Romînia Liberă, aprilie 1954 (Anul 12, nr. 2953-2978)

1954-04-01 / nr. 2953

­Joi 1 aprilie 1954 — Nr. 2953 Sunt posibilități, dar... De mai bine de două săptămâni, colecti­vul tehnic de la fabrica de tricotaje „Bela Brenner“ din Capitală a terminat alcătuirea unei lucrări cu privire la valorificarea re­zervelor interne existente în fiecare sector al fabricii. O bună parte din această lucrare este consacrată problemei economisirii ma­teriei prime şi materialelor auxiliare, im­portantă rezervă internă a producţiei. La acest capitol sînt arătate amănunţit o serie­­ posibilităţi existente în fabrică pentru fo­irea mai judicioasă a materialelor, pentru înlăturarea pierderilor în producţie, în ve­derea sporirii producţiei din acelaşi volum de materiale. Posibilităţi sînt arătate ce-i drept multe şi destul de importante. Ele sînt însoţite şi de o serie­­de calcule foarte interesante. Din păcate însă de la simpla constatare a aces­tor posibilităţi şi pînă la punerea lor în valoare este încă un drum destul de lung. Este foarte regretabil faptul că arătîndu-se rezervele interne în lucrarea amintită, la fa­brica „Bela Bremer“ nu s-au luat mai de mult măsuri pentru eliminarea pierderilor în producţie. Fiindcă se mai face risipă de ma­teriale, se depăşesc consumurile specifice planificate. Toate acestea au drept urmare întrebuinţarea unor mai mari cantităţi de materiale, scumpirea costului produselor. Desigur, „contribuţia“ diferitelor sectoare ale fabricii la menţinerea acestor lipsuri nu este în aceeaşi mă­sură de mare. În general, la sectorul maşini circulare conducerea întreprinderii a izbutit să îmbu­nătăţească munca, să înrădăcineze într-o oarecare măsură preocuparea pentru folosi­rea raţională a materiei prime şi a materia­lelor auxiliare. Colectivul de muncă din sectorul maşini circulare s-a ocupat în pri­mele luni ale anului cu mai multă atenţie de folosirea judicioasă a­­firelor de bumbac şi totodată de economisirea a cît mai multe ace de tricotat. Cu toate acestea în luna martie în sectorul maşini circulare s-a făcut din nou risipă de bumbac. In primele 24 zile ale lunii, de pildă, consumul specific plani­ficat pentru firele de bumbac şi vigogine, a fost depăşit cu 75 kg. Acest lucru se dato­­reşte atît risipei care se mai face la secţia depănat cît şi nefolosirii întregii cantităţi de fir aflată pe bobine La secţia depănat unde se pregătesc firele de bumbac pentru tricotat risipa este cauzată în primul rînd datorită felului defectuos în care se face înnodarea firelor. Există însă po­sibilităţi pentru înlăturarea acestei risipe. Mtmoitoarele secţiei depănat au primit cite o croşetă-înnodător Başchirov, cu ajutorul că­reia se­ poate obţine o reducere simţitoare a procentului de deşeuri, deoarece capetele de fir la legare sînt mult mai scurte. Din schim­bul de dimineaţă însă numai trei muncitoare folosesc acest sistem de înnodare a firelor. In sectorul maşini circulare, principala re­zervă de economisire a materiei­­prime o constituie folosirea întregii cantităţi de fir de bumbac aflată pe bobinele ce vin de la secţia depănat Cea mai mare parte dintre muncitoare dau atenţie acestui lucru, înlătu­­rînd pierderile de materie primă. Gherghina N­egrean­u, Maria Alexe, Dumitra Mîndra şi alte muncitoare au grijă să nu se risipească nici un gram de bumbac şi folosesc întreaga cantitate de fir ce se găseşte pe bobine. Alte muncitoare însă, cum ar fi de pildă Ioana Gheorghe şi Angela Barbălată fac risipă de bumbac au obiceiul să schimbe bobinele înainte ca întreaga cantitate de fir să se fi consumat. Această cantitate de fir de bumbac care mai rămîne nefolosită pe încă multe din bobine constituie o însemnată rezervă de economii, către a cărei utilizare conducerea fabricii trebuie să-şi îndrepte toată atenţia. In sectorul maşini circulare de la fabrica „Bela Breiner“ există şi alte posibilităţi pentru o folosire mai raţională a materiei prime. O astfel de posibilitate o constituie şi aplicarea metodei sovietice Melnicova, metodă care are o mare influență asupra re­ducerii consumului de fire de bumbac. Le­­gînd firul de la începutul unei bobine cu capătul de la bobina următoare, conform metodei Melnicova, se poate realiza o econo­mie de cca. 4-5 m. de fir de bumbac de fie­care bobină care vine de la depănat. Lucra­rea făcută de colectivul tehnic al întreprin­derii cuprinde în acest scop şi un calcul care arată că prin aplicarea acestei metode s-ar putea economisi anual aproape 1000 kg. fire. Calculul rămîne calcul şi situaţia proastă din sectorul maşini circulare rămîne nes­chimbată. Numai la 30 la sută din totalul maşinilor