România Liberă, decembrie 1953 (Anul 11, nr. 2851-2878)
1953-12-01 / nr. 2851
Marți 1 decembrie 1953 — A. 2851 Asolamentele raţionale cu ierburi, factor Măritor în sporirea producţiei din sectorul socialist al agriculturii Sporirea recoltelor şi mărirea în acest fel a producţiei agricole globale şi a cantităţilor de produse agricole-marfă, în special de cereale-marfă, este o problemă de cea mai mare importanţă pentru construirea bazei economice a socialismului în Republica noastră. Unul din principalele mijloace pentru rezolvarea acestei probleme este aplicarea unei tehnici superioare atât în domeniul, producţiei vegetale cât şi în cel al producţiei animale. In sectorul socialist al agriculturii printre măsurile de tehnică superioară, cei dintâi loc îl ocupă introducerea sistemului de agricultură cu ierburi şi în primul rând al asolamentelor raţionale. Istoria omenirii cunoaşte câteva sisteme de agricultură, care s’au dezvoltat odată cu dezvoltarea forţelor de producţie şi s’au schimbat odată cu schimbarea relaţiilor de producţie. Astfel, în timpul orânduirii sclavagiste în agricultură se practica sistemul pârloagelor, orânduirii feudale îi corespunde sistemul de agricultură cu ogor, iar în orânduirea capitalistă este bine cunoscut sistemul altern al cultivării pământului. Dar niciunul din aceste sisteme nu a putut rezolva principala problemă a agriculturii, problema refacerii şi creşterii continue a fertilităţii solului. Lucrurile nici nu s’au putut întâmpla altfel, deoarece nicio orânduire social-economică din trecut, nu-şi punea problema satisfacerii nevoilor întregii societăţi, şi nu căuta în acest scop mijloacele tehnice pentru creşterea neîntreruptă a producţiei. Ştiinţa sovietică, dezvoltată în sânul societăţii socialiste şi pusă în slujba omului, a dat naştere celui mai avansat sistem de agricultura, cunoscut până acum, sistemului de agricultură cu ierburi perene (ierburi de fâneaţă care durează mai mulţi ani). Aplicarea unui astfel de sistem într'o gospodărie agricolă socialistă, formează temelia pentru perfecţionarea tuturor proceselor tehnologice în producţia vegetală, ceea ce duce în cele din urmă la creşterea continuă a producţiei agricole. In acelaş timp, introducerea acestui Sistem de agricultură asigură baza furajeră necesară dezvoltării creşterii animalelor atât din punct de vedere cantitativ cât şi din punct de vedere calitativ. Dar aplicarea sistemului de agricultură cu ierburi nu are importanţă numai în sporirea produselor agricole ci are urmări deosebit de însemnate în întreaga dezvoltare a gospodăriei respective. Ea deschide acesteia perspective clare de creştere, aducând ordine în planificarea operativă. In acelaş timp, existenţa asolamentului raţional face posibilă aplicarea unor forme superioare de organizare a muncii, permite folosirea cu un randament mai mare a maşinilor agricole şi utilizarea completă a resurselor locale. De aceea sistemul de agricultură cu ierburi perene, cuprinzând totalitatea acţiunilor îndreptate spre refacere, rodnicie solului şi asigurând creşterea neîntreruptă a recoltelor şi intensificarea creşterii animalelor, este pe drept cuvânt cel mai înaintat sistem de agricultură corespunzând pe deplin nevoilor societăţii socialiste. Acest sistem de agricultură se bazează pe legătura strânsă dintre cultura plantelor, creşterea animalelor şi lucrarea pământului. El este alcătuit dintr’un complex de masuri numit complexul Docuceaev-Costîcev-Viliams, după numele savanților care au contribuit la stabilirea lui. Aceste măsuri deosebit de importante sunt: 1. Organizarea teritoriului agricol și aplicarea asolamentului cu ierburi perene. 2. Perdelele de protecţie a câmpului. 3. Construirea bazinelor de reţinere a apei şi dezvoltarea irigaţiei. 4. Sistemul de lucrare a solului. 5. Sistemul de îngrăşare a plantelor. 