România Liberă, decembrie 1953 (Anul 11, nr. 2851-2878)

1953-12-01 / nr. 2851

Marți 1 decembrie 1953 — A­. 2851 Asolamentele raţionale cu ierburi, factor Măritor în sporirea producţiei din sectorul socialist al agriculturii Sporirea recoltelor şi mărirea în acest fel a producţiei agricole globale şi a cantităţilor de produse agricole-marfă, în special de ce­rea­le-marfă, este o problemă de cea mai mare importanţă pentru construirea bazei economi­ce a socialismului în Republica noastră. Unul din principalele mijloace pentru re­zolvarea acestei probleme este aplicarea unei tehnici superioare atât în domeniul, producţiei vegetale cât şi în cel al producţiei animale. In sectorul socialist al agriculturii printre măsurile de tehnică superioară, cei dintâi loc îl ocupă introducerea sistemului de agricultu­ră cu ierburi şi în primul rând al asolamen­­telor raţionale. Istoria omenirii cunoaşte câteva sisteme de agricultură, care s’au dezvoltat odată cu dez­voltarea forţelor de producţie şi s’au schimbat odată cu schimbarea relaţiilor de producţie. Astfel, în timpul orânduirii sclavagiste în a­­gricultură se practica sistemul pârloagelor,­ orânduirii feudale îi corespunde sistemul de a­­gricultură cu ogor, iar în orânduirea capita­listă este bine cunoscut sistemul altern al cul­tivării pământului. Dar niciunul din aceste sisteme nu a putut rezolva principala proble­mă a agriculturii, problema refacerii şi creş­terii continue a fertilităţii solului. Lucrurile nici nu s’au putut întâmpla altfel, deoarece nicio orânduire social-economică din trecut, nu-şi punea problema satisfacerii nevoilor în­tregii societăţi, şi nu căuta în acest scop mij­loacele tehnice pentru creşterea neîntreruptă a producţiei. Ştiinţa sovietică, dezvoltată în sânul socie­tăţii socialiste şi pusă în slujba omului, a dat naştere celui mai avansat sistem de agri­cultura, cunoscut până acum, sistemului de agricultură cu ierburi perene (ierburi de fâ­­neaţă care durează mai mulţi ani). Aplicarea unui astfel de sistem într'o gospodărie agri­colă socialistă, formează temelia pentru per­fecţionarea tuturor proceselor tehnologice în producţia vegetală, ceea ce duce în cele din urmă la creşterea continuă a producţiei a­­gricole. In acelaş timp, introducerea acestui Sistem de agricultură asigură baza furajeră nece­sară dezvoltării creşterii animalelor atât din punct de vedere cantitativ cât şi din punct de vedere calitativ. Dar aplicarea sistemului de agricultură cu ierburi nu are importanţă numai în sporirea produselor agricole ci are urmări deosebit de însemnate în întreaga dezvoltare a gospodă­riei respective. Ea deschide acesteia perspec­tive clare de creştere, aducând ordine în pla­nificarea operativă. In acelaş timp, existenţa asolamentului raţional face posibilă aplica­rea unor forme superioare de organizare a muncii, permite folosirea cu un randament mai mare a maşinilor agricole şi utilizarea completă a resurselor locale. De aceea sistemul de agricultură cu ierburi perene, cuprinzând totalitatea acţiunilor în­dreptate spre refacere­, rodnicie­ solului şi a­­sigurând creşterea neîntreruptă a recoltelor şi intensificarea creşterii animalelor, este pe drept cuvânt cel mai înaintat sistem de a­­gricultură corespunzând pe deplin nevoilor societăţii socialiste. Acest sistem de agricultură se bazează pe legătura strânsă dintre cultura plantelor, creşterea animalelor şi lucrarea pământului. El este alcătuit dintr’un complex de masuri numit complexul Docuceaev-Costîcev-Vi­­liams, după numele savanților care au con­tribuit la stabilirea lui. Aceste măsu­ri deo­sebit de importante sunt: 1. Organizarea teritoriului agricol și apli­carea asolamentului cu ierburi perene. 2. Perdelele de protecţie a câmpului. 3. Construirea bazinelor de reţinere a apei şi dezvoltarea irigaţiei. 4. Sistemul de lucrare a solului. 5. Sistemul de îngrăşare a plantelor. 