existente în sector este aplicată metoda Melnicova, fără ca cineva din con­ducerea întreprinderii să fi luat măsuri con­­crete pentru a extinde şi în restul sectoru­lui aplicarea metodei Melnicova. Conducerea fabricii „Bela Brenner“ este de părere însă că faţă de celelalte sectoare ale întreprinderii, situaţia consumurilor spe­cifice la sectorul maşini circulare este foarte bună Desigur că această părere se bazează pe realitatea existentă în acest sector, în comparaţie cu situaţia din celelalte­ sectoare ale întreprinderii. Şi s-ar putea să fie chiar adevărat. La sectorul maşini circulare se cunosc cel puţin consumurile specifice, fie ele chiar şi depăşite, în sectorul finisaj însă şi în special în secţia de confecţii nu se cunoaşte nici măcar atît. Există doar o pă­rere că aci se consumă prea multe materiale auxiliare. In secţia de­ confecţii, consumul se face într-un sistem cu totul original : se ridică de la magazie atît cît este nevoie, fără ca cineva să se seziseze de risipa care se face. Evidenţia consumului de materiale auxiliare este aci un lucru necunoscut Se consumă atît cît se cere şi, drept urmare risipa se face în voie. In general, în secţiile croit şi confecţii, care formează sec­torul finisaj, pierderile de materiale ating un procent foarte ridicat Ele reprezintă 15- 16 la sută din totalul de 20-22 la sută pier­deri pe întreaga fabrică. De unde provine această risipă de, mate­riale în sectorul finisaj ? In acest sector există un întreg lanţ de lipsuri care frî­­nează lupta pentru economii, lipsuri care duc în ultimă instanţă la risipă de materii prime şi materiale auxiliare. Ia secţia de croit, de pildă, şablonarea tiparelor se mai face uneori defectuos. Astfel se mai întîmplă să se facă aplicarea şabloanelor neţinîndu-se seama de concordanţa care trebuie să existe între şabloane şi lăţimea materialului de croit.­­Din această cauză la croit rămîn — sub formă de deşeuri — însemnate cantităţi de tricot, din care doar o parte este recupe­rabilă. Nu este mai puţin adevărat că în sectorul finisaj apar toate defecţiunile de producţie provenite fie de la sectorul maşini circulare fie de la sectorul de înobilare. Tot aici se string toate semifabricatele prost lucrate în restul sectoarelor. Acest lucru este evident atît înainte de croit, cînd sînt înlăturate din pro­cesul de producţie cantităţi destul de în­semnate de tricot prost vopsit, cu pete de ulei, cît şi după croit la operaţia de sortare. La sortarea pieselor croite apar în special semifabricate prost lucrate în sectorul ma­şini circulare. Intr-o singură zi, la două mese de sortare s-au găsit 36 bucăţi croite cu defecte. Situaţia nu este mai bună nici în secţia de confecţi­i. Aci se manifestă în special o risipă de materiale auxiliare cum ar fi de pildă aţă de cusut, elastic, ace, nasturi, etc. Conducerea sectorului finisat nu dă dovadă că ar vrea efectiv să curme această situaţie. Este liniştită şi totodată resemnată. Dacă acesta este consumul, posibil că atît tre­buie. Ce contează că anual se risipesc în secţia croit cca 6000-6000 kg. de tricot! Si­tuaţia este cu atît mai giravă, cu cît există toate posibilităţile pentru înlăturarea aces­tei lipse. Metoda este chiar indicată în lucrarea colectivului tehnic de care am mai amintit Este vorba de introducerea limita­­torului la maşinile triplock, dispozitiv care limitează cantitatea de tricot necesară a fi tăiată pentru a se executa operaţia de în­cheiat şi surfilat. Limitînd cantitatea de tricot care se taie la numai 4—5 mm., în loc de 8—10 mm. cît se taie fără li­­mitator, secţia ar putea economisi anual 7000 kg. de tricot. Dar , ca şi celelalte posi­bilităţi cuprinse în lucrarea colectivului teh­nic şi această rezervă internă rămîne nepusă în valoare. La fel este şi situaţia cu consumul de aţă de cusut. Prin introducerea unor dispozitive de tăiat aţă, secţia confecţii ar putea econo­misi anual 35.000 kg. aţă. Dar şi această posibilitate de a reduce risipa de materiale este cuprinsă doar între scoarţele dosarului lucrării colectivului­ tehnic Este timpul ca aceste posibilităţi de înlă­turarea risipei de materiale de la fabrica „Bela Breiner“ să fie folosite. Condu­cerea întreprinderii trebuie să depăşească stadiul de studii şi cercetări existente deocamdată numai pe hîrtie. In tot acest timp în care sînt doar cercetate posibilităţile existente, în diferitele sectoare ale fabricii se risipesc cantităţi însemnate de materie primă şi materiale auxiliare, care" ar putea contribui la o simţitoare sporire a produc­ţiei Lupta împotriva risipei de materiale, împotriva oricăror pierderi în producţie, tre­buie să devină o preocupare centrală a colectivului de muncă de la fabrica „Bela Brenner". Condiţiile pentru a putea spori producţia din acelaşi volum de materiale, de a îmbunătăţi­­ simţitor calitatea produse­lor, există pe deplin în întreprindere Aceste posibilităţi sînt dealtfel foarte clar arătate în lucrarea colectivului tehnic, iţi dai seama de ele la tot pasul în sectoarele fabricii. