Romînia Liberă, mai 1954 (Anul 12, nr. 2979-3003)

1954-05-03 / nr. 2979

Pag. 2-a kominia liberă Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor munci! (urmart din pagina l-a) Alături de ei trec acum în coloana raionu­lui Gh. Gheorghiu-Dej, muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzinele „Semănătoarea". Sunt constructorii de maşini agricole, care îşi aduc contribuţia ca ogoarele patriei noastre să fie lucrate după cele mai înaintate metode agro­tehnice. Ca rod al luptei lor pentru îmbunătă­ţirea muncii, pentru lichidarea lipsurilor, ei au trimis ţărănimii muncitoare în cinstea zi­­lei de 1 Mai, 2.000 semănătoare manuale de porumb peste plan, un nou tip de semănătoare de sfeclă de zahăr. In şuvoiul nesfîrşit al demonstranţilor distin­gem din nou uniformele ceferiştilor. Sînt oa­­meni ai muncii de la Depoul C.F.R. ,,Chivu Stoica". Din acest depou pleacă marile lo­comotive spre toate colţurile ţării. După un răstimp, puternicele locomotive se reîntorc în depou. Acolo mîinile dibace ale muncitorilor terorişti le îngrijesc cu dragoste, le verifică cu minuţiozitate pentru a fi din nou gata să străbată plaiurile patriei noastre. Mereu reînoită şi tînără, sărbătoarea soli­­darităţii internaţionale a oamenilor muncii se desfăşoară cu obişnuita-i strălucire în Capi­tala ţării noastre. Sub unduirea drapelelor roşii, manifestanţii poartă cu dragoste por­tretele membrilor Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice. Prietenia cu marele popor sovietic multilateralul ajutor sovietic, chezăşuiesc munca noastră liberă, pacea căminelor noas­tre. Manifestanţii demonstrează pentru mare­­le popor sovietic, care sub conducerea înţe­leaptă a Partidului Comunist al Uniunii So­­vietice duce o politică de menţinere a păcii, de luptă împotriva pregătirii şi dezlănţuirii unui nou război, o politică de colaborare inter­naţională şi de dezvoltare a legăturilor co­­merciale cu toate ţările. In fluviul nesfîrşit al demonstranţilor trec muncitori şi tehnicieni de la „Electrocablul", de la „Filatura romînească de bumbac“, de la fabrica de ţigarete, de la „Electroaparataj", „Metaloglobus", etc. Ei raportează despre realizările dobîndite în întrecerea socialistă şi se angajează cu acest prilej să continue cu mai mult succes lupta pentru sporirea şi îmbunătăţirea producţiei de bunuri de larg consum, pentru folosirea raţională a mate­rialelor. Tribunele aplaudă fără întrerupere. Alte şi­­­ruri de manifestanţi intră în piaţă. Ei expri­mă în această zi poporului coreean urări de succes în lupta sa pentru refacerea economiei naţionale. Urmărind , cu dragoste frăţească munca paşnică a poporului coreean, oamenii muncii din patria noastră sprijină prin toate forţele lupta pentru unificarea naţională a Coreei pe baze democratice. Iată-i pe constructorii de motoare elec­trice şi aparataj electric de la fabrica „Cle­ment Gottwald“. In cinstea zilei de 1 Mai ei au fabricat un nou tip de motoare electrice pentru tramvaie, motoare de m­are viteză. Alături de ei, în coloana raionului Griviţa Roşie trec acum muncitori şi tehnicieni de la uzina „Bolesl­aw Bierut". Fiecare dintre ei poartă în inimă şi în gînd un crîmpei din lupta lor neobosita pentru înflorirea uzinei. Intr-o singură lună productivitatea muncii a crescut cu 18 la sută, s-au realizat economii în valoare de 80.000 iei. Trece acum coloana oamenilor muncii de la Fabrica de medicamente nr. 1. Ei au fabricat şi în acest an noi şi valoroase produse far­maceutice. O dată cu ei trec prin faţa tribune­lor care aplaudă neîntrerupt, morarii, brutarii şi cocătorii fabricii de pîine ,,Constantin Da­vid“. Produse de