Romînia Liberă, iulie 1954 (Anul 12, nr. 3030-3056)

1954-07-22 / nr. 3048

fiad. 2-0 IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum Intr-o fabrică de conserve Linii­ de vară constituie pen­tru o fabrică de conserve pe­rioada de vîrf. Activitatea este mai intensă şi mai febrilă­ ca în orice alt timp ar anunţi: • ,este timpul recoltării diferitelor soiuri de legume şi zarzavaturi, sunt lunile în care se pîrguiesc fruc­tele. Zi de zi, calitităţi din ce în ce mai mari din aceste le­gume şi fructe, proaspăt recol­tate, se îndreaptă spre fabricile de conserve pentru a fi prelu­crate. O întrecere de un tip deosebit în curtea mare a fabricii de conserve „Flora” din Capitală ■,nu conteneşte să se descarce mii de kilograme de legume, zarzavaturi şi fructe. Pentru ca să se asigure aprovizionarea continuă a fabricii cu materia primă necesară, munca a înce­put încă din primăvară. Nume­roşi colectori, plecaţi din fa­brică, au încheiat cu ţăranii muncitori din comunele din re­giune contracte de cultivare. Iar de mai bine de o lună şi jumă­tate aceste contracte au început să fie realizate. Activitatea acestui aparat de aprovizionare este deosebit de importantă pentru bunul­­mers al fabricii. De ritmicitatea apro­vizionării fabricii cu legume şi fructe, de calitatea acesteia, de­pinde munca din toate secţiile întreprinderii. De aceea, între colectori a început de curînd o întrecere. O întrecere de un tip deosebit. Cei 30 de colectori şi-au fixat pentru această întrecere obiec­tive din cele mai însemnate. Depăşirea planului de colectări, păstrarea legumelor în condi­­ţiuni bune şi expedierea lor la fabrică în termen, sunt princi­palele obiective pentru care co­­lectorii se întrec în cinstea zilei de 23 August. Şi rezultatele a­­cestei întreceri se văd zi de zi. Ele se concretizează în nenu­măratele autocamioane care des­carcă în curtea fabricii legume, zarzavaturi şi fructe de tot soiul. La centrul Mihai Bravu, co­lectorul Vasile Badea şi-a de­păşit ..planul de contractări cu 240 la sută. Nicolae Voitica de la centrul Călugăreni şi-ia de­păşit planul de colectare cu 40 la su­tă. Munca neobosită a colectorilor, a acestor­­­­antene ale fabricii răspîndite în întrea­ga regiune, asigură colectivului de la întreprinderea „Flora” cantităţi sporite de materie pri­mă, îi asigură folosirea întregii capacităţi de producţie a fa­bricii. A renăscut o iniţiativă Nu este nici un an de cînd la fabrica ,,Flora” s-a născut o preţioasă iniţiativă. Pornită sub lozinca „Conserve mai multe, mai bune şi mai ieftine“, ini­­­ţiativa Victoriei Doroftei a iz­­vorît din dorinţa de a contri­bui mai din plin la buna apro­vizionare a populaţiei. Pe­ atunci în unele secţii ale fabricii munca era încă dezor­ganizată. In secţia sortare, de care depinde întreaga muncă a fabricii, sortarea legumelor şi fructelor se , făcea în comun, fără nici un fel de organizare. Pentru înlăturarea acestui nea­juns şi a altora asemănătoare din celelalte secţii, Victoria Do­roftei a făcut atunci o serie de propuneri menite să­ contribuie la sporirea producţiei de conser­ve, la îmbunătăţirea calităţii, la ieftinirea produselor. Iniţiativa Victoriei Doroftei de a se fabrica, prin organi­zarea raţională a muncii, con­serve mai multe, mai ieftine şi de bună calitate, a fost îmbră­ţişată cu căldură­ de colectivul fabricii. Şi roadele au fost din cele mai bune. In aceste zile, în întrecerea avîntată pentru realizarea an­gajamentelor luate în întîmpi­narea zilei de 23 August, iniţia­tiva Victoriei Doroftei a renăs­cut. La sortare, în secţia dulce­ţuri şi gemuri, la umplerea re­cipientelor, muncitoarele fabricii ,,Flora” aplică acum din nou iniţiativa tovarăşei lor de muncă. Pe banda rulantă cutiile şi­­borcanele de conserve se scurg într-un şir nesfîrşit. Sînt con­serve de ghiveci, bame, ardei, vinete, fel de fel de legume, ge­muri şi dulceţuri din cele mai variate. Graficele de producţie vor­besc în limbajul cifrelor despre realizarea şi chiar depăşirea angajamentelor luate. Conserve de legume — 45 tone peste plan, conserve de fructe — 76,2 tone peste plan, conserve diverse — 62 tone. Intervine laboratorul Pe zi ce trece laboratorul fa­bricii „Flora” devine mai pre­tenţios în analizele pe care le face produselor. Incepînd cu materia