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii „Bel­a Brenner", ajutaţi îndeaproape de con­ducerea întreprinderii, trebuie să pună în valoare aceste posibilităţi, desfăşurând o luptă susţinută pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru introducerea unui regim sever de economii în producție. FR. KLINGER Român­ia liberă CÎT MAI MULTE PRODUSE DIN MATERIALE ECONOMISITE ! Realizări care trebuie dezvoltate Colectivul de muncă al uzinelor „Strungul" din Oraşul Stalin a obţinut din primele luni ale anului acesta succese însemnate în direc­ţia sporirii producţiei şi productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al produselor. Mărturie stă faptul că planul producţiei glo­bale pe primele două luni din 1954 a fost în­deplinit şi depăşit. Impletindu-şi preocuparea pentru continua creştere a productivităţii muncii cu grija pen­tru­ realizarea de cît mai însemnate economii în producţie, numeroşi muncitori şi tehnicieni au reuşit să economisească sume importante prin folosirea mai chibzuită a materiei prime şi auxiliare, recondiţionarea unor scule, rea­lizarea de inovaţii şi raţionalizări, etc. Iniţiativă şi devotament a d­ovedit colectivul de muncă în perioada viscolului cînd aprovi­zionarea cu unele materii prime era mult în­greunată. In aceste împrejurări au fost valo­rificate mii de kilograme de fier vechi, care au fost folosite atît pentru recondiţionarea unor scule, cît şi ca materie primă pentru fabrica­rea diferitelor piese. Succesul acestei acţiuni a arătat întregului colectiv cît de importantă este valorificarea rezervelor interne existente în întreprindere. Ţinînd seama de realizările obţinute, comitetul de partid a iniţiat pornirea unei acţiuni largi de depistare, curăţire şi valorificare a fierului vechi aflat în incinta uzinelor. Participarea plină de avînt a mun­citorilor la această acţiune a asigurat valori­ficarea a vagoane întregi de fier vechi care era irosit în curtea uzinelor. De asemenea, tot din materiale aruncate ca nefolositoare, unii muncitori şi tehnicieni au reuşit să confecţio­neze unelte şi scule importante, realizînd şi pe această cale economii însemnate. Este sem­nificativ de pildă exemplul echipei condusă de tov. Herman Haberpush de la secţia sculărie care a reuşit să recondiţioneze un număr de 162 freze, economisind circa 39.000 lei. Preocuparea pentru instituirea unui regim sever de economii de care au dat dovadă nu­meroşi muncitori şi tehnicieni din întreprin­dere s-a concretizat şi prin dezvoltarea iniţia­tivei lor creatoare. L­a secţia forţă, de exemplu, maistrul Teodor Cordea, ajutat de muncitorii Ludovic Daneş şi Albert Timer a reuşit să confecţioneze un dispozitiv pentru confecţio­narea axelor la pompele de noroi, cu ajutorul căruia consumul specific de material s-a redus de la 42 kg. la 28 kg., iar manopera cu 14 ore la bucată. Pentru această realizare, Ino­vatorii au fost premiaţi cu suma de 4.800 lei. Prin schimbarea procesului tehnologic la can­­ţionarea cleştilor pentru burlane, acelaşi activ a reuşit să obţină economii de mate­riale şi manoperă de circa 140.000 lei. Una din problemele importante care se punea în faţa secţiei turnătorie era cea a re­ducerii procentului de rebuturi. In prima lună a acestui an procentul de rebuturi atinsese un nivel îngrijorător, ceea ce avea o înrîurire din cele mai grave atît asupra calităţii pro­ducţiei, cît şi asupra regimului de economii. Pe marginea acţiunii pentru economii la uzinele „Strungul“ Oraşul Stalin Analizînd această situaţie, conducerea uzi­nelor a luat o serie de măsuri tehnico-organi­­zatorice care şi-au dovedit curînd eficacitatea. Principala atenţie s-­a acordat sporirii exigen­ţei faţă de calitatea pieselor turnate. Controlul tehnic de calitate care era până atunci practic inexistent a fost reorganizat. Corpul de con­trolori format dintre muncitorii cei mai bine pregătiţi, atît­ din punct de vedere profesio­nal cît şi politic, a exercitat o muncă temei­nică de verificare a calităţii produselor. Munca de control a fost împletită cu munca de edu­care a muncitorilor în vederea antrenării aces­tora în lupta pentru reducerea rebuturilor. Astfel, cauza fiecărui rebut în parte a fost dis­cutată cu şefii atelierelor şi cu