calitate bună, noi sortimente, sunt obiectivele permanente ale luptei munci­torilor acestei întreprinderi de panificaţie. Tineri şi tinere în costume naţionale des­chid coloana muncitorilor uzinei „Vasile Roaită". Ei au trimis pe ogoarele patriei pînă la 10 aprilie, 3.000 de bucăţi de semănători ma­nuale de porumb. Trec şiruri lungi de tinere muncitoare cu basmale de culoarea macului, tinerele filatoare de la „Dacia“. Mîinile harnice care leagă cu dibăcie firul alb şi subţire de bumbac poartă cu dragoste portretele marilor dascăli ai pro­letariatului: Marx, Engels, Lenin, Stalin. De-a lungul coloanelor revin, purtate de par­ticipanţii la demonstraţie, portretele conducă­torilor R. D. Germane. Chemările oamenilor muncii exprimă solidaritatea poporului nostru cu lupta poporului german pentru o Ger­manie liberă, independentă, democratică şi paşnică, împotriva planurilor criminale de transformare a Germaniei occidentale în fo­carul unui al treilea război mondial. De ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, gîndurile poporului nostru se în­dreaptă spre o­amenii muncii din ţările capi­taliste şi coloniale. Purtate în rîndurile demonstranţilor, trec portretele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din aceste ţări. Poporul nostru îşi exprimă astăzi, o dată mai mult, solidari­tatea cu lupta acestor popoare pentru libertate şi un trai mai bun, pentru independenţă naţio­­nală, pentru pace în lumea întreagă. Oamenii muncii din ţara noastră îşi exprimă hotărîrea de a contribui cu toate forţele la sta­bilirea păcii în Indochina, la stingerea tuturor focarelor de război existente, pentru asigurarea securităţii colective în întreaga lume. In piaţă apare acum o coloană puţin obiş­nuită. Zeci şi zeci de muncitori pe biciclete noi-nouţe. Sunt constructorii primului lot de biciclete fabricate în serie în ţara noastră. Tri­bunele aplaudă puternic, salutînd pe construc­torii acestor biciclete frumoase, rezistente şi uşoare. Nu cu mult timp în urmă inginerii Nestor, Xemachis, Ghemuşliu, au terminat proiectarea tuturor pieselor pentru noul tip de bicicletă romînească. Dar acesta a fost nu­mai începutul. S-a muncit de atunci cu mult avînt. Maistrul şef Dumitru Orzănescu, lăcă­tuşii Gh. Cazacu, Dumitru Ulică, brigada lui Iordan Iorgu ca şi întregul colectiv al fabricii de biciclete şi-au ţinut cuvîntul. La sărbătoarea de început de mai au terminat conform anga­jamentului primul lot de biciclete. Iată acum trec prin faţa tribunelor repre­zentanţi ai colectivului Teatrului Naţional „I. L. Caragiale". Mulţi dintre ei sunt distinşi cu titlul de artişti emeriţi, unii poartă ordine şi decoraţii. Anul acesta, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ a pus în scenă 4 piese noi. 117.000 de spectatori au vizionat anul acesta specta­colele montate pe scena teatrului. Umăr la umăr cu ceilalţi oameni ai muncii, trec acum prin piaţă colaboratorii Academiei Republicii Populare Române. Activitatea lor ştiinţifică, strîns legată de practica construc­ţiei socialiste, dă roade pe întreg cuprinsul patriei, prin uzine şi pe ogoare, pe şantiere. Trecînd prin piaţa Stalin, ei raportează par­tidului şi guvernului noile realizări obţinute în munca de cercetări şi aduc în acelaşi timp prinosul lor de recunoştinţă pentru condiţiile de muncă pe care li le-a creat regimul demo­crat-popular. Academia Republicii Populare Ro­mâne are astăzi 24 institute de cercetări ştiin­ţifice, aproape 50 de colective şi cuprinde peste 700 de colaboratori, oameni de ştiinţă şi litere. Cu deosebită căldură sunt întîmpinaţi cei de la Industria Bumbacului A. Tehnicienii şi desenatorii de la