România Liberă, octombrie 1953 (Anul 11, nr. 2800-2826)

1953-10-01 / nr. 2800

­ fol 1 Octombrie 1953 — str. 2800 Mai multă preocupare pentru întovărăşirile agricole Datorită puternicului sprijin primit din partea statului prin maşini, asistenţă agro­tehnică, înlesniri fiscale, etc., întovărăşirile agricole au obţinut o serie de frumoase suc­cese, dovedindu-şi superioritatea faţă de gos­podăriile individuale mici şi mijlocii. Re­coltele mari obţinute de membrii întovără­şiţi atât anul trecut cât şi anul acesta, ca urmare a muncii în comun cu maşinile statului, au convins numeroşi ţărani munci­tori să treacă şi ei la această formă de lu­crare a pământului. Numărul întovărăşirilor a crescut astfel până la a­proa­pe 2000 şi,stau format numeroase comitete de iniţiativă pen­tru formarea de noi întovărăşiri. Rezultatele bune obţinute de cea mai mare parte a întovărăşirilor agricole se datoresc şi sprijinului pe care l-au primit din partea unor comitete executive de sfaturi populare. Acestea au ajutat întovărăşirile agricole să treacă peste greutăţile începutului, le-au în­drumat pas cu pas spre întărirea lor orga­­nizatorico-economică. In acelaş timp, comi­tetele executive respective au dus muncă pentru formarea de noi întovărăşiri, spriji­nind activitatea comitetelor de iniţiativă existente, contribuind la crearea altora noi. Dar nu toate comitetele executive de sfa­turi populare au înţeles să se achite la fel de sarcinile pe care le au în legătură cu sprijinirea întovărăşirilor agricole ; nu toate comitetele executive s’au preocupat în aceeaşi măsură de formarea — pe baza liberului con­simţământ — al unor noi întovărăşiri. Mai sunt încă unele comitete executive ale sfa­turilor populare care lasă lucrurile să mear­gă dela sine în ceea ce priveşte munca de sprijinire a întovărăşirilor agricole. O atitudine de felul acesta manifestă bu­năoară, comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Zeletin, din regiunea Bârlad. Anul trecut, într’un răstimp de câteva luni, s-­au creat în raionul Zeletin, pe baza libe­rului consimţământ, nu mai puţin de 10 în­tovărăşiri agricole. La constituirea lor, co­mitetul executiv raional a adus un aport de seamă. Activiştii săi s-au deplasat la sate şi au stat acolo săptămâni întregi pentru a duce muncă de lămurire în rândul ţăranilor muncitori, pentru a ajuta la efectuarea lucră­rilor de comasare a terenului și a celorlalte lucrări ce trebuiau îndeplinite în scopul creă­rii întovărășirilor. Dar felul acesta de muncă n’a intrat în obiceiul comitetului executiv In­ternel Zeletin. El a fost abandonat îndată ce s’au creat cele 10 întovărășiri. Probabil, to­­varăşii de la raionul Zeletin au considerat că sarcinile lor în sprijinirea înto­vărăşirilor agricole cu asta sunt înche­iate. In perioada următoare, adică în timpul lunilor anului în curs, problema în­tovărăşirilor a fost uitată. Ca să vedem până unde a mers comitetul executiv al sfatului popular raional Zeletin cu atitudinea sa de au­tomulţumire, de neglijare a întovărăşirilor agricole, e suficient să arătăm că nici nu a analizat cu activul său în lumina cuvântării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul colectiviştilor fruntaşi, activitatea dusă de comitetul executiv pentru transformarea socia­listă a agriculturii în raionul Zeletin Dea­­semeni, trebue arătat că de la începutul anu­lui şi până acum, comitetul executiv n’a ana­lizat în nicio şedinţă a sa şi în nicio se­siune de sfat popular raional, problema în­tovărăşirilor agricole din raion, deşi motive avea destule. Atitudinea de neîngăduită ne­glijare a muncii în direcţia întovărăşirilor agricole reiese clar şi din felul cum şi-a în­tocmit comitetul executiv planul de muncă. Referitor la aceste unităţi, nu se prevede ab­solut nicio sarcină. Nicio sarcină n’a fost dată la această privinţă nici secţiunii agri­cole. Din această cauză instructorul pentru problemele organizatorice ele gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole a consi­derat bunăoară că în lunile Iulie şi August, întovărăşi­ţii n’au nevoie de sprijinul său, că Pe marginea unor lipsuri existente în raionul Zeletin, regiunea Bârlad se pot descurca şi singuri. In consecinţă, i-a lăsat în pace, n’a dat deloc pe la ei. La fel pro­cedează şi tovarăşii din secţiunea de artă şi cultură. In comunele unde sunt întovără­şiri, ca de pildă Vultureni şi altele, secţiu­nea de artă şi cultură n’a avut grijă să organizeze discutarea în cadrul căminelor culturale a cuvântării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul colectiviştilor fruntaşi; nu există din partea acestei sec­ţiuni o suficientă preocupare pentru a se organiza, la întovărăşiri, conferinţe cu ca­racter agrotehnic şi