranii muncitori din comună. Demascarea şi pedepsirea chiaburi­lor sabotori a întărit spiritul de vigilenţă a ţăranilor muncitori, hotărîrea lor de a sprijini mai efectiv munca sfatului popular comunal. ION RADU corespondent voluntari Nici o îngăduinţă faţă de ticăloşiile chiaburilor Ţăranii muncitori din comuna Crişăneşti, raionul Dorohoi, îşi achită cu cinste cotele de colectare. Totuşi în această comună pla­nul de colectări n’a fost îndeplinit sută la sută din cauza încercărilor de sabotaj ale chiaburilor. Diferiţi chiaburi printre care şi Dumitru Moraru nu şi-au achitat cotele de produse agricole vegetale din recolta anului 1952, înduplecând pe unii membri ai sfatului popu­lar comunal, chiaburul Dumitru Moraru a reu­şit să se sustragă de la predarea cotelor. Ţă­ranii muncitori din sat ,şi mai ales comuniş­tii au demascat însă încercările chiaburului şi au cerut un°control din partea organelor în drept. La controlul făcut cu sprijinul activ al ţăranilor muncitori din sat au fost găsite importante cantităţi de orz şi ovăz dosite­ în grajdul chiaburului. Şi alţi chiaburi din satul Barancu, comuna Cristineşti au încercat să saboteze p­­anul de colectări. Dar vioilenţa şi patriotismul înflăcă­rat al ţăranilor muncitori din sat au făcut ca toate încercările chiaburilor să fie date în vileag, iar chiaburii sabotori să fie daţi în judecată pentru a-şi primi pedeapsa pe care o merită. Creşterea conştiinţei politice a ţărănimii muncitoare devine o stavilă din ce in ce mai puternică în calea uneltirilor perfide şi vi­clene ale chiaburilor. M. ŢARANIC corespondent voluntar Ne scriu corespondenţii voluntari S. M. T. Cărei, fruntaş în muncă In planul alcătuit de S.M.T. Cărei se pre­vedea terminarea reparaţiilor până la data de 20 Februarie. Aplicând metoda sovietică Bu­­gacev­­ie reparare în ansamble, muncitorii de la S.M.T. Cărei au reuşit să-şi îndeplineas­că planul de reparaţii încă dela data de 30 Ianuarie. Deasemeni această staţiune a reuşit să mai repare peste plan 9 tractoare primite dela S.M.T Tuşnad, tractoare care au necesitat re­paraţii capitale. In mod deosebit s’au eviden­ţiat prin munca lor pentru îndeplinirea planu­lui înainte de termen tovarăşii Iosif Nagy, responsabilul atelierului de montaj, Ludovic Orbea, mecanic de sector, Iosif Ate­dre, Martin Pete şi Andrei Peter, şefi de brigadă, Arpad Speininder, fierar, precum şi strungarii loan Zsoldos şi Ştefan Czasar. Elevii tractorişti loan Sichet, Ioan Petsi, Vasile Tertan şi Şte­fan Tempfi, instruiţi de şefii de brigăzi, au adus şi ei o preţioasă contribuţie la înde­­plinirea în bune condiţiuni a planului de re­paraţii. MARIA BURUS corespondent voluntar Schimb ele experienţa, între directorii şcolilor elementare Ca urmare a propunerilor făcute în cadrul consfătuirii­­raionale a cadrelor­­ didactice ţinută în luna ianuarie, secţiunea de învăţă­mânt a Comitetului executiv al sfatului popular raional „1 Mai“ a organizat u­n schimb de experienţă între directorii şcolilor elementare. În acest scop a fost ţinută o şedinţă spe­cială unde directorii tuturor şcolilor elemen­tare şi-au ales unităţile cu care să facă schimb de experienţă ţinând seama de ni­velul de organizare, precum şi de posibilităţile fiecărei şcoli. După zece zile dela şedinţă, majorita­tea directorilor au şi făcut schimb de experienţă. Astfel, la şcoala nr. 20 de fete şedinţa­­consiliului pedagogic a fost condusă de directorul şcolii numărul 1 mixte. Intre şcolile elementare numărul 49 şi 33 s’a făcut schimb de experienţă privind cola­borarea dintre şcoală şi comitetele de părinţi. Folosind din plin schimbul de experienţă şcoala elementară nr. 36 a reuşit cu ajutorul comitetului de părinţi să-şi îmbogăţească materialul didactic. Deasemeni, şcoala elementară Pipera în urma schimbului de experienţă avut cu şcoala nr. 20 fete şi-a îmbunătăţit organi­zarea muncii. Rezultate însemnate au fost obţinute şi în cadrul schimbului de experienţă efectuat între celelalte şcoli. RADA MOCANU corespondent voluntar Pentru o cât mai mare productivitate a muncii In dorinţa de a-şi desfăşura munca î­n cât mai bune condiţii tehnice, colectivul serviciu­lui tehnologic al schelei Băicoi sub conduce­rea inginerului fruntaş î­n producţie Ştel­­an Oprişescu a trecut la examinarea unui sistem de dispozitive ataşate la pistonul şi şurubul pompelor sondelor cu ajutorul cărora se obţine un timp mai mare. de funcţionare a pompe­lor care în mod obişnuit se uzează repede din cauza coroziunii apei sărate. La una dintre sonde unde s’a experimentat acest sistem de dispozitive s’a obţinut o creştere a timpu­lui de funcţionare a pompei cu aproape sută la sută. Deasemeni la o sondă din Ari­ceşti, folosindu-se un dispozitiv de protecţie catodică, pompa a mers cu 16 zile mai mult decât era durata ei obişnuită de funcţionare. Căutând să îmbunătăţească continuu pro­cesul termolog­ic, muncitorii, tehnicienii şi inginerii schelei Băicoi contribue în mod ac­tiv la creşterea productivităţii muncii, la în­­deplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan. D P D. SANDULESCU V . -ţ­ ­ n corespondent voluntar

Next