secţia fotogravură au creat în aprilie 8 modele noi în zeci de culori, iar pînă la sfîrşitul anului vor da 100 modele noi. Ţinînd seama de gusturile şi cerinţele consu­matorilor, ţesătoarele de la Industria Bumba­cului A, cele de la fabrica de mătase „Flamura roşie“ şi „Ţesătoriile reunite“, cu care defi­lează împreună, trimit comerţului de stat cele m­ai variate genuri de mărfuri. Paralel cu muncitorii de la „Tricotajul roşu“, care şi-au depăşit simţitor angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai, creînd 17 sorti­mente noi şi îmbunătăţind indicele de calitate, manifestează muncitori de la „Steaua roşie“, uzina de utilaj pentru construcţii care a dat recent patriei un nou tip de maşini, un ames­­tecător cu 2 axe pentru fabricile de cărămidă. Această uzină înzestrată cu utilaj sovie­tic demonstrează la fel ca şi nenumărate alte uzine, fabrici, centrale electrice, cît de mulţi­Nu e putere s-o oprească-n calei Poporul e ca apele de munte Cind primăvara se rostogolesc In vale. Nici stîncile nu pot să le înfrunte. E întîi Mai... şi fluviu-acesta viu E fluviu neînfrint de muncitori, Necunoscut în vechea geografie, Pe care astăzi oamenii îl ştiu, Pămintul îl întîmpină cu flori şi soarele cu bucurie. lateral este pentru ţara noastră ajutorul marii Uniuni Sovietice. Trec rînd pe rînd, în şiruri fără de sfîrşit, muncitori de la fabrica de pîine „Pionierul“, de la mori şi brutării. Trec constructorii de batoze de la uzinele Tudor Vladimirescu din raionul N. Bălcescu. Ei au trimis ogoarelor în cinstea lui 1 Mai, 3.000 semănători de po­rumb, 5 batoze şi 25 remorci­ auto, peste ceea ce era prevăzut în planul lor de producţie. Coloana raionului Lenin o deschid cei de la „Electromagnetica“. „Electromagnetica", un fost atelier, construieşte azi staţii de radiofi­­care, centrale telefonice, contori electrici, pro­duse de înaltă tehnicitate. Muncitori şi tehnicieni ai fabricilor de încăl­­ţăminte ,,Kirov" — renumită pentru modelele sale artistic executate — şi „Nicolae Bălcescu", de unde a pornit iniţiativa lui Nicolae Militaru, de economisire a pielii, manifestează alături de tinerii din brigada păcii de la Atelierele centrale I.T.B. sărbătoare şi­ au­ aşteptat vizitatorii. Această minunată zi de mai se cere a fi trăită din plin După clipele de linişte din timpul prînzului. Capitala îşi reia freamătul de sărbătoare. Au­tobuze, camioane, transportă pe oamenii mun­­cii la locurile de distracţii. Unii se îndreaptă spre Parcul, de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“, unde în razele asfinţitului, sălciile îşi oglindesc podoaba nouă de un verde crud în apa limpede a lacului. Aici vor asculta con­certul orchestrei­­populare a Comitetului de IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ Peste 50.000 de oameni ai muncii din oraşul Iaşi au participat la sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. La orele 9,30 a luat cuvîntul tov. Gh. Chitic prim secretar al comitetului regional de par­tid, care a felicitat pe oamenii muncii ieșeni cu prilejul zilei de 1 Mai. Vorbitorul a trecut în revistă realizările de seamă dobîndite în cinstea acestei măreţe sărbători. Numeroase colective de muncă din întreprin­deri, din atelierele C.F.R. Paşcani, fabrica „Ţesătura“, „Victoria“, fabrica de tricotaje „Moldova“, întreprinderile „Etacs“, etc. şi-au depăşit sarcinile lor de plan pe luna aprilie. De asemenea, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii au însămînţat pînă în ziua de 29 a­­prilie, peste 90 la sută din suprafaţa planifi­cată în această campanie agricolă de primă­vară. Succese însemnate au fost dobîndite şi în domeniul