România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)

1953-07-02 / nr. 2722

Jot 2 Iulie 1953 - Nr 2722 ROMÂNIA LIBERĂ Pentru sprijinirea efectivă a sfaturilor populare comunale în campania de vară Campania agricolă de vară este în pre­zent principala sarcină a sfaturilor popu­lare, iar garanţia succesului ei stă în desfă­şurarea temeinic organizată a muncii la co­mune. Sunt două lucruri ştiute bine la sfatu­l popular raional Olteniţa. Fie că vorbeşti cu preşedintele comitetului exe­cutiv raional sau cu vreun tehnician al secţiei agricole, oricare dintre activiştii sfatului popular raional îţi poate dovedi din câteva cuvinte de ce campania de vară trebue să fie în prezent obiectivul central al muncii lor şi dece activitatea la co­mună constitue factorul hotărîtor al suc­cesului. Cei mai mulţi dintre ei pot să ar­gumenteze în vorbe, că munca ce urmează să se desfăşoare în fiecare sat şi comună este menită să asigure câştigarea luptei pentru pâinea poporului muncitor. Dar ceea ce în mod teoretic cunosc to­varăşii de la sfatul popular raional Olte­niţa, in practica activităţii lor poate fi găsit cu multă greutate. Aceasta fiindcă membrii comitetului executiv raional Ol­teniţa deşi su­nt convinşi că principală lor sarcină este ajutorarea muncii la co­mună in campanie, nu-şi îndeplinesc a­­ceastă sarcină, nu sprijină efectiv munca l­a comune. Faptele, şi mai cu seama lip­surile existente in comune, vin să dove­dească membrilor acestui comitet executiv deosebirea fundamentală între ceea ce­­ei ştiu şi între felul cum î­şi duc munca. Lipsurile în ceea ce priveşte organizarea muncii comitetului executiv al sfatului popular raional Olteniţa dau o imagine complectă a modului cu totul necorespun­zător d­in care unele comitete executive raionale sprijină munca sfaturilor populare comunale. •­ Este ştiut că sfaturile populare comu­nale au nevoie în întreaga lor activitate de un plan de acţiune pe baza căruia să-şi desfăşoare organizat munca. In campania agricolă de vară, când spre deosebire de alte campanii se execută un mare volum de lucrări in aceeaşi perioadă de timp, e nevoie de o planificare amănunţită a felu­lui cum se va desfăşura activitatea în fiecare, sat şi comună, activitate îndrep­tată spre mobilizarea oamenilor muncii de la sate la întreţinerea culturilor, strân­gerea fără pierderi a recoltei şi executa­rea desmiriştitului, la munca pentru înde­plinirea integrală şi în termen a planului de colectări, învăţămintele de până acum dovedesc că executarea acestor lucrări în condiţiuni cât mai bune cere o judicioa­să planificare a fiecărei lucrări, necesită un asemenea plan încât pe baza lui să fie folosite cât mai raţional forţele de muncă, maşinile şi uneltele agricole, în­cât lucrările să poată fi executate paralel, fără neglijarea niciuneia dintre ele. Cu toate că activiştii sfatului popu­lar al raionului Olteniţa sunt convinşi de însemnătatea planificării, în munca de al­cătuire a planurilor de acţiune în campania de vară au procedat într’un fel necores­punzător, folosind metode birocratice. Iată pe scurt istoricul întocmirii planurilor de acţiune pentru campania agricolă de vară în comunele raionului Olteniţa. Acum vreo două luni, la o şedinţă ţinută la sediul sfatului popular raional s’a spus preşedinţilor şi secretarilor sfaturilor popu­lare comunale să se ocupe de întocmirea planului de acţiune în vederea executării sarcinilor izvorîte din Hotărîrea guvernu­lui şi a partidului cu privire la campania de vară. S'a neglijat însă esenţialul, adică nu s’a arătat în mod concret preşe­dinţilor şi secretarilor sfaturilor populare comunale cum să-şi întocmească un ase­menea plan. După o lună de zile tovarăşii dela raion şi-au amintit iar de plan, şi într’o altă şedinţă au comunicat din nou comunelor ceea ce le mai spuseseră înainte. Printre altele s’a mai dat şi o notă tele­fonică, tot pentru aceeaşi problemă. In pe marginea unor lipsuri existente în activitatea comitetului executiv al sfatului popular raional Oltenița vremea din urmă, pe ogoarele raionului Olteniţa grânele au dat în pârgă. Prin unele locuri s’a pornit deja la seceriş dar planificarea începută a rămas din păcate tot în raza începutului. Din cauza