6. Cultivarea de soluri ameliorate, adaptate diferitelor regiuni. Ceea ce caracterizează complexul Docu­­ceaev-Costîcev-Willams, sau sistemul cu ier­buri perene este faptul că aceste măsuri tre­­bue aplicate în totalitatea lor pentru a da re­zultate bune. In acest complex, asolamentul cu ierburi perene constitue principala măsură, deoarece el contribue la refacerea fertilităţii solului, la creşterea recoltelor şi crearea unei seri­oase baze furajere pentru creşterea anima­lelor. La baza asolamentului cu ierburi perene, aşa după cum a stabilit savantul sovietic Wi­liams, stă succesiunea culturilor pe aceeaşi suprafaţă de teren, în aşa fel încât plantele agricole anuale să se îmbine cu plantele de fâneţe care durează mai mulţi ani la rând, cum sunt ierburile graminee şi leguminoase perene. Ierburile perene constitue de fapt principalul element al asolamentului, ele fiind acelea care asigură refacerea fertilităţii so­lului. Acest lucru se explică prin faptul că resturile lor, acumulându-se în sol pe de o parte îmbogăţesc solul în humus, constituind astfel o rezervă serioasă de hrană, iar pe de altă parte — prin rădăcinile lor — con­tribue la formarea unei structuri bune a so­lului. Aceasta trebue să fie o structură sta­bilă, adică grăunciorii de sol să nu se sfar­me aşa de repede fie de către unelte, fie de către apa din ploi. Stabilitatea se capătă cu ajutorul ierburilor perene prin amestecul gramineelor cu leguminoase. Fiecare din aceste componente își are rolul său bine stabilit iar dacă una din ele lipseşte, sola inerbată (sola semănată cu ierburi pe­rene) îşi îndeplineşte necomplet rolul ei în formarea şi menţinerea structurii solului. A­­cest lucru se explică astfel: gramineele sin­gure, dezvoltându-şi numeroase rădăcini con­­tribue la unirea grăunciorilor de pământ şi deci la structurarea solului. Grăunciorii în Colaborare din partea Institutului de Cercetări Agronomice din R. P. R. acest caz însă nu sunt destul de bine legaţi intre ei, deoarece prin descompunere, rădăci­nile de graminee dau naştere la o cantitate prea mică de calciu, substanţă necesară pen­tru cimentarea grăunciurilor şi formarea ast­fel a unei structuri stabile. Rădăcinile legu­minoaselor sunt acelea care conţin mult cal­ciu şi prin descompunere îl pun în libertate. La rândul lor, leguminoasele singure nu pot reface structura Solului decât în măsură foar­te mică, deoarece rădăcinile lor nu sunt nici în cantitate aşa mare, nici aşa de răsfirate ca ale gramineelor. De aceea, în cadrul asola­mentului trebue semănat un amestec de ier­buri graminee şi leguminoase, în care aceste două componente să intre în proporţie justă. Dar pentru a-şi atinge sconul, ierburile pe­rene trebue sa dea producţii mari. Numai în acest caz, masa de rădăcini va fi in canti­tate mare şi va structura solul în bune con­­diţiuni. Durata menţinerii solelor cu ierburi este de 1—2—3 ani sau mai mulţi după cum este solul de distrus, după regiune, după cli­mă şi după felul asolamentului Insemnătatea agrotehnică a asolamentelor cu ierburi perene este foarte mare. Ea poate fi rezumată în următoarele puncte: 1. Reface structura solului. 2. îmbunătăţeşte nutriţia plantelor. 3. Permite orânduirea plantelor una după alta (rotaţia) în mod cât se poate de judi­­cios. 4. Uşurează lupta cu buruienile prin alter­nanţa culturilor. 5. înlesneşte lupta cu paraziţii animali şi vegetali, întrucât se alternează plante ce nu sunt atacate de acelaş parazit, însuşirea preţioasă a asolamentelor cu ier­buri perene — sporirea fe­rtilităţii solului — este pe deplin dovedită de sovhozurile din Uniunea Sovietică unde la fiecare noua ro­taţie de a­sola­ment se obţin recolte ce depă­şesc apreciabil cele din rotaţia precedentă. La Institutul „Docuceaev“ din zona cen­trală de cernoziom recoltele de cereale au crescut treptat, pe măsura consolidării sis­temului de asolamente cu ierburi astfel: 1934-36 13,3 9,7 10,3 1937-39 18,8 13,6 10,6 1940—42 20,5 14,6 12,3 1943-45 21,4 21,1 15,3 Prin urmare, numai în 4 perioade de câte 3 ani, recoltele s’au mărit aproape de odată şi jumătate sau de 2 or. S'a dovedit astfel că posibili­atea de pro­ducţie a plantelor este nelimitată. După scopul lor asolamentele se împart în asolamente agricole, sau de câmp şi asola­mente furajere. In asolamentul agricol sola inerbată alcă­tuită dintr’un amestec simplu de graminee şi leguminoase, durează 1—2 mai rar 3 ani şi are ca scop în primul rând ridicarea fertili­tății solului. Asolamentele furajere servesc exclusiv pentru producerea de furaj. In acest caz, so­lele inerbate se folosesc 2—4—6 ani și ser­vesc ca o bază solidă pentru hrana anima­lelor. Amestecul de graminee și leguminoase este alcătuit dintr’un număr mai mare de feluri de plante (2—3—4). In acest asola­­ment se cultivă plante furajere și numai in unele cazuri plante tehnice sau de grădină Asolamentele furajere pot fi la rândul lor: de pajişte, pentru păscut şi producţie de nu­treţuri şi care