ştiinţei şi culturii. Tov. Gh. Chi­tic a urat cetăţenilor regiunii Iaşi succese în lupta pentru construirea socialismului în pa­tria noastră. CLUJ (de la corespondentul nostru). — In inima străvechii cetăţi ardelene, în piaţa Ma­­linovschi din Cluj, s-au adunat să demon­streze de 1 Mai coloane nesfîrşite de oameni ai muncii de naţionalitate romînă şi maghiară din întreaga regiune. Tov. Ion Gavriş, secretar al comitetului re­gional de partid, şi tov. Ion Benkö, prim se­cretar al comitetului orăşenesc P.M.R., au vor­bit în limbile romînă şi maghiară despre im­portanţa internaţională a zilei de 1 Mai, pre­cum şi despre succesele obţinute în cinstea acestei zile de oamenii muncii din regiunea Cluj. Un gornist a dat apoi semnalul înce­perii demonstraţiei. Sub o mare de drapele roşii şi tricolore, mîndri, zîmbitori, încrezători în viitorul lu­minos al patriei trec muncitorii. Trec aceia care — pe întreaga regiune — au realizat în cinstea zilei de 1 Mai economii în valoare de 1.400.000 lei. Sunt bravii mecanici de loco­motivă de la Depoul C.F.R.-Cluj care în preajma lui 1 Mai au economisit peste 600 tone combustibil. Apoi harnicii muncitori de la uzinele metalurgice „Unirea“ care în pri­mul trimestru al anului în curs și-au îndepli­nit­ planul în proporţie de 107 la sută, fabri­­cînd peste plan maşini pentru industria tex­tilă şi piese de schimb pentru tractoare. Vred­nicele ţesătoare de la fabrica „Bela Brainer" raportează cu mîndrie că în cinstea lui 1 Mai PETROŞANI (de la corespondentul nostru). Dimineaţa zilei de 1 Mai a găsit oraşul Pe­troşani învestmîntat în haine de sărbătoare, încă din zori purtînd drapele, lozinci, ta­blouri ale conducătorilor partidului şi guver­nului şi ale conducătorilor partidelor comu­niste şi muncitoreşti, mineri, muncitori cons­tructori din Petrila, Lonea, Cimpa, Lupeni şi din celelalte localităţi ale regiunii, au venit la Petroşani să participe la măreaţa sărbă­toare a zilei de 1 Mai. Mitingul a fost deschis de tov. Petru Furdui, prim secretar al comi­tetului raional de partid, care a felicitat pe oamenii muncii din Valea Jiului cu prilejul măreţei sărbători. Apoi a început marea de­monstraţie de 1 Mai. După coloana drapelelor care deschide demonstraţia îşi fac apariţia în faţa tribunei pionierii şi şcolarii, tinerele vlăstare ale oamenilor muncii, fiii şi fiicele minerilor şi muncitorilor din Valea Jiului. Intîmpinate de aplauze entuziaste se apro­pie de tribună coloanele de mineri, iată co­loana minerilor din Aninoasa. Printre primii se află minerul fruntaş Francisc Bodo şi teh­nicianul Mihai Buzdugan. Ei poartă un gra­fic care arată că pe luna aprilie planul pro­ducţiei de cărbune al minei a fost depăşit cu­­5 la sută. La Tg TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Ceasul din cupola sfatului popular orăşenesc a bătut de nouă ori. După ce tovarăşul Lu­dovic Csupor, prim secretar al comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare, a fe­licitat pe oamenii muncii din Regiunea Au­tonomă Maghiară, cu ocazia zilei de 1 Mai, în cîntece, zvonuri vesele de glasuri, muzică, a început demonstraţia zecilor de mii de oameni ai muncii din Tg. Mureş. Apare prima coloană de demonstranţi : fruntaşii în producţie. Sunt de două ori mai mulţi decît anul trecut. Pot fi văzuţi alături în Piaţa Stalin cîţiva din constructorii şi montatorii centralei ter­moelectrice „Steaua roşie“ din Sînigiorgiu de Pădure, noua construcţie a socialismului a cărei inaugurare a însemnat un nou succes. In cursul, demonstraţiei trec grupuri de peste 300 de dansatori îmbrăcaţi în costume romî­­neşti şi maghiare, flăcăi din Deda, fete din Ciuc. Despre