zootehnic, etc. Tot aşa se comportă faţă de întovărăşirile agricole şi unele comitete executive comunale. Aces­tea nu ţin legătură­ cu comitetele de con­ducere ale întovărăşirilor agricole, nu-i ajută în mod efectiv pe întovărăşiţi să-şi rezolve greutăţile ce le întâmpină. Drept urmare a neglijării întovărăşirilor agricole de către comitetul executiv­ raional şi de către celelalte organe raionale şi co­munale în subordinea sa, în activitatea aces­tor unităţi s’au manifestat şi se manifestă serioase lipsuri. întovărăşirile agricole din raionul Zeletin au rămâneri în urmă în pri­mul rând în ceea ce priveşte organizarea muncii. Comitetul de conducere al întovără­şirii din satul Podu Turcului nu s'a pri­ceput de exemplu să întocmească un plan de muncă pe perioada lucrărilor de vară din acest an. Oamenii au lucrat astfel de avalma care, cum şi când a vrut. Nu-i de mirare de­­aceea de ce întovărăşiţii din Podu Turcului au efectuat muncile de vară defectuos, cu în­târziere, pierzând din­ recoltă. Este clar că dacă comitetul de conducere al întovărăşirii din Podu Turcului ar fi pri­mit ajutor din partea comitetului executiv raional sau din partea celorlalte organe în subordinea comitetului executiv raional ar fi putut să-şi remedieze lipsurile în muncă. La întovărăşirile agricole din raionul Ze­­letin se observă apoi o serie de lipsuri şi în ceea ce priveşte aplicarea agrominimu­­lui. In situaţia aceasta se află, printre al­tele, întovărăşirea din satul Vultureni. Aici nu s’au respectat regulile minime agroteh­nice în ceea ce priveşte însămânţarea şi în­treţinerea grâului şi de aceea producţia rea­lizată a fost mică. La alte întovărăşiri din raionul Zeletin s’a practicat pe scară largă muşuroitul porumbului. Dacă în felul acesta a privit comitetul executiv al sfatului popular raional Zeletin problema sprijinirii întovărăşirilor existente, apoi în ceea ce priveşte munca pentru forma­rea altor întovărăşiri noi, nu se poate spune că atitudinea sa este deosebită. Comitetul executiv nu are până în momentul de faţă o evidenţă a comitetelor de iniţiativă exis­tente în raion. Fireşte, dacă nu ştie câte sunt şi unde sunt, nici nu s-a interesat de soarta lor. Din acest punct de vedere, concludent este cazul comitetului de iniţiativă din satul Vladnic, comuna Galbeni. Din ianuarie de când a luat fiinţă, nimeni nu l-a ajutat să-şi facă un plan pe baza căruia să ducă muncă de lămurire printre ţăranii muncitori din sat, nimeni­­n’a venit în sprijinul său, prin or­ganizarea de conferinţe la căminul cultural pe problema succeselor obţinute de gospodă­riile colective din apropiere. De aceea, mem­brii comitetului de iniţiativă n’au putut să facă prea mare lucru în ceeace priveşte lă­murirea ţăranilor muncitori să se înscrie în întovărăşire. In ceeace priveşte problema înfiinţării de noi întovărăşiri, comitetul exe­cutiv mai are şi alte „scăpări“. El nu s’a îngrijit să organizeze vizite ale ţăranilor muncitori la gospodăriile colective fruntaşe, n’a organizat­­ia căminele culturale săteşti conferinţe în cadrul cărora să ia cuvântul ţăranii muncitori sau colectivişti care au vizitat Uniunea Sovietică. Vinovat pentru lipsurile comitetului execu­tiv al sfatului popular raional în ceea ce pri­veşte munca cu întovărăşirile agricole, este în mare măsură şi comitetul executiv al sfa­tului popular regional Bârlad. In luna Mai comitetul executiv regional Bârlad a ţinut o şedinţă în care s’a analizat întreaga sa mun­că dusă pentru transformarea socialistă a agriculturii. Cu această ocazie s’au luat o se­rie de hotărîri importante care se referă — deşi incompiect — şi la întovărăşirile agri­cole. Dar comitetul executiv regional Bârlad nu s’a învrednicit să treacă mai departe de faza luării hotărîrilor. Membrii săi n’au con­trolat cum se aplică pe teren dispoziţiunile date şi — cum e cazul raionului Zeletin - n’au putut să tragă la răspundere comitetele executive raionale care nu-şi îndeplinesc sar­cinile. Exemplul comitetului executiv al sfatului popular raional Zeletin nu este singurul în privinţa atitudinii de a lăsa lucrurile să meargă de la sine în ceea ce priveşte construc­ţia întovărăşirilor agricole. Aceeaşi atitudine o manifestă comitetele executive ale sfaturi­lor populare­­raionale Piatra Neamţ şi Bacău. Aceste lipsuri izvorîte din tendinţa unor ac­tivişti ai sfaturilor populare de a socoti că nu mai au nicio răspundere pentru bunul me­rs al întovărăşirilor odată ce acestea au fost constituite, frânează ridicarea produc­ţiei agricole şi îngreunează aplicarea pro­gramului de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. în scopul ridicării nivelului de trai al oamenilor mun­cii. Astfel de tendinţe trebue combătute şi curmate din rădăcină odată