se pot plasa mai departe de sediul gospodăriei şi asolamente din jurul fermei în care­ se introduc plante rădăcinoa­­se şi de mare producţie (sfecla, cartoful) greu de transportat. Asolamentele agricole pot fi cerealiere, teh­nice, viticole, legumicole, asolamente de bum­bac, după culturile care predomină în alcă­­turea lor. Pentru condiţiunile din ţara noastră cele mai corespunzătoare asolamente de câmp sunt cele de 10 şi 8 ani. Asolamentele agri­cole de 10 ani se introduc de regulă în regiu­nile mai secetoase ale ţării acolo unde lu­cerna (care intră în amestecul de ierburi) reuşeşte mai bine. Cele de 8 ani se intro­duc în regiunile cu umiditate mai mare, şi mai ales acolo unde trifoiul reuşeşte mai bine ca lucerna. Speciile de plante graminee ca şi cele le­guminoase ce intră în diferite proporţii în amestec, atât pentru asolamentele agricole cât şi pentru cele furajere sunt raionale conform cerinţelor lor pe regiuni de cultură, în ceea ce priveşte solul şi clima. Dăm mai jos un tip de asolament agricol de 10 ani dintr-o regiune secetoasă şi unul de 8 ani dintr’o regiune cu umiditate mai ri­dicată. 1. Ierburi perene în anul I 2. Ierburi perene în anul II 3. Grâu de toamnă 4. Grâu de toamnă 5. Porumb 6. Orz de toamnă 7. Leguminoase 8. Grâu de toamnă 9. Ovăz 10. Porumb 1. Ierburi perene în anul I de folosinţă. 2. Grâu de primăvară 3. Cartofi 4. Orz de primăvară + ovăz 5. Leguminoase 6. Grâu de toamnă 7. Porumb 8. Grâu de toamnă -f­ ierburi perene. Institutul de Cercetări Agronomice al R.P.R. a introdus — din anul 1950 — la toate staţiunile sale experimentale, asolamente cu ierburi perene. De pe acum se poate vedea superioritatea acestora, deoarece­ după desţe­lenirea solei inerbate, care a fost folosită doi ani, s’a semănat grâu şi s’au obţinut în toate cazurile producţii superioare faţă de grâul semănat după alte plante. Astfel, la staţiunea experimentală agricolă din Mărculeşti, raionul Feteşti, grâul de primăvară semănat în anul 1950 d­­pă lucer­na, a produs 2216 kg. la ha, iar semănat după floarea soarelui sau porumb, a produs nu­mai 760 kg. la ha Deasemenea la staţiunea experimentală agricolă din Studina, regiunea Craiova, în anul 1953, grâul de toamnă se­mănat după ierburi perene a produs 2333 kg. la ha., iar cel semănat după leguminoa­se anuale a produs 2182 kg. la ha. Din a­­ceste date se vede de la început superiorita­tea ierburilor perene ca plantă premergătoa­­re datorită îmbogăţirii solului în substanţă o­rganică şi structurării lui Această stare a solului se menţine mai mulţi ani (6—8) şi în felul acesta ne expicăm superioritatea asolamentelor cu ierburi perene în ceea ce priveşte sporirea producţiei la hectar a tu­turor plantelor agricole. Introducerea asolamentului cu ierburi în gospodăriile agricole de stat şi în cele colec­tive a fost începută în anul acesta. Au fost întocmite câteva zeci de proiecte de intro­ducere a asolamentelor raţionale şi de orga­nizare a teritoriului, dintre care peste 30, in majoritate ale gospodăriilor agricole colecti­ve, au şi fost aplicate pe teren în toamna acestui an, întocmirea unui proiect de Introducere a asolamentelor raţionale, fiind o măsură care angajează viitorul gospodăriei pe mai mulţi ani, necesită cercetări minuţioase şi multila­terale La executarea lucrării, problema cea mai importantă este punerea de acord a vii­toarei producţii a gospodăriei cu planul de stat Pentru întocmirea asolamentului furajer se ţine seama de sarcinile de plan ce le are acea gospodărie în ceea ce priveşte creşterea animalelor şi de suprafaţa ocupată de pă­şuni şi fâneţe naturale ca şi de nutreţul şi deşeurile ce rezultă din asolamentul agricol. Un proiect de introducere a asolamentelor cuprinde printre altele şi planificarea produc­­ţiei în anii­ însuşirii asolamentelor stabilite pe bază de date sigure şi calcule ştiinţifice. Spre exemplu, procesul de introducere a aso­lamentelor în gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din satul Siliştea, raionul Medgi­dia, aplicat efectiv pe teren anul acesta, pre­vede introducerea unui sistem de trei aso­lamente cu ierburi precum şi toate măsurile agrotehnice şi organizatorice corespunzătoare. Asolamentele vor fi integral însuşite în anul 1957 şi — ca urmare — se vor realiza urmă­toarele creşteri de producţie globală şi pro­ducţie marfă la principalele produse faţă de anul 1952: Veniturile băneşti ale gospodăriei vor creş­te de 7,5 