România Liberă, octombrie 1953 (Anul 11, nr. 2800-2826)
1953-10-01 / nr. 2800
fol 1 Octombrie 1953 — str. 2800 Mai multă preocupare pentru întovărăşirile agricole Datorită puternicului sprijin primit din partea statului prin maşini, asistenţă agrotehnică, înlesniri fiscale, etc., întovărăşirile agricole au obţinut o serie de frumoase succese, dovedindu-şi superioritatea faţă de gospodăriile individuale mici şi mijlocii. Recoltele mari obţinute de membrii întovărăşiţi atât anul trecut cât şi anul acesta, ca urmare a muncii în comun cu maşinile statului, au convins numeroşi ţărani muncitori să treacă şi ei la această formă de lucrare a pământului. Numărul întovărăşirilor a crescut astfel până la aproape 2000 şi,stau format numeroase comitete de iniţiativă pentru formarea de noi întovărăşiri. Rezultatele bune obţinute de cea mai mare parte a întovărăşirilor agricole se datoresc şi sprijinului pe care l-au primit din partea unor comitete executive de sfaturi populare. Acestea au ajutat întovărăşirile agricole să treacă peste greutăţile începutului, le-au îndrumat pas cu pas spre întărirea lor organizatorico-economică. In acelaş timp, comitetele executive respective au dus muncă pentru formarea de noi întovărăşiri, sprijinind activitatea comitetelor de iniţiativă existente, contribuind la crearea altora noi. Dar nu toate comitetele executive de sfaturi populare au înţeles să se achite la fel de sarcinile pe care le au în legătură cu sprijinirea întovărăşirilor agricole ; nu toate comitetele executive s’au preocupat în aceeaşi măsură de formarea — pe baza liberului consimţământ — al unor noi întovărăşiri. Mai sunt încă unele comitete executive ale sfaturilor populare care lasă lucrurile să meargă dela sine în ceea ce priveşte munca de sprijinire a întovărăşirilor agricole. O atitudine de felul acesta manifestă bunăoară, comitetul executiv al sfatului popular raional Zeletin, din regiunea Bârlad. Anul trecut, într’un răstimp de câteva luni, s-au creat în raionul Zeletin, pe baza liberului consimţământ, nu mai puţin de 10 întovărăşiri agricole. La constituirea lor, comitetul executiv raional a adus un aport de seamă. Activiştii săi s-au deplasat la sate şi au stat acolo săptămâni întregi pentru a duce muncă de lămurire în rândul ţăranilor muncitori, pentru a ajuta la efectuarea lucrărilor de comasare a terenului și a celorlalte lucrări ce trebuiau îndeplinite în scopul creării întovărășirilor. Dar felul acesta de muncă n’a intrat în obiceiul comitetului executiv Internel Zeletin. El a fost abandonat îndată ce s’au creat cele 10 întovărășiri. Probabil, tovarăşii de la raionul Zeletin au considerat că sarcinile lor în sprijinirea întovărăşirilor agricole cu asta sunt încheiate. In perioada următoare, adică în timpul lunilor anului în curs, problema întovărăşirilor a fost uitată. Ca să vedem până unde a mers comitetul executiv al sfatului popular raional Zeletin cu atitudinea sa de automulţumire, de neglijare a întovărăşirilor agricole, e suficient să arătăm că nici nu a analizat cu activul său în lumina cuvântării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul colectiviştilor fruntaşi, activitatea dusă de comitetul executiv pentru transformarea socialistă a agriculturii în raionul Zeletin Deasemeni, trebue arătat că de la începutul anului şi până acum, comitetul executiv n’a analizat în nicio şedinţă a sa şi în nicio sesiune de sfat popular raional, problema întovărăşirilor agricole din raion, deşi motive avea destule. Atitudinea de neîngăduită neglijare a muncii în direcţia întovărăşirilor agricole reiese clar şi din felul cum şi-a întocmit comitetul executiv planul de muncă. Referitor la aceste unităţi, nu se prevede absolut nicio sarcină. Nicio sarcină n’a fost dată la această privinţă nici secţiunii agricole. Din această cauză instructorul pentru problemele organizatorice ele gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole a considerat bunăoară că în lunile Iulie şi August, întovărăşiţii n’au nevoie de sprijinul său, că Pe marginea unor lipsuri existente în raionul Zeletin, regiunea Bârlad se pot descurca şi singuri. In consecinţă, i-a lăsat în pace, n’a dat deloc pe la ei. La fel procedează şi tovarăşii din secţiunea de artă şi cultură. In comunele unde sunt întovărăşiri, ca de pildă Vultureni şi altele, secţiunea de artă şi cultură n’a avut grijă să organizeze discutarea în cadrul căminelor culturale a cuvântării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul colectiviştilor fruntaşi; nu există din partea acestei secţiuni o suficientă preocupare pentru a se organiza, la întovărăşiri, conferinţe cu caracter agrotehnic şi zootehnic, etc. Tot