cu stările de mulţumire de sine şi autoliniştire care le generează. Comitetele executive ale sfaturi­lor populare treime să sprijine activ atât munca întovărăşirilor agricole existente cât şi activitatea ce se duce pentru crearea de noi întovărăşiri. Primul lucru care se cere fă­cut în această direcţie este studierea cuvân­tării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ros­tită la Congresul colectiviştilor fruntaşi, analizarea în lumina ei a întregii activităţi depuse de comitetele executive în ceea ce pri­veşte întovărăşirile agricole. Pe baza conclu­ziilor stabilite cu această ocazie, trebue să se treacă apoi la luarea unor măsuri menite să înlăture neajunsurile din munca întovărăşiri­lor agricole. Măsurile care se vor lua trebue să urmărească întărirea organizatorico-eco­­nomică a acestor unităţi, îndrumarea înto­­vă­răşiţilor să respecte întocmai prevederile statutului. Concomitent cu aceasta, comitetele executive trebue să-şi îmbunătăţească activi­tatea în ceea ce priveşte formarea de noi întovărăşiri. Trebue luate mai întâi măsuri pentru re­a­diviza­rea comitetelor de iniţia­tivă existente, pentru organizarea muncii lor pe bază de plan. Comitetele executive trebue să sprijine apoi formarea de noi comitete de iniţiativă. In felul acesta, ocupându-se cu consecvenţă de întovărăşirile agricole, sprijinindu-le activ în munca lor, ducând muncă pentru forma­rea de noi întovărăşiri, comitetele executive ale sfaturilor populare vor aduce un aport tot mai însemnat la construirea socialismului în satele patriei noastre, vor contribui şi pe această cale la traducerea în viaţă a mă­surilor economice elaborate de plenara lărgi­tă a C.C. al P.M.R. la scopul ridicării nive­lului de trai material şi cultural al oameni­lor muncii. ION PAVELESCU Primele luni ale ce­lui de al treilea tri­mestru al anului în curs au fost pentru activiştii cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere din raioanele Botoşani şi Truşeşti, luni de muncă neobosită pentru realizarea planului î­n toate sectoarele de activitate. In cursul lunii August planul de cassă a fost realizat în pro­porţie de 104 la sută. O deosebită atenţie au acordat cooperati­vele din aceste raioane realizării şi depăşirii planului de achiziţii şi mai ales sarcinii de plan cu privire la achiziţionarea cerealelor. Până la 15 Septembrie cooperativele din ra­ioanele Botoşani şi Truşeşti au reuşit să rea­lizeze planul trimestrial de achiziţii la grâu şi secară în proporţie de 180 şi respectiv 150 la sută. Uniunea raională Botoşani şi Agenţia ra­ională de valorificări, care au sub îndruma­rea şi controlul lor şi cooperativele de apro­vizionare şi desfacere din raio­nul Truşeşti, au acordat o mare atenţie organizării temei­­ni­ce a muncii la cooperativele săteşti. In a­­cest scop au fost luate măsuri pentru defal­­carea la timp a sarcinilo­r de plan pe coope­rative, achizitori şi timp de executare, au fost temeinic instruiţi preşedinţii, vicepreşe­dinţii, contabilii şi achizitorii, analizându-se la faţa lor lipsurile şi trasă­n­d­u-li-se sarcini concrete. La fiecare cooperativă, referenţii tehnici de la Agevacoop au desbătut cu co­lectivele de muncă respective sarcinile ce le revin în domeniul achiziţiilor. Un rol hotărî­­to­r în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan la achiziţii a avut complectarea apara­tului de achizitor, cu cadrele necesare astfel ca sa poată fi cuprinse toate satele şi toate etiile din cele două raioane. Măsurile luate, complectate de continua preocupare pentru aprovizionarea magazine­lor cooperaţiei cu mărfuri din fondul unic şi cu celelalte mărfuri necesare satisfacerii cerinţelor mereu crescânde ale populaţiei să­teşti, au dat posibilitate majorităţii coopera­tivelor să-şi depăşească planul de achiziţii Producătorii agricoli, având la magazinele cooperativelor mărfurile necesare, nu au mai fost nevoiţi să străbată distanţe mari până la oraş pentru a-şi procura unele mărfuri sau­­pentru a-şi valorifica produsele ce le prisosesc. Este semnificativ faptul că unităţile frun­taşe în ceea ce priveşte realizarea planului de aprovizionare şi de desfacere au obţinut rea­lizări frumoase şi în munca de achiziţii, în strângerea fondului social şi altele. Coope­rativa din comuna Blândeşti constitue un bun exemplu în această direcţie, realizându-şi planul de aprovizionare pe luna August în procent de 150 la­­sută, planul de desfacere în proporţie de 130 la sută, planul de strân­gere a fondului social în proporţie de 107 la sută. Acea­stă cooperativă a realizat până la 15 Septembrie sarcina trimes­trială de plan la achiziţii de grâu şi se­cară în proporţie de 410 la sută. Rezultate frumoase a­u obţin­ut şi cooperativele din co­munele