ori, iar pentru zilele-muncă pres­tate, colectiviştilor li se vor repartiza faţă de 1952: grâu de 2,5 ori mai mult, porumb de 8 ori mai mult, fasole de 3 ori mai mult, le­gume de 9 ori mai mult şi bani de 14 ori m­ai mult. Aceasta este în câteva cifre efectul econo­mic al organizării unei gospodării agricole colective pe baza sistemului de agricultură cu ierburi. Gospodăria agricolă de stat din Târguşor, acelaş raion, a început de asemenea să intro­ducă sistemul de agricultură cu ierburi din toam­na anului acesta. Conform proiectului, gospodăria de stat din Târguşor este specia­lizată în creşterea oilor şi va avea un sistem de 11 asolamente, din care două de câmp, două furajere de fermă şi şapte furajere de păşuni şi fâneţe. Producţia globală şi producţia ma­rfă a gospodăriei din Târguşor vor creşte faţă de 1953 (plan). Producţie Producţie­­globală marfa La creşterea oilor­­+ 131% + 124% La creşterea porcilor -1­­47% + 47% Valoarea producţiei globale la toate pro­dusele va creşte cu 35%, iar a producţiei­­marfă cu 72%. Aceleaşi perspective de sporire a produc­ţiei agricole le au şi celelalte gospodării agricole socialiste pe măsura introducerii şi însuşirii sistemului de agricultură cu ier­buri. Acest sistem este o formă organizatorică necesară a modului de producţie socialist în agricultură. După cum se exprimă academi­cianul Wiliams, socialismul şi sistemul de agricultură cu ierburi sunt inseparabile. . Realizările agriculturii sovietice şi primii paşi de aplicare a sistemului de agricultură cu ierburi în sectorul socialist al agriculturii din ţările de democraţie populară sunt do­vezi puternice de confirmare a acestei con­statări. Anii Cereale de toamnă Cereale de primăvară Legumi­noase Producţie Producţie­globală marfă Grâu­ + 112%­­+ 157% Porumb + 200% + 182% Bumbac creşte de circa 17 ori. Lapte de vacă creşte de circa 16 ori Lână + 238 % + 238% Comemorarea a 25 de ani de la moartea lui C. Ivănuş Luni seara a avut loc­­la Muzeul „Lupta revoluţionară a poporului“ comemorarea a 25 de anii tre la moartea lui Constantin Ivă­­nuş, luptător de frunte al mişcării muncito­reşti din ţara noastră, umil din fondatorii Partidului Comunist din România. Comemorarea a fost,organizată de Institu­tul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. In memoria luptătorului clasei muncitoare din­ ţara noastră, adunarea a păstrat un mo­ment de reculegere. A luat cuvântul tov. Marin Sisu, membru al Comitetului regional P M.R. Bucureşti, care a vorbit despre viaţa şi activitatea lui Constantin Ivănuş. Conferinţa a fost ascultată de un mare nu­măr de oameni ai muncii. (Agerpres). Turneul Ansamblului Teatrului „Mossoviet“ în fața CLUJ . Duminică seară, pe scena Tea­trului de Stat din Cluj, Ansamblul Teatrului Dramatic de Stat din Moscova „Mossoviet“ a prezentat un spectacol cu piesa „Othello“ de Shakespeare. In rolul lui Othello, publicul a admirat excepţionala creaţie pe care a realizat-o artistul poporului din U.R.S S., N. D. Mord­­vinov, laureat al Premiului Stalin. Spectatorii au ovaţionat îndelung, pentru prietenia româno-sovietică, oferind artişti­lor buchete de flori. TIMIŞOARA. Luni a sosit la Timi­şoara Ansamblul Teatrului Dramatic de Stat din Moscova „Mossoviet“. In gară, solii ar­tei sovietice au fost primiţi de un mare număr de oameni ai muncii, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă oameni ai artei şi culturii, studenţi, elevi şi pionieri. Luni după amiază, la clubul C.F.R, un grup de artişti ai Teatrului „Mossoviet“ a prezentat un bogat program artistic. Seara, în sala Teatrului de Stat a avut loc spectacolul cu piesa „Uraganul“ de V. N. Bill Belotercovschi. (Agerpres) ROMÂNIA LIBERĂ Şedinţă festivă cu prilejul celei de a 33-a aniversări a R.S.S. Armene Cu prilejul împlinirii a 33 de ani de la crearea Republicii Sovietice Socialiste Ar­mene, Casa Prieteniei Româno-Sovietice A.R.L U.S. şi Casa de Cultură ,,Stepan Sa­humian“ au organizat duminică seara, în sala din str. Batiştei nr. 14, o şedinţă fes­tivă. Au luat parte numeroşi oameni ai mun­cii din Capitală, reprezentanţi ai culturii şi artei, oameni ai muncii de naţionalitate ar­meană. Festivitatea a fost deschisă de acad­et. ■Milcu. Dr. C. Pambuccian, preşedintele Ca­sei de Cultură „Stepan Sahumian“ a vorbit despre succesele obţinute de­ poporul armean în cei 33 de ani de existenţă a Armeniei So­vietice. Prof. Gh. Pik, director la Institutul de Studii