lipsei controlului dela raion, în unele comune (ca de pildă comuna Gruiu) preşedinţii şi secretarii nu s’au ostenit să întocmească planul de acţiune pentru lucrările agri­cole de vară. Având alte treburi, mai importante — după părerea lor — au lăsat ca treaba aceasta să fie făcută de referenţii agricoli. La rândul lor, referen­ţii agricoli nu au întocmit nici un fel de plan pentru simplul motiv că respectivii preşedinţi şi secretari de sfaturi populare ■comunale nici nu le-au mai cerut aşa ceva. In cele mai multe comune ale raionului s’au­ întocmit planuri care reflectă cu deosebită limpezime lipsa ajutorului con­cret pe care activiştii sfatului popular raional trebue să-l dea. Pentru ilustrare poate fi citat planul de muncă întocmit în comuna Şoldanu de către preşedintele şi secretarul sfatului popular. Insă lipsa totală de sprijin din partea raionului a făcut ca planul întocmit de ei să fie necorespunzător. Din el lipsesc o seamă de sarcini, printre care luarea măsurilor de recunoaştere a parcelelor pentru seminţe, luarea măsurilor pentru efectua­rea numărului de praşile prevăzut în agrominim, identificarea magaziilor de păstrare a seminţelor de sol, etc. In afară de faptul că e incom­olent, planul de acţiune al sfatului popular comunal Şoldanu nu corespunde întocmai situaţiei reale de pe teren. La planificarea seceri­şului nu s-a ţinut seamă de posibilităţile reale pe care comuna le are, iar la plani­ficarea treerişului cetele au fost formate fără a se discuta în prealabil cu oamenii spre a putea stabili posibilitatea consti­tuirii unor cote de freer cât mai potrivite specificului comunei. Aceste greşeli în întocmirea planului de acţiune pentru campania de vară ar fi fost evitate dacă atunci când au mers în comuna Şoldanu preşedintele comitetului executiv raional şi şeful secţiunii agricole raionale s’ar fi interesat de greutăţile pe care le întâmpină preşedintele şi secre­tarul sfatului popular comunal la alcătu­irea planului. Lucrul acesta nu s’a petre­cut însă. Trecând prin această comună, preşedintele comitetului executiv raional şi şeful secţiunii agricole au neglijat pro­blema organizării muncii în campania de vară. Dealtfel cum să se preocupe preşedin­tele comitetului executiv raional de or­ganizarea muncii în campanie, la comune, când nici la raion nu s’a făcut o organi­zare corespunzătoare. Faptul că la raion nu s’a întocmit un plan de acţiune temei­nic, cu sarcini precise pentru fiecare mem­bru al comitetului executiv, are consecinţe deosebit de grave; munca în campania agricolă de vară a fost lăsată numai pe seama preşedintelui şi a vicepreşedintelui. Oricât s’ar strădui, doi oameni nu vor putea acoperi în întregime sarcinile pe care comitetul executiv le are în ansam­blul lui în campania de vară. Este neîn­­doelnic că dacă în plan s’ar fi precizat răspunderea fiecărui membru al comite­tului executiv raional în sprijinirea acti­vităţii la comune, atunci ar fi existat şi o bază pentru a fi criticaţi şi traşi la răs­pundere cei ce nu respectă sarcinile ce le revin. In felul acesta ar fi putut fi înlătu­rate atitudini ca acele ale tov. Ion Niţă — care trecând prin comune se interesea­ză numai de sarcinile specifice secţiei conduse de el, nesocotind problema cam­paniei de vară de care trebue să se ocupe ca membru al comitetului executiv raional. Deasemeni, lipsa unui plan de acţiune care să stabilească felul cum fiecare sec­­ţiune in cadrul specificului ei de activi­tate poate şi trebue să contribue la reuşita campaniei a făcut ca majoritatea secţiu­nilor să nu-şi ducă la bun sfârşit sarcinile izvorîte din Hotărîrea guvernului şi par­tidului din 9 Mai a.c. Secţiunea organiza­torică, ca şi cea culturală ori de învăţă­mânt, neglijează ajutorul pe care fiecare dintre ele trebue să-l dea muncii la comu­ne. In mod cu totul greşit se consideră că problema campanii ar privi exclusiv sec­ţiunea agricolă. Dar chiar şi în activita­tea secţiunii agricole—care in comparaţie cu celelalte secţiuni se preocupă mai mult de realizarea sarcinilor ce-i stau in faţă — există o seamă de deficienţe. Ele îşi au rădăcina in tendinţa profund greşită a unor tehnicieni ca C. Niculescu, tehnician cu baza furajeră, care atunci când merge