muncitorii res­pectivi, aceştia din urmă primind îndrumări tehnice asupra felului cum trebuie să lucreze pentru a-şi îmbunătăţi munca. Totodată, în secţie a fost organizată o vitrină de rebuturi, cuprinzând piesele rebutate însoţite de o eti­chetă cu numele muncitorului şi cauza rebu­­tării. Toate aceste măsuri, însoţite de munca pozitivă desfăşurată de agitatori, au contri­buit la întărirea răspunderii personale a fie­cărui muncitor. Dîndu-şi seamă î­ntr-o măsură tot mai mare că o piesă rebutată înseamnă irosirea unei cantităţi de material şi a nume­roase ore de muncă, — deci încărcarea preţului de cost, muncitorii din secţia turnă­torie au muncit cu rîvnă, cu grijă sporită, reu­şind să reducă procentul de rebuturi la aproape jumătate faţă de cel din luna ianua­rie 1954. Realizările obţinute la uzinele „Strungul" în ceea ce priveşte introducerea unui regim se­ver de economii pot şi trebuie a fi lărgite în perioada de timp ce urmează. Conducerea uzinelor n-a imprimat în mă­sură suficientă întregului colectiv preocuparea pentru folosirea cît mai raţională a materia­lelor, pentru un regim complex de economii, n-a popularizat în rîndul muncitorilor consu­murile specifice de materiale pentru a-i mobi­liza la respectarea şi chiar reducerea lor. Dată fiind importanţa brigăzilor de econo­mii, în lupta pentru folosirea naţională a ma­terialelor, într-o şedinţă de producţie a fost ridicată problema reorganizării brigăzilor de economii, care nu-şi trăiau viaţa, redactîndu-se o hotărâre în acest scop. Deşi termenul fixat în hotărîre a expirat de mult, nu s-a în­treprins nimic în această direcţie. Rezultatul este că angajamentul luat de cele cinci bri­găzi de economii pentru trimestrul I al anului nu a fost realizat pînă acum decît într-o pro­porţie neînsemnată. 1. Analizînd realizările și lipsurile manifestate pînă în prezent, conducerea uzinelor „Strun­gul" trebuie să treacă de îndată la luarea de măsuri pentru dezvoltarea în întreprindere a unei puternice opinii muncitoreşti în lupta pentru economii, întărirea evidenţei şi efec­tuarea ei în timp util, popularizarea în rîndul muncitorilor a consumurilor specifice, astfel ca aceştia să cunoască ce cantităţi de mate­riale trebuie folosite, sunt măsuri absolut ne­cesare pentru succesul acţiunii pentru econo­mii. In această acţiune trebuie antrenaţi mai larg şi tehnicienii întreprinderii. Datorită fe­lului defectuos al organizării muncii tehnicie­nilor, se întîmplă foarte des ca în schimburile II şi III controlul desfăşurării procesului de producţie să lipsească cu desăvîrşire. Acest lucru­ creează condiţii nefavorabile întăririi răspunderii personale a muncitorilor, contribuie la irosirea a însemnate cantităţi de materii prime şi auxiliare. Se impune deci o mai bună repartizare a tehnicienilor asigurîndu-se pre­zenţa lor în cele trei schimburi. In acest fel se va întări controlul şi se va da posibilitate tuturor muncitorilor să se bucure de sprijinul tehnic al maiştrilor. Mai multă preocupare va trebui să acorde conducerea uzinelor, aprovizionării cu mate­riale în asemenea măsură încît să nu se creeze stocuri inutile care blochează sume importante din fondul de rulment. In scopul de „a se asigura“, conducerea întreprinderii ţine în magazie importante stocuri de materiale care nu au o întrebuin­ţare imediată. In magazie se află de asemenea multe piese ţinute acolo sub denumirea de „producţie neterminată“. Astfel, în cursul anu­lui trecut a început la uzinele „Strungul" fabricarea unui nou produs, în care scop au fost executate o serie de piese. Intrerupîndu­­se fabricația acestui produs, magaziile între­prinderii sunt pline de astfel de piese în care sînt blocaţi peste 2.000.000 lei. Fără îndoială că vinovate de această situaţie sunt în bună măsură şi organele Ministerului Industriei Me­talurgice şi Construcţiilor de Maşini care nu au d­at indicaţii dacă aceste piese să fie folo­site în scopul iniţial sau să fie valorificate la fabricarea altor produse ce se confecţionează în uzină. O mai mare atenţie va trebui să acorde con­ducerea uzinelor „Strungul" stimulării frun­taşilor în lupta pentru economii, dezbaterii acestei probleme în cadrul consfătuirilor de producţie, antrenării cercului A.S.I.T. în popu­larizarea celor mai bune metode de muncă specifice luptei pentru economii. Ţinînd seama de toate aceste sarcini, condu­cerea uzinelor „Strungul“, în colaborare cu organizaţia de partid şi organizaţiile de masă din întreprindere, trebuie să im­pună un caracter larg luptei pentru folosirea naţională a materialelor, orga­nizez acţiunea pentru cît mai multe econo­mii, combătînd cu tărie