România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)
1953-07-02 / nr. 2722
Jot 2 Iulie 1953 - Nr 2722 ROMÂNIA LIBERĂ Pentru sprijinirea efectivă a sfaturilor populare comunale în campania de vară Campania agricolă de vară este în prezent principala sarcină a sfaturilor populare, iar garanţia succesului ei stă în desfăşurarea temeinic organizată a muncii la comune. Sunt două lucruri ştiute bine la sfatul popular raional Olteniţa. Fie că vorbeşti cu preşedintele comitetului executiv raional sau cu vreun tehnician al secţiei agricole, oricare dintre activiştii sfatului popular raional îţi poate dovedi din câteva cuvinte de ce campania de vară trebue să fie în prezent obiectivul central al muncii lor şi dece activitatea la comună constitue factorul hotărîtor al succesului. Cei mai mulţi dintre ei pot să argumenteze în vorbe, că munca ce urmează să se desfăşoare în fiecare sat şi comună este menită să asigure câştigarea luptei pentru pâinea poporului muncitor. Dar ceea ce în mod teoretic cunosc tovarăşii de la sfatul popular raional Olteniţa, in practica activităţii lor poate fi găsit cu multă greutate. Aceasta fiindcă membrii comitetului executiv raional Olteniţa deşi sunt convinşi că principală lor sarcină este ajutorarea muncii la comună in campanie, nu-şi îndeplinesc această sarcină, nu sprijină efectiv munca la comune. Faptele, şi mai cu seama lipsurile existente in comune, vin să dovedească membrilor acestui comitet executiv deosebirea fundamentală între ceea ceei ştiu şi între felul cum îşi duc munca. Lipsurile în ceea ce priveşte organizarea muncii comitetului executiv al sfatului popular raional Olteniţa dau o imagine complectă a modului cu totul necorespunzător din care unele comitete executive raionale sprijină munca sfaturilor populare comunale. • Este ştiut că sfaturile populare comunale au nevoie în întreaga lor activitate de un plan de acţiune pe baza căruia să-şi desfăşoare organizat munca. In campania agricolă de vară, când spre deosebire de alte campanii se execută un mare volum de lucrări in aceeaşi perioadă de timp, e nevoie de o planificare amănunţită a felului cum se va desfăşura activitatea în fiecare, sat şi comună, activitate îndreptată spre mobilizarea oamenilor muncii de la sate la întreţinerea culturilor, strângerea fără pierderi a recoltei şi executarea desmiriştitului, la munca pentru îndeplinirea integrală şi în termen a planului de colectări, învăţămintele de până acum dovedesc că executarea acestor lucrări în condiţiuni cât mai bune cere o judicioasă planificare a fiecărei lucrări, necesită un asemenea plan încât pe baza lui să fie folosite cât mai raţional forţele de muncă, maşinile şi uneltele agricole, încât lucrările să poată fi executate paralel, fără neglijarea niciuneia dintre ele. Cu toate că activiştii sfatului popular al raionului Olteniţa sunt convinşi de însemnătatea planificării, în munca de alcătuire a planurilor de acţiune în campania de vară au procedat într’un fel necorespunzător, folosind metode birocratice. Iată pe scurt istoricul întocmirii planurilor de acţiune pentru campania agricolă de vară în comunele raionului Olteniţa. Acum vreo două luni, la o şedinţă ţinută la sediul sfatului popular raional s’a spus preşedinţilor şi secretarilor sfaturilor populare comunale să se ocupe de întocmirea planului de acţiune în vederea executării sarcinilor izvorîte din Hotărîrea guvernului şi a partidului cu privire la campania de vară. S'a neglijat însă esenţialul, adică nu s’a arătat în mod concret preşedinţilor şi secretarilor sfaturilor populare comunale cum să-şi întocmească un asemenea plan. După o lună de zile tovarăşii dela raion şi-au amintit iar de plan, şi într’o altă şedinţă au comunicat din nou comunelor ceea ce le mai spuseseră înainte. Printre altele s’a mai dat şi o notă telefonică, tot pentru aceeaşi problemă. In pe marginea unor lipsuri existente în activitatea comitetului executiv al sfatului popular raional Oltenița vremea din urmă, pe ogoarele raionului Olteniţa grânele au dat în pârgă. Prin unele locuri s’a pornit deja la seceriş dar planificarea începută a rămas din păcate tot în raza începutului. Din