munca însufleţită vorbesc panourile pe care le poartă colectivul fabricii „Simo Gheza“, purtătorul Steagului Roşu de produc­ţie, care fabrică un nou tip de mobilă, mai Radio sau Orchestra de Estradă-Radio, rite echipe de dansuri şi cor are întreprinderi­lor. Alţii se duc la Arenele Libertăţii pentru a asista la spectacolul dat de Ansamblul de Es­tradă. . . Seara îşi lasă pe nesimţite m­antia-i înste­lată, dar jocurile şi cîntecele continuă în­ pie­ţe şi în parcuri. Pînă tîrziu în noapte Capi­tala a găzduit nemăsurata revărsare a vese­liei şi bucuriei, prilejuită de sărbătorirea zilei de 1 Mai. In Piaţa Republicii a urmat apoi demon­straţia zecilor de mii de oameni ai muncii. In primele coloane de demonstranţi se află muncitorii fabricii „Ţesătura“, una din cele mai mari întreprinderi textile din ţară. In cin­stea zilei de 1 Mai, colectivul acestei între­prinderi a reuşit să dea peste prevederile pla­nului 11.250 m­. ţesături şi 20.000 kg. fire. După colectivul fabricii „Ţesătura“ au de­monstrat harnicii muncitori de la fabrica de tricotaje „Moldova“, care şi-au depăşit anga­jamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai lu­­crînd acum în contul zilei de 6 mai. In rînduri compacte trec şi colectivele cooperativelor meşteşugăreşti. în această zi colectivele cooperativelor meşteşugăreşti „7 Noiembrie“, „1 Mai“. „Progresul“ raportează însemnatele succese obţinute în lupta pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum. Aproape de orele 12, demonstraţia de 1 Mai din Iaşi a luat sfîrşit în sunetele internaţio­nalei d­ptată de către zecile de mii de parti­cipanţi, au fabricat noi modele de ţesături şi au dat peste plan peste 1.700 m. ţesături. Alături de coloanele de muncitori, ca o mărturie vie a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, trec fruntaşii satelor, ţăranii în­tovărăşiţi din Floreşti, fruntaşii în muncile din campania agricolă de primăvară din Fe­­leac şi alte comune. Prin faptele lor,, prin munca avîntată pe ogoare ei îşi exprimă re­cunoştinţa faţă de clasa muncitoare, faţă de partid şi guvern. Defilează oamenii de ştiinţă, academicieni, profesori de la numeroase institute de învă­­ţămînt superior cu limba de predare romînă şi maghiară din Cluj. Iată-i în mijlocul unui grup de cercetători pe biologul Rudolf Pa­­locsai, care a început de curînd o nouă serie de lucrări experimentale, pe academiciana Ra­­luca Ripan care a terminat în preajma lui I Mai un manual de chimie analitică pentru cadrele de laborator din industrie şi care Îm­preună cu alţi oameni de ştiinţă lucrează la reprofilarea activităţii Institutului de Chimie al Filialei Cluj a Academiei R.P.R. Pînă seara tîrziu oamenii muncii din Cluj au sărbătorit ziua internaţională a celor ce muncesc, aplaudînd frumoasele programe ar­tistice date în pieţe, parcuri şi grădini de e­­chipele teatrelor şi operelor clujene, de echi­pele sindicale şi de cele ale căminelor cultu­rale. Nenumărate grafice purtate de minerii ce­lorlalte mine din Valea Jiului oglindesc de asemenea succesele deosebite realizate în în­trecerea socialistă desfășurată în cinstea zilei de 1 M­ai. Minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului sunt mîndri de faptul că în cinstea zilei de 1 Mai au dat patriei noastre cu 2,8 la sută mai mult cărbune decît prevederile planului. Trec acum harnicii mineri de la Petrila. In rîn­durile demonstranţilor se găsesc cei 120 de fruntaşi în întrecerea socialistă, confirmaţi în cinstea lui 1 Mai. Printre ei poţi deosebi pe minerii din brigada lui Iuliu Haidu, care lu­crează acum în contul anului 1957, ca şi cei din brigada lui Mihai Ştefan care