orice tendinţă care duce la risipa de materiale, contribuind prin aceasta la reducerea­­preţului de cost al pro­duselor. PAUL MARIAN și CORNELIU BUDA corespondentul „României libere" în regiunea Stalin ----------FoVeto­n-----------­„Audienţă“ la comitetul executiv Cum intri în sediul comitetului­­executiv al sfatului popular regional Arad, un afiş mare, scris cu stere frumoase de tipar, prins într-o ramă, îţi atrage privirea. Cetăţenii se opresc în faţa lui şi citesc : „Orele de primire la membrii comitetului executiv regional: luni de­ la orele 10 la 14, primeşte tov. preşedinte Irimie Şimandan la camera 16; miercuri şi vineri la aceleaşi ore primeşte la camera 17 tov. secretar Alexandru Kelemen; marţi şi sîmbătă la aceleaşi ore, la camera 5 primeşte tov. vicepreşedinte Ovi­­diu Pop, iar joi, la aceleaşi ore primeşte la camerea 31 din clădirea a II-a, tov. vicepreşe­dinte Carol Balazs“. E clar şi limpede pentru oricine. Oricare cetăţean care are de rezolvat niscaiva proble­me la comitetul executiv regional Arad, se poate prezenta în orice zi cu siguranţa că va putea sta de vorbă cu unul din conducătorii comitetului executiv. E luni dimineaţa. Peste cîteva minute încep audienţele la tov. preşedinte. In biroul secreta­­rei preşedintelui se află vreo 14 oameni. Stau în picioare. Unii care simt oboseala drumului s-­au rezemat de sobă, de pervazurile ferestrei şi chiar de pereţii de pe care se desprinde pra­ful de var. Intre timp a venit şi tovarăşul Irimie Şimandan. A trecut val-vîrtej şi a intrat în biroul său. Unul din cetăţenii veniţi printre primii s-a adresat secretarei: — Se poate intra la tov. preşedinte ? Secretara a deschis încetişor uşa de la bi­roul preşedintelui, a băgat capul înăuntru şi l-a retras grăbită : — Nu se poate, vorbeşte la telefon. Şi din 10 în 10 minute1, matematic se repetă aceeaşi scenă. Arătătoarele ceasului Indică mult peste ora zece. Oamenii aşteaptă nerăbdători. Secretara deschide din nou uşa de la bi­roul preşedintelui. Se întoarse apoi cu un zîm­­­bet: — A terminat. Preşedintele nu mai vorbeşte la telefon. — Atunci putem intra, au întrebat dintr-o d­ată cîţiv­a din cei care aşteptau. — Să mă interesez, a zis secretara. A intrat înăuntru, a întrebat şi s-a întors spunînd: — Nu se poate. Tovarăşul preşedinte are o şedinţă restrînsă. Mai aşteptaţi dvs. puţin. Oamenii au aşteptat, nu puţin, ci cam pînă pe la ora 12. Apoi unul cîte unul au început să plece. Tovarăşul Irimie Şimandan are vreme pentru rezolvarea multor sarcini. Numai pentru a sta de vorbă cu cei care i-au încredinţat înalta muncă de răspundere nu găseşte timp. Lucrul acesta e deosebit de grav. Dar ceilalţi membri ai comitetului executiv regional cum procedează ? Să mergem într-o joi în clădirea a II-a, la camera 31 unde primeşte tov. Carol Balasz, vicepreşedinte. Un grup de cetăţeni circulă pe la toate uşile şi întreabă : — Nu ştiţi unde e camera II? — D­ar ce căutaţi acolo? — Acolo primeşte azi tov. vicepreşedinte. — La camera 11? — Da la II. Şi oamenii îţi arată un afiş pus în perete. Şi pe acest afiş sînt fixate orele de primire. Afişul seamănă cu cel din clădirea alăturată. Are doar o singură deosebire. Pe acest afi­ş preşedintele nu mai primeşte la camera 16 ci la 12; secretarul nu mai primeşte la camera­­17 ci la 11; de asemenea vicepreşedintele în loc de camera 31 primeşte de astă dată la camera 11. In sfîrşit am găsit şi camera unde primeşte tov. vicepreşedinte. Nu ne-am bucurat însă, deoarece uşa era încuiată. Un funcţionar din­­tr-un birou alăturat ne-a informat: — Tov. vicepreşedinte e la o şedinţă. Cineva dintre noi l-a întrebat: — Dar e ora 11. Nu primeşte încă? Funcţionarul a ridicat nedumerit din umeri. — Ce să primească? Nedumeriţi au plecat şi oamenii. Nu am mai fost la audienţele celorlalţi mem­bri ai comitetului executiv regional Arad. Ce­tăţenii spun însă că şi ei procedează la fel. Ei urmează doar exemplul lov. Irimie Şiman­dan. MOSCOVA 31 (Agerpres). — Declaraţia Guvernului Sovietic cu privire la stabilirea cu Republica Democrată Germană a acelo­raşi relaţii ca şi cu celelalte state suverane este apreciată pe bună dreptate de către presa şi opinia publică mondială ca un eve­niment de o uriaşă însemnătate internaţio­nală. Ecoul larg stîrnit în Germania de Decla­raţia Guvernului Sovietic dovedeşte că a­­ceastă hotărire corespunde intereselor fun­damentale ale populaţiei germane, atît din răsăritul cit şi din apusul Germaniei, care doreşte fierbinte unificarea naţională a ţării s­a­le. „Guvernul sovietic, scrie ziarul „Neues Deutschland“, acordă Republicii Democrate Germane dreptul de a rezolva nu numai