aşa se comportă faţă de întovărăşirile agricole şi unele comitete executive comunale. Acestea nu ţin legătură cu comitetele de conducere ale întovărăşirilor agricole, nu-i ajută în mod efectiv pe întovărăşiţi să-şi rezolve greutăţile ce le întâmpină. Drept urmare a neglijării întovărăşirilor agricole de către comitetul executiv raional şi de către celelalte organe raionale şi comunale în subordinea sa, în activitatea acestor unităţi s’au manifestat şi se manifestă serioase lipsuri. întovărăşirile agricole din raionul Zeletin au rămâneri în urmă în primul rând în ceea ce priveşte organizarea muncii. Comitetul de conducere al întovărăşirii din satul Podu Turcului nu s'a priceput de exemplu să întocmească un plan de muncă pe perioada lucrărilor de vară din acest an. Oamenii au lucrat astfel de avalma care, cum şi când a vrut. Nu-i de mirare deaceea de ce întovărăşiţii din Podu Turcului au efectuat muncile de vară defectuos, cu întârziere, pierzând din recoltă. Este clar că dacă comitetul de conducere al întovărăşirii din Podu Turcului ar fi primit ajutor din partea comitetului executiv raional sau din partea celorlalte organe în subordinea comitetului executiv raional ar fi putut să-şi remedieze lipsurile în muncă. La întovărăşirile agricole din raionul Zeletin se observă apoi o serie de lipsuri şi în ceea ce priveşte aplicarea agrominimului. In situaţia aceasta se află, printre altele, întovărăşirea din satul Vultureni. Aici nu s’au respectat regulile minime agrotehnice în ceea ce priveşte însămânţarea şi întreţinerea grâului şi de aceea producţia realizată a fost mică. La alte întovărăşiri din raionul Zeletin s’a practicat pe scară largă muşuroitul porumbului. Dacă în felul acesta a privit comitetul executiv al sfatului popular raional Zeletin problema sprijinirii întovărăşirilor existente, apoi în ceea ce priveşte munca pentru formarea altor întovărăşiri noi, nu se poate spune că atitudinea sa este deosebită. Comitetul executiv nu are până în momentul de faţă o evidenţă a comitetelor de iniţiativă existente în raion. Fireşte, dacă nu ştie câte sunt şi unde sunt, nici nu s-a interesat de soarta lor. Din acest punct de vedere, concludent este cazul comitetului de iniţiativă din satul Vladnic, comuna Galbeni. Din ianuarie de când a luat fiinţă, nimeni nu l-a ajutat să-şi facă un plan pe baza căruia să ducă muncă de lămurire printre ţăranii muncitori din sat, nimenin’a venit în sprijinul său, prin organizarea de conferinţe la căminul cultural pe problema succeselor obţinute de gospodăriile colective din apropiere. De aceea, membrii comitetului de iniţiativă n’au putut să facă prea mare lucru în ceeace priveşte lămurirea ţăranilor muncitori să se înscrie în întovărăşire. In ceeace priveşte problema înfiinţării de noi întovărăşiri, comitetul executiv mai are şi alte „scăpări“. El nu s’a îngrijit să organizeze vizite ale ţăranilor muncitori la gospodăriile colective fruntaşe, n’a organizatia căminele culturale săteşti conferinţe în cadrul cărora să ia cuvântul ţăranii muncitori sau colectivişti care au vizitat Uniunea Sovietică. Vinovat pentru lipsurile comitetului executiv al sfatului popular raional în ceea ce priveşte munca cu întovărăşirile agricole, este în mare măsură şi comitetul executiv al sfatului popular regional Bârlad. In luna Mai comitetul executiv regional Bârlad a ţinut o şedinţă în care s’a analizat întreaga sa muncă dusă pentru transformarea socialistă a agriculturii. Cu această ocazie s’au luat o serie de hotărîri importante care se referă — deşi incompiect — şi la întovărăşirile agricole. Dar comitetul executiv regional Bârlad nu s’a învrednicit să treacă mai departe de faza luării hotărîrilor. Membrii săi n’au controlat cum se aplică pe teren dispoziţiunile date şi — cum e cazul raionului Zeletin - n’au putut să tragă la răspundere comitetele executive raionale care nu-şi îndeplinesc sarcinile. Exemplul comitetului executiv al sfatului popular raional Zeletin nu este singurul în privinţa atitudinii de a lăsa lucrurile să meargă de la sine în ceea ce priveşte construcţia întovărăşirilor agricole. Aceeaşi atitudine o manifestă comitetele executive ale sfaturilor populareraionale Piatra Neamţ şi Bacău. Aceste lipsuri izvorîte din tendinţa unor activişti ai sfaturilor populare de a socoti că nu mai au nicio răspundere pentru bunul mers al întovărăşirilor odată ce acestea au fost constituite, frânează ridicarea producţiei agricole şi îngreunează aplicarea programului de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. în scopul ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Astfel de tendinţe trebue combătute şi curmate din rădăcină