Răchiţi care au îndeplinit planul tri­mestrial de achiziţii până la 15 Septembrie la aceleaşi produse în proporţie de 400 la sută, Suliţa şi Leorda în proporţie de 250 la sută, Albeşti 200 la sută, Lunca 210 la sută, Durneşti 220 la sută şi altele. Având în vedere că realizarea sau­­ne­­realizarea planului î­ntr-un sector de acti­vitate influenţează asupra realizării sau ne­­realizării sarcinilor în celelalte sectoare, ma­joritatea con­siliilor de conducere ale coo­perativelor din raioanele Truşeşti şi Boto­şani au luat măsuri pentru realizarea sar­cinilor ce le reveneau în toate sectoarele. Conştienţi de sarcinile ce le revin în lumina hotărîrilor plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R. din 19—20 August 1953, conducători de cooperative cum ar fi Gheor­ghe Sandu şi Mihai Petre — preşedinte şi respectiv vicepreşedinte la cooperativa din Blândeşti, — I. Tritelnicu din Răchiţi, Mihai Zug­ravu din Leorda, Gheorghe Carp şi Mi­hai Panţâru din Albeşti şi alţii, au dus o mu­n­că susţinută şi bine organizată pentru realizarea tuturor sarcinilor unităţilor coo­peratiste respective, organizând, îndrumând şi controlând colectivele de muncă respec­tive. Datorită conducerii pricepute şi muncii conştiincioase a salariaţilor, aceste coopera­tive au obţinut­ realizări din cele mai fru­moase. Succesele cooperativelor fruntaşe din ra­ioanele Truşeşti şi Botoşani se datoresc în mare măsură şi sprijinului pe care l-au pri­mit din partea organizaţiilor de partid, a comitetelor executive şi a deputaţilor sfatu­rilor populare, care au dus muncă de lămu­rire în rândul producătorilor convingându-i să-şi valorifice produsele prin cooperative Sunt frecvente cazurile când comuniştii, activiştii sfaturilor populare şi salariaţii cooperativelor şi-au valorificat produsele a­­gricole ce le prisoseau prin cooperative fiind astfel­­exemple de urmat pentru ceilalţi pro­ducători Astfel, Constantin Caţichi, secreta­rul organizaţiei de baza din comuna Blân­deşti şi Alexandru Burlea, secretarul orga­nizaţiei de bază din Răchiţi, au valorificat prin cooperativele din comunele lor 275 şi­­respectiv 350 kgr. grâu. In comun­a Mănăs­tirea Doamnei primii care şi-au valorificat produsele prin cooperativă au fost comuniştii Nicolae Şerban şi Ion Bucătaru. Deputatul comunal Lazăr Poipa din comuna Blândeşti, a constituit un exemplu pentru ceilalţi pro­ducători, valorificându-şi 600­ kgr. grâu prin cooperativă. Activişti ai cooperaţiei, cum ar fi Constantin Roman de la cooperativa din Copalău, Gh­icoflea şi Ioan Gheorghiu din Bucecea, Atihai Moraru din Corni şi alţi salariaţi ai cooperativelor şi-au valorificat deasemeni prin cooperative produsele ce le prisoseau. Exemplele­­comuniştilor, ale activiştilor sfaturilor populare şi ale salariaţilor coope­raţiei, au fost urmate de numeroşi­­producă­tori care şi-au valorificat produsele agricole ce le prisoseau prin unităţile coo­peratiste. In comuna Blândeşti, urmând i pilda secretarului organizaţiei de bază, C. Caţichi şi a deputatului comunal Lazăr Popa, ţăranii muncitori Constantin Cilibiu şi Petre Corn­ea­n­u au valorificat p­rin coo­perative aproape 1400 kg. grâu. In comuna Unţeni, ţăranul cu gospodărie mică Dumitru Grădinaru a valorificat prin cooperativă 600 kg. grâu. Exemple de felul acesta se pot găsi multe în satele raioanelor Truşeşti şi Boto­şani. La rândul ei agenţia raională d­e va­lorificări, cu toate că nu avea sarcini de plan în această direcţie, a semiindustrializat din proprie iniţiativă însemnate cantităţi de le­gume şi fructe. Au fost preparate astfel, numai până la începutul lunii Septembrie,­ 33.000 kg. pul­pe de zarzăre, 7893 kg. pulpe de vişi­ne, 16.000 kg. pulpe de prune de vară şi a­­pro­ape 40 de tone murături de castraveţi. Datorită rezultatelor obţinute la achiziţii, mulţi dintre achizitorii cooperativelor din cele două raioane şi-au mărit câştigurile De pildă Mihai Petre de la cooperativa din comuna Blândeşti, Mihai Panţâru, vice­preşedintele din comuna Albeşti, Elena An­­drei, achizitoare la aceeaşi cooperativă, a­­chizitorii Gheorghe Obreja şi Hoipu Gheor­ghe de la cooperativa din Dângeni au primit sume importante drept salariu pentru mun­ca rodnică depusă la achiziţii. Venituri importante din munca de achiziţii au realizat şi achizitorii sezonieri. Astfel, gestionarul magazinului de feroase al coope­rativei din comuna Truşeşti, Constantin Moisiu, pe lângă salariul de bază, a realizat pe luna August, datorită muncii depuse pen­tru achiziţionarea produselor agricole, încă 736 lei. Gestionarul Aurel Zvâc de la maga­zinul din satul Crislea al cooperativei din Truşeşti a realizat pe lângă salariul sâu de gestionar încă 350 lei din munca de achi­ziţii. Realizările la