6. Cultivarea de soluri ameliorate, adaptate diferitelor regiuni. Ceea ce caracterizează complexul Docuceaev-Costîcev-Willams, sau sistemul cu ierburi perene este faptul că aceste măsuri trebue aplicate în totalitatea lor pentru a da rezultate bune. In acest complex, asolamentul cu ierburi perene constitue principala măsură, deoarece el contribue la refacerea fertilităţii solului, la creşterea recoltelor şi crearea unei serioase baze furajere pentru creşterea animalelor. La baza asolamentului cu ierburi perene, aşa după cum a stabilit savantul sovietic Wiliams, stă succesiunea culturilor pe aceeaşi suprafaţă de teren, în aşa fel încât plantele agricole anuale să se îmbine cu plantele de fâneţe care durează mai mulţi ani la rând, cum sunt ierburile graminee şi leguminoase perene. Ierburile perene constitue de fapt principalul element al asolamentului, ele fiind acelea care asigură refacerea fertilităţii solului. Acest lucru se explică prin faptul că resturile lor, acumulându-se în sol pe de o parte îmbogăţesc solul în humus, constituind astfel o rezervă serioasă de hrană, iar pe de altă parte — prin rădăcinile lor — contribue la formarea unei structuri bune a solului. Aceasta trebue să fie o structură stabilă, adică grăunciorii de sol să nu se sfarme aşa de repede fie de către unelte, fie de către apa din ploi. Stabilitatea se capătă cu ajutorul ierburilor perene prin amestecul gramineelor cu leguminoase. Fiecare din aceste componente își are rolul său bine stabilit iar dacă una din ele lipseşte, sola inerbată (sola semănată cu ierburi perene) îşi îndeplineşte necomplet rolul ei în formarea şi menţinerea structurii solului. Acest lucru se explică astfel: gramineele singure, dezvoltându-şi numeroase rădăcini contribue la unirea grăunciorilor de pământ şi deci la structurarea solului. Grăunciorii în Colaborare din partea Institutului de Cercetări Agronomice din R. P. R. acest caz însă nu sunt destul de bine legaţi intre ei, deoarece prin descompunere, rădăcinile de graminee dau naştere la o cantitate prea mică de calciu, substanţă necesară pentru cimentarea grăunciurilor şi formarea astfel a unei structuri stabile. Rădăcinile leguminoaselor sunt acelea care conţin mult calciu şi prin descompunere îl pun în libertate. La rândul lor, leguminoasele singure nu pot reface structura Solului decât în măsură foarte mică, deoarece rădăcinile lor nu sunt nici în cantitate aşa mare, nici aşa de răsfirate ca ale gramineelor. De aceea, în cadrul asolamentului trebue semănat un amestec de ierburi graminee şi leguminoase, în care aceste două componente să intre în proporţie justă. Dar pentru a-şi atinge sconul, ierburile perene trebue sa dea producţii mari. Numai în acest caz, masa de rădăcini va fi in cantitate mare şi va structura solul în bune condiţiuni. Durata menţinerii solelor cu ierburi este de 1—2—3 ani sau mai mulţi după cum este solul de distrus, după regiune, după climă şi după felul asolamentului Insemnătatea agrotehnică a asolamentelor cu ierburi perene este foarte mare. Ea poate fi rezumată în următoarele puncte: 1. Reface structura solului. 2. îmbunătăţeşte nutriţia plantelor. 3. Permite orânduirea plantelor una după alta (rotaţia) în mod cât se poate de judicios. 4. Uşurează lupta cu buruienile prin alternanţa culturilor. 5. înlesneşte lupta cu paraziţii animali şi vegetali, întrucât se alternează plante ce nu sunt atacate de acelaş parazit, însuşirea preţioasă a asolamentelor cu ierburi perene — sporirea fertilităţii solului — este pe deplin dovedită de sovhozurile din Uniunea Sovietică unde la fiecare noua rotaţie de asolament se obţin recolte ce depăşesc apreciabil cele din rotaţia precedentă. La Institutul „Docuceaev“ din zona centrală de cernoziom recoltele de cereale au crescut treptat, pe măsura consolidării sistemului de asolamente cu ierburi astfel: 1934-36 13,3 9,7 10,3 1937-39 18,8 13,6 10,6 1940—42 20,5 14,6 12,3 1943-45 21,4 21,1 15,3 Prin urmare, numai în 4 perioade de câte 3 ani, recoltele s’au mărit aproape de odată şi jumătate sau de 2 or. S'a dovedit astfel că posibiliatea de producţie a plantelor este nelimitată. După scopul lor asolamentele se împart în asolamente agricole, sau de câmp şi asolamente furajere. In asolamentul agricol sola inerbată alcătuită dintr’un amestec simplu de graminee şi leguminoase, durează 1—2 mai rar 3 ani şi are ca scop în primul rând ridicarea fertilității solului. Asolamentele furajere servesc exclusiv pentru producerea de furaj. In acest caz, solele inerbate se folosesc 2—4—6 ani și servesc ca o bază solidă pentru hrana animalelor. Amestecul de graminee și leguminoase este alcătuit dintr’un număr mai mare de feluri de plante (2—3—4). In acest asolament se cultivă plante furajere și numai in unele cazuri plante tehnice sau de grădină Asolamentele furajere pot fi la rândul lor: de pajişte, pentru păscut şi producţie de nutreţuri şi care