pe teren nu se interesează decât de pro­blema bazei furajere, desconsiderând cele­lalte aspecte ale problemei secţiunii agri­cole. O altă lipsă existentă în secţiunea a­­gricolă este că aici se mai practică încă vechea metodă a controlului fulger, ceea ce nu înseamnă altceva decât superficiali­tate, desconsiderarea sarcinei de a ajuta sfaturile populare comunale în activitatea lor. Sunt dese cazuri când tehnicienii a­­gricoli trec prin comune fără să ajute pre­şedinţilor şi secretarilor, fără să ajute nici măcar pe agenţii agricoli să mun­cească mai bine in campanie. ★ Consecinţele lipsurilor din activitatea comitetului executiv raional Olteniţa sunt arătate de situaţia executării lucrărilor a­­gricole în comune, în cele mai multe co­mune lucrările de întreţinere a culturilor sunt mult rămase în urmă, iar secerişul se desfăşoară neorganizat. Consecinţele me­todelor cu totul greşite folosite in munca de îndrumare a sfaturilor populare comu­nale se vădesc şi în faptul că secerişul a găsit majoritatea comunelor din raionul Olteniţa insuficient de bine pregătite. Lipsurile din raionul Olteniţa oglindesc felul defectuos în care activiştii sfatului popular regional Bucureşti au ajutat or­ganizarea muncii în acest raion. Se cere de aceea comitetului executiv regional Bucureşti — care la rândul său poartă răspunderea acestor lipsuri — să ajute sfatului popular raional să-şi îmbunătă­ţească activitatea în campania agricolă de vară. Comitetul executiv al sfatului popular raional Olteniţa trebue să analizeze lipsu­rile care frânează succesul campaniei. Analizând cauzele lipsurilor, cauze ce se găsesc în comoditatea şi în nivelul scăzut pe care îl au unii activişti ai săi, comite­tul executiv al sfatului popular din raio­nul Olteniţa va trebui să pună capăt manifestărilor de birocratism dovedite in activitatea dusă până acum. Sarcina imediată a comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale este aceea de a ajuta sfaturile populare comunale ca acum, la începutul secerişului, când in­trăm în perioada hotărîtoare a luptei pen­tru obţinerea unor recolte bogate, să por­nească temeinic organizat la lucru. Fără această organizare, fără întocmirea unui plan care să înmănuncheze toate sarcinile şi să asigure realizarea lor armonioasă nu va putea fi asigurată desfăşurarea in bune condiţiuni a lucrărilor de întreţinere a cul­turilor, nu va putea fi strânsă cu succes recolta bogată şi îndeplinit planul de co­lectări. Acest lucru trebue nu numai să fie ştiut, dar şi pus în practică de acti­viştii sfaturilor populare din raionul Olte­niţa. V. PAUNESCU Politica internă a Partidului Comunist şi a guvernului sovietic se bazează pe alianţa de nesdrm­cinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică, pe prietenia fră­ţească dintre popoar­ele ţării noastre, pe uniunea trainică a tuturor republicilor sovietice naţionale în sistemul unui stat na­ţional unic — U.R.S.S. Această politică este îndreptată in scopul asigurării întăririi con- tnue a puterii economice a patriei, în scopul desvoltării prin toate mijloacele a industriei, agriculturii, şi pe această bază spre creşte­rea necontenită a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. Partidul îndrumează toate forţele creatoare ale poporului nostru spre înflorirea continua a patriei socialiste, spre dezvoltarea indus­triei socialiste, spre întărirea orânduirii col­hoznice şi înflorirea tuturor colhozurilor pe baza întăririi alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănimea colhoznică. Principala preocupare a partidului în do­meniul politicii interne constă in a obţine îmbunătăţirea necontenită a buneistări mate­riale a tuturor oamenilor sovietici. Grija pentru bunăstarea poporului, pentru satis­facerea maximală a cerinţelor sale materiale şi culturale, este o lege supremă pentru Partidul Comunist şi guvernul sovietic. Arma principală de construire a comunis­mului şi de apărare a măreţelor cuceriri so­cialiste o constitue statul sovietic. Partidul a transformat ţara sovietică într’un bastion invincibil al socialismului, pentru că el a întărit şi întăreşte prin toate mijloacele sta­tul socialist. Tăria şi forţa statului sovietic constitue o condiţie importantă pentru construirea cu succes a comunismului. De aceea partidul con­sideră drept cea mai sfântă datorie a sa în­tărirea şi pe viitor a marelui stat sovietic — bastion al păcii şi securităţii popoarelor, întărirea unităţii şi prieteniei dintre popoarele U.R.S.S. Tăria şi invincibilita­tea partidului constă in unitatea şi coeziu­nea rândurilor sale, în legătura sa indestruc­tibilă cu poporul. De aceea partidul consideră cea mai importantă îndatorire a sa de a pă­stra ca lumina ochilor unitatea rândurilor sale, de a întări și mai mult legăturile sale indestructibile cu poporul. . ........ Partidul Comunist este strâns legat de cele mai largi masse de oameni ai muncii cu ajutorul unor asemenea organizaţii de massă ca sovietele, sindicatele, comsomolul, coope­raţia. Partidul Comunist uneşte întreaga ac­tivitate a acestor organizaţii de massă şi îndrumă acţiunile lor spre un singur ţel — construirea comunismului în ţara noastră, in coeziunea oamenilor muncii în jurul Parti­dului Comunist un rol uriaş revine organelor puterii de stat — sovietele. Sovietele fac le­gătura dintre partid şi massete de milioane de oameni ai muncii pe linia activităţii de stat, îmbunătăţirea sub toate aspectele a ac­tivităţii sovietelor constitue o condiţie nece­sară pentru întărirea legăturilor din de partid cu massere de multe milioane de oameni ai muncii. Pentru întărirea continuă a statului sovie­tic şi întărirea unităţii dintre partid şi popor, pentru ridicarea activităţii politice a masse­­lor de oam­eni ai muncii, o uriaşă importanţă o prezintă înfăptuirea consecventă a prin­cipiilor democraţiei socialiste în activitatea sovietelor, a sindicatelor şi a altor organi­zaţii de massă, traducerea fermă in viaţă a principiilor Constituţiei U.R.S.S., a marilor drepturi ale cetăţenilor sovietici înscrise în această constituţie, drepturi care trebue res­pectate cu sfinţenie de către toate organele sovietice. Pentru ca toate cadrele noastre conducă­toare să fie la înălţimea sarcinilor pe care le pune partidul, pentru ca ele să poată să se orienteze just în situaţia internă şi inter­naţională, pentru ca ele să poată să stea în fruntea mersului nostru înainte, partidul le cere să muncească neobosit pentru a-şi în­suşi teoria marxist-leninistă, pentru a-şi în­suşi priceperea de a folosi această ştiinţă în activitatea lor practică. Partidul educă oamenii muncii în spiritul patriotismului sovietic dătător de viaţă şi a­ prieteniei popoarelor, în spiritul luptei intran­sigente împotriva ideologiei burgheze, a naţio­nalismului şi cosmopolitismului, duce o luptă consecventă împotriva rămăşiţelor capitalis­mului în conştiinţa oamenilor. Partidul Comunist a avertizat întotdeauna şi avertizează pe oamenii sovietici împotriva indolenţei şi a atitudinii de gură-cască, educă pe comunişti şi pe toţi oamenii muncii în spiritul linei înalte vigilenţe politice, în spi­ritul intransigenţei şi al fermităţii în lupta împotriva duşmanilor interni şi externi. Poporul sovietic preocupat­­în construcţia comunistă nu poate uita nicio clipă încercui­rea capitalistă, uneltirile perfide ale spionilor imperialişti. O înaltă vigilenţă politică, in­transigenţa faţă de orice fel de manifestare de nepăsare şi atitudine de gură-cască, tre­bue să constitue o lege pentru fiecare om sovietic. Politica externă a Partidului Comunist şi a guvernului sovietic corespunde intereselor vi­tale ale poporului sovietic ca şi ale tuturor popoarelor iubitoare de pace. Partidul Comu­nist şi guvernul sovietic au considerat întotdeauna şi consideră că cea mai justă, cea mai necesară şi cea t­rai dreaptă politică externă este politica păcii între toate popoarele, politică ba­zată pe încredere reciprocă. Pornind de la acest fapt partidul şi guvernul înfăptuesc în mod consecvent politica de menţinere şi întărire a păcii, politica de luptă împotriva pregătirii şi dezlănţuirii unui nou război, politica colaborării internaţionale şi a dezvol­tării legăturilor comerciale cu toate ţările, înfăptuirea fermă a politicii interne şi ex­terne a Partidului Comunist asigură întări­rea contnuă şi înflorirea statului sovietic so­cialist, întărirea unităţii dintre partid şi popor. Poporul sovietic, însufleţit de istoricele