achiziţionarea de produse agricole ale cooperativelor din raioanele Bo­toşani şi Truşeşti, privite global, sunt destul de frumoase fie se datoresc muncii consi­liilor de conducere ale cooperativelor frun­taşe,­­muncii organelor cooperatiste raionale, cât şi sprijinului de zi cu zi al comitetului raional de­­partid, al organizaţiilor de partid de la sate şi al multor sfaturi populare. Realizările cooperativelor din cele două raioane, atât la achiziţii cât şi în celelalte sectoare, ar fi putut să fie superioare celor obţinute, dacă se ţine seama de posibili­tăţile economice ale comunelor respective. Dar în activitatea coo­perativelor şi a uni­unii raionale respecti­ve mai există lipsuri care nu au fost încă în­lăturate. In primul rând ar­­putea fi amintită insuficienta preo­cupare a uniunii raionale şi a agenţiei raio­nale de valorificări pentru sprijinirea în muncă a cooperativelor a căror activitate lasă de dorit, cum ar fi cele din comunele Vlădeni, Tudora, Voron­a, Mânăsti­rea Doamnei şi Hân­­ţeşti, raionul Botoşani, Călăraşi şi Santa Ma­ria, raionul Truşeşti. Organele cooperatiste raionale nu s-au interesat în măsură suficientă de intensi­ficarea achiziţiilor de legume şi, la legă­tură cu aceasta, de recuperarea avansurilor acordate producătorilor cu care au fost în­cheiate contracte. Din această cauză, până la data de 1 Septembrie cooperaţia de apro­vizionare şi desfacere din raioanele Boto­şani şi Truşeşti nu recuperase decât 59,1 la sută din avansurile acordate producătorilor. Pot fi aduse obiecţiuni serioase şi în ceea ce priveşte starea în care ajung unele zarza­vaturi şi legume la consumatori. Astfel, îr­ piaţa oraşului Botoşani sunt puse în vân­zare roşii care conţin um procent mare de roşii strivite Pentru lichidarea lipsurilor, în scopul traducerii cu succes în viaţă a programului de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, e necesar ca uniunea raională şi agenţia raională de valorificări să ia de­ îndată mă­surile necesare în sco­pul activizării consi­liilor de conducere şi a­paratului de achi­ziţii de la cooperativele care n’au reuşit încă să-şi realizeze la timp şi în întregime sarcinile ce le revin. Există încă lipsuri şi în ceea ce priveşte sprijinul acordat de sfaturile populare co­munale desfăşurării în bune condiţiuni a muncii cooperaţiei. Dacă unele comitete executive, cum ar fi cele din comunele Corni, Suliţa şi altele.^ acordă sprijinul necesar cooperativelor din comunele respective, nu acelaş lucru s’a­r putea spune despre comita­tele executive ale sfaturilor populare din comunele Albeşti, Băiuşeni, Rângheleşti, Dur­neşti, Dângeni, Răchiţi, Mănăstirea Doamnei, Todireni, în oarecare măsură Blândeşti şi al­tele. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare ale raioanelor Botoşani şi Truşeşti tre­bue să analizeze, împreună cu comitetele executive din comunele amintite, cauzele pentru care acestea nu sprijină cooperaţia, luând măsuri eficace­ pentru lichidarea nepă­sării faţă de realizarea sarcinilor de plan ale cooperativelor săteşti, sarcini de a căror îndeplinire răspund şi comitetele executive ale sfaturilor populare. I. BECHERU In lupta pentru realizarea şi depăşirea planului de achiziții A ★ # românia liberă ---------Cu sprijinul -----------­corespondenţilor voluntari • Difuzarea ziarelor în raionul Reşiţa se făcea în mod cu totul nesatisfăcător. Abonaţii primeau neregulat ziarele, cu în­târzieri, etc. Organele cărora redacţia ziarului le-a transmis cele semnalate, comunică măsu­rile luate, trei difuzări au fost destituiţi, iar ca organizator pe lângă centrul raio­nal de difuzare a presei a fost adus tov. Constantin Cherghinescu. • Grigore Botez, preşedinte al sfatului popular comunal Bragadiru, raionul Zim­­nicea, nu se bucura de încrederea ţărani­lor muncitori din comună şi aceasta da­torită atitudinii greşite pe care o avea în muncă şi în relaţiile cu oamenii. Comite­tul executiv al sfatului popular raional Zimnicea a căutat să-l ajute să înţeleagă că fără sprijinul maselor, fără controlul lo­r, fără critica lor, sfatul popular nu poate rezolva bine problemele pe care le are. Grigore Botez nu a făcut niciun efort să înţeleagă lipsurile lui şi să le îndrepte. La cererea ţăranilor muncitori din co­mună — cerere pe care au trimis-o şi re­dacţiei ziarului — sesiunea deputaţilor sfatului popular comunal a hotărît elibe­rarea din munca de preşedinte a lui Gri­gore Botez. • ...„Cu dobitocii ăştia nu mai merge... Dacă nu ştii să-i lămureşti şi să mai sus­penzi democraţia ca să te cunoască într’a­­devăr de dascăl, apoi să ştii că nu valo­rezi nimic în faţa lor...