se pot plasa mai departe de sediul gospodăriei şi asolamente din jurul fermei în care se introduc plante rădăcinoase şi de mare producţie (sfecla, cartoful) greu de transportat. Asolamentele agricole pot fi cerealiere, tehnice, viticole, legumicole, asolamente de bumbac, după culturile care predomină în alcăturea lor. Pentru condiţiunile din ţara noastră cele mai corespunzătoare asolamente de câmp sunt cele de 10 şi 8 ani. Asolamentele agricole de 10 ani se introduc de regulă în regiunile mai secetoase ale ţării acolo unde lucerna (care intră în amestecul de ierburi) reuşeşte mai bine. Cele de 8 ani se introduc în regiunile cu umiditate mai mare, şi mai ales acolo unde trifoiul reuşeşte mai bine ca lucerna. Speciile de plante graminee ca şi cele leguminoase ce intră în diferite proporţii în amestec, atât pentru asolamentele agricole cât şi pentru cele furajere sunt raionale conform cerinţelor lor pe regiuni de cultură, în ceea ce priveşte solul şi clima. Dăm mai jos un tip de asolament agricol de 10 ani dintr-o regiune secetoasă şi unul de 8 ani dintr’o regiune cu umiditate mai ridicată. 1. Ierburi perene în anul I 2. Ierburi perene în anul II 3. Grâu de toamnă 4. Grâu de toamnă 5. Porumb 6. Orz de toamnă 7. Leguminoase 8. Grâu de toamnă 9. Ovăz 10. Porumb 1. Ierburi perene în anul I de folosinţă. 2. Grâu de primăvară 3. Cartofi 4. Orz de primăvară + ovăz 5. Leguminoase 6. Grâu de toamnă 7. Porumb 8. Grâu de toamnă -f ierburi perene. Institutul de Cercetări Agronomice al R.P.R. a introdus — din anul 1950 — la toate staţiunile sale experimentale, asolamente cu ierburi perene. De pe acum se poate vedea superioritatea acestora, deoarece după desţelenirea solei inerbate, care a fost folosită doi ani, s’a semănat grâu şi s’au obţinut în toate cazurile producţii superioare faţă de grâul semănat după alte plante. Astfel, la staţiunea experimentală agricolă din Mărculeşti, raionul Feteşti, grâul de primăvară semănat în anul 1950 dpă lucerna, a produs 2216 kg. la ha, iar semănat după floarea soarelui sau porumb, a produs numai 760 kg. la ha Deasemenea la staţiunea experimentală agricolă din Studina, regiunea Craiova, în anul 1953, grâul de toamnă semănat după ierburi perene a produs 2333 kg. la ha., iar cel semănat după leguminoase anuale a produs 2182 kg. la ha. Din aceste date se vede de la început superioritatea ierburilor perene ca plantă premergătoare datorită îmbogăţirii solului în substanţă organică şi structurării lui Această stare a solului se menţine mai mulţi ani (6—8) şi în felul acesta ne expicăm superioritatea asolamentelor cu ierburi perene în ceea ce priveşte sporirea producţiei la hectar a tuturor plantelor agricole. Introducerea asolamentului cu ierburi în gospodăriile agricole de stat şi în cele colective a fost începută în anul acesta. Au fost întocmite câteva zeci de proiecte de introducere a asolamentelor raţionale şi de organizare a teritoriului, dintre care peste 30, in majoritate ale gospodăriilor agricole colective, au şi fost aplicate pe teren în toamna acestui an, întocmirea unui proiect de Introducere a asolamentelor raţionale, fiind o măsură care angajează viitorul gospodăriei pe mai mulţi ani, necesită cercetări minuţioase şi multilaterale La executarea lucrării, problema cea mai importantă este punerea de acord a viitoarei producţii a gospodăriei cu planul de stat Pentru întocmirea asolamentului furajer se ţine seama de sarcinile de plan ce le are acea gospodărie în ceea ce priveşte creşterea animalelor şi de suprafaţa ocupată de păşuni şi fâneţe naturale ca şi de nutreţul şi deşeurile ce rezultă din asolamentul agricol. Un proiect de introducere a asolamentelor cuprinde printre altele şi planificarea producţiei în anii însuşirii asolamentelor stabilite pe bază de date sigure şi calcule ştiinţifice. Spre exemplu, procesul de introducere a asolamentelor în gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din satul Siliştea, raionul Medgidia, aplicat efectiv pe teren anul acesta, prevede introducerea unui sistem de trei asolamente cu ierburi precum şi toate măsurile agrotehnice şi organizatorice corespunzătoare. Asolamentele vor fi integral însuşite în anul 1957 şi — ca urmare — se vor realiza următoarele creşteri de producţie globală şi producţie marfă la principalele produse faţă de anul 1952: Veniturile băneşti ale gospodăriei vor creşte