Româno-Sovietic, ca membru al dele­gaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat recent U­­niunea Sovietică, a înfăţişat aspecte din vi­zita făcută în R.S.S. Armeană. Şedinţa festivă s-a încheiat cu un­ program artistic, prezentat de Casa de Cultură „Ste­pan Sahumian" şi de artişti de naţionalitate armeană. (Agerpres). Propunerea părţii coreeano-chineze cu privire la ordinea de zi a Conferinţei politice pentru Coreea PEKIN 30 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : La 30 noembrie, delegaţia coreeano-chineză la tratativele preliminare în legătură cu Con­ferinţa politică pentru Coreea a dat publici­tăţii un comunicat în care se spune că la 30 noembrie cele două părţi au reluat şedinţele plenare. Partea coreeano-chineză a prezentat o propunere cu privire la cele cinci puncte de pe ordinea de zi. Propunerea părţii coreeano­­chineze prevede că la Conferinţa politica pe lângă ţările care constitue cele două părţi semnatare ale acordului de armistiţiu, să participe cinci ţări neutre interesate — U.R.S.S., India, Indonezia, Pakistanul şi Bir­m­­an­ia. Ţările neutre vor participa fără nicio în­grădire la discutarea tuturor punctelor de pe ordinea de zi dar nu vor avea drept de vot. Conferinţa politică se va ţine la New Delhi (India) la data de 28 decembrie 1953. Ordinea de zi a Conferinţei politice va fi : A. Problema prizonierilor de război. B Retragerea tuturor trupelor străine dinn Coreea. C. Soluţionarea paşnică a problemei coreene.­­­ Alte probleme anexe. Partea americană a cerut ca şedinţele sa fie întrerupte până la 2 decembrie pentru a putea studia propunerea părţii coreeano­­chineze şi a se consulta cu guvernele celor 17 ţări ale părţii O.N.U. O non a RAISUNG 30 (Agerpres).—CHINA NOUA transmite : La 8 noembrie, trupele indiene de pază au interceptat o scrisoare a autorităţilor lisîu­­maniste din Seul, în care se dau instrucţiuni de a torpila munca de lămurire în lagărul prizonierilor de război La 25 noembrie, Co­misia neutră de repatriere a transmis o co­pie a acestei scrisori părţii coreeano-chineze. Această scrisoare a fost confiscată de o patrulă indiană de la agentul l­sinmanist Li Hiun Su, care încerca să se strecoare în sec­torul Nr. 40 din lagărul aflat sub paza tru­pelor indiene. Li Hiun Su a fost trimis de către „comandamentul companiei a 12-a“ — o organizaţie americană de spionaj — cu demascare­a lisînm, instrucţiuni secrete adresate lui­ Han Un Son şi Ciji Ki Clol — doi agenţi din sectorul Nr. 40. La scrisoare sunt anexate directive din partea lui Li Sîn Man şi a lui Won Yon Duc, şeful poliţiei militare sudcoreene, în care, printre altele, se spune că „numai refuzul prizonierilor de a participa la şedinţele de lămurire va permite guvernului Li Sîn Man să-şi realizeze planurile în privinţa acestor prizonieri“. „Dacă trupele indiene, se men­ţionează în directive, vor recurge la forţă pentru a sili pe prizonieri să participe la şe­dinţele de lămurire, aceasta va constitui o încălcare a acordului. Elveţia şi Suedia au şi declarat că în acest caz ele se vor retrage din Comisia neutră de repatriere. In această niştitor situaţie noi vom fi în măsură să eliberăm­ prizonierii de război, menţinând şi prestigiul ţărilor democrate. De aceea, prizonierii tre­­­bue să refuze de a lua parte la şedinţele de lămurire“. Cât priveşte pe acei care nu se vor supune ordinelor date de agenţi şi vor dori totuşi să participe la şedinţele de mă­­­murire, autorii directivelor propun ca ei să fie „lichidaţi“. In scrisoare se dau instrucţiuni în privin­ţa modului în care se vor menţine legăturile dintre agenţii lisîumanişti din lagărul de pri­zonieri de război din Tonjannn (de lângă Panmunjon) şi Von Yon Duc, şeful poliţiei militare sudcoreene, care conduce pe aceşti agenţi. Răspunsul dat da Ho Si­­n is întrezărise redactorului şef al ziarului suedez „Expressen“ VIETNAMUL DE NORD 30 (Agerpres). — Agenţia Centrală Telegrafică Vietnameză transmite: r Preşedintele Republicii Democrate Viet­nam, Ho Şi Atin, a răspuns la următoarele cinci întrebări ale redactorului şef al zia­rului suedez „Expressen“ . Prima întrebare: „In cadrul recentelor desbateri din Adunarea Naţională franceză s-a vădit dorinţa unui număr mare de per­sonalităţi politice din Franţa de a se ajunge la o rezolvare a conflictului din Indochina prin tratative directe cu guvernul dvs. Se poate spera că această dorinţă, încă şi mai vie în rândurile poporului francez, va fi pri­mită în mod favorabil de dvs. şi guvernul dvs.?