“. Aşa obişnuia sâ vorbească despre elevi, Gheorghe Rotărescu, directorul şcolii ele­mentare din satul Ţăcău, raionul Macin. Metodele lui de „educaţie“ se bazau pe bătaie, teroare şi minciună. Părinţii elevilor din­­flăcău — care ştiu că şcoala rijină se bazează pe cu totul alte metode de educare a copiilor — s-au adre­sat redacţiei. Informate de redacţia ziaru­lui, organele în drept l-au destituit pe Gheorghe Rotărescu din învăţământ. O casa de cultura raională Instalată la centrul oraşului şi înconju­rată de un frumos parc, casa de cultură ra­ională „Ilie Pintilie“ din Buzău constitue un loc unde oamenii muncii îşi petrec zilnic câteva ore din timpul liber. Marele număr de muncitori care participă cu entuziasm la des­făşurarea activităţii celor opt cercuri cultu­­ral-artistice ce funcţionează pe lângă aceas­tă casă de cultură permite multor talente tinere să se releve. Cercul filarmonicii casei de cultură e com­pus din 37 persoane. Cercul de vioară al co­piilor, înzestrat cu Instrumente pe mă­sura lor, este frecventat de 19 copii în vărs­­tă de 8—10 ani. Activitatea lor este supra­vegheată îndeaproape de un profesor din co­lectivul casei de cultură. Profesorii care lucrează în cadrul cercu­lui de conferenţiari au organizat un cerc mo­del pentru căminele culturale­­săteşti, spriji­­nindu-le în muncă. Pe lângă cor şi echipă de dansuri, ansam­blul tineretului de pe lângă casa de cultură şi-a format un colectiv de tineri talentaţi care au pus în scenă piesa „Sărbătoarea re­coltei“. Până în prezent piesa a fost pre­zentată în comunele Stâlpu, Simileasca şi Tăbăraşu­, ia­r fiecare reprezentaţie partici­pând un număr de peste 1.000 ţărani munci­tori. In curând acest colectiv, din care fac parte tinerii Elena Petrescu, Silviu Bostan, Marieta Insurăţelu,­ Gheorghe Şerban şi Du­mitru Tom­a,­­va prezenta această piesă la gospodăriile colective din raionul Beceni, îndrumată cu grijă de sfatul popular ra­ional, p­rin secţiunea sa de artă şi cultură şi condusă cu pricepere de directorul ei, Anton Stoica, casa de cultură raională „Ilie Pinti- 11­3“ contribue la ridicarea nivelului cultural al oamenilor m­ineji din oraşul şi raionul Buzău. ZAHARIA RACHIERU corespondent voluntar Pag. 3-a Sosirea la Phenian a Delegaţiei Guvernamentale a R.P.D. Coreene PHENIAN 30 (Agerpres). — TASS trans­mite: La 29 Septembrie s'a înapoiat la Phe­nian, venind de la Moscova, Delegaţia Gu­vernamentală a R. P D. Coreene. In Piaţa gării a avut loc un meeting, la care au luat p­arte mii de locuitori din Phenian — muncitori, funcţionari, studenţi şi elevi, sa­lariaţi din instituţiile de stat, ţărani din sa­tele din împrejurimi. Luând cuvântul în cadrul meetingului, Kim Ir Sen preşedintele Cabinetului de mi­niştri al R P. D. Coreene, a spus: Datorită profundei griji şi atenţiei Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice şi Gu­vernului Sovietic, datorită caldei simpatii manifestate de poporul sovietic frate, dele­gaţia noastră a putut într’un timp scurt sâ îndeplinească sarcinile importante ce i-au fost trasate de Guvernul Republicii Popu­lare Democrata Coreene. In cursul tratative­lor, cele două părţi au ajuns la o deplină înţelegere reciprocă în ceea ce priveşte faptul că relaţiile de prietenie şi colaborare exis­tente astăzi între R.P.D. Coreeană şi U.R.S.S. corespund în întregime intereselor popoarelor Coreei şi Uniunii Sovietice şi aduc o contri­buţie la cauza păcii şi a securităţii în Extre­mul Orient. Cele doua părţi au căzut de acord că rea­lizarea armistiţiului din Coreea a creat con­diţii pentru reglementarea problemei co­reene care trebue să fie rezolvată pe calea unificării paşnice a ţării, acordându-se po­porului coreean posibilitatea de a rezolvă singur problema orânduirii de stat din Coreea. Kim Ir Sen a vorbit amănunţit despre a­­jutorul pe care-l va acorda Uniunea Sovie­tică pentru refacerea celor mai mari între­prinderi industriale şi energetice din Coreea de Nord. Datorită ajutorului acordat de Uniunea Sovietică şi de ţările de democraţie populară, a spus în continuare Kin Ir Sen, au fost create toate premizele materiale pen­tru o rapidă refacere postbelică şi dezvoltare a economiei naţionale a R. P. D. Coreene. Nu rămâne decât ca poporul nostru să folo­sească la mod just acest ajutor uriaş. Rezultatele tratativelor dintre Delegaţia Guvernamentală a Republicii Populare De­mocrate Coreene şi Guvernul Sovietic a sub­liniat Kim Ir Sen, au demonstrat întregii lumi că marea Uniune Sovietică, bastionul păcii şi securităţii in întreaga lume este nu numai eliberatoarea poporului nostru ci şi prietena noastră permanentă şi cea mai a­­propiată. Trăiască la veci prietenia veşnică şi soli­daritatea dintre poporul coreean şi marele popor sovietic ! Trăiască glorioasa noastră patrie — Repu­blica Populară Democrată Coreeană! La meeting au luat deasemenea