cauza lipsei controlului dela raion, în unele comune (ca de pildă comuna Gruiu) preşedinţii şi secretarii nu s’au ostenit să întocmească planul de acţiune pentru lucrările agricole de vară. Având alte treburi, mai importante — după părerea lor — au lăsat ca treaba aceasta să fie făcută de referenţii agricoli. La rândul lor, referenţii agricoli nu au întocmit nici un fel de plan pentru simplul motiv că respectivii preşedinţi şi secretari de sfaturi populare ■comunale nici nu le-au mai cerut aşa ceva. In cele mai multe comune ale raionului s’au întocmit planuri care reflectă cu deosebită limpezime lipsa ajutorului concret pe care activiştii sfatului popular raional trebue să-l dea. Pentru ilustrare poate fi citat planul de muncă întocmit în comuna Şoldanu de către preşedintele şi secretarul sfatului popular. Insă lipsa totală de sprijin din partea raionului a făcut ca planul întocmit de ei să fie necorespunzător. Din el lipsesc o seamă de sarcini, printre care luarea măsurilor de recunoaştere a parcelelor pentru seminţe, luarea măsurilor pentru efectuarea numărului de praşile prevăzut în agrominim, identificarea magaziilor de păstrare a seminţelor de sol, etc. In afară de faptul că e incomolent, planul de acţiune al sfatului popular comunal Şoldanu nu corespunde întocmai situaţiei reale de pe teren. La planificarea secerişului nu s-a ţinut seamă de posibilităţile reale pe care comuna le are, iar la planificarea treerişului cetele au fost formate fără a se discuta în prealabil cu oamenii spre a putea stabili posibilitatea constituirii unor cote de freer cât mai potrivite specificului comunei. Aceste greşeli în întocmirea planului de acţiune pentru campania de vară ar fi fost evitate dacă atunci când au mers în comuna Şoldanu preşedintele comitetului executiv raional şi şeful secţiunii agricole raionale s’ar fi interesat de greutăţile pe care le întâmpină preşedintele şi secretarul sfatului popular comunal la alcătuirea planului. Lucrul acesta nu s’a petrecut însă. Trecând prin această comună, preşedintele comitetului executiv raional şi şeful secţiunii agricole au neglijat problema organizării muncii în campania de vară. Dealtfel cum să se preocupe preşedintele comitetului executiv raional de organizarea muncii în campanie, la comune, când nici la raion nu s’a făcut o organizare corespunzătoare. Faptul că la raion nu s’a întocmit un plan de acţiune temeinic, cu sarcini precise pentru fiecare membru al comitetului executiv, are consecinţe deosebit de grave; munca în campania agricolă de vară a fost lăsată numai pe seama preşedintelui şi a vicepreşedintelui. Oricât s’ar strădui, doi oameni nu vor putea acoperi în întregime sarcinile pe care comitetul executiv le are în ansamblul lui în campania de vară. Este neîndoelnic că dacă în plan s’ar fi precizat răspunderea fiecărui membru al comitetului executiv raional în sprijinirea activităţii la comune, atunci ar fi existat şi o bază pentru a fi criticaţi şi traşi la răspundere cei ce nu respectă sarcinile ce le revin. In felul acesta ar fi putut fi înlăturate atitudini ca acele ale tov. Ion Niţă — care trecând prin comune se interesează numai de sarcinile specifice secţiei conduse de el, nesocotind problema campaniei de vară de care trebue să se ocupe ca membru al comitetului executiv raional. Deasemeni, lipsa unui plan de acţiune care să stabilească felul cum fiecare secţiune in cadrul specificului ei de activitate poate şi trebue să contribue la reuşita campaniei a făcut ca majoritatea secţiunilor să nu-şi ducă la bun sfârşit sarcinile izvorîte din Hotărîrea guvernului şi partidului din 9 Mai a.c. Secţiunea organizatorică, ca şi cea culturală ori de învăţământ, neglijează ajutorul pe care fiecare dintre ele trebue să-l dea muncii la comune. In mod cu totul greşit se consideră că problema campanii ar privi exclusiv secţiunea agricolă. Dar chiar şi în activitatea secţiunii agricole—care in comparaţie cu celelalte secţiuni se preocupă mai mult de realizarea sarcinilor ce-i stau in faţă — există o seamă de deficienţe. Ele îşi au rădăcina in tendinţa profund greşită a unor tehnicieni ca C. Niculescu, tehnician cu baza furajeră, care