“ Răspuns : „Războiul a fost impus de gu­vernul francez poporului vietnamez, care a fost astfel constrâns să ia armele şi să lupte în mod eroic, de şapte ani, pentru a-şi apăra independenţa naţională şi libertatea de a trăi în pace. Dacă colonialiştii francezi vor continua războiul lor de cucerire, po­porul vietnamez este hotărît să continue războiul patriotic până la victoria finală. Dar dacă guvernul francez, pe baza învă­lăturilor trase în anii de război, doreşte un armistiţiu şi rezolvarea problemei indochi­­neze prin tratative, guvernul şi poporul Re­publicii Democrate Vietnam vor fi gata să discute propunerea franceză. A doua întrebare: „Se poate ajunge în mod real acum la încetarea focului sau la armistiţiu ? Pe ce bază ?“ Răspuns: „Guvernul francez trebue să în­ceteze ostilităţile. In acest caz armistiţiul va deveni o realitate. Respectarea de către guvernul francez a independenţei Vietnamu­lui ar constitui baza unui asemenea armis­tiţiu“. Întrebarea a treia şi a patra : „Aţi accepta eventual bunele oficii ale unui stat neutru în scopul unei întrevederi cu partea adver­să ? Ar putea îndeplini Suedia o asemenea misiune ?“ Răspuns: „Dacă vreun stat neutru do­reşte ca războiul din Vietnam să ia sfârşit şi dacă va încerca să înlesnească tratati­vele, această iniţiativă va fi bine venită. Dar tratativele în vederea unui armistiţiu constitue în esenţă o problemă care trebue rezolvată între guvernul francez şi cel al Republicii Democrate Vietnam". A cincea întrebare: „In acest caz aţi fi dispus să luaţi în considerare o altă moda­litate de a pune capăt ostilităţilor uni curs ?“ Răspuns: „Războiul a pus la grele Încer­cări poporul nostru. Şi poporul Franţei a su­ferit mult. Aceasta este cauza pentru care el luptă împotriva războiului din Vietnam. Am avut din totdeauna o mare simpatie şi admiraţie pentru poporul francez şi pentru luptătorii pentru pace din Franţa. Astăzi nu numai independenţa Vietnamului este ataca­tă direct, ci şi independenţa Franţei este se­rios primejduită ; pe de o parte, imperialis­mul american îndeamnă pe colonialiştii francezi să continue şi să intensifice războ­iul de recucerire a Vietnamului, pentru a slăbi din ce în ce mai mult Franţa şi pen­tru a o înlocui în Vietnam ; pe de altă par­te, imperialismul american constrânge Fran­ţa să semneze tratatul privind comunitatea defensivă europeana, care înseamnă renaşte­rea militarismului german. Lupta pe care poporul francez o duce pentru independenţă, democraţie şi pace şi pentru a pune capăt războiului din Vietnam constitue unul din factorii importanţi în măsură să reglemen­teze problema vietnameză“. In Adun NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 noembrie a fost prezentat spre examinare plenarei Adunării Generale a O.N.U. raportul Comitetului Nr. 4 (pentru problemele de tutelă), cuprinzând două proiecte de rezoluţie cu privire la problema Africii de Sud-Vest, pe care guvernul Uniunii Sud-Africane refuză de opt ani, contrar pre­vederilor Chartei O.­ U., să o includă în sistemul internaţional de tutelă. Adunarea a adoptat cu majoritate de vo­turi rezoluţia Comitetului Nr. 4 care, deşi recunoaşte incompetenţa Uniunii Sud-Afri­cane de a modifica statutul Internaţional al acestui teritoriu fără asentimentul O.N.U., nu obligă totuşi guvernul Uniunii Sud-Afri­cane să includă acest teritoriu în sistemul internaţional de tutelă. La votarea acestei rezoluţii, delegaţiile a 12 ţări printre care delegaţiile U. R S. S., R.S.S. Ucrainiene, R.S.S. Bieloruse, Poloniei, Cehoslovaciei, s-au abţinut deja vot. Adunarea Generală a adoptat cu majoritate de voturi cel de al doilea proiect de rezoluţie, care confirmă rezoluţiile precedente adoptate de Adunarea Generală în legătură cu include­rea teritoriului Africii de Sud-Vest în siste­mul internaţional de tutelă. Adunarea a aprobat apoi raportul şi o se­rie de rezoluţii prezentate de Comitetul Nr. 3 cu privire la raportul Consiliului economic şi social, (capitolele IV şi V). Adunarea Generală a examinat raportul Comitetului Politic şi proiectul de rezoluţie în legătură cu „reglementarea, limitarea şi reducerea proporţională a tuturor forţelor armate şi armamentelor; raportul Comisiei pentru dezarmare”. Şeful delegaţiei U.R.S.S., A. I. Vîşinschi, a declarat că în cursul examinării raportu­lui Comisiei pentru dezarmare în Comitetul