de 7,5 ori, iar pentru zilele-muncă prestate, colectiviştilor li se vor repartiza faţă de 1952: grâu de 2,5 ori mai mult, porumb de 8 ori mai mult, fasole de 3 ori mai mult, legume de 9 ori mai mult şi bani de 14 ori mai mult. Aceasta este în câteva cifre efectul economic al organizării unei gospodării agricole colective pe baza sistemului de agricultură cu ierburi. Gospodăria agricolă de stat din Târguşor, acelaş raion, a început de asemenea să introducă sistemul de agricultură cu ierburi din toamna anului acesta. Conform proiectului, gospodăria de stat din Târguşor este specializată în creşterea oilor şi va avea un sistem de 11 asolamente, din care două de câmp, două furajere de fermă şi şapte furajere de păşuni şi fâneţe. Producţia globală şi producţia marfă a gospodăriei din Târguşor vor creşte faţă de 1953 (plan). Producţie Producţieglobală marfa La creşterea oilor+ 131% + 124% La creşterea porcilor -147% + 47% Valoarea producţiei globale la toate produsele va creşte cu 35%, iar a producţieimarfă cu 72%. Aceleaşi perspective de sporire a producţiei agricole le au şi celelalte gospodării agricole socialiste pe măsura introducerii şi însuşirii sistemului de agricultură cu ierburi. Acest sistem este o formă organizatorică necesară a modului de producţie socialist în agricultură. După cum se exprimă academicianul Wiliams, socialismul şi sistemul de agricultură cu ierburi sunt inseparabile. . Realizările agriculturii sovietice şi primii paşi de aplicare a sistemului de agricultură cu ierburi în sectorul socialist al agriculturii din ţările de democraţie populară sunt dovezi puternice de confirmare a acestei constatări. Anii Cereale de toamnă Cereale de primăvară Leguminoase Producţie Producţieglobală marfă Grâu + 112%+ 157% Porumb + 200% + 182% Bumbac creşte de circa 17 ori. Lapte de vacă creşte de circa 16 ori Lână + 238 % + 238% Comemorarea a 25 de ani de la moartea lui C. Ivănuş Luni seara a avut locla Muzeul „Lupta revoluţionară a poporului“ comemorarea a 25 de anii tre la moartea lui Constantin Ivănuş, luptător de frunte al mişcării muncitoreşti din ţara noastră, umil din fondatorii Partidului Comunist din România. Comemorarea a fost,organizată de Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. In memoria luptătorului clasei muncitoare din ţara noastră, adunarea a păstrat un moment de reculegere. A luat cuvântul tov. Marin Sisu, membru al Comitetului regional P M.R. Bucureşti, care a vorbit despre viaţa şi activitatea lui Constantin Ivănuş. Conferinţa a fost ascultată de un mare număr de oameni ai muncii. (Agerpres). Turneul Ansamblului Teatrului „Mossoviet“ în fața CLUJ . Duminică seară, pe scena Teatrului de Stat din Cluj, Ansamblul Teatrului Dramatic de Stat din Moscova „Mossoviet“ a prezentat un spectacol cu piesa „Othello“ de Shakespeare. In rolul lui Othello, publicul a admirat excepţionala creaţie pe care a realizat-o artistul poporului din U.R.S S., N. D. Mordvinov, laureat al Premiului Stalin. Spectatorii au ovaţionat îndelung, pentru prietenia româno-sovietică, oferind artiştilor buchete de flori. TIMIŞOARA. Luni a sosit la Timişoara Ansamblul Teatrului Dramatic de Stat din Moscova „Mossoviet“. In gară, solii artei sovietice au fost primiţi de un mare număr de oameni ai muncii, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă oameni ai artei şi culturii, studenţi, elevi şi pionieri. Luni după amiază, la clubul C.F.R, un grup de artişti ai Teatrului „Mossoviet“ a prezentat un bogat program artistic. Seara, în sala Teatrului de Stat a avut loc spectacolul cu piesa „Uraganul“ de V. N. Bill Belotercovschi. (Agerpres) ROMÂNIA LIBERĂ Şedinţă festivă cu prilejul celei de a 33-a aniversări a R.S.S. Armene Cu prilejul împlinirii a 33 de ani de la crearea Republicii Sovietice Socialiste Armene, Casa Prieteniei Româno-Sovietice A.R.L U.S. şi Casa de Cultură ,,Stepan Sahumian“ au organizat duminică seara, în sala din str. Batiştei nr. 14, o şedinţă festivă. Au luat parte numeroşi oameni ai muncii din Capitală, reprezentanţi ai culturii şi artei, oameni ai muncii de naţionalitate armeană. Festivitatea a fost deschisă de acadet. ■Milcu. Dr. C. Pambuccian, preşedintele Casei de Cultură „Stepan Sahumian“ a vorbit despre succesele obţinute de poporul armean în cei 33 de ani de existenţă a Armeniei Sovietice. Prof. Gh. Pik, director la Institutul de Studii