atunci când merge pe teren nu se interesează decât de problema bazei furajere, desconsiderând celelalte aspecte ale problemei secţiunii agricole. O altă lipsă existentă în secţiunea agricolă este că aici se mai practică încă vechea metodă a controlului fulger, ceea ce nu înseamnă altceva decât superficialitate, desconsiderarea sarcinei de a ajuta sfaturile populare comunale în activitatea lor. Sunt dese cazuri când tehnicienii agricoli trec prin comune fără să ajute preşedinţilor şi secretarilor, fără să ajute nici măcar pe agenţii agricoli să muncească mai bine in campanie. ★ Consecinţele lipsurilor din activitatea comitetului executiv raional Olteniţa sunt arătate de situaţia executării lucrărilor agricole în comune, în cele mai multe comune lucrările de întreţinere a culturilor sunt mult rămase în urmă, iar secerişul se desfăşoară neorganizat. Consecinţele metodelor cu totul greşite folosite in munca de îndrumare a sfaturilor populare comunale se vădesc şi în faptul că secerişul a găsit majoritatea comunelor din raionul Olteniţa insuficient de bine pregătite. Lipsurile din raionul Olteniţa oglindesc felul defectuos în care activiştii sfatului popular regional Bucureşti au ajutat organizarea muncii în acest raion. Se cere de aceea comitetului executiv regional Bucureşti — care la rândul său poartă răspunderea acestor lipsuri — să ajute sfatului popular raional să-şi îmbunătăţească activitatea în campania agricolă de vară. Comitetul executiv al sfatului popular raional Olteniţa trebue să analizeze lipsurile care frânează succesul campaniei. Analizând cauzele lipsurilor, cauze ce se găsesc în comoditatea şi în nivelul scăzut pe care îl au unii activişti ai săi, comitetul executiv al sfatului popular din raionul Olteniţa va trebui să pună capăt manifestărilor de birocratism dovedite in activitatea dusă până acum. Sarcina imediată a comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale este aceea de a ajuta sfaturile populare comunale ca acum, la începutul secerişului, când intrăm în perioada hotărîtoare a luptei pentru obţinerea unor recolte bogate, să pornească temeinic organizat la lucru. Fără această organizare, fără întocmirea unui plan care să înmănuncheze toate sarcinile şi să asigure realizarea lor armonioasă nu va putea fi asigurată desfăşurarea in bune condiţiuni a lucrărilor de întreţinere a culturilor, nu va putea fi strânsă cu succes recolta bogată şi îndeplinit planul de colectări. Acest lucru trebue nu numai să fie ştiut, dar şi pus în practică de activiştii sfaturilor populare din raionul Olteniţa. V. PAUNESCU Politica internă a Partidului Comunist şi a guvernului sovietic se bazează pe alianţa de nesdrmcinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică, pe prietenia frăţească dintre popoarele ţării noastre, pe uniunea trainică a tuturor republicilor sovietice naţionale în sistemul unui stat naţional unic — U.R.S.S. Această politică este îndreptată in scopul asigurării întăririi con- tnue a puterii economice a patriei, în scopul desvoltării prin toate mijloacele a industriei, agriculturii, şi pe această bază spre creşterea necontenită a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. Partidul îndrumează toate forţele creatoare ale poporului nostru spre înflorirea continua a patriei socialiste, spre dezvoltarea industriei socialiste, spre întărirea orânduirii colhoznice şi înflorirea tuturor colhozurilor pe baza întăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică. Principala preocupare a partidului în domeniul politicii interne constă in a obţine îmbunătăţirea necontenită a buneistări materiale a tuturor oamenilor sovietici. Grija pentru bunăstarea poporului, pentru satisfacerea maximală a cerinţelor sale materiale şi culturale, este o lege supremă pentru Partidul Comunist şi guvernul sovietic. Arma principală de construire a comunismului şi de apărare a măreţelor cuceriri socialiste o constitue statul sovietic. Partidul a transformat ţara sovietică într’un bastion invincibil al socialismului, pentru că el a întărit şi întăreşte prin toate mijloacele statul socialist. Tăria şi forţa statului sovietic constitue o condiţie importantă pentru construirea cu succes a comunismului. De aceea partidul consideră drept cea mai sfântă datorie a sa întărirea şi pe viitor a marelui stat sovietic — bastion al păcii şi securităţii popoarelor, întărirea unităţii şi prieteniei dintre popoarele U.R.S.S. Tăria şi invincibilitatea partidului constă in unitatea şi coeziunea rândurilor sale, în legătura sa indestructibilă cu poporul. De aceea partidul consideră cea mai importantă îndatorire a sa de a păstra ca lumina ochilor unitatea rândurilor sale, de a întări și mai mult legăturile sale indestructibile cu poporul. . ........ Partidul Comunist este strâns legat de cele mai largi masse de oameni ai muncii cu ajutorul unor asemenea organizaţii de massă ca sovietele, sindicatele, comsomolul, cooperaţia. Partidul Comunist uneşte întreaga activitate a acestor organizaţii de massă şi îndrumă acţiunile lor spre un singur ţel — construirea comunismului în ţara noastră, in coeziunea oamenilor muncii în jurul Partidului Comunist un rol uriaş revine organelor puterii de stat — sovietele. Sovietele fac legătura dintre partid şi massete de milioane de oameni ai muncii pe linia activităţii de stat, îmbunătăţirea sub toate aspectele a activităţii sovietelor constitue o condiţie necesară pentru întărirea legăturilor din de partid cu massere de multe milioane de oameni ai muncii. Pentru întărirea continuă a statului sovietic şi întărirea unităţii dintre partid şi popor, pentru ridicarea activităţii politice a masselor de oameni ai muncii, o uriaşă importanţă o prezintă înfăptuirea consecventă a principiilor democraţiei socialiste în activitatea sovietelor, a sindicatelor şi a altor organizaţii de massă, traducerea fermă in viaţă a principiilor Constituţiei U.R.S.S., a marilor drepturi ale cetăţenilor sovietici înscrise în această constituţie, drepturi care trebue respectate cu sfinţenie de către toate organele sovietice. Pentru ca toate cadrele noastre conducătoare să fie la înălţimea sarcinilor pe care le pune partidul, pentru ca ele să poată să se orienteze just în situaţia internă şi internaţională, pentru ca ele să poată să stea în fruntea mersului nostru înainte, partidul le cere să muncească neobosit pentru a-şi însuşi teoria marxist-leninistă, pentru a-şi însuşi priceperea de a folosi această ştiinţă în activitatea lor practică. Partidul educă oamenii muncii în spiritul patriotismului sovietic dătător de viaţă şi a prieteniei popoarelor, în spiritul luptei intransigente împotriva ideologiei burgheze, a naţionalismului şi cosmopolitismului, duce o luptă consecventă împotriva rămăşiţelor capitalismului în conştiinţa oamenilor. Partidul Comunist a avertizat întotdeauna şi avertizează pe oamenii sovietici împotriva indolenţei şi a atitudinii de gură-cască, educă pe comunişti şi pe toţi oamenii muncii în spiritul linei înalte vigilenţe politice, în spiritul intransigenţei şi al fermităţii în lupta împotriva duşmanilor interni şi externi. Poporul sovietic preocupatîn construcţia comunistă nu poate uita nicio clipă încercuirea capitalistă, uneltirile perfide ale spionilor imperialişti. O înaltă vigilenţă politică, intransigenţa faţă de orice fel de manifestare de nepăsare şi atitudine de gură-cască, trebue să constitue o lege pentru fiecare om sovietic. Politica externă a Partidului Comunist şi a guvernului sovietic corespunde intereselor vitale ale poporului sovietic ca şi ale tuturor popoarelor iubitoare de pace. Partidul Comunist şi guvernul sovietic au considerat întotdeauna şi consideră că cea mai justă, cea mai necesară şi cea trai dreaptă politică externă este politica păcii între toate popoarele, politică bazată pe încredere reciprocă. Pornind de la acest fapt partidul şi guvernul înfăptuesc în mod consecvent politica de menţinere şi întărire a păcii, politica de luptă împotriva pregătirii şi dezlănţuirii unui nou război, politica colaborării internaţionale şi a dezvoltării legăturilor comerciale cu toate ţările, înfăptuirea fermă a politicii interne şi externe a Partidului Comunist asigură întărirea contnuă şi înflorirea statului sovietic socialist, întărirea unităţii dintre partid şi popor. Poporul