Politic, delegaţia sovietică a subliniat ca­racterul nesatisfăcător al activităţii comisiei pentru dezarmare. Acest fapt este dovedit chiar de raportul comisiei pentru dezarmare. Numeroase fapte, a arătat A. I. Vîşinschi M area Generală a dovedesc în mod convingător că reprezen­tanţii S.U.A. şi Angliei în această comisie au urmărit să înlocuiască problema inter­zicerii armei atomice şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă şi problema re­ducerii înarmărilor, cu problema culegerii de informaţii de care s-a interesat foarte mult şi continuă să se intereseze în mod deose­bit serviciul de spionaj american. A. I Vîşinschi a arătat în continuare că rezoluţia prezentată spre examinare Adu­nării de către Comitetul Politic este de fapt rezoluţia celor 14 ţări, care are o seamă de lipsuri serioase. Principala lipsă a acestei rezoluţii, a subliniat A­l. Vîşinschi, constă în faptul că ea ocoleşte în întregime o pro­blemă atât de importantă ca pregătirea şi aplicarea unor măsuri îndreptate cu adevă­rat spre reducerea armamentelor şi forţelor armate şi interzicerea armei atomice şi a celorlalte tipuri de arene de exterminare în masă. Ea nu corespunde cerinţei care stă în faţa Adunării Generale şi anume: să elabo­reze măsuri, îndreptate spre scoaterea din uz şi interzicerea armei atomice, armei cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă, reducerea armamente­lor şi a forţelor armate. A. I. Vîşinschi a declarat că primul punct al părţii rezolutive a acestui proiect de rezoluţie cuprinde o in­dicaţie exprimată în linii generale în pri­vinţa dorinţei unanime şi Intenţiei serioase de a ajunge cât se poate de grabnic la o înţelegere asupra planului cu privire la regle­mentarea, limitarea şi reducerea armamen­telor şi a forţelor armate şi Interzicerea ar­melor de exterminare în masă. Dar aceasta, a declarat reprezentantul U.R.S.S., este ab­solut insuficient. A. I. Vîşinschi a subliniat că la votarea proiectului de rezoluţie examinat în Comite­tul Politic delegaţia sovietică s-a abţinut de la vot întrucât au fost respinse amenda­mentele pe care ea le propusese pentru a asigura reuşita lucrărilor comisiei pentru O. N. U. dezarmare. Delegaţia U.R.S.S. însă, a con-­­tinuat A. I. Vîşinschi nu votează împotriva acestui proiect de rezoluţie pentru că el d­e­prinde unele elemente care apropie întrucât- -­va diferite puncte de vedere ale delegaţiilor în problema dezarmării. Reprezentanţii S.U.A., Cehoslovaciei şi Iu­­goslaviei au luat apoi cuvântul pentru a-şi motiva votul. După aceea a fost pus la vot proiectul de rezoluţie prezentat de Comitetul Politic şi amendamentele la acest proiect prezentata de către delegaţia U.R.S .. Proiectul de re­zoluţie al Comitetului a fost votat pe para-i grale. Primul capital al acestui proiect a fost adoptat în unanimitate. El prevede: „Adunarea Generală reafirmă sarcina de răspundere ce revine Organizaţiei Naţiuni­lor Unite în ceea ce priveşte examinarea problemei dezarmării şi consideră necesar să se prevadă: a) Reglementarea, limitarea şi reducerea proporţională a tu­ror forţelor armate şi a tuturor armamentelor, b) Scoaterea din uz şi interzicerea armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă, c) Instituirea unui control internaţional eficient asupra energiei atomice pentru asi­gurarea interzicerii armei atomice şi pentru asigurarea folosirii energiei atomice norm­i în scopuri paşnice; întregul program trebuie să se desfăşoare sub un control internaţio- ‘ nal eficient şi în aşa fel încât nici un stat să nu se mai teamă că securitatea lui este ameninţată“. Puse la vot, amendamentele sovietice au fost respinse deşi ele fuseseră sprijinite de o serie de delegaţii; numeroase delegaţii s-au abţinut de la vot. Proiectul de rezoluţie prezentat de Comite-­­ tul Politic a fost adoptat cu majoritate de voturi. Delegațiile. U.R.S­­., R S.S. Ucrai­niene, R.S.S. Bieloruse, Poloniei și Cehosloi­vaciet s’au abținut dela vot. Consiliul Administrativ de Stat al R. P. Chineze a aprobat acordul încheiat cu R. P. D. Coreeană PEKMN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite: Consiliul Administrativ de Stat, luând cunoştinţă de comunicarea premierului Ciu En-lai cu privire la semnarea acordului de colaborare economică și culturală dintre Re­publica Populară Chineză și Republica Popu­lară Democrată Coreeană, a aprobat acest acord. Acordul va fi prezentat spre ratificare