cuvântul reprezentanţi ai C.C. al Frontului Unit De­mocrat Patriotic Coreean, ai muncitorilor, ţăranilor, femeilor, reprezentanţi ai literatu­rii şi artei. Participanţii la meeting au adoptat cu în­sufleţire textul unui mesaj adresat C.C. al P.C.U.S. şi Guvernului Sovietic. A 8-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa Adunării Generale a O.N.U. din după amiaza zilei de 28 Septembrie, la ca­drul discuţiei generale au luat cuvântul re­prezentanţii Filipinelor, Irakului şi Indiei. Şeful delegaţiei Indiei, Krishra Menen, a rostit un amplu discurs care a fost ascultat cu o deosebită atenţie de către delegaţi, re­prezentanţi ai presei şi oaspeţi. Menen şi-a început discursul prin a arăta că în momen­tul de faţă sarcina principală a O.N.U. este să contribue prin toate mijloacele la destin­derea încordării situaţiei internaţionale. De aceasta, a declarat el, depinde în mare mă­sură rezolvarea problemelor importante care stau în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite. in ultimul timp, a s­pus reprezentantul In­diei, s’a dovedit că problemele litigioase pot fi, rezolvate, pe cale paşnică. Toata ţările, a subliniat ei, trebue să contribue la cauza des­tinderii încordării situaţiei internaţionale. Reprezentantul Indiei a declarat că guver­nul indian este pentru convocarea unei con­ferinţe a marilor puteri, la care problemele să fie discutata şi să se ajungă la un acord şi nici declini să fie impuse hotărîri luate cu anticipaţie. Menon s’a ocupat în mod amă­nunţit de problema reducerii armamentelor şi a interzicerii armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte arme de extermi­nare în masă. Subliniind că O.N.U. a fost creată pentru a salva generaţiile viitoare de ororile războiului, Menon a atras atenţia A­­dunării Generale asupra faptului că ultimele invenţii, şi mai ales bomba cu hidrogen fac ca rezolvarea acestei probleme să devină deosebit de imperioasă. A sosit timpul, a spus reprezentantul In­diei, ca O.N.U. să declare că este pentru in­terzicerea armelor atomică şi cu hidrogen. Menon a propus ca Adunarea Generală să adreseze un apel marilor puteri, imcitându -i să semneze o declaraţie că nu vor folosi arma atomică şi cu hidrogen Ulterior se va putea elabora o convenţie internaţională cu pri­vire la nefolosirea armei atomice şi a celei cu hidrogen. A sosit timpul, a declarat Menon, ca O.N.U. să exprime năzuinţele popoarelor lu­mii. Armele atomică şi cu hidrogen sunt ar­me îndreptate împotriva întregii omeniri. Trebue să se renunţe la folosirea acestor ar­me distrugătoare. Energia atomica trebue să fie folosită numai pentru birele omenirii. Referindu-se la problema primirii de noi membri în O.N.U., reprezentantul Indiei a susţinut propunerea cu privire la primirea simultană în O.N.U. a celor 14 state, care au cerut să devină membre ale O.N.U. Menon a su­bliniat că delegaţia sa „este pentru principiul unanimităţii marilor pu­teri“ în Consiliul de Securitate şi consideră inadmisibil ca majoritatea în O.N.U. să im­pună unei mari puteri voinţa sa. In prezent, a adăugat reprezentantul Indiei. Im­portant este obţinerea respectării mai stricte a principiilor şi ţelurilor Chartai Naţiunilor Unite şi nicidecum revizuirea ei. Reprezentantul Indiei a acordat o mare a­­tenţie problemei reprezentării Republicii Populare Chineze la O.N.U. El a declarat că India consideră necesar ca reprezentanţii Republicii Populare Chineze să ia parte la lucrările O.N.U. Delegaţia indiană, a decla­rat Menen, va contesta împuternicirile repre­zentanţilor gomindanişti atunci când se va discuta raportul Comisiei de validare către Adunarea Generală. Subliniind încă odată că singurul guvern care are dreptul legitim să reprezinte în mod legal poporul chinez la O.N.U. este guvernul Republicii Populare Chineze, Menon a spus că „guvernul Ilin Taiwan“ nu are acest drept. Mai departe, reprezentantul Indiei a condamnat agresiu­nea gomindaniştilor în Birmania, discrimina­rea rasială în Uniunea Sud-Africană şi acţi­unile Franţei în Maroc şi Tunis. Poziţia O.N.U. în problema Marocului şi Tunisiei, a declarat Menon, încurajează pe acei care duc o politică colonialistă, în loc de a con­damna colonialismul şi a găsi căi pentru a pune capăt unei asemenea situaţii, în care unele popoare sunt conduse de alte popoare. ..A sosit timpul, a declarat Ménón, să se acorde popoarelor Africii suveranitatea şi independenţa ! A sosit timpul de a elibera întreaga omenire de sub dominaţia colonia­listă !