sovietic, însufleţit de istoricele hotărîri ale Congresului al XIX-lea al partidului, priveşte cu curaj spre viitor. Poporul sovietic este convins de victoria cauzei sale drepte pentru că el este condus de Partdul Comunist, partid făurit de Lenin şi Stalin, încercat şi călit în lupte, partid pentru care nu există nimic mai presus decât slujirea poporului. Strâns unit în jurul Partidului Comunist şi al Comitetului săli Central, în jurul iubitului guvern sovietic, cu credinţa fermă în forţele sale nesecate şi în posibilităţile sale, poporul sovietic făurește măreața cauză a construirii comunismului. Comemorarea poetului revoluţionar bulgar Hristo Smirnenschi Marţi după amiază a avut loc la Casa Scriitorilor o adunare comemorativă cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moartea marelui poet revoluţionar bulgar Hristo Smirnenschi. Au participat tovarăşii M. Macavei, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Mihai Beniuc şi Eugen Frunză, secretari ai Uniunii Scriitorilor, numeroşi scriitori şi oameni ai artei. Au fost de faţa D. C. Grecov, ambasadorul R.P. Bulgaria în R.P.R., M. Crumov, prim secretar al Ambasadei R.P. Bulgaria precum şi un grup de oameni ai artei bulgari, veniţi la noi în ţară în cadrul acordului de colaborare culturală dintre R.P.R. şi R.P. Bulgaria. Adunarea a fost deschisă de tov. Mihai Beniuc. Poetul Dumitru Corbeia a prezentat viaţa şi opera marelui poet revoluţionar bulgar, Hrsto Smirnenschi. Din partea scriitorilor din R.P. Bulgaria a vorbit Nicolae Ivanov Zidaru. Poeţii Eugen Jebeleanu, Eugen Frunză şi Nina Cassian, laureaţi ai Premiului de Stat au recitat apoi versuri din opera marelui poet bulgar A urmat un recital de muzică bulgară, românească și sovietică. (Agerpres). Locuinţe noi pentru muncitori BACAU (de la subredacţia noastră). Tot mai multe locuinţe noi sunt date în folosinţa muncitorilor. Numai în regiunea petroliferă a Moldovei în primele cinci luni ale anului 1953 au fost date în folosinţa muncitorilor petrolişti trei noi blocuri a câte 21 apartamente, dotate cu tot confortul necesar. In oraşul Comăneşti au fost terminate de curând noi clădiri pentru mineri. Anul acesta au fost date spre foleanţa minerilor încă trei blocuri de locuinţe cu câte 2 apartamente. Apartamentele au instalaţii de baie, canalizare şi de apă. In curând vor fi terminate alte noi clădiri. Blocuri noi şi moderne sunt construite şi în oraşul Bacău. Până în prezent au fost terminate două mari blocuri a câte 48 apartamente fiecare. Aceste două blocuri au fost date spre folosinţă muncitorilor fruntaşi în producţie. Paralel cu construirea locuinţelor muncitoreşti, se construesc noi staţionare şi dispensare medicale. De curând, în comuna Lucăceşti a intrat în funcţiune unul dintre cele mai moderne staţionare medicale din regiunea Bacău. Deasemeni, în cadrul schelei Zemeş Tazlău, a fost dat spre folosință un dispensar medical. Grija per,iar sănătatea oamenilor muncii PITEŞTI (de la corespondentul nostru). Comitetul executiv al sfatului popular al comunei Bughea de Sus, raionul Muscel, a luat din vreme măsuri pentru a da în folosinţă băile iodo-sulfuroase din această localitate. In afară de reparaţiile generale efectuate, confecţionarea de noi căzi, amenajarea cabinelor şi a parcului de odihnă, s’au luat în acelaş timp măsuri şi pentru amenajarea camerelor şi mărirea numărului acestora, pentru a putea fi găzduiţi astfel un număr mai mare de oameni ai muncii. Deasemeni, sfatul popular al comunei Bughea de Sus s’a preocupat de asigurarea unei bune aprovizionări a celor care vin în această staţiune. Şi comitetul executiv al sfatului popular al comunei Albeşti, din acelaş raion, s’a îngrijit să pună la dispoziţia cetăţenilor băile iodosulfuroase din satul Gândeşti, luând măsurile necesare pentru terminarea lucrărilor de captarea izvorului şi punerea lui în foncţiune. Totodată, sfatul popular comunal s’a îngrijit şi de asigurarea unor cât mai bune condiţii de cazare şi aprovizionare a vizitatorilor. O atenţie deosebită acordă sfaturile populare comunale descoperirii de noi izvoare de ape minerale. Asemenea surse au fost descoperite până acum în comunele Dobrogostea, raionul