de curînd au început să lucreze în contul anului 1956. Prin faţa tribunei trec apoi colectivele ce­lorlalte întreprinderi din Valea Jiului: cefe­riştii Depoului de Locomotive din Petroşani, constructorii noului oraş de la Uricani, care poartă drapelul de colectiv fruntaş pe ţară, textiliştii de la filatura Lupeni şi alţii. Ei şi-au exprimat hotărîrea fermă de a desfăşura tot mai larg întrecerea socialistă pentru în­deplinirea planului, pentru înflorirea patriei, pentru apărarea păcii­ Mureş frumoasă şi mai ieftină. Muncitorii, tehni­cienii şi funcţionarii trustului de construcţie nr. 8, raportează că nu peste mult timp va intra în funcţie fabrica de praf de lapte de la Remetea. Succese sunt înscrise şi pe dra­pelele ceferiştilor din Tg. Mureş care au eco­nomisit peste 350 tone cărbune în ultima lună. Mai mulţi metri de ţesături, mai multe con­fecţii peste plan a dat şi colectivul coopera­tivei meşteşugăreşti „Textila“ Mureş, care şi-a depăşit planul de producţie pe primele patru luni cu 51 la sută. Mîndria angajamen­telor îndeplinite o citeşti şi pe feţele lucrăto­rilor din cadrul Uniunii Regionale a coopera­tivelor de aprovizionare şi desfacere care au îndeplinit planul de achiziţii pe regiune în primul trimestru în proporţie de 135­ la sută. Prin faţa tribunei trec acum studenţii şi ca­drele didactice de la Institutul de Invăţămînt Superior Medico-Farmaceutic, actorii­­ Tea­trului Secu­ese de Stat — Instituţie creată în anii regimului democrat-popular. Entuziasta manifestaţie din Piaţa S­alin din oraşul Tg. Mureş s-a încheiat în acordurile Internaţionalei. La 1 Mai Demostene Botez S-a rupt in lumea asta un zăgaz Sau s-a deschis Ca intr-un vis, Spre libertate, De secole porţi ferecate, De curge azi, Atita omenire în talaz? Ce Dunăre cu apele crescute De viaţă, cu puteri clocotitoare, îşi taie albia prin soare, Atita de nestăvilit şi iute ? Spre marea viitorului, albastră, Nu îşi îndreaptă valul numai el, Ci-aşa precum aici, in ţara noastră In ceasu-acesta, Un fluviu creşte, neînfrint, la fel La Moscova, la Pekin, Budapesta... Cu-aceleaşi vii sclipiri de curcubeu. Şi apele lor cresc mereu, mereu .. .­ n ţară La Iaşi La Cluj La Petroşani­ ­! Pentru pace, pentru viaţă Sute de manifestanţi păşesc braţ la braţ, lvaţionînd cu entuziasm, îmbrăcaţi în salo­pete, halate de laborator, costume naţionale, oamenii muncii din raionul Tudor Vladimi­­rescu, formează o coloană plină de pitoresc. Iată-i printre ei pe muncitorii uzinei „Mátyás Rákosi“. Cu puţini ani în urmă ei au dat ţării primele motoare. Azi pe poarta uzi­nei pornesc către toate regiunile ţării nenu­mărate motoare moderne perfecţionate, ce poartă inscripţia „Fabricat în R.P.R.“. Industria alimentară a început să primească noi produse ale uzinei „Mátyás Rákosi“, moto­­compresoarele cu amoniac, satele patriei au primit din partea lor 1.500 semănători manuale şi peste 38.000 kg. piese de schimb pentru ma­şinile agricole. Trece coloana salariaţilor din Ministerul In­dustriei Uşoare. Iată şi lucrătorii trustului ali­mentaţiei publice. O mină de oameni doar. Şi totuşi toţi lucrătorii din această ramură parti­cipă la măreaţa sărbătoare a lui 1 Mai. Sunt pe traseu, la chioşcurile şi gheretele special amenajate, la unităţile lor. In şorţuri şi halate albe, se străduiesc să servească în cele mai bune condiţii pe manifestanţi. Se alătură coloanelor şi reprezentanţii oa­menilor muncii din raionul 1 Mai. In şirul ală­­turat se află muncitori de la combinatul textil „7 Noiembrie“, „Trăiască 1 Mai­­“. Din toată inima, cu en­tuziasm şi bucurie aclamă ţesătoarele care au trimis magazinelor în cinstea acestei zile 6.000 