primă care intră în fa­brică şi continuînd cu fiecare fază de fabricaţie, laboratorul intervine în procesul de produc­ţie controlînd riguros calitatea conservelor. Cercetînd recepţia materiei prime, analizînd procentul de zahăr şi aspectul fructelor, ana­lizînd conţinutul de apă, calita­tea legumelor şi zarzavaturilor, laboratorul opreşte să intre în fabricaţie materia primă care se dovedeşte necorespunzătoare. In timpul procesului de fabri­caţie controlul calităţii are alte aspecte. Laboratorul intervine la sortare, la amestec, la fier­bere. Din ce în ce mai des con­cluziile analizelor făcute de la­borator arată: „Produsul ana­lizat corespunde normelor STAS. S-a stabilit că produsul este de calitatea I”. Lupta pentru calitatea conser­­velor dă bune rezultate la fabri­ca „Flora“. In luna trecută la conserve de legume în apă s-au produs 40 la sută de calitate su­perioară, 50 la sută de calitatea I, şi mimai 10 la sută de cali­tatea a II-a. FR. KLINGER Victoria Doroftei, fruntaşă In întrecerea socialistă, discută cu to­varăşele ei de muncă despre aşezarea conservelor de fasole in borcane, Foto: MIHAI pOPESCU Hîrtie peste plan P. NEAMŢ (de la corespondentul nostru).­­ Maşinile de fabricat hîrtie şi carton ale fabricii „Comuna din Paris“ din Piatra Neamţ funcţionează într-una, zi şi noapte. In scopul îndeplinirii cu succes a angajamentelor luate în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, conducerea acestei fabrici a luat din timp o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice, creînd posibilităţi de aplicare şi generalizare a experienţei îna­intate şi a metodelor sovietice Jandarova, Voroşin, Ciutkih, Hrisa­­nova, etc., iar comitetul­ de întreprindere a antrenat în întrecere majoritatea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. De curînd, comitetul de întreprindere, ajutat de organizaţia de bază, a analizat activitatea secţiei de culegere­­a hîrtiei, unde se ivesc strangulări în producţie. Măsurile luate au dus la realizarea zilnică a planului şi recuperarea cantităţii de 6.000 kg. hîrtie cu care secţia rămăsese în urmă. In întreprindere, fiecare maşină este prevăzută cu grafic de urmă­rire a realizărilor ; întrecerea socialistă între muncitori este urmă­rită prin fişe individuale, iar rezultatele obţinute sunt cunoscute zal­­nie. O atenţie deosebită este acordată popularizării metodelor avan­sate şi muncitorilor care le aplică. Pe panoul de onoare au fost afi­şate recent 30 de fotografii ale fruntaşilor, întrecerii socialiste, prin­tre care cele ale lui loan Turtureanu, Neculae Şarpe, Vasile Nistor, etc. care se situează în primele rinduri în aplicarea cu succes a ex­perienţei înaintate. Ca rezultat al aplicării metodelor înaintate, procentul de îndepli­nire a angajamentelor luate în cinstea lui 23 August creşte de la o zi la alta. Din cele 40 tone de produse cît era angajamentul să se­­realizeze peste plan pînă la 22 august, colectivul acestei fabrici a reuşit să dea pînă la începutul lunii iulie a.c. 34,3 tone de produse peste plan, ceea ce reprezintă 85 la sută din angajamentul luat. Prin curăţirea şi sortare­a cu atenţie a lemnului s-a­u reuşit să se realizeze în luna iunie 60 la sută produse numai de calitatea I, depăşindu-se cu 10 la sută angajamentul luat. încălţăminte pentru copii ORAŞUL STALIN. — In întîmpinarea celei de-a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, la fabric­a de încălţăminte „Timpuri Noi" s-au realizat peste plan, în prima jumătate a lunii iulie, 50 perechi de pantofi şi ghete pentru copii, creîndu-se totodată un no­u mo­del de pantofi. Pînă la 23 August se vor mai confecţiona, peste sarcinile de plan, încă 150 perechi de pantofi pentru copii după, un nou model. Numai într-o singură zi, muncitorii din secţia croit au realizat 25 feţe de pantofi peste plan. In această secţie cele mai frumoase rezultate le-au obţinut fruntaşii în producţie Vicentie Rusu­ şi Ana Lőrincz care şi-au depăşit sarcinile de producţie cu 130 şi respectiv 55 la sută. (Agerpres) Cea mai nouă secţie BACAU (de la corespondentul nostru). — La fabrica de încălţăminte „Partizanul" din Bacău lupta pentru economii constituie un obiectiv principal în întrecerea socialistă In cursul primei jumătăţi a lunii iulie muncitorul Petre Botez