pro­blemele ei interne şi externe, ci şi proble­mele relaţiilor reciproce cu Germania occi­dentală. Acest fapt are o însemnătate deo­sebit de mare pentru poporul german. Este mai presus de orice îndoială că acest fapt va întări forţele democratice şi patriotice din întreaga Germanie şi va contribui la unifi­carea Germaniei pe bază paşnică şi demo­cratică“. In cadrul mitingurilor şi adunărilor care au loc în întreaga Republică Democrată Germană, oamenii muncii îşi exprimă recu­noştinţa faţă de guvernul sovietic pentru în­crederea faţă de poporul german — rezultat al întăririi forţelor democratice din Ger­mania. Presa germană opune drepturile de care se bucura de acum înainte Republica Demo­crată Germană regimului instaurat îin Ger­­mania occidentală, care este condamnată să se afle timp de zeci de ani în situaţia de stat ocupat şi nevoit să cheltuiască peste o treime din bugetul său pentru întreţinerea ocupanţilor străini. Ziarul burghez „Weser Karrier“, care apare la Bremen, (Germania occidentală), constată că după ce Uniunea Sovietică a fă­cut „un gest de prietenie faţă de germani“, populaţia Germaniei occidentale nu poate să nu vadă deosebirea existentă între situaţia Republicii Democrate Germane şi a statului de la Bonn. „Pe de o parte, scrie ziarul, avem de-a face cu o Republică Democrată Germană liberă, iar pe de altă parte cu o Republică Federală aflată sub tutela puteri­lor occidentale“. Ţinînd seama de marele in­teres pe care opinia publică din Germania occidentală îl manifestă faţă de Declaraţia guvernului sovietic, cercurile guvernante de la Bonn nu au putut ignora acordarea către R. D. Germană a dreptului de a rezolva în mod liber problemele ei interne şi externe, în timp ce Germaniei occidentale îi este im­pus un regim rigid de ocupaţie şi nu i s-a acordat de către puterile occidentale decit o singură „libertate“ — libertatea de a se înarma. îndată după publicarea Declaraţiei sovie­tice, la Bonn a fost­­convocată o şedinţă a cabinetului! După cum transmite agenţia France Presse, un reprezentant oficial al Germaniei occidentale a declarat că „guver­nul federal studiază în mod atent­ situaţia creată în legătură cu hotărîrea sovietică de a acorda libertate de acţiune guvernului Germaniei răsăritene“. Presa vest-germană trădează deruta cercu­rilor guvernante de la Bonn care se tem că reacţia populaţiei la Declaraţia sovietică le va fi nefavorabilă. Astfel, ziarul „Spandauer Volksblatt“ subliniază că Declaraţia guver­nului sovietic a dat „bătaie de cap“ atît gu­vernului de la Bonn cit şi guvernelor de la Washington, Londra şi Paris. Cercurile oficiale ale puterilor occidentale care menţin Germania occidentală sub ocu­paţie au reacţionat cu o enervare extremă la Declaraţia guvernului sovietic care procla­mă suveranitatea Republicii Democrate Germane. După cum scrie ziarul suedez „Dagens Nyheter", ştirea despre această Declaraţie „a avut efectul unei bombe şi a provocat uimire, derută şi confuzie“. Ziarul american „Daily Mirror“ scrie că dacă Sta­tele Unite „vor renunţa“ la Germania occi­dentală (adică vor înceta să o silească să se înarmeze şi să intre în blocuri mili­tare), „forţele de unificare din această ţară vor arunca pe toţi germanii în braţele gu­vernului popular“. îngrijorarea Departamentului de stat al S. U.A. ştirbită de efectul Declaraţiei guver­nului sovietic, s-a oglindit şi într-o­ decla­raţie a înaltului comisar al S.U.A. în Ger­mania, Connant, care s-a grăbit­ să arate că S.U.A. ar dori să acorde „suveranitate“ Germaniei occidentale. După cum relatează ziarul „New York Times“, declaraţia lui Connant arată că puterile occidentale sunt nevoite să recunoască puternica impresie produsă de Declaraţia guvernului sovietic asupra opiniei publice din Germania occi­dentală. Ziarul subliniază că, după părerea presei vest-germane şi a politicienilor din Germania occidentală, „Moscova a luat ini­ţiativa în mîinile ei“ şi că regimul din Re­publica Democrată Germană „a luat-o cu mult înainte regimului de la Bonn“. După cum relatează agenţia vest-germană D.P.A., Connant a încercat să dea asigurări că Statele Unite „lucrează de mult în di­­recţia restabilirii suveranităţii“ Germaniei occidentale. Ca un „pas important“ in a­­ceastă direcţie, Connant a citat... statutul de ocupaţie care legalizează situaţia de vasală a Germaniei occidentale. Din declaraţia înal­tului comisar al S.U.A. rezultă că „suvera­nitatea“ statului de la Bonn, pe care vor s-o acorde Statele Unite, înseamnă în fapt acordarea către militariştii vest-germani a deplinei libertăţi de acţiune pentru desfăşu­rarea unei politici intense de reînarmare. Unii