Româno-Sovietic, ca membru al delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat recent Uniunea Sovietică, a înfăţişat aspecte din vizita făcută în R.S.S. Armeană. Şedinţa festivă s-a încheiat cu un program artistic, prezentat de Casa de Cultură „Stepan Sahumian" şi de artişti de naţionalitate armeană. (Agerpres). Propunerea părţii coreeano-chineze cu privire la ordinea de zi a Conferinţei politice pentru Coreea PEKIN 30 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : La 30 noembrie, delegaţia coreeano-chineză la tratativele preliminare în legătură cu Conferinţa politică pentru Coreea a dat publicităţii un comunicat în care se spune că la 30 noembrie cele două părţi au reluat şedinţele plenare. Partea coreeano-chineză a prezentat o propunere cu privire la cele cinci puncte de pe ordinea de zi. Propunerea părţii coreeanochineze prevede că la Conferinţa politica pe lângă ţările care constitue cele două părţi semnatare ale acordului de armistiţiu, să participe cinci ţări neutre interesate — U.R.S.S., India, Indonezia, Pakistanul şi Birmania. Ţările neutre vor participa fără nicio îngrădire la discutarea tuturor punctelor de pe ordinea de zi dar nu vor avea drept de vot. Conferinţa politică se va ţine la New Delhi (India) la data de 28 decembrie 1953. Ordinea de zi a Conferinţei politice va fi : A. Problema prizonierilor de război. B Retragerea tuturor trupelor străine dinn Coreea. C. Soluţionarea paşnică a problemei coreene. Alte probleme anexe. Partea americană a cerut ca şedinţele sa fie întrerupte până la 2 decembrie pentru a putea studia propunerea părţii coreeanochineze şi a se consulta cu guvernele celor 17 ţări ale părţii O.N.U. O non a RAISUNG 30 (Agerpres).—CHINA NOUA transmite : La 8 noembrie, trupele indiene de pază au interceptat o scrisoare a autorităţilor lisîumaniste din Seul, în care se dau instrucţiuni de a torpila munca de lămurire în lagărul prizonierilor de război La 25 noembrie, Comisia neutră de repatriere a transmis o copie a acestei scrisori părţii coreeano-chineze. Această scrisoare a fost confiscată de o patrulă indiană de la agentul lsinmanist Li Hiun Su, care încerca să se strecoare în sectorul Nr. 40 din lagărul aflat sub paza trupelor indiene. Li Hiun Su a fost trimis de către „comandamentul companiei a 12-a“ — o organizaţie americană de spionaj — cu demascarea lisînm, instrucţiuni secrete adresate lui Han Un Son şi Ciji Ki Clol — doi agenţi din sectorul Nr. 40. La scrisoare sunt anexate directive din partea lui Li Sîn Man şi a lui Won Yon Duc, şeful poliţiei militare sudcoreene, în care, printre altele, se spune că „numai refuzul prizonierilor de a participa la şedinţele de lămurire va permite guvernului Li Sîn Man să-şi realizeze planurile în privinţa acestor prizonieri“. „Dacă trupele indiene, se menţionează în directive, vor recurge la forţă pentru a sili pe prizonieri să participe la şedinţele de lămurire, aceasta va constitui o încălcare a acordului. Elveţia şi Suedia au şi declarat că în acest caz ele se vor retrage din Comisia neutră de repatriere. In această niştitor situaţie noi vom fi în măsură să eliberăm prizonierii de război, menţinând şi prestigiul ţărilor democrate. De aceea, prizonierii trebue să refuze de a lua parte la şedinţele de lămurire“. Cât priveşte pe acei care nu se vor supune ordinelor date de agenţi şi vor dori totuşi să participe la şedinţele de mămurire, autorii directivelor propun ca ei să fie „lichidaţi“. In scrisoare se dau instrucţiuni în privinţa modului în care se vor menţine legăturile dintre agenţii lisîumanişti din lagărul de prizonieri de război din Tonjannn (de lângă Panmunjon) şi Von Yon Duc, şeful poliţiei militare sudcoreene, care conduce pe aceşti agenţi. Răspunsul dat da Ho Sin is întrezărise redactorului şef al ziarului suedez „Expressen“ VIETNAMUL DE NORD 30 (Agerpres). — Agenţia Centrală Telegrafică Vietnameză transmite: r Preşedintele Republicii Democrate Vietnam, Ho Şi Atin, a răspuns la următoarele cinci întrebări ale redactorului şef al ziarului suedez „Expressen“ . Prima întrebare: „In cadrul recentelor desbateri din Adunarea Naţională franceză s-a vădit dorinţa unui număr mare de personalităţi politice din Franţa de a se ajunge la o rezolvare a conflictului din Indochina prin tratative directe cu guvernul dvs. Se poate spera că această dorinţă, încă şi mai vie în rândurile poporului francez, va fi primită în mod favorabil de dvs. şi guvernul dvs.?