ho­­tărîri ale Congresului al XIX-lea al partidu­lui, priveşte cu curaj spre viitor. Poporul so­vietic este convins de victoria cauzei sale drepte pentru că el este condus de Partdul Comunist, partid făurit de Lenin şi Stalin, în­cercat şi călit în lupte, partid pentru care nu există nimic mai presus decât slujirea po­porului. Strâns unit în jurul Partidului Comunist şi al Comitetului săli Central, în jurul iubitului guvern sovietic, cu credinţa fermă în forţele sale nesecate şi în posibilităţile sale, poporul sovietic făurește măreața cauză a construirii comunismului. Comemorarea poetului revoluţionar bulgar Hristo Smirnenschi Marţi după amiază a avut loc la Casa Scriitorilor o adunare comemorativă cu pri­lejul împlinirii a 30 de ani de la moartea marelui poet revoluţionar bulgar Hristo Smirnenschi. Au participat tovarăşii M. Macavei, pre­şedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Mihai Beniuc şi Eugen Frunză, secretari ai Uniunii Scriit­o­­rilor, numeroşi scriitori şi oameni ai artei. Au fost de faţa D. C. Grecov, ambasado­rul R.P. Bulgaria în R.P.R., M. Crumov, prim secretar al Ambasadei R.P. Bulgaria precum şi un grup de oameni ai artei bul­gari, veniţi la noi în ţară în cadrul acor­dului de colaborare culturală dintre R.P.R. şi R.P. Bulgaria. Adunarea a fost deschisă de tov. Mihai Beniuc. Poetul Dumitru Corbeia a prezentat viaţa şi opera marelui poet revoluţionar bulgar, Hrsto Smirnenschi. Din partea scriitorilor din R.P. Bulgaria a vorbit Nicolae Ivano­v Zidaru. Poeţii Eugen Jebeleanu, Eugen Frunză şi Nina Cassian, laureaţi ai Premiului de Stat au recitat apoi versuri din opera marelui poet bulgar A urmat un recital de muzică bulgară, românească și sovietică. (Agerpres). Locuinţe noi pentru muncitori BACAU (de la subredacţia noastră). Tot mai multe locuinţe noi sunt date în folosin­ţa muncitorilor. Numai în regiunea petroli­feră a Moldovei în primele cinci luni ale a­­nului 1953 au fost date în folosinţa munci­torilor petrolişti trei noi blocuri a câte 21 apartamente, dotate cu tot confortul nece­sar. In oraşul Comăneşti au fost terminate de curând noi clădiri pentru mineri. Anul aces­ta au fost date spre folea­nţa minerilor­ încă trei blocuri de locuinţe cu câte 2 aparta­mente. Apartamentele au instalaţii de baie, canalizare şi de apă. In curând vor fi ter­minate alte noi clădiri. Blocuri noi şi moderne sunt construite şi în oraşul Bacău. Până în prezent au fost terminate două mari blocuri a câte 48 apar­tamente fiecare. Aceste două blocuri au fost date spre folosinţă muncitorilor fruntaşi în producţie. Paralel cu construirea locuinţelor munci­toreşti, se construesc noi staţionare şi dis­pensare medicale. De curând, în comuna Lu­­căceşti a intrat în funcţiune unul dintre cele mai moderne staţionare medicale din regiu­nea Bacău. Deasemeni, în cadrul schelei Zemeş Tazlău, a fost dat spre folosință un dispensar medical. Grija per,iar sănătatea oamenilor muncii PITEŞTI (de la corespondentul nostru). Comitetul executiv al sfatului popular al co­munei Bughea de Sus, raionul Muscel, a luat din vreme măsuri pentru a da în folosinţă băile iodo-sulfuroase din această localitate. In afară de reparaţiile generale efectuate, confecţionarea de noi căzi, amenajarea cabi­nelor şi a parcului de odihnă, s’au luat în acelaş timp măsuri şi pentru amenajarea ca­merelor şi mărirea numărului acestora, pentru a putea fi găzduiţi astfel un număr mai mare de oameni ai muncii. Deasemeni, sfatul popu­lar al comunei Bughea de Sus s’a preocupat de asigurarea unei bune aprovizionări a celor care vin în această staţiune. Şi comitetul executiv al sfatului popular al comunei Albeşti, din acelaş raion, s’a îngrijit să pună la dispoziţia cetăţenilor băile iodo­­sulfuroase din satul Gândeşti, luând măsurile necesare pentru terminarea lucrărilor de cap­tarea izvorului şi punerea lui în foncţiune. Totodată, sfatul popular comunal s’a îngrijit şi de asigurarea unor cât mai bune condiţii de cazare şi aprovizionare a vizitatorilor. O atenţie deosebită acordă sfaturile popu­lare comunale descoperirii de noi izvoare de ape minerale. Asemenea surse au fost des­coperite până acum în comunele Dobrogostea, raionul Pitești, Blădari și