odată cu stările de mulţumire de sine şi autoliniştire care le generează. Comitetele executive ale sfaturilor populare treime să sprijine activ atât munca întovărăşirilor agricole existente cât şi activitatea ce se duce pentru crearea de noi întovărăşiri. Primul lucru care se cere făcut în această direcţie este studierea cuvântării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej rostită la Congresul colectiviştilor fruntaşi, analizarea în lumina ei a întregii activităţi depuse de comitetele executive în ceea ce priveşte întovărăşirile agricole. Pe baza concluziilor stabilite cu această ocazie, trebue să se treacă apoi la luarea unor măsuri menite să înlăture neajunsurile din munca întovărăşirilor agricole. Măsurile care se vor lua trebue să urmărească întărirea organizatorico-economică a acestor unităţi, îndrumarea întovărăşiţilor să respecte întocmai prevederile statutului. Concomitent cu aceasta, comitetele executive trebue să-şi îmbunătăţească activitatea în ceea ce priveşte formarea de noi întovărăşiri. Trebue luate mai întâi măsuri pentru readivizarea comitetelor de iniţiativă existente, pentru organizarea muncii lor pe bază de plan. Comitetele executive trebue să sprijine apoi formarea de noi comitete de iniţiativă. In felul acesta, ocupându-se cu consecvenţă de întovărăşirile agricole, sprijinindu-le activ în munca lor, ducând muncă pentru formarea de noi întovărăşiri, comitetele executive ale sfaturilor populare vor aduce un aport tot mai însemnat la construirea socialismului în satele patriei noastre, vor contribui şi pe această cale la traducerea în viaţă a măsurilor economice elaborate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. la scopul ridicării nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. ION PAVELESCU Primele luni ale celui de al treilea trimestru al anului în curs au fost pentru activiştii cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere din raioanele Botoşani şi Truşeşti, luni de muncă neobosită pentru realizarea planului în toate sectoarele de activitate. In cursul lunii August planul de cassă a fost realizat în proporţie de 104 la sută. O deosebită atenţie au acordat cooperativele din aceste raioane realizării şi depăşirii planului de achiziţii şi mai ales sarcinii de plan cu privire la achiziţionarea cerealelor. Până la 15 Septembrie cooperativele din raioanele Botoşani şi Truşeşti au reuşit să realizeze planul trimestrial de achiziţii la grâu şi secară în proporţie de 180 şi respectiv 150 la sută. Uniunea raională Botoşani şi Agenţia raională de valorificări, care au sub îndrumarea şi controlul lor şi cooperativele de aprovizionare şi desfacere din raionul Truşeşti, au acordat o mare atenţie organizării temeinice a muncii la cooperativele săteşti. In acest scop au fost luate măsuri pentru defalcarea la timp a sarcinilor de plan pe cooperative, achizitori şi timp de executare, au fost temeinic instruiţi preşedinţii, vicepreşedinţii, contabilii şi achizitorii, analizându-se la faţa lor lipsurile şi trasăndu-li-se sarcini concrete. La fiecare cooperativă, referenţii tehnici de la Agevacoop au desbătut cu colectivele de muncă respective sarcinile ce le revin în domeniul achiziţiilor. Un rol hotărîtor în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan la achiziţii a avut complectarea aparatului de achizitor, cu cadrele necesare astfel ca sa poată fi cuprinse toate satele şi toate etiile din cele două raioane. Măsurile luate, complectate de continua preocupare pentru aprovizionarea magazinelor cooperaţiei cu mărfuri din fondul unic şi cu celelalte mărfuri necesare satisfacerii cerinţelor mereu crescânde ale populaţiei săteşti, au dat posibilitate majorităţii cooperativelor să-şi depăşească planul de achiziţii Producătorii agricoli, având la magazinele cooperativelor mărfurile necesare, nu au mai fost nevoiţi să străbată distanţe mari până la oraş pentru a-şi procura unele mărfuri saupentru a-şi valorifica produsele ce le prisosesc. Este semnificativ faptul că unităţile fruntaşe în ceea ce priveşte realizarea planului de aprovizionare şi de desfacere au obţinut realizări frumoase şi în munca de achiziţii, în strângerea fondului social şi altele. Cooperativa din comuna Blândeşti constitue un bun exemplu în această direcţie, realizându-şi planul de aprovizionare pe luna August în procent de 150 lasută, planul de desfacere în proporţie de 130 la sută, planul de strângere a fondului social în proporţie de 107 la sută. Această cooperativă a realizat până la 15 Septembrie sarcina trimestrială de plan la achiziţii de grâu şi secară în proporţie de 410 la sută. Rezultate frumoase au obţinut şi cooperativele din