“ Răspuns : „Războiul a fost impus de guvernul francez poporului vietnamez, care a fost astfel constrâns să ia armele şi să lupte în mod eroic, de şapte ani, pentru a-şi apăra independenţa naţională şi libertatea de a trăi în pace. Dacă colonialiştii francezi vor continua războiul lor de cucerire, poporul vietnamez este hotărît să continue războiul patriotic până la victoria finală. Dar dacă guvernul francez, pe baza învălăturilor trase în anii de război, doreşte un armistiţiu şi rezolvarea problemei indochineze prin tratative, guvernul şi poporul Republicii Democrate Vietnam vor fi gata să discute propunerea franceză. A doua întrebare: „Se poate ajunge în mod real acum la încetarea focului sau la armistiţiu ? Pe ce bază ?“ Răspuns: „Guvernul francez trebue să înceteze ostilităţile. In acest caz armistiţiul va deveni o realitate. Respectarea de către guvernul francez a independenţei Vietnamului ar constitui baza unui asemenea armistiţiu“. Întrebarea a treia şi a patra : „Aţi accepta eventual bunele oficii ale unui stat neutru în scopul unei întrevederi cu partea adversă ? Ar putea îndeplini Suedia o asemenea misiune ?“ Răspuns: „Dacă vreun stat neutru doreşte ca războiul din Vietnam să ia sfârşit şi dacă va încerca să înlesnească tratativele, această iniţiativă va fi bine venită. Dar tratativele în vederea unui armistiţiu constitue în esenţă o problemă care trebue rezolvată între guvernul francez şi cel al Republicii Democrate Vietnam". A cincea întrebare: „In acest caz aţi fi dispus să luaţi în considerare o altă modalitate de a pune capăt ostilităţilor uni curs ?“ Răspuns: „Războiul a pus la grele Încercări poporul nostru. Şi poporul Franţei a suferit mult. Aceasta este cauza pentru care el luptă împotriva războiului din Vietnam. Am avut din totdeauna o mare simpatie şi admiraţie pentru poporul francez şi pentru luptătorii pentru pace din Franţa. Astăzi nu numai independenţa Vietnamului este atacată direct, ci şi independenţa Franţei este serios primejduită ; pe de o parte, imperialismul american îndeamnă pe colonialiştii francezi să continue şi să intensifice războiul de recucerire a Vietnamului, pentru a slăbi din ce în ce mai mult Franţa şi pentru a o înlocui în Vietnam ; pe de altă parte, imperialismul american constrânge Franţa să semneze tratatul privind comunitatea defensivă europeana, care înseamnă renaşterea militarismului german. Lupta pe care poporul francez o duce pentru independenţă, democraţie şi pace şi pentru a pune capăt războiului din Vietnam constitue unul din factorii importanţi în măsură să reglementeze problema vietnameză“. In Adun NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 noembrie a fost prezentat spre examinare plenarei Adunării Generale a O.N.U. raportul Comitetului Nr. 4 (pentru problemele de tutelă), cuprinzând două proiecte de rezoluţie cu privire la problema Africii de Sud-Vest, pe care guvernul Uniunii Sud-Africane refuză de opt ani, contrar prevederilor Chartei O. U., să o includă în sistemul internaţional de tutelă. Adunarea a adoptat cu majoritate de voturi rezoluţia Comitetului Nr. 4 care, deşi recunoaşte incompetenţa Uniunii Sud-Africane de a modifica statutul Internaţional al acestui teritoriu fără asentimentul O.N.U., nu obligă totuşi guvernul Uniunii Sud-Africane să includă acest teritoriu în sistemul internaţional de tutelă. La votarea acestei rezoluţii, delegaţiile a 12 ţări printre care delegaţiile U. R S. S., R.S.S. Ucrainiene, R.S.S. Bieloruse, Poloniei, Cehoslovaciei, s-au abţinut deja vot. Adunarea Generală a adoptat cu majoritate de voturi cel de al doilea proiect de rezoluţie, care confirmă rezoluţiile precedente adoptate de Adunarea Generală în legătură cu includerea teritoriului Africii de Sud-Vest în sistemul internaţional de tutelă. Adunarea a aprobat apoi raportul şi o serie de rezoluţii prezentate de Comitetul Nr. 3 cu privire la raportul Consiliului economic şi social, (capitolele IV şi V). Adunarea Generală a examinat raportul Comitetului Politic şi proiectul de rezoluţie în legătură cu „reglementarea, limitarea şi reducerea proporţională a tuturor forţelor armate şi armamentelor; raportul Comisiei pentru dezarmare”. Şeful delegaţiei U.R.S.S., A. I. Vîşinschi, a declarat că în cursul examinării raportului Comisiei