Muereasca, raionul Râmnicu-Vâlcea. Identificarea surselor de ape minerale continuă cu deosebit interes în nu­meroase comune din raioanele Horezu, Râm­nicu-Vâlcea, Muscel și Pitești. Ţesături de calitate superioară In dorinţa de a întâmpina Festivalul Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor cu noi şi în­semnate succese în producţie, colectivul fa­bricii „Dacia" din Cisnădie a îmbrăţişat ini­ţiativa stahanovistei Elena Chişiu. Sprijiniţi de către cercul A.S.I.T. din în­treprindere,­­ muncitorii acestei fabrici­ dau lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produ­selor. Această acţiune se desfăşoară pe baza unui plan bine stabilit, care oglindeşte mo­dul de executare a operaţiunilor şi urmă­rirea lor. Aplicând temeini iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu numeroşi muncitori de la fa­brica „Dacia“ au obţinut realizări deose­bite reuşind să depăşească sarcina de plan cu 3,7 la sută, îmbunătăţind totodată calita­tea produselor cu 4,1 la sută. Contribuţii de seamă în dobândirea acestor succese au adus muncitorii Leses Su­rronis, care dă fire de calitate bună în proporţie de 90,8 la sută, Ana Salz, care a îmbunătăţit calitatea firelor cu 3 la sută, precum şi Hube Sast,a care a îmbunătăţit calitatea produselor cu 2,8 CONSTANTIN CREŢU corespondent voluntar Un Teatru de Stat de Păpuşi în Botoşani BOTOŞANI — (dela corespondentul nos­ tru). Recent a avut loc în oraşul Botoşani deschiderea Teatrului de Stat de Păpuşi „Cravata Roşie“. Oamenii munci­ din oraşul Botoşani au dat direcţiunii Teatrului un sprijin de seamă pentru amenajarea sălii teatrului şi recrutarea de cadre artistice din localitate. Deasemeni, comitetul executiv al sfatului popular raional Botoşani s’a intere­sat zi de zi de buna desfăşurare a lucrări­lor pentru amenajarea teatrului. Teatrul de Stat de Păpuşi „Cravata Ro­şie“ a putut fi deschis într’un timp foarte scurt, lucrările pregătitoare fiind realizate în decurs de numai două luni. Numeroşi artişti, recrutaţi din rândul oa­menilor muncii din localitate, au fost in­struiţi cu sprijinul colectivului Teatrului Ţăndărică din Bucureşti şi al celui de Pă­puşi din Timişoara. . ____________ ___________ Fog. 3- Walter Ulbricht, distins cu titlul de onoa­re „Erou al Muncii“ V& BERLIN­­ (Agerpres).­­ Agenţia A.D.N. transmite : Cancelaria preşedintelui Republicii De­mocrate Germane a dat publicităţii un co­municat în care se spune că preşedintele Wilhelm Pieche i-a acordat lui Walter Ul­bricht, vicepreşedinte al Consiliului de mi­niştri al R.D. Germane, cu prilejul împli­nirii a 60 de ani, titlul de onoare de „Erou al Muncii“ pentru merite remarcabile in construirea economiei de pace a Republicii, în menţinerea şi asigurarea păcii şi in­­­struirea unei Germanii unite şi democr ★ Ic BERLIN­­ (Agerpres). — Agenţia A. Dl* transmite: Comitetul Central al Partidului Socializs Unit din Germania i-a adresat lui Watt­e Ulbricht, secretar general al C.C. al P.b.L.it­­ şi vicepreşedinte al Consiliului de minişti al Republicii­ Democrate Germane o sc­­soare de felicitare cu prilejul împlinirii 60 de ani. in scrisoare sunt relevate meri Concertul ansamblului de cântece şi dansuri al forţelor armate ale R. P. R. în Uniunea Sovietică M05C0VA 1 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 30 iunie, la Casa de cultură a ziarului „Pravda“ — unul din cele mai mari clubu­ri din capitala sovietică — a avut loc pri­mul spectacol al ansamblului de cântece ş­­ dansuri a­ forţelor armate ale Republicii Populare Române, care a venit în Uniunea Sovietică la invitaţia Ministerului culturii al U.R.S.S. Au fost de faţă Mihail Datea, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S., colaboratorii ambasadei române, reprezentanţi ai Minis­terului culturii al U.R.S.S. şi ai presei so­vietice. Cei 230 de cântăreţi, instrumentişti şi dansatori români au interpretat opere ale compozitorilor sovietici şi români, precum şi cântece şi dansuri populare ruse şi româ­neşti. Artiştii români au fost aplaudaţi călduros oferindu-li-se buchete de flori. Rezultatul alegerilor parlamentare din Islanda COPENHAGA 1 (Agerpres). — TASS transmite: La 23 iunie, în Islanda au avut loc ale­geri pentru Aiting (parlament). Potrivit