comunele Răchiţi care au îndeplinit planul trimestrial de achiziţii până la 15 Septembrie la aceleaşi produse în proporţie de 400 la sută, Suliţa şi Leorda în proporţie de 250 la sută, Albeşti 200 la sută, Lunca 210 la sută, Durneşti 220 la sută şi altele. Având în vedere că realizarea saunerealizarea planului într-un sector de activitate influenţează asupra realizării sau nerealizării sarcinilor în celelalte sectoare, majoritatea consiliilor de conducere ale cooperativelor din raioanele Truşeşti şi Botoşani au luat măsuri pentru realizarea sarcinilor ce le reveneau în toate sectoarele. Conştienţi de sarcinile ce le revin în lumina hotărîrilor plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R. din 19—20 August 1953, conducători de cooperative cum ar fi Gheorghe Sandu şi Mihai Petre — preşedinte şi respectiv vicepreşedinte la cooperativa din Blândeşti, — I. Tritelnicu din Răchiţi, Mihai Zugravu din Leorda, Gheorghe Carp şi Mihai Panţâru din Albeşti şi alţii, au dus o muncă susţinută şi bine organizată pentru realizarea tuturor sarcinilor unităţilor cooperatiste respective, organizând, îndrumând şi controlând colectivele de muncă respective. Datorită conducerii pricepute şi muncii conştiincioase a salariaţilor, aceste cooperative au obţinut realizări din cele mai frumoase. Succesele cooperativelor fruntaşe din raioanele Truşeşti şi Botoşani se datoresc în mare măsură şi sprijinului pe care l-au primit din partea organizaţiilor de partid, a comitetelor executive şi a deputaţilor sfaturilor populare, care au dus muncă de lămurire în rândul producătorilor convingându-i să-şi valorifice produsele prin cooperative Sunt frecvente cazurile când comuniştii, activiştii sfaturilor populare şi salariaţii cooperativelor şi-au valorificat produsele agricole ce le prisoseau prin cooperative fiind astfelexemple de urmat pentru ceilalţi producători Astfel, Constantin Caţichi, secretarul organizaţiei de baza din comuna Blândeşti şi Alexandru Burlea, secretarul organizaţiei de bază din Răchiţi, au valorificat prin cooperativele din comunele lor 275 şirespectiv 350 kgr. grâu. In comuna Mănăstirea Doamnei primii care şi-au valorificat produsele prin cooperativă au fost comuniştii Nicolae Şerban şi Ion Bucătaru. Deputatul comunal Lazăr Poipa din comuna Blândeşti, a constituit un exemplu pentru ceilalţi producători, valorificându-şi 600 kgr. grâu prin cooperativă. Activişti ai cooperaţiei, cum ar fi Constantin Roman de la cooperativa din Copalău, Ghicoflea şi Ioan Gheorghiu din Bucecea, Atihai Moraru din Corni şi alţi salariaţi ai cooperativelor şi-au valorificat deasemeni prin cooperative produsele ce le prisoseau. Exemplelecomuniştilor, ale activiştilor sfaturilor populare şi ale salariaţilor cooperaţiei, au fost urmate de numeroşiproducători care şi-au valorificat produsele agricole ce le prisoseau prin unităţile cooperatiste. In comuna Blândeşti, urmând i pilda secretarului organizaţiei de bază, C. Caţichi şi a deputatului comunal Lazăr Popa, ţăranii muncitori Constantin Cilibiu şi Petre Corneanu au valorificat prin cooperative aproape 1400 kg. grâu. In comuna Unţeni, ţăranul cu gospodărie mică Dumitru Grădinaru a valorificat prin cooperativă 600 kg. grâu. Exemple de felul acesta se pot găsi multe în satele raioanelor Truşeşti şi Botoşani. La rândul ei agenţia raională de valorificări, cu toate că nu avea sarcini de plan în această direcţie, a semiindustrializat din proprie iniţiativă însemnate cantităţi de legume şi fructe. Au fost preparate astfel, numai până la începutul lunii Septembrie, 33.000 kg. pulpe de zarzăre, 7893 kg. pulpe de vişine, 16.000 kg. pulpe de prune de vară şi aproape 40 de tone murături de castraveţi. Datorită rezultatelor obţinute la achiziţii, mulţi dintre achizitorii cooperativelor din cele două raioane şi-au mărit câştigurile De pildă Mihai Petre de la cooperativa din comuna Blândeşti, Mihai Panţâru, vicepreşedintele din comuna Albeşti, Elena Andrei, achizitoare la aceeaşi cooperativă, achizitorii Gheorghe Obreja şi Hoipu Gheorghe de la cooperativa din Dângeni au primit sume importante drept salariu pentru munca rodnică depusă la achiziţii. Venituri importante din munca de achiziţii au realizat şi achizitorii sezonieri. Astfel, gestionarul magazinului de feroase al cooperativei din comuna Truşeşti, Constantin Moisiu, pe lângă salariul de bază, a realizat pe luna August, datorită muncii depuse pentru achiziţionarea produselor agricole, încă 736 lei. Gestionarul Aurel Zvâc de la magazinul din satul Crislea al cooperativei din Truşeşti a realizat pe lângă salariul sâu de gestionar încă 350 lei din munca de achiziţii. Realizările la achiziţionarea