corespondenţi americani, ţinînd sea­ma de existenţa regimului de ocupaţie impus Germaniei occidentale, au fost nevoiţi să recunoască că Republica Democrată Germa­nă a căpătat dreptul de a rezolva in mod liber problemele ei. Corespondentul din Wa­shington al ziarului „New York Times“ re­cunoaşte de asemenea că Germania occiden­tală nu a ajuns încă să se bucure de „suve­ranitatea deplină“ care a fost acordată în prezent Republicii Democrate Germane. Co­respondentul din Paris al aceluiaşi ziar scrie despre „văditul contrast“ care există între situaţia Germaniei răsăritene şi a celei apusene, întrucît „acordarea suveranităţii că­tre Germania occidentală întîrzie din cauza Occidentului". Acest fapt îl recunoaşte şi presa engleză. Comentînd Declaraţia guvernului sovietic, agenţia Reuter arată că „Germania răsări­teană a şi obţinut suveranitatea, in timp ce Germania occidentală continuă să trăiască sub regimul unui statut de ocupaţie modi­ficat“. Unele organe de presă franceze ating pro­blema consecinţelor internaţionale pe care le poate avea noul caracter al relaţiilor din­tre U.R.S.S. şi Republica Democrată Ger­mană. Astfel, ziarul „France Soir“ exprimă presupunerea că Declaraţia guvernului sovie­tic poate „detehnina lumea­ să recunoască Republica Democrată Germană“. „Dacă a fost cu putinţă, scrie ziarul, să se ajungă­ la o înţelegere în privinţa prezenţei Chinei la Geneva, trebuie să fie posibilă şi prezenţa Republicii Democrate Germane la conferinţa la care se va discuta problema germană“. Creşterea prestigiului Republicii Demo­­crate Germane în rîndul populaţiei din în­treaga Germanie îngrijorează cercurile gu­vernante din S.U.A., Anglia şi Franţa care, nu demult, la conferinţa de la Berlin a mi­niştrilor afacerilor externe au refuzat fără temei să recunoască dreptul guvernului R.D. Germane de a reprezenta populaţia repu­blicii. Ziarele engleze „Times“ şi „Scots­man“ subliniază cu nelinişte „creşterea pres­­tigiului“ Republicii Democrate Germane. Intr-un articol redacţional ziarul „New York Times“ nu-şi ascunde îngrijorarea că noul statut al R. D. Germane „poate , de­termina pe mulţi germani să lupte pentru unificare“ pe calea unei înţelegeri cu Răsă­ritul „în dauna politicii lui Adenauer care prevede alianţa Germaniei cu occidentul“. Presa democrată din ţările Europei occi­dentale şi presa din ţările de democraţie populară salută Declaraţia guvernului sovie­tic privitoare la relaţiile cu Republica Demo­crată Germană. Ziarul italian „Avanti“ declară că hotă­rîrea Uniunii Sovietice „constituie o nouă contribuţie la rezolvarea problemelor euro­pene“. Ziarul francez „L’Humaniité“ subli­niază într-un articol de fond că hotărîrea guvernului sovietic corespunde politicii de pace şi prietenie cu poporul german dusă permanent , şi ferm de U.R.S.S Ziarul polonez „Trybuna Ludu“ scrie că „din punct de vedere al întăririi forţelor de­mocrate germane, al asigurării securităţii în­tregii Europe şi al intereselor vecinilor Ger­maniei, inclusiv ale poporului polonez. De­claraţia guvernului sovietic este u­n docu­ment de importanţă primordială“. • Ziarul bulgar „Rabotnicesco Delo“ salută Declaraţia guvernului sovietic care „creează condiţii mai favorabile pentru rezolvarea problemei germane, pentru micşorarea pri­mejdiei reînvierii militarismului şi imperia­lismului german, pentru crearea unei atmos­fere de securitate în Europa“. Intr-un moment cînd puterile imperialiste adincesc dezmembrarea Germaniei, o silesc să se reînarmeze şi să intre în blocuri mi­­litariste, opinia publică democratică mon­dială apreciază Declaraţia guvernului sovie­tic cu privire la relaţiile dintre Uniunea So­vietică şi Republica Democrată Germană ca o măsură importantă care contribuie la re­zolvarea problemei germane în interesul po­poarelor iubitoare de pace din Europa şi din întreaga lume. Ecou! Sarg stîrnit în lumea întreagă de Declaraţia Guvernului Sovietic cu privire la relaţiile dintre U.R.S.S. şi R. D. Germană Noi unităţi comerciale în raionul Tg. Jiu In raionul şi oraşul Tg. Jiu numărul uni­tăţilor comerciale care desfac produse ali­mentare şi industriale a fost simţitor mărit. Astfel, în oraşul Tg Jiu în apropierea fa­bricilor de ţigarete şi de confecţii au fost deschise încă două magazine alimentare şi unul de produse industriale. In comuna Bum­­beşti-Jiu a fost înfiinţat un centru pentru distribuirea plinii, iar alte două centre au fost deschise în comuna Peşteana. Faţă de luna februarie 1953, în luna mar­tie s-a distribuit populaţiei cu 175 la sută mai multă pîine, cu 160 la sută mai mult ulei, cu 125 la sută mai mult zahăr și cu 127 la