da­telor ziarului danez burghez „Börsen“, prin­cipalele chestiuni în jurul cărora s-a desfășu­­rat lupta electorală a fost ocuparea Islamiei de către americani şi crearea unei armate islandeze sub comandament străin. După cum recunoaşte ziarul, cercurile largi ale po­porului islandez se pronunţă împotriva sta­ţionării forţelor militare aeriene americane în Islanda. In fruntea forţelor care luptă pen­tru independenţa naţională a ţării, împotriva ocupării Islandei de către americani, este partidul socialist unit. In programul său electoral partidul a che­mat poporul să lupte pentru denunţarea a­cordului cu privire la staţionarea trupelor americane pe teritoriul Islandei şi retragerea acestor trupe din ţară, pentru ieşirea Islandei din Uniunea Atlantică, pentru extinderea co­merţului cu ţările Europei răsăritene. Partidul a cerut amnistie totală pentru cei condamnaţi pentru participarea la demonstra­ţia de protest împotriva includerii Islandei în pactul Atlantic care a avut loc la 30 Mar­­tie 1949. Potrivit datelor Biroului telegrafic norve­gian, in urma alegerilor din 28 iunie, parti­dul independenţei a primit 21 de mandate, iar partidul progresist — 16 mandate. Aces­te două partide formează coaliţia guverna­mentală. Partidul socialist unit a primit şap­te mandate, iar partidul social-democrat şase mandate. Li Sîn Man pune la cale o nouă acţiune provocatoare KAISUNG­­ (Agerpres). — China Nouă transmite : Abia zilele trecute sub ochii binevoitori ai americanilor, Li Sin Man a reţinut for­ţat un grup numeros de prizonieri de război coreeni, iar acum se­ pun la cale noi planuri de reţinere a voluntarilor chinezi prizonieri. Prin atitudinea lor făţişă de îngăduinţă, americanii l-au încurajat şi mai mult pe Li Sîn Man în acţiunile sale. ■ Nemulţumindu­­se cu reţinerea forţată a prizonierilor de război coreeni, Li Sîn Man acţionând în cârdăşie cu clica lui Cian Cai­ şi încearcă să-i „elibereze“ pe voluntarii chinezi prizo­nieri, aflaţi în prezent în Coreea de Sud pentru a-i trimite apoi cu forţa pe insula Taiwan. Cu îngăduinţa şi încurajarea S.U.A, colaborarea dintre gomindanişti şi lisîuma­­nişti în ceea ce p prveşte reţinerea prizonie­rilor de război devine tot mai strânsă. Observatorii declară că după acţiunile pro­vocatoare ale lui Li Sîn Man, Statele Unite nu au luat nicio măsură eficientă pentru a înceta aceste provocări. Li Sin Man continuă să-i reţină cu forţa pe prizonierii de război din lagăre chiar şi după ce trupele americane au început să-şi exercite controlul deplin asupra lagă­relor. Statele Unite nu i-au cerut lui Li Sîn Man să înapoieze pe prizonierii de război reţinuţi cu forţa. Scrisoarea unui grup de englezi foşti prizonieri în Coreea LONDRA­­ (Agerpres). — TASS trans­mite : Un grup de 46 de englezi foşti prizonieri de războ­­­n Coreea au adresat ziarului „Daily Worker“ o scrisoare în care cheamă poporul englez să lupte pentru­­ încetarea războiului din Coreea. In scrisoare sunt de­scrise ororile războiului din Coreea și felul în care sunt ucise cu napalm femeile și copi coreeni. Foştii prizonieri subliniază că dacă guvernul S.U.A ar fi dorit să pună capăt războiului, acesta ar fi încetat de mult ca urmare a acceptării propunerii in problemai prizonierilor de război. Făcută la sfârșitul lunii Martie de Ciu En-lai, primul ministru al Republicii Populare Chineze. Opinia publică mondială înfierează asasinarea soţilor Rosenberg Potrivit buletinului Casei Albe, Martin P. Durkin, ministrul muncii al S.U.A., a criticat pe „acei care au făcut agitaţie împotriva Sta­telor Unite încercând să-i prezinte pe Rosen­­bergi drept nişte martiri“ şi a susţinut că în cadrul procesului legalitatea a fost res­pectată. Iată însă ce spune într’o declaraţie oficială chiar un membru al Curţii Supreme, Frank­furter, unul din judecătorii care s’au împo­trivit anulării amânării acordate de judecă­torul Douglas : „Sunt convins că hotărîrea cu privire la­ a­­mânare era fondată şi că justiţia a fost lip­sită de posibilitatea de a-şi exercita in mo­dul cuvenit îndatoririle. A pronunţa o opi­nie într’uun caz care afectează două vieţi ome­neşti după ce cortina a fost coborită, pare a fi un patetism inutil, dar istoria are şi ea drepturile