Pitești, Blădari și Muereasca, raionul Râmnicu-Vâlcea. Identificarea surselor de ape minerale continuă cu deosebit interes în numeroase comune din raioanele Horezu, Râmnicu-Vâlcea, Muscel și Pitești. Ţesături de calitate superioară In dorinţa de a întâmpina Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor cu noi şi însemnate succese în producţie, colectivul fabricii „Dacia" din Cisnădie a îmbrăţişat iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu. Sprijiniţi de către cercul A.S.I.T. din întreprindere, muncitorii acestei fabrici dau lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Această acţiune se desfăşoară pe baza unui plan bine stabilit, care oglindeşte modul de executare a operaţiunilor şi urmărirea lor. Aplicând temeini iniţiativa stahanovistei Elena Chişiu numeroşi muncitori de la fabrica „Dacia“ au obţinut realizări deosebite reuşind să depăşească sarcina de plan cu 3,7 la sută, îmbunătăţind totodată calitatea produselor cu 4,1 la sută. Contribuţii de seamă în dobândirea acestor succese au adus muncitorii Leses Surronis, care dă fire de calitate bună în proporţie de 90,8 la sută, Ana Salz, care a îmbunătăţit calitatea firelor cu 3 la sută, precum şi Hube Sast,a care a îmbunătăţit calitatea produselor cu 2,8 CONSTANTIN CREŢU corespondent voluntar Un Teatru de Stat de Păpuşi în Botoşani BOTOŞANI — (dela corespondentul nos tru). Recent a avut loc în oraşul Botoşani deschiderea Teatrului de Stat de Păpuşi „Cravata Roşie“. Oamenii munci din oraşul Botoşani au dat direcţiunii Teatrului un sprijin de seamă pentru amenajarea sălii teatrului şi recrutarea de cadre artistice din localitate. Deasemeni, comitetul executiv al sfatului popular raional Botoşani s’a interesat zi de zi de buna desfăşurare a lucrărilor pentru amenajarea teatrului. Teatrul de Stat de Păpuşi „Cravata Roşie“ a putut fi deschis într’un timp foarte scurt, lucrările pregătitoare fiind realizate în decurs de numai două luni. Numeroşi artişti, recrutaţi din rândul oamenilor muncii din localitate, au fost instruiţi cu sprijinul colectivului Teatrului Ţăndărică din Bucureşti şi al celui de Păpuşi din Timişoara. . ____________ ___________ Fog. 3- Walter Ulbricht, distins cu titlul de onoare „Erou al Muncii“ V& BERLIN (Agerpres). Agenţia A.D.N. transmite : Cancelaria preşedintelui Republicii Democrate Germane a dat publicităţii un comunicat în care se spune că preşedintele Wilhelm Pieche i-a acordat lui Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri al R.D. Germane, cu prilejul împlinirii a 60 de ani, titlul de onoare de „Erou al Muncii“ pentru merite remarcabile in construirea economiei de pace a Republicii, în menţinerea şi asigurarea păcii şi instruirea unei Germanii unite şi democr ★ Ic BERLIN (Agerpres). — Agenţia A. Dl* transmite: Comitetul Central al Partidului Socializs Unit din Germania i-a adresat lui Watte Ulbricht, secretar general al C.C. al P.b.L.it şi vicepreşedinte al Consiliului de minişti al Republicii Democrate Germane o scsoare de felicitare cu prilejul împlinirii 60 de ani. in scrisoare sunt relevate meri Concertul ansamblului de cântece şi dansuri al forţelor armate ale R. P. R. în Uniunea Sovietică M05C0VA 1 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iunie, la Casa de cultură a ziarului „Pravda“ — unul din cele mai mari cluburi din capitala sovietică — a avut loc primul spectacol al ansamblului de cântece ş dansuri a forţelor armate ale Republicii Populare Române, care a venit în Uniunea Sovietică la invitaţia Ministerului culturii al U.R.S.S. Au fost de faţă Mihail Datea, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S., colaboratorii ambasadei române, reprezentanţi ai Ministerului culturii al U.R.S.S. şi ai presei sovietice. Cei 230 de cântăreţi, instrumentişti şi dansatori români au interpretat opere ale compozitorilor sovietici şi români, precum şi cântece şi dansuri populare ruse şi româneşti. Artiştii români au fost aplaudaţi călduros oferindu-li-se buchete de flori. Rezultatul alegerilor parlamentare din Islanda COPENHAGA 1 (Agerpres). — TASS transmite: La 23 iunie, în Islanda au avut loc alegeri pentru Aiting (parlament). Potrivit