de produse agricole ale cooperativelor din raioanele Botoşani şi Truşeşti, privite global, sunt destul de frumoase fie se datoresc muncii consiliilor de conducere ale cooperativelor fruntaşe,muncii organelor cooperatiste raionale, cât şi sprijinului de zi cu zi al comitetului raional departid, al organizaţiilor de partid de la sate şi al multor sfaturi populare. Realizările cooperativelor din cele două raioane, atât la achiziţii cât şi în celelalte sectoare, ar fi putut să fie superioare celor obţinute, dacă se ţine seama de posibilităţile economice ale comunelor respective. Dar în activitatea cooperativelor şi a uniunii raionale respective mai există lipsuri care nu au fost încă înlăturate. In primul rând arputea fi amintită insuficienta preocupare a uniunii raionale şi a agenţiei raionale de valorificări pentru sprijinirea în muncă a cooperativelor a căror activitate lasă de dorit, cum ar fi cele din comunele Vlădeni, Tudora, Vorona, Mânăstirea Doamnei şi Hânţeşti, raionul Botoşani, Călăraşi şi Santa Maria, raionul Truşeşti. Organele cooperatiste raionale nu s-au interesat în măsură suficientă de intensificarea achiziţiilor de legume şi, la legătură cu aceasta, de recuperarea avansurilor acordate producătorilor cu care au fost încheiate contracte. Din această cauză, până la data de 1 Septembrie cooperaţia de aprovizionare şi desfacere din raioanele Botoşani şi Truşeşti nu recuperase decât 59,1 la sută din avansurile acordate producătorilor. Pot fi aduse obiecţiuni serioase şi în ceea ce priveşte starea în care ajung unele zarzavaturi şi legume la consumatori. Astfel, îr piaţa oraşului Botoşani sunt puse în vânzare roşii care conţin um procent mare de roşii strivite Pentru lichidarea lipsurilor, în scopul traducerii cu succes în viaţă a programului de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, e necesar ca uniunea raională şi agenţia raională de valorificări să ia de îndată măsurile necesare în scopul activizării consiliilor de conducere şi aparatului de achiziţii de la cooperativele care n’au reuşit încă să-şi realizeze la timp şi în întregime sarcinile ce le revin. Există încă lipsuri şi în ceea ce priveşte sprijinul acordat de sfaturile populare comunale desfăşurării în bune condiţiuni a muncii cooperaţiei. Dacă unele comitete executive, cum ar fi cele din comunele Corni, Suliţa şi altele.^ acordă sprijinul necesar cooperativelor din comunele respective, nu acelaş lucru s’ar putea spune despre comitatele executive ale sfaturilor populare din comunele Albeşti, Băiuşeni, Rângheleşti, Durneşti, Dângeni, Răchiţi, Mănăstirea Doamnei, Todireni, în oarecare măsură Blândeşti şi altele. Comitetele executive ale sfaturilor populare ale raioanelor Botoşani şi Truşeşti trebue să analizeze, împreună cu comitetele executive din comunele amintite, cauzele pentru care acestea nu sprijină cooperaţia, luând măsuri eficace pentru lichidarea nepăsării faţă de realizarea sarcinilor de plan ale cooperativelor săteşti, sarcini de a căror îndeplinire răspund şi comitetele executive ale sfaturilor populare. I. BECHERU In lupta pentru realizarea şi depăşirea planului de achiziții A ★ # românia liberă ---------Cu sprijinul -----------corespondenţilor voluntari • Difuzarea ziarelor în raionul Reşiţa se făcea în mod cu totul nesatisfăcător. Abonaţii primeau neregulat ziarele, cu întârzieri, etc. Organele cărora redacţia ziarului le-a transmis cele semnalate, comunică măsurile luate, trei difuzări au fost destituiţi, iar ca organizator pe lângă centrul raional de difuzare a presei a fost adus tov. Constantin Cherghinescu. • Grigore Botez, preşedinte al sfatului popular comunal Bragadiru, raionul Zimnicea, nu se bucura de încrederea ţăranilor muncitori din comună şi aceasta datorită atitudinii greşite pe care o avea în muncă şi în relaţiile cu oamenii. Comitetul executiv al sfatului popular raional Zimnicea a căutat să-l ajute să înţeleagă că fără sprijinul maselor, fără controlul lor, fără critica lor, sfatul popular nu poate rezolva bine problemele pe care le are. Grigore Botez nu a făcut niciun efort să înţeleagă lipsurile lui şi să le îndrepte. La cererea ţăranilor muncitori din comună — cerere pe care au trimis-o şi redacţiei ziarului — sesiunea deputaţilor sfatului popular comunal a hotărît eliberarea din munca de preşedinte a lui Grigore Botez. • ...„Cu dobitocii ăştia nu mai merge... Dacă nu ştii să-i lămureşti şi să mai suspenzi democraţia ca să te cunoască într’adevăr de dascăl, apoi să ştii că nu valorezi nimic în faţa lor...