metri pătraţi ţesături produse peste plap în luna aprilie, tehnicienii care au elaborat 10 modele noi, membrii colectivului care a obţi­nut în semestrul 1 al anului 1953 pentru a doua­ oară consecutiv Steagul Roşu de frun­taş pe ramură şi menţiunea Consiliului de Miniştri. Iată şi brigada păcii de la „Mătasea Populară", demne reprezentante ale unităţii care a dat în cinstea zilei de 1 Mai, 4.000 me­tri ,pătraţi ţesături­ peşte­­plan şi 14 modele noi. Rînd pe rînd, defilează salariaţii Ministeru­lui Industriei Alimentare, membrii cooperativei de producţie meşteşugărească „Tehnica-Con­­fecţii“. Printre ei sunt şi lucrători de la „Ra­dio-Popular“, care produc cite două difuzoare pe minut. Ei au construit şi primul microfon romînesc cu cristal, ca şi un nou tip de aparat cu baterie pentru sate. In marea de drapele şi panouri se zăreşte şi­­inscripţia purtată de muncitori­­ai atelierelor principale Auto C.F.R., care face cunoscut că, colectivul acestor ateliere a trimis ogoarelor 55 motoare de tractor şi zeci de mii de piese de schimb. Muncitorii de la „Bela Brainer" dau azi pro­duse de bună calitate. Au avut şi greutăţi şi deficienţe în muncă. Flanelele şi puloverele lor nu erau întotdeauna apreciate de cumpără­tori. Au fost criticaţi tovărăşeşte şi auto­critica lor o constituie produsele de bună calitate. Plini de voioşie, ei sărbătoresc mă­reaţa zi de 1 Mai ori sentimentul datoriei îm­plinite. Defilează micii meseriaşi metalurgişti, mă­­eştrii făuritori a 128 diferite produse, cum ar fi sterilizatoarele, termostatele, selecţionatoare de seminţe, piese de tractor. Alături de ei, în rîndul reprezentanţilor oamenilor muncii din raionul­­Nicolae Bălcescu, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, trec plini de voie bună, nenumăraţi muncitori şi tehnicieni din între­prinderile industriei uşoare. Răspunzînd che­mării Partidului în cinstea zilei de 1 Mai, ei au dat ţării mari cantităţi de bunuri de larg consum peste plan. Un grup poartă două por­trete măestrit ţesute în fir de mătase. Chipu­rile­­ tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Mao Tze-dun au fost trimise de un grup de muncitori din Republica Populară Chineză. Ele simbolizează prietenia strînsă ,dintre popoml nostru şi marele popor chinez care a început anul trecut înfăptuirea primului plan cin­­ cinal. . In Piaţa Stalin s-a făcut pentru un mo­ment linişte. In sunetul marşului vioi al spor­tivilor apar acum în rînduri perfecte cu pas cadenţat tineri cu trupurile oţelite, cu bucuria Vieţii , în obraz. In fruntea coloanelor de sportivi se află o mare de steaguri şi portre­tele marilor învăţători ai oamenilor muncii din lumea întreagă: Marx, Engels, Lenin, Stalin. Un grup de tinere îmbrăcate în alb poartă o machetă a globului pămîntesc sub semnul păcii între­­popoare. După aceasta urmează o mare multicoloră de steaguri. Sînt steagurile care reprezintă culorile tuturor asociaţiilor sportive din ţara noastră. Cu deosebit inte­res întîmpină cei prezenţi în piaţă apariţia sportivilor asociaţiei Dinamo. Deodată se aude un ropot de tobe. Cuvîntul „Pace" este des­­scris în faţa tribunei centrale de trupurile oţe­lite ale sportivilor dinamovişti. Trec acum sportivii asociaţiilor Locomotiva, Flamura Ro­şie, Recolta, Flacăra Şi Ştiinţa. In momentul cînd trec prin faţa tribu­nelor tinerii de la „Şti­inţa" formează cu trupurile lor cuvîntul atît de scump muncitorilor din întreaga lume „1 Mai". In coloana sportivilor se zăresc maeştri ai sportului, sportivi fruntaşi pe piepturile cărora sclipesc în bătaia razelor de soare me­dalii cucerite cu prilejul întîlnirilor din ţară şi de peste hotare. O