datelor ziarului danez burghez „Börsen“, principalele chestiuni în jurul cărora s-a desfășurat lupta electorală a fost ocuparea Islamiei de către americani şi crearea unei armate islandeze sub comandament străin. După cum recunoaşte ziarul, cercurile largi ale poporului islandez se pronunţă împotriva staţionării forţelor militare aeriene americane în Islanda. In fruntea forţelor care luptă pentru independenţa naţională a ţării, împotriva ocupării Islandei de către americani, este partidul socialist unit. In programul său electoral partidul a chemat poporul să lupte pentru denunţarea acordului cu privire la staţionarea trupelor americane pe teritoriul Islandei şi retragerea acestor trupe din ţară, pentru ieşirea Islandei din Uniunea Atlantică, pentru extinderea comerţului cu ţările Europei răsăritene. Partidul a cerut amnistie totală pentru cei condamnaţi pentru participarea la demonstraţia de protest împotriva includerii Islandei în pactul Atlantic care a avut loc la 30 Martie 1949. Potrivit datelor Biroului telegrafic norvegian, in urma alegerilor din 28 iunie, partidul independenţei a primit 21 de mandate, iar partidul progresist — 16 mandate. Aceste două partide formează coaliţia guvernamentală. Partidul socialist unit a primit şapte mandate, iar partidul social-democrat şase mandate. Li Sîn Man pune la cale o nouă acţiune provocatoare KAISUNG (Agerpres). — China Nouă transmite : Abia zilele trecute sub ochii binevoitori ai americanilor, Li Sin Man a reţinut forţat un grup numeros de prizonieri de război coreeni, iar acum se pun la cale noi planuri de reţinere a voluntarilor chinezi prizonieri. Prin atitudinea lor făţişă de îngăduinţă, americanii l-au încurajat şi mai mult pe Li Sîn Man în acţiunile sale. ■ Nemulţuminduse cu reţinerea forţată a prizonierilor de război coreeni, Li Sîn Man acţionând în cârdăşie cu clica lui Cian Cai şi încearcă să-i „elibereze“ pe voluntarii chinezi prizonieri, aflaţi în prezent în Coreea de Sud pentru a-i trimite apoi cu forţa pe insula Taiwan. Cu îngăduinţa şi încurajarea S.U.A, colaborarea dintre gomindanişti şi lisîumanişti în ceea ce p prveşte reţinerea prizonierilor de război devine tot mai strânsă. Observatorii declară că după acţiunile provocatoare ale lui Li Sîn Man, Statele Unite nu au luat nicio măsură eficientă pentru a înceta aceste provocări. Li Sin Man continuă să-i reţină cu forţa pe prizonierii de război din lagăre chiar şi după ce trupele americane au început să-şi exercite controlul deplin asupra lagărelor. Statele Unite nu i-au cerut lui Li Sîn Man să înapoieze pe prizonierii de război reţinuţi cu forţa. Scrisoarea unui grup de englezi foşti prizonieri în Coreea LONDRA (Agerpres). — TASS transmite : Un grup de 46 de englezi foşti prizonieri de războn Coreea au adresat ziarului „Daily Worker“ o scrisoare în care cheamă poporul englez să lupte pentru încetarea războiului din Coreea. In scrisoare sunt descrise ororile războiului din Coreea și felul în care sunt ucise cu napalm femeile și copi coreeni. Foştii prizonieri subliniază că dacă guvernul S.U.A ar fi dorit să pună capăt războiului, acesta ar fi încetat de mult ca urmare a acceptării propunerii in problemai prizonierilor de război. Făcută la sfârșitul lunii Martie de Ciu En-lai, primul ministru al Republicii Populare Chineze. Opinia publică mondială înfierează asasinarea soţilor Rosenberg Potrivit buletinului Casei Albe, Martin P. Durkin, ministrul muncii al S.U.A., a criticat pe „acei care au făcut agitaţie împotriva Statelor Unite încercând să-i prezinte pe Rosenbergi drept nişte martiri“ şi a susţinut că în cadrul procesului legalitatea a fost respectată. Iată însă ce spune într’o declaraţie oficială chiar un membru al Curţii Supreme, Frankfurter, unul din judecătorii care s’au împotrivit anulării amânării acordate de judecătorul Douglas : „Sunt convins că hotărîrea cu privire la amânare era fondată şi că justiţia a fost lipsită de posibilitatea de a-şi exercita in modul cuvenit îndatoririle. A pronunţa o opinie într’uun caz care afectează două vieţi omeneşti după ce cortina a fost coborită, pare a fi un patetism inutil, dar istoria are şi ea drepturile