pentru dezarmare în Comitetul Politic, delegaţia sovietică a subliniat caracterul nesatisfăcător al activităţii comisiei pentru dezarmare. Acest fapt este dovedit chiar de raportul comisiei pentru dezarmare. Numeroase fapte, a arătat A. I. Vîşinschi M area Generală a dovedesc în mod convingător că reprezentanţii S.U.A. şi Angliei în această comisie au urmărit să înlocuiască problema interzicerii armei atomice şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă şi problema reducerii înarmărilor, cu problema culegerii de informaţii de care s-a interesat foarte mult şi continuă să se intereseze în mod deosebit serviciul de spionaj american. A. I Vîşinschi a arătat în continuare că rezoluţia prezentată spre examinare Adunării de către Comitetul Politic este de fapt rezoluţia celor 14 ţări, care are o seamă de lipsuri serioase. Principala lipsă a acestei rezoluţii, a subliniat Al. Vîşinschi, constă în faptul că ea ocoleşte în întregime o problemă atât de importantă ca pregătirea şi aplicarea unor măsuri îndreptate cu adevărat spre reducerea armamentelor şi forţelor armate şi interzicerea armei atomice şi a celorlalte tipuri de arene de exterminare în masă. Ea nu corespunde cerinţei care stă în faţa Adunării Generale şi anume: să elaboreze măsuri, îndreptate spre scoaterea din uz şi interzicerea armei atomice, armei cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă, reducerea armamentelor şi a forţelor armate. A. I. Vîşinschi a declarat că primul punct al părţii rezolutive a acestui proiect de rezoluţie cuprinde o indicaţie exprimată în linii generale în privinţa dorinţei unanime şi Intenţiei serioase de a ajunge cât se poate de grabnic la o înţelegere asupra planului cu privire la reglementarea, limitarea şi reducerea armamentelor şi a forţelor armate şi Interzicerea armelor de exterminare în masă. Dar aceasta, a declarat reprezentantul U.R.S.S., este absolut insuficient. A. I. Vîşinschi a subliniat că la votarea proiectului de rezoluţie examinat în Comitetul Politic delegaţia sovietică s-a abţinut de la vot întrucât au fost respinse amendamentele pe care ea le propusese pentru a asigura reuşita lucrărilor comisiei pentru O. N. U. dezarmare. Delegaţia U.R.S.S. însă, a con-tinuat A. I. Vîşinschi nu votează împotriva acestui proiect de rezoluţie pentru că el deprinde unele elemente care apropie întrucât- -va diferite puncte de vedere ale delegaţiilor în problema dezarmării. Reprezentanţii S.U.A., Cehoslovaciei şi Iugoslaviei au luat apoi cuvântul pentru a-şi motiva votul. După aceea a fost pus la vot proiectul de rezoluţie prezentat de Comitetul Politic şi amendamentele la acest proiect prezentata de către delegaţia U.R.S .. Proiectul de rezoluţie al Comitetului a fost votat pe para-i grale. Primul capital al acestui proiect a fost adoptat în unanimitate. El prevede: „Adunarea Generală reafirmă sarcina de răspundere ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite în ceea ce priveşte examinarea problemei dezarmării şi consideră necesar să se prevadă: a) Reglementarea, limitarea şi reducerea proporţională a turor forţelor armate şi a tuturor armamentelor, b) Scoaterea din uz şi interzicerea armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă, c) Instituirea unui control internaţional eficient asupra energiei atomice pentru asigurarea interzicerii armei atomice şi pentru asigurarea folosirii energiei atomice normi în scopuri paşnice; întregul program trebuie să se desfăşoare sub un control internaţio- ‘ nal eficient şi în aşa fel încât nici un stat să nu se mai teamă că securitatea lui este ameninţată“. Puse la vot, amendamentele sovietice au fost respinse deşi ele fuseseră sprijinite de o serie de delegaţii; numeroase delegaţii s-au abţinut de la vot. Proiectul de rezoluţie prezentat de Comite- tul Politic a fost adoptat cu majoritate de voturi. Delegațiile. U.R.S., R S.S. Ucrainiene, R.S.S. Bieloruse, Poloniei și Cehosloivaciet s’au abținut dela vot. Consiliul Administrativ de Stat al R. P. Chineze a aprobat acordul încheiat cu R. P. D. Coreeană PEKMN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite: Consiliul Administrativ de Stat, luând cunoştinţă de comunicarea premierului Ciu En-lai cu privire la semnarea acordului de colaborare economică și culturală dintre Republica Populară Chineză și Republica Populară Democrată Coreeană, a aprobat acest