sută mai multe produse făinoase. De asemenea a crescut vînzarea produse­lor industriale. I. SBIRCIOG corespondent voluntar întâlnire între artişti ai Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ şi artişti amatori In cadrul acţiunii întreprinse în vederea creşterii calitative a mişcării artistice de ama­tori, Gosta Centrală a Creaţiei Populare a luat iniţiativa organizării unor întîlniri între ac­tori şi regizori fruntaşi ai teatrelor noastre şi artişti din echipele teatrale de amatori. Vineri 2 aprilie a.c. ora 17, va avea loc în sala clubului Comitetului orăşenesc sindical de artă şi cinematografie, prima întîlnire a actorilor şi regizorilor fruntaşi ai Teatrului Naţional ,,I. L. Caragiale“ şi echipele teatrale de amatori de la uzinele „Griviţa Roşie“ şi „23 August“, fabrica de textile „7 Noiembrie“, Regionala C.F.R. Bucureşti, Oficiul Regional P.T.T. Bucureşti precum şi echipele teatrale ale salariaţilor din învăţămînt. In cadrul acestei întîlniri, artista poporului Sonia Cluceru, artiştii emeriţi Vasiliu Birlic şi Radu Beligan şi artista Tanţi Cocea, vor citi şi interpreta din operele poeţilor şi scriitorilor N. A. Necrasov, Mihail Eminescu, I. L. Cara­giale şi Ion Creangă. După terminarea programului artistic vor urma discuţii în cadrul cărora aceşti artişti împreună cu regizorul Moni Ghelerter, maes­tru emerit al artei din R.P.R. vor împărtăşi artiştilor amatori din experienţa lor artistică, precum şi felul în care ei muncesc pentru a obţine rezultatele cele mai bune în pregătirea repertoriului lor. ----------­ Pag. 3-0 Apelul adresat de F. S. M., oamenilor muncii din întreaga lume, cu prilejul zilei de 1 Mai VIENA 31 (Agerpres). — TASS trans­mite: In şedinţa de închidere a sesiunii Bi­roului Executiv al Federaţiei Sindicate Mon­diale a fost adoptat un apel către oamenii muncii — bărbaţi şi femei din întreaga lume, cu prilejul Zilei de 1 Mai — Ziua interna­ţională de luptă pentru apărarea şi cuce­rirea drepturilor sindicale. In apel se spune printre altele Dragi tovarăşi ! In legătură cu ziua de 1 Mai 1954, Federaţia Sindicală Mondială vă trimite salutul său frăţesc, vouă, tovarăşi din ţările capitaliste, coloniale şi semicolo­niale, care duceţi o luptă înverşunată pentru apărarea şi cucerirea drepturilor voastre le­gitime . Vouă, tovarăşi din Uniunea Sovietică Re­publica Populară Chineză şi din toate ţările de democraţie populară, ale căror succese uriaşe întăresc pacea şi încrederea oamenilor muncii din întreaga lume în victoria finală asupra exploatatorilor. Cel de al IlI-lea Congres Mondial al Sin­dicatelor — se spune mai departe în apel — a adoptat hotărîrea de a începe în ziua de 1 mai 1954 o largă campanie internaţională pentru apărarea şi pentru cucerirea drepturi­lor sindicale şi libertăţilor democratice. Oameni ai muncii! Oricare ar fi convin­gerea voastră politică şi organizaţia sindica­lă căreia îi aparţineţi, participaţi activ la pregătirea şi sărbătorirea acestei zile. Să organizăm la 1 Mai 1954 puternice demons­traţii ale unităţii în lupta pentru o viaţă mai bună, pentru apărarea drepturilor voastre sindicale, pentru pace. Tovarăşi ! Ameninţarea unui nou război este departe de a fi înlăturată. Imperialiştii americani care conduc forţele războiului şi reacţiunii continuă să urmărească planuri a­­gresive. Aşa zisa „comunitate defensivă europea­nă“ şi militarizarea Germaniei occidentale unde domnesc forţele revanşarde constituie un obstacol în calea slăbirii încordării inter­naţionale. Numai datorită vouă, acţiunilor voastre comune şi vigilenţei voastre vor fi zădărni­cite planurile neguţătorilor de moarte. In încheierea apelului se spune : Trăiască unitatea şi solidaritatea oameni­lor muncii din întreaga lume! Trăiască pacea ! Trăiască Federaţia Sindicală Mondială! Trăiască I Mai 1954 — Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua uni­tăţii, frăţiei şi luptei oamenilor muncii din ,întreaga lume! Reducere de preţuri în Cehoslovacia PRAGA 31 (Agerpres). — Ceteka trans­mite: La 29 martie a avut loc plenara Co­mitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac. Plenara a discutat şi aprobat proiectul hotărârii partidului şi guvernului cu privire la cea de a treia reducere a preţurilor cu amănuntul la unele mărfuri alimentare şi industriale. Vilem Siroky a prezentat rapor­tul asupra acestei probleme. In sear­a de 30 martie a fost publicată Ho­tărîrea C.C. al Partidului Comunist Ceho­slovac şi a guvernului cu privire la noua ■reducere de preţuri care va intra în vigoare la 1 aprilie 1954. Prin această reducere, populația va economisi într-un singur an 5,6 miliarde coroane.

Next