deosebită impresie face­ apariţia tinerilor sportivi ai asociaţiei „Rezervele de Muncă", precum şi sportivii asociaţiei sportive „Cons­tructorul“. Coborît parcă din azurul cerului trece acum prin Piaţa Stalin „Bondarul", pla­norul de tip YR 581. El este purtat de grupul de planorişti, apoi, umflate de adierea vîntului, îşi fac apariţia paraşute multicolore. Defilarea sportivilor este încheiată de sportivii militari de la C.C.A. Trec tineri ciclişti, rugbişti, fot­balişti, sportivi fruntaşi cunoscuţi şi apreciaţi de cetăţenii patriei noastre. Defilînd ei for­mează din mers o stea în mijlocul căreia se ridică secera şi ciocanul, îşi face apoi apariţia un grup de călăreţi. Repetatele ropote de aplauze au răsplătit frumoasa demonstraţie a sportivilor din Capitală. Acum se încolonează în faţa tribunei cen­trale tovarăşii care au asigurat serviciul de ordine în timpul demonstraţiei. Din piepturile tuturor se înalţă tumultuos internaţionala, în­cheind măreaţa demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai. ...Ultimele acorduri­­ale Internaţionalei s-au revărsat în Piaţa Stalin, au plutit apoi peste parc şi peste bulevarde încet, tot mai încet, pînă s-au pierdut în depărtare. ★ Scăldate în soarele după amiezii, parcurile, teatrele, cinematografele, gătite în haină de Trec sportivii ir * ■»* 1» I i I * 1 ® I f * In răpăitul tobelor defilează plini de voioşie pionierii Un grup de demonstranţi manifestează plini de entuziasm în faţa tribunei centrale In pas drrz, cadenţat, trec batalioanele gărzilor muncitoreşti Solii oamenilor muncii de pe ogoare izbucneşte acum un nou ropot de aplauze. Trec muncitorii, tractoriştii şi funcţionarii de la gospodăria de stat din Popeşti-Leordeni. Vrednicii muncitori şi tractorişti ai gospodăriei agricole de stat din Popeşti-Leordeni au venit la manifestaţie direct de la cîmp. Cu aceeaşi hotărîre cu care trec acum prin Piaţa Stalin, cu acelaşi neclintit a­vînt au muncit oamenii aceştia în campania de primăvară. Cuprinşi de o puternică dorinţă de a da viaţă sarcinilor trasate de partid şi guvern pentru sporirea pro­­ducţiei agricole, oamenii muncii de pe ogoa­rele gospodăriei de stat Popeşti-Lecoeni s-au pregătit din timp pentru sezonul de primăvară reparîndu-şi utilajul şi organizîndu-şi cu chib­zuinţă munca. Mai apoi, cînd pămîntul a în­ceput a se zvînta, ei au pornit la muncă cu un deosebit elan. Şi iată că astăzi pot spune par­tidului şi guvernului că au executat 90 la sută din totalul însămînţărilor, făcînd munci de bună calitate. Tractorişti ca Dragom­ir Stoica şi alţii care defilează în primele rînduri ar putea să povestească multe. Ar putea să le spună participanţilor la demonstraţie cum au avut ei de înfruntat în muncă mari greutăţi, cum au avut de înlăturat urmările viscolului, dar cum pînă la urmă au ieşit învingători în lupta cu natura. In fruntea coloanei, mai mulţi tineri poartă pe umeri un panou neobişnuit. Pe el se văd linii trase în lung şi în lat, iar la col­ţurile lor înfipţi tuberculi de cartofi. Tîlcul a­­cestui panou îi pricepe bine publicul din tri­bune care aplaudă puternic... Muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Popeşti-Leordeni au aplicat anul acesta metoda semănării în cui­buri aşezate în pătrat, semănînd după ea 54 ha. cu cartofi şi altele. Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti care trec acum prin Piaţa Staliri par solii tovarăşilor lor de muncă de pe tot cu­prinsul ţării. Asemeni lor, oamenii muticii de pe ogoarele celorlalte regiuni ale ţării au în­­tîmpinat 1 Mai cu mari realizări pe frontul sporirii producției agricole. Luni 3 mai 1954 — Nr. 2979

Next