“. Aşa obişnuia sâ vorbească despre elevi, Gheorghe Rotărescu, directorul şcolii elementare din satul Ţăcău, raionul Macin. Metodele lui de „educaţie“ se bazau pe bătaie, teroare şi minciună. Părinţii elevilor dinflăcău — care ştiu că şcoala rijină se bazează pe cu totul alte metode de educare a copiilor — s-au adresat redacţiei. Informate de redacţia ziarului, organele în drept l-au destituit pe Gheorghe Rotărescu din învăţământ. O casa de cultura raională Instalată la centrul oraşului şi înconjurată de un frumos parc, casa de cultură raională „Ilie Pintilie“ din Buzău constitue un loc unde oamenii muncii îşi petrec zilnic câteva ore din timpul liber. Marele număr de muncitori care participă cu entuziasm la desfăşurarea activităţii celor opt cercuri cultural-artistice ce funcţionează pe lângă această casă de cultură permite multor talente tinere să se releve. Cercul filarmonicii casei de cultură e compus din 37 persoane. Cercul de vioară al copiilor, înzestrat cu Instrumente pe măsura lor, este frecventat de 19 copii în vărstă de 8—10 ani. Activitatea lor este supravegheată îndeaproape de un profesor din colectivul casei de cultură. Profesorii care lucrează în cadrul cercului de conferenţiari au organizat un cerc model pentru căminele culturalesăteşti, sprijinindu-le în muncă. Pe lângă cor şi echipă de dansuri, ansamblul tineretului de pe lângă casa de cultură şi-a format un colectiv de tineri talentaţi care au pus în scenă piesa „Sărbătoarea recoltei“. Până în prezent piesa a fost prezentată în comunele Stâlpu, Simileasca şi Tăbăraşu, iar fiecare reprezentaţie participând un număr de peste 1.000 ţărani muncitori. In curând acest colectiv, din care fac parte tinerii Elena Petrescu, Silviu Bostan, Marieta Insurăţelu, Gheorghe Şerban şi Dumitru Toma,va prezenta această piesă la gospodăriile colective din raionul Beceni, îndrumată cu grijă de sfatul popular raional, prin secţiunea sa de artă şi cultură şi condusă cu pricepere de directorul ei, Anton Stoica, casa de cultură raională „Ilie Pinti- 113“ contribue la ridicarea nivelului cultural al oamenilor mineji din oraşul şi raionul Buzău. ZAHARIA RACHIERU corespondent voluntar Pag. 3-a Sosirea la Phenian a Delegaţiei Guvernamentale a R.P.D. Coreene PHENIAN 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 Septembrie s'a înapoiat la Phenian, venind de la Moscova, Delegaţia Guvernamentală a R. P D. Coreene. In Piaţa gării a avut loc un meeting, la care au luat parte mii de locuitori din Phenian — muncitori, funcţionari, studenţi şi elevi, salariaţi din instituţiile de stat, ţărani din satele din împrejurimi. Luând cuvântul în cadrul meetingului, Kim Ir Sen preşedintele Cabinetului de miniştri al R P. D. Coreene, a spus: Datorită profundei griji şi atenţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Guvernului Sovietic, datorită caldei simpatii manifestate de poporul sovietic frate, delegaţia noastră a putut într’un timp scurt sâ îndeplinească sarcinile importante ce i-au fost trasate de Guvernul Republicii Populare Democrata Coreene. In cursul tratativelor, cele două părţi au ajuns la o deplină înţelegere reciprocă în ceea ce priveşte faptul că relaţiile de prietenie şi colaborare existente astăzi între R.P.D. Coreeană şi U.R.S.S. corespund în întregime intereselor popoarelor Coreei şi Uniunii Sovietice şi aduc o contribuţie la cauza păcii şi a securităţii în Extremul Orient. Cele doua părţi au căzut de acord că realizarea armistiţiului din Coreea a creat condiţii pentru reglementarea problemei coreene care trebue să fie rezolvată pe calea unificării paşnice a ţării, acordându-se poporului coreean posibilitatea de a rezolvă singur problema orânduirii de stat din Coreea. Kim Ir Sen a vorbit amănunţit despre ajutorul pe care-l va acorda Uniunea Sovietică pentru refacerea celor mai mari întreprinderi industriale şi energetice din Coreea de Nord. Datorită ajutorului acordat de Uniunea Sovietică şi de ţările de democraţie populară, a spus în continuare Kin Ir Sen, au fost create toate premizele materiale pentru o rapidă refacere postbelică şi dezvoltare a economiei naţionale a R. P. D. Coreene. Nu rămâne decât ca poporul nostru să folosească la mod just acest ajutor uriaş. Rezultatele tratativelor dintre Delegaţia Guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene şi Guvernul Sovietic a subliniat Kim Ir Sen, au demonstrat întregii lumi că marea Uniune Sovietică, bastionul păcii şi securităţii in întreaga lume este nu numai eliberatoarea poporului nostru ci şi prietena noastră permanentă şi cea mai apropiată. Trăiască la veci prietenia veşnică şi solidaritatea dintre poporul coreean şi marele popor sovietic ! Trăiască glorioasa noastră patrie — Republica Populară Democrată Coreeană! La meeting au luat deasemenea cuvântul reprezentanţi ai