Consiliului guvernamental popular central. Adunarea festivă de la Tirana TIRANA 30 (Agerpres). — A.T.A. trans­mite: La 28 ncembrie a avut loc la Teatrul Popular din Tirana o adunare festivă a re­prezentanţilor vieţii publice din capitala Al­baniei, consacrată celei de a 9-a aniversări a eliberării Albaniei. Din prezidiul adunării au făcut parte: Enver Hodja, H. Leşi, M. Şehu, H. Kapo, G. Nuşi, B. Baluku, S. Ko­­leka, A. F. Cabanov, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al U­R.S.S. in Albania ; ge­­neralul-locotenent A. I. Rodimţev, ataşatul militar al Uniunii Sovietice; generali ai ar­matei populare, eroi populari şi fruntaşi in producţie. Adunarea a fost deschisă de Mehmet Şelu. Raportul cu privire la cea de a 9-a aniver­sare a eliberării Albaniei a fost prezentat de Hiusni Kapo. Adunarea festivă a adresat telegrame de salut Comitetului Central al Partidului Mun­cii din Albania şi Comitetului Central al P.C.U.S. După adunare a avut loc vizionarea unui film in culori despre eroul naţional albanez Skanderbeg. Ziua eliberării a fost sărbătorită în toate oraşele prin meetinguri ale oamenilor mun­cii. Concertul dat de pianistul român Valentin Gheorghiu la Viena VIENA 30 (Agerpres).­­ Duminică seara în sala Brahms a Asocia­ţiei muzicale din Viena a avut loc sub aus­piciile Asociaţiei româno­,austriace, un con­cert al pianistului român, Valentin Gheor­ghiu, artist emerit al R.P.R., laureat al pre­miului de stat şi laureat al celui de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţi­lor pentru Pace şi Prietenie. Invitat de Consiliul Mondial al Păcii, pia­nistul Valentin Gheorghiu a participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al păcii în calitate de membru al delegaţiei R.P.R. La concert au luat parte: membri ai­ Con­siliului Mondial al Păcii, membri ai corpului diplomatic, personalităţi ale vieţii artistice şi muzicale şi­ un numeros public. Programul concertului a cuprins lucrări din Schubert, Liszt, Mendelsohn Bartholdy, Procofiev, Paul Constantinescu. Concertul s-a bucurat de succes. Publicul şi-a mani­festat preţuirea pentru pianistul român prin aplauze îndelungate şi repetate., . Rag. 3-a în câteva rânduri . Cu prilejul împlinirii a 80 de ani și pen­­tru meritele sale față de Partidul Comunist si Statul Sovietic, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., printr’un decret emis la 28 noem­brie, a decorat pe Matvei Constantinovici Mu­­ranov cu ordinul Lenin.­­ La 29 noembrie a sosit la Moscova o d­e­­legaţie comercială a Republicii Democrate Germane, în frunte cu K Gregor, ministrul comerţului exterior şi intergerm­an.­­ La Delhi a avut loc deschiderea festivă a filialei din Delhi a Asociaţiei indo-sovietice pentru strângerea legăturilor culturale între India şi U.R.S.S. Adunarea a fost prezidată , Ramsavari Nehru, rudă cu primul ministru al Indiei, Nehru Din prezidiu au­ mai făcut parte: M. A. Menşicov, ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al U.R.S . în India, ar. Daliga, preşedintele Asociaţiei indo­sovie­tice pentru strângerea legăturilor culturale si aicii. In in seara zilei de 28 noembrie dr. Mosa­­ddic, al cărui proces este judecat de tribuna­lul militar din Teheran, a declarat greva foamei. ro Potrivit relatărilor ziarului „L’Humanité" docherii din portul Oran (Algeria) au refu­zat să încarce vasul de transport „Vigor“ care urmează să plece spre Indochina.­­ Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a Consiliului municipal democrat al Marelui Berlin, la 29 noembrie a avut lor la Berlin o manifestaţie festivă la care au luat parte peste 15.00­1 de locuitori ai Berlinului. T3 France Presse anunţă că Congresul ca­nadian a admis ca aşa numita Comisie sena­torială pentru securitatea internă a "S U­A să întreprindă anchete poliţieneşti pe teritoriul Canadei. După cum se ştie, această cerere fără pre­­cedent, iniţial respinsă de Congresul canadian, a provocat o vie impresie în opinia publică, canadiană, care consideră această hotărîre a Congresului ca o r­ouă umilitoare capitulare în faţa presiunilor S U.A. . După cum relatează presa din Irak la 23 şi­­24 noembrie în diferite regiuni din Irak s’au­ desfăşurat greve şi demonstraţii ale oa­menilor muncii în legătură cu aniverrzarea­ evenimentelor din noembrie 1952 cân­d la Bagdad şi în alte oraşe din Irak au avut loc demonstraţii de masă ale populaţiei împotri­­va uneltirilor imperialiste din ţară.

Next