ei. Numai printr-o analiză profundă şi critică vor putea fi stabilite şi consolidate deprinderile necesare pentru o judecată în­ţeleaptă şi imparţială, astfel încât aceste de­prinderi să se poată manifesta din pi­n a­­tunci când aparatul justiţiei va fi din nou supus presiunilor". In acelaş timp, după cum reiese dintr’o ştire transmisă de agenţia Reuter din Lon­dra, deputatul laburist Stephen Davies a cerut în Camera Comunelor ca „ambasada S.U.A. de la Londra să fie închisă, iar tru­pele americane din Anglia să fie invitate să părăsească ţara ca răspuns la asasinarea cu­ sânge rece a lui Julius şi Ethel Rosenberg“. Dr. Levin, director tehnic al Centrului de transfuzie de sânge, a restituit guvernului a­­merican diploma sa de doctor honoris causa a Universităţii din Harvard, iar Paul Willard, avocat la Curte, secretar al Comitetului fran­­cez pentru reabilitarea lui Julius şi Like­ Rosenberg, a restituit ambasadei S.U.A de la Paris decoraţiile americane ce i-au fost con­ferite în­­1944—1945, exprimându-şi prin a­­ceasta protestul împotriva justiţiei ameri­cane de astăzi. Ambasada americană din Londra primeşte zilnic scrisori din partea acelora care îşi ma­nifestă indignarea faţa de metodele aplicate de justiţia din S.U.A., a căror ultimă expre­sie a constituit-o electrocutarea soţilor Ro­senberg. „In numele consiliului sindical din Eating, scrie H. Patton, secretarul consiliului sin­dical, vă rog să aduceţi la cunoştinţa gu­vernului american protestul meu şi oroarea pe care am simţit-o la aflarea veştii despre executarea lui Julius şi Ethel Rosenborg. Suntem încredinţaţi că această execuţie este o gravă eroare judiciară şi această ac­ţiune este, asemănătoare celor săvârşite în timpul regimului hitlerist, dacă nu chiar mai barbară. Ca urmare a acestei acţiuni, presti­giul justiţiei americane a scăzut mult în ochii noştri“. In protestele ridicate împotriva sentinţei date in procesul soţilor Rosenberg, scrie Dor­ Russel din Portheurne se reflectă trezirea conştiinţei omenirii. „Azi dimineaţă, scrie Cedric Dover din Londra, mi-am aruncat cele câteva obiecte de provenienţă americană. Vă rog pe toţi să faceţi acelaşi lucru". Dover arată că atât timp cât în America se vor mai întâmpla crime ca cele cărora le-au căzut victime Rosenberg şi el nu va cumpăra niciun produs american şi nici nu va întreţine vreo legătură cu acei americani care au înşelat omenirea şi pe ei inşişi. Cedric Dover se obligă să sprijine F­ondul instituit în memoria soţilor Rosenberg aie că­rui mijloace sunt destinate „celor doi copii rămaşi orfani din cauza unei sentinţe bar­bare“. PARIS 30 (Agerpres). — Ziarul „Libera­tion“ publică scrisoarea cunoscutului sciiitor francez Jean Paul Sartre, care atrage aten­­ţia că asasinarea nevinovaţilor soţi Rosen­berg priveşte lumea întreaga. „De vreme ce am devenit aliaţii voştri — scrie, Sartre adresându-se cercurilor condu­cătoare din S.U A. — soarta, noastră riscă să fie asemănătoare cu cea a soţilor Rosen­berg. Voi, care vă pretindeţi stăpânii lunii, aţi avut prilejul să dovediţi că în primul rând sunteţi stăpâni pe voi înşivă. Dar dacă aţi ceda nebuniei voastre criminale, această nebunie ar putea să ne arunce mâine pe toţi într’un război de exterminare. Nu s'a înşelat nimeni în Europa: din hotărîrea voastră de a cruţa sau nu viaţa soţilor Ro­senberg s’ar fi văzut dacă pregăteaţi pacea sau un­­război mondial. Noi ştim de acum înainte ce preţ avem în ochii voştri. Pe imul din talerele balanţei au­ pus universul, iar pe celălalt pe McCarthy. In clipa când Rosenbergii au fost puşi pe scaunul electric balanţa s-a aplecat de partea lui McCarthy. Credeţi oare că ne vom da viaţa pentru McCarthy? Credeţi că vom face totul pentru a-i oferi o armată europeană? Credem ca vrem să apărăm cultura lui McCarthy? Li­bertatea lui McCarthy? Dreptatea lui Mc­Carth­y? Că vom transforma Europa intr'un câmn de bătălie pentru a îngădui arestui im­becil însetat de sânge sa ardă toate cârţile noastre? Să lăsăm să fie executaţi oamenii nevinovaţi şi să aruncăm in închisori pe ju­decătorii care protestează? Nu vă încântaţi cu această iluzie: nu vom da niciodată „conducerea" lumii occidentale pe mână asasinilor soţilor Rosenberg".

Next