C.C. al Frontului Unit Democrat Patriotic Coreean, ai muncitorilor, ţăranilor, femeilor, reprezentanţi ai literaturii şi artei. Participanţii la meeting au adoptat cu însufleţire textul unui mesaj adresat C.C. al P.C.U.S. şi Guvernului Sovietic. A 8-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa Adunării Generale a O.N.U. din după amiaza zilei de 28 Septembrie, la cadrul discuţiei generale au luat cuvântul reprezentanţii Filipinelor, Irakului şi Indiei. Şeful delegaţiei Indiei, Krishra Menen, a rostit un amplu discurs care a fost ascultat cu o deosebită atenţie de către delegaţi, reprezentanţi ai presei şi oaspeţi. Menen şi-a început discursul prin a arăta că în momentul de faţă sarcina principală a O.N.U. este să contribue prin toate mijloacele la destinderea încordării situaţiei internaţionale. De aceasta, a declarat el, depinde în mare măsură rezolvarea problemelor importante care stau în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite. in ultimul timp, a spus reprezentantul Indiei, s’a dovedit că problemele litigioase pot fi, rezolvate, pe cale paşnică. Toata ţările, a subliniat ei, trebue să contribue la cauza destinderii încordării situaţiei internaţionale. Reprezentantul Indiei a declarat că guvernul indian este pentru convocarea unei conferinţe a marilor puteri, la care problemele să fie discutata şi să se ajungă la un acord şi nici declini să fie impuse hotărîri luate cu anticipaţie. Menon s’a ocupat în mod amănunţit de problema reducerii armamentelor şi a interzicerii armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte arme de exterminare în masă. Subliniind că O.N.U. a fost creată pentru a salva generaţiile viitoare de ororile războiului, Menon a atras atenţia Adunării Generale asupra faptului că ultimele invenţii, şi mai ales bomba cu hidrogen fac ca rezolvarea acestei probleme să devină deosebit de imperioasă. A sosit timpul, a spus reprezentantul Indiei, ca O.N.U. să declare că este pentru interzicerea armelor atomică şi cu hidrogen. Menon a propus ca Adunarea Generală să adreseze un apel marilor puteri, imcitându -i să semneze o declaraţie că nu vor folosi arma atomică şi cu hidrogen Ulterior se va putea elabora o convenţie internaţională cu privire la nefolosirea armei atomice şi a celei cu hidrogen. A sosit timpul, a declarat Menon, ca O.N.U. să exprime năzuinţele popoarelor lumii. Armele atomică şi cu hidrogen sunt arme îndreptate împotriva întregii omeniri. Trebue să se renunţe la folosirea acestor arme distrugătoare. Energia atomica trebue să fie folosită numai pentru birele omenirii. Referindu-se la problema primirii de noi membri în O.N.U., reprezentantul Indiei a susţinut propunerea cu privire la primirea simultană în O.N.U. a celor 14 state, care au cerut să devină membre ale O.N.U. Menon a subliniat că delegaţia sa „este pentru principiul unanimităţii marilor puteri“ în Consiliul de Securitate şi consideră inadmisibil ca majoritatea în O.N.U. să impună unei mari puteri voinţa sa. In prezent, a adăugat reprezentantul Indiei. Important este obţinerea respectării mai stricte a principiilor şi ţelurilor Chartai Naţiunilor Unite şi nicidecum revizuirea ei. Reprezentantul Indiei a acordat o mare atenţie problemei reprezentării Republicii Populare Chineze la O.N.U. El a declarat că India consideră necesar ca reprezentanţii Republicii Populare Chineze să ia parte la lucrările O.N.U. Delegaţia indiană, a declarat Menen, va contesta împuternicirile reprezentanţilor gomindanişti atunci când se va discuta raportul Comisiei de validare către Adunarea Generală. Subliniind încă odată că singurul guvern care are dreptul legitim să reprezinte în mod legal poporul chinez la O.N.U. este guvernul Republicii Populare Chineze, Menon a spus că „guvernul Ilin Taiwan“ nu are acest drept. Mai departe, reprezentantul Indiei a condamnat agresiunea gomindaniştilor în Birmania, discriminarea rasială în Uniunea Sud-Africană şi acţiunile Franţei în Maroc şi Tunis. Poziţia O.N.U. în problema Marocului şi Tunisiei, a declarat Menon, încurajează pe acei care duc o politică colonialistă, în loc de a condamna colonialismul şi a găsi căi pentru a pune capăt unei asemenea situaţii, în care unele popoare sunt conduse de alte popoare. ..A sosit timpul, a declarat Ménón, să se acorde popoarelor Africii suveranitatea şi independenţa ! A sosit timpul de a elibera întreaga omenire de sub dominaţia colonialistă !