acord. Acordul va fi prezentat spre ratificare Consiliului guvernamental popular central. Adunarea festivă de la Tirana TIRANA 30 (Agerpres). — A.T.A. transmite: La 28 ncembrie a avut loc la Teatrul Popular din Tirana o adunare festivă a reprezentanţilor vieţii publice din capitala Albaniei, consacrată celei de a 9-a aniversări a eliberării Albaniei. Din prezidiul adunării au făcut parte: Enver Hodja, H. Leşi, M. Şehu, H. Kapo, G. Nuşi, B. Baluku, S. Koleka, A. F. Cabanov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al UR.S.S. in Albania ; generalul-locotenent A. I. Rodimţev, ataşatul militar al Uniunii Sovietice; generali ai armatei populare, eroi populari şi fruntaşi in producţie. Adunarea a fost deschisă de Mehmet Şelu. Raportul cu privire la cea de a 9-a aniversare a eliberării Albaniei a fost prezentat de Hiusni Kapo. Adunarea festivă a adresat telegrame de salut Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania şi Comitetului Central al P.C.U.S. După adunare a avut loc vizionarea unui film in culori despre eroul naţional albanez Skanderbeg. Ziua eliberării a fost sărbătorită în toate oraşele prin meetinguri ale oamenilor muncii. Concertul dat de pianistul român Valentin Gheorghiu la Viena VIENA 30 (Agerpres). Duminică seara în sala Brahms a Asociaţiei muzicale din Viena a avut loc sub auspiciile Asociaţiei româno,austriace, un concert al pianistului român, Valentin Gheorghiu, artist emerit al R.P.R., laureat al premiului de stat şi laureat al celui de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Invitat de Consiliul Mondial al Păcii, pianistul Valentin Gheorghiu a participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al păcii în calitate de membru al delegaţiei R.P.R. La concert au luat parte: membri ai Consiliului Mondial al Păcii, membri ai corpului diplomatic, personalităţi ale vieţii artistice şi muzicale şi un numeros public. Programul concertului a cuprins lucrări din Schubert, Liszt, Mendelsohn Bartholdy, Procofiev, Paul Constantinescu. Concertul s-a bucurat de succes. Publicul şi-a manifestat preţuirea pentru pianistul român prin aplauze îndelungate şi repetate., . Rag. 3-a în câteva rânduri . Cu prilejul împlinirii a 80 de ani și pentru meritele sale față de Partidul Comunist si Statul Sovietic, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., printr’un decret emis la 28 noembrie, a decorat pe Matvei Constantinovici Muranov cu ordinul Lenin. La 29 noembrie a sosit la Moscova o delegaţie comercială a Republicii Democrate Germane, în frunte cu K Gregor, ministrul comerţului exterior şi intergerman. La Delhi a avut loc deschiderea festivă a filialei din Delhi a Asociaţiei indo-sovietice pentru strângerea legăturilor culturale între India şi U.R.S.S. Adunarea a fost prezidată , Ramsavari Nehru, rudă cu primul ministru al Indiei, Nehru Din prezidiu au mai făcut parte: M. A. Menşicov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S . în India, ar. Daliga, preşedintele Asociaţiei indosovietice pentru strângerea legăturilor culturale si aicii. In in seara zilei de 28 noembrie dr. Mosaddic, al cărui proces este judecat de tribunalul militar din Teheran, a declarat greva foamei. ro Potrivit relatărilor ziarului „L’Humanité" docherii din portul Oran (Algeria) au refuzat să încarce vasul de transport „Vigor“ care urmează să plece spre Indochina. Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a Consiliului municipal democrat al Marelui Berlin, la 29 noembrie a avut lor la Berlin o manifestaţie festivă la care au luat parte peste 15.001 de locuitori ai Berlinului. T3 France Presse anunţă că Congresul canadian a admis ca aşa numita Comisie senatorială pentru securitatea internă a "S UA să întreprindă anchete poliţieneşti pe teritoriul Canadei. După cum se ştie, această cerere fără precedent, iniţial respinsă de Congresul canadian, a provocat o vie impresie în opinia publică, canadiană, care consideră această hotărîre a Congresului ca o rouă umilitoare capitulare în faţa presiunilor S U.A. . După cum relatează presa din Irak la 23 şi24 noembrie în diferite regiuni din Irak s’au desfăşurat greve şi demonstraţii ale oamenilor muncii în legătură cu aniverrzarea evenimentelor din noembrie 1952 când la Bagdad şi în alte oraşe din Irak au avut loc demonstraţii de masă ale populaţiei împotriva uneltirilor imperialiste din ţară.