“ In încheiere, reprezentantul Indiei s-a o­­cupat în mod amănunţit de problema coree­ană. Trebue să obţinem, a declarat el, ca armistiţiul realizat în Coreea să fie întărit şi să se asigure în această ţară o pace trai­nică. Dar ar fi nejust să căutăm să obţinem pacea „în condiţiile existenţei a două părţi ostile ca la Panmunjon“. Pacea poate fi reali­zată numai dacă atmosfera conferinţei va fi conciliantă. In prezent, a continuat Menon, problema principală este convocarea unei conferinţe politice în Coreea. India va par­ticipa la conferinţă „dacă se va convinge că participarea ei va fi utilă“. Reprezentantul Indiei a declarat că problema coreeană poate fi rezolvată dacă părţile interesate vor da dovadă de o oarecare clas­icitate in continuare, reprezentantul Indiei a a­­mintit membrilor Adunării Generale despre declaraţia secretarului de stat al S.U.A., Dul­les, in legătură cu faptul că Coreea de Sud „nu are pretenţii care ar depăşi graniţele Coreei". Reprezentantul Indiei a subliniat că această declaraţie a secretarului de stat necesită unele lămuriri. Menon a declarat că în Coreea sunt două guverne şi a lăsat să se înţeleagă că India consideră inadmisibilă unificarea Coreei prin forţă. Subliniind din nou importanţa conferinţei politice, Merlon a atras atenţia Adunării Generale asupra faptului că problema coreeană figurează pe ordinea de zi a actualei sesiuni și că, prin urm­are, această problemă trebue să fie exa­minată de către Adunarea Generală. Neliniştea provocată în ţările vesteuropene de semnarea acordului americano-spaniol PARIS 30 (Agerpres). — Din comentariile presei străine pe margi­nea acordului militar încheiat între Statele Unite şi Spania franchistă reiese limpede că acest acord reprezintă o încercare a Sta­telor Unite de a integra Spania franchistă dacă nu de drept, cel puţin de fapt, în blo­cul Atlantic, ignorând complet împotri­­virea Angliei şi Franţei în această chesti­une. Ca şi Germania occidentală a lui Ade­nauer, Spania lui Franco este considerată la Washington potrivit unei expresii a agenţiei Reuter, drept „o nouă verigă“ în planurile militare ale occidentului. Vorbind despre acest acord, presa america­nă se referă la el cu oarecare jenă, căci îşi dă seama de lipsa de popularitate a re­gimului fascist al lui Franco. Opinia publică este indignată de cârdăşia dintre Statele Unite şi Spania lui Franco Chiar ziarul american „Ntaw York Times“ este nevoit să recunoască că S.U.A. „în timp ce întăresc forţele militare ale lui Franco, întăresc şi poziţia lui în ţară, iar ajutorul economic american va avea un efect politic asemănător“. Şi ziarul trage concluzia că „Americanii au luptat în cel de al doilea război mondial pentru a înfrânge fascismul şi acum încheie un pact dacă nu chiar o ali­anţă cu un guvern fascist“. In general presa americană îşi dă silinţa să şteargă impresia neplăcută produsă de anunţarea încheierii acestui acord ridicând la slavă avantajele sale „strategice“ în ca­drul planurilor militare americane. Astfel ziarul „Daily Mirror" scrie că „din pun­ct de vedere strategic şi geografic bazele din Spania sunt nepreţuite pentru Statele Unite”. Acordul militar dintre S.U.A. şi Spania franchistă a stârnit indignare la special în ţările europene care au cunoscut teroarea fascistă. Ziarul „New York Harald Tribune” care ridică în slava cerului încheierea acordului americano-spaniol, recunoaşte că acest acord prezintă totuşi, în ceea ce priveşte lipsa sa de popularitate, unele „inconveniente“, c­eea ce subliniază însă „New York Herald Tribune“ este faptul că acordul între S.U.A. şi Spania este un nou element de contra­dicţii între puterile occidentale, in cadrul „pactului Atlantic există fricţiuni serioase“, scrie ziarul. Aceste noi fricţiuni nu au întârziat să apară. Presa burgheză franceză, de pildă, îşi exprimă neliniştea în legătură cu acordul americano-spaniol. Agenţia France Presse arată că „rezultatul acordului americano­­spaniol echivalează practic cu punerea Spa­niei franchiste pe picior de egalitate cu cele­lalte naţiuni de pe continent" şi subl­­iacă că „opinia publică franceză a rămas mai departe ostilă actualului regim spaniol“. O reacţie asemănătoare cetata din Franţa se poate observa şi la rândurile opiniei pu­blice engleze. „Semnarea după doi ani de negocieri a acordului americano-spaniol a fost primită la Londra fără entuziasm“, sub­liniază France Presse. În faţa puternicei mişcări de protest a opiniei publice britanice împotriva politicii externe a Statelor Unite, „cercurile politice britanice îşi exprimă temerea ca noul acord să nu alimenteze şi mai mult ant­iamerica­­nismul care şi aşa s’a dezvoltat în ultimele săptămâni cu prilejul recentelor declaraţii ale lui Durles“. Ziarul „Times“ scrie în legătură cu acor­dul americano-spaniol că „motivul­ pentru care s’a încheiat acest acord se explică prin­­tr’o necesitate militară dar nu va fi pentru prima oară când o necesitate militară va fi regretată".-

Next