“ In încheiere, reprezentantul Indiei s-a ocupat în mod amănunţit de problema coreeană. Trebue să obţinem, a declarat el, ca armistiţiul realizat în Coreea să fie întărit şi să se asigure în această ţară o pace trainică. Dar ar fi nejust să căutăm să obţinem pacea „în condiţiile existenţei a două părţi ostile ca la Panmunjon“. Pacea poate fi realizată numai dacă atmosfera conferinţei va fi conciliantă. In prezent, a continuat Menon, problema principală este convocarea unei conferinţe politice în Coreea. India va participa la conferinţă „dacă se va convinge că participarea ei va fi utilă“. Reprezentantul Indiei a declarat că problema coreeană poate fi rezolvată dacă părţile interesate vor da dovadă de o oarecare clasicitate in continuare, reprezentantul Indiei a amintit membrilor Adunării Generale despre declaraţia secretarului de stat al S.U.A., Dulles, in legătură cu faptul că Coreea de Sud „nu are pretenţii care ar depăşi graniţele Coreei". Reprezentantul Indiei a subliniat că această declaraţie a secretarului de stat necesită unele lămuriri. Menon a declarat că în Coreea sunt două guverne şi a lăsat să se înţeleagă că India consideră inadmisibilă unificarea Coreei prin forţă. Subliniind din nou importanţa conferinţei politice, Merlon a atras atenţia Adunării Generale asupra faptului că problema coreeană figurează pe ordinea de zi a actualei sesiuni și că, prin urmare, această problemă trebue să fie examinată de către Adunarea Generală. Neliniştea provocată în ţările vesteuropene de semnarea acordului americano-spaniol PARIS 30 (Agerpres). — Din comentariile presei străine pe marginea acordului militar încheiat între Statele Unite şi Spania franchistă reiese limpede că acest acord reprezintă o încercare a Statelor Unite de a integra Spania franchistă dacă nu de drept, cel puţin de fapt, în blocul Atlantic, ignorând complet împotrivirea Angliei şi Franţei în această chestiune. Ca şi Germania occidentală a lui Adenauer, Spania lui Franco este considerată la Washington potrivit unei expresii a agenţiei Reuter, drept „o nouă verigă“ în planurile militare ale occidentului. Vorbind despre acest acord, presa americană se referă la el cu oarecare jenă, căci îşi dă seama de lipsa de popularitate a regimului fascist al lui Franco. Opinia publică este indignată de cârdăşia dintre Statele Unite şi Spania lui Franco Chiar ziarul american „Ntaw York Times“ este nevoit să recunoască că S.U.A. „în timp ce întăresc forţele militare ale lui Franco, întăresc şi poziţia lui în ţară, iar ajutorul economic american va avea un efect politic asemănător“. Şi ziarul trage concluzia că „Americanii au luptat în cel de al doilea război mondial pentru a înfrânge fascismul şi acum încheie un pact dacă nu chiar o alianţă cu un guvern fascist“. In general presa americană îşi dă silinţa să şteargă impresia neplăcută produsă de anunţarea încheierii acestui acord ridicând la slavă avantajele sale „strategice“ în cadrul planurilor militare americane. Astfel ziarul „Daily Mirror" scrie că „din punct de vedere strategic şi geografic bazele din Spania sunt nepreţuite pentru Statele Unite”. Acordul militar dintre S.U.A. şi Spania franchistă a stârnit indignare la special în ţările europene care au cunoscut teroarea fascistă. Ziarul „New York Harald Tribune” care ridică în slava cerului încheierea acordului americano-spaniol, recunoaşte că acest acord prezintă totuşi, în ceea ce priveşte lipsa sa de popularitate, unele „inconveniente“, ceea ce subliniază însă „New York Herald Tribune“ este faptul că acordul între S.U.A. şi Spania este un nou element de contradicţii între puterile occidentale, in cadrul „pactului Atlantic există fricţiuni serioase“, scrie ziarul. Aceste noi fricţiuni nu au întârziat să apară. Presa burgheză franceză, de pildă, îşi exprimă neliniştea în legătură cu acordul americano-spaniol. Agenţia France Presse arată că „rezultatul acordului americanospaniol echivalează practic cu punerea Spaniei franchiste pe picior de egalitate cu celelalte naţiuni de pe continent" şi subliacă că „opinia publică franceză a rămas mai departe ostilă actualului regim spaniol“. O reacţie asemănătoare cetata din Franţa se poate observa şi la rândurile opiniei publice engleze. „Semnarea după doi ani de negocieri a acordului americano-spaniol a fost primită la Londra fără entuziasm“, subliniază France Presse. În faţa puternicei mişcări de protest a opiniei publice britanice împotriva politicii externe a Statelor Unite, „cercurile politice britanice îşi exprimă temerea ca noul acord să nu alimenteze şi mai mult antiamericanismul care şi aşa s’a dezvoltat în ultimele săptămâni cu prilejul recentelor declaraţii ale lui Durles“. Ziarul „Times“ scrie în legătură cu acordul americano-spaniol că „motivul pentru care s’a încheiat acest acord se explică printr’o necesitate militară dar nu va fi pentru prima oară când o necesitate militară va fi regretată".-