ei. Numai printr-o analiză profundă şi critică vor putea fi stabilite şi consolidate deprinderile necesare pentru o judecată înţeleaptă şi imparţială, astfel încât aceste deprinderi să se poată manifesta din pin atunci când aparatul justiţiei va fi din nou supus presiunilor". In acelaş timp, după cum reiese dintr’o ştire transmisă de agenţia Reuter din Londra, deputatul laburist Stephen Davies a cerut în Camera Comunelor ca „ambasada S.U.A. de la Londra să fie închisă, iar trupele americane din Anglia să fie invitate să părăsească ţara ca răspuns la asasinarea cu sânge rece a lui Julius şi Ethel Rosenberg“. Dr. Levin, director tehnic al Centrului de transfuzie de sânge, a restituit guvernului american diploma sa de doctor honoris causa a Universităţii din Harvard, iar Paul Willard, avocat la Curte, secretar al Comitetului francez pentru reabilitarea lui Julius şi Like Rosenberg, a restituit ambasadei S.U.A de la Paris decoraţiile americane ce i-au fost conferite în1944—1945, exprimându-şi prin aceasta protestul împotriva justiţiei americane de astăzi. Ambasada americană din Londra primeşte zilnic scrisori din partea acelora care îşi manifestă indignarea faţa de metodele aplicate de justiţia din S.U.A., a căror ultimă expresie a constituit-o electrocutarea soţilor Rosenberg. „In numele consiliului sindical din Eating, scrie H. Patton, secretarul consiliului sindical, vă rog să aduceţi la cunoştinţa guvernului american protestul meu şi oroarea pe care am simţit-o la aflarea veştii despre executarea lui Julius şi Ethel Rosenborg. Suntem încredinţaţi că această execuţie este o gravă eroare judiciară şi această acţiune este, asemănătoare celor săvârşite în timpul regimului hitlerist, dacă nu chiar mai barbară. Ca urmare a acestei acţiuni, prestigiul justiţiei americane a scăzut mult în ochii noştri“. In protestele ridicate împotriva sentinţei date in procesul soţilor Rosenberg, scrie Dor Russel din Portheurne se reflectă trezirea conştiinţei omenirii. „Azi dimineaţă, scrie Cedric Dover din Londra, mi-am aruncat cele câteva obiecte de provenienţă americană. Vă rog pe toţi să faceţi acelaşi lucru". Dover arată că atât timp cât în America se vor mai întâmpla crime ca cele cărora le-au căzut victime Rosenberg şi el nu va cumpăra niciun produs american şi nici nu va întreţine vreo legătură cu acei americani care au înşelat omenirea şi pe ei inşişi. Cedric Dover se obligă să sprijine Fondul instituit în memoria soţilor Rosenberg aie cărui mijloace sunt destinate „celor doi copii rămaşi orfani din cauza unei sentinţe barbare“. PARIS 30 (Agerpres). — Ziarul „Liberation“ publică scrisoarea cunoscutului sciiitor francez Jean Paul Sartre, care atrage atenţia că asasinarea nevinovaţilor soţi Rosenberg priveşte lumea întreaga. „De vreme ce am devenit aliaţii voştri — scrie, Sartre adresându-se cercurilor conducătoare din S.U A. — soarta, noastră riscă să fie asemănătoare cu cea a soţilor Rosenberg. Voi, care vă pretindeţi stăpânii lunii, aţi avut prilejul să dovediţi că în primul rând sunteţi stăpâni pe voi înşivă. Dar dacă aţi ceda nebuniei voastre criminale, această nebunie ar putea să ne arunce mâine pe toţi într’un război de exterminare. Nu s'a înşelat nimeni în Europa: din hotărîrea voastră de a cruţa sau nu viaţa soţilor Rosenberg s’ar fi văzut dacă pregăteaţi pacea sau unrăzboi mondial. Noi ştim de acum înainte ce preţ avem în ochii voştri. Pe imul din talerele balanţei au pus universul, iar pe celălalt pe McCarthy. In clipa când Rosenbergii au fost puşi pe scaunul electric balanţa s-a aplecat de partea lui McCarthy. Credeţi oare că ne vom da viaţa pentru McCarthy? Credeţi că vom face totul pentru a-i oferi o armată europeană? Credem ca vrem să apărăm cultura lui McCarthy? Libertatea lui McCarthy? Dreptatea lui McCarthy? Că vom transforma Europa intr'un câmn de bătălie pentru a îngădui arestui imbecil însetat de sânge sa ardă toate cârţile noastre? Să lăsăm să fie executaţi oamenii nevinovaţi şi să aruncăm in închisori pe judecătorii care protestează? Nu vă încântaţi cu această iluzie: nu vom da niciodată „conducerea" lumii occidentale pe mână asasinilor soţilor Rosenberg".