a economisit 32.700 kg. talpă, iar tînărul Ion Cristea 23.600­ kg. talpă de piele. Muncitorii din întreaga secţie de ştanţat a fabricii au economisit în primele 15 zile ale lunii curente aproape 125 kg. talpă de piele. Secţia pentru valorificarea deşeurilor este cea mai nouă din fabrica „Partizanul“. Din deşeuri se confecţionează aici bunuri de larg con­sum foarte mult,căutate de cumpărători ca poşete, genţi medicale, etc. In primele 19 zile ale lunii iulie colectivul acestei secţii a confec­ţionat din deşeuri peste 370 de genţi medicale şi 1950 poşete în va­loare de 29.875 lei. Rom mia libera Din deşeuri şi cupoane ORADEA (de la corespondentul nostru). — In faţa sediului cen­tral al cooperativei meşteşugăreşti „6 Martie” din oraşul Oradea sosesc adesea camioane care transportă, din diferite oraşe ale ţării, mii şi mii de bucăţi de pînză şi stofă, deşeuri şi cupoane ce nu-şi găsesc întrebuinţarea în­­marile fabrici de confecţii. Acestor deşeuri şi cupoane de stofă şi priză, harnicii cooperatori le dăruie ce­a de a doua viaţă. La o maşină de cusut, din secţia şepcărie lucrează una din frun­taşele cooperativei, Florica Suciu. Ea este mereu în fruntea întrecerii, iar acum, în întrecerea în cinstea zilei de 23 August, săgeata grafi­cului ei de producţie urcă vertiginos, indicînd la­ fiecare schimb reali­zarea a aproape două norme zilnice. Nici Ilona Kiss nu se dă bătută. Ea lucrează la sectorul care pro­duce, din deşeuri şi cupoane, hăinuţe şi lenjerie pentru copii. In fie­care zi de muncă Ilona Kiss produce peste sarcinile de plan cîte 6—7 costume de pînză pentru copii, fiind fruntaşă pe sector în cadrul întrecerii socialiste. Adalbert Jurcă­­şi Garol Knipel sînt de asemenea printre fruntaşii cooperativei. Fiecare realizează zilnic 60—100 la sută mai multe pro­duse de­cît prevede planul lor de producţie. Ca urmare a hărniciei şi priceperii de care dau dovadă, membrii cooperativei „6 Martie* sînt pe deplin răsplătiţi pentru munca lor. Aşa de pildă pe plicul de veni­turi băneşti al cooperatorului Adalberg Jurcă­ se putea citi luna tre­cută o cifră care depăşea suma de 1000 lei. Folosind­ ca materie primă de bază deşeurile şi cupoanele, coope­ratorii acestei unităţi au dat oamenilor muncii în cursul lunii tre­cute un număr de peste 11.500 bucăţi şepci, 1200 bucăţi cămăşuţe pentru copii, 100 de costumaşe, precum şi alte numeroase sortimente de bunuri de larg consum. In acelaşi timp cooperatorii de aici au realizat planul producţiei globale pe luna trecută în procent de 140 la sută. Jocurile Mondiale Universitare de vară Gîndurile tuturor studenţilor sportivi din întreaga lume stat îndreptate în momentul de faţă spre Budapest®, capitala R. P. Un­gare, unde între 31 iulie şi 10 august se va desfăşura cea de a 12-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de vară. Intrată in tradiţia marilor întreceri, această competiţie sportivă se va bucura de participarea a nu­meroşi studenţi din întreaga lume. Pînă acum şi-au anunţat sosirea peste 2.000 tineri spor­tivi din aproape 30 de ţări. Jocurile Mondiale Universitare de vară din anul aceştia vor cuprinde ramurile sportive: atletism, gimnastică, fotbal, box, ciclism, baschet, lupte, haltere, mariaţie, volei, tenis de masă, sărituri de pe trambulină şi polo pe apă. întrecerile sportive se vor desfăşura în cele mai moderne săli şi terenuri sportive din Budapesta. Printre ele se numără şi Sta­dionul Popular, care după cum se ştie are o capacitate de peste 100.000 locuri. Aici vor avea loc principalele manifestaţii sportive : deschiderea şi închiderea, festivă a Jocurilor Mondiale Universitare de vară, precum şi în­­tîlnirile finale de atletism, fotbal şi box. In vederea acestui mare eveniment se fac intense pregătiri la bazele sportive din capi­tala R. P. Ungare pentru ca întrecerile spor­tive să se desfăşoare în cele mai bune condi­ţii. Republica Populară Romînă va fi reprezen­tată la aceste jocuri de un lot valoros de sportivi de peste 130 tineri. Dintre ei fac parte: Iolanda Balaş, Sanda Gros­u, Elena Leuştean, Ania Şerban, Ioana Luţă, Alex. Merică şi alţii. Probele la care sportivii noş­tri vor participa stat: atletism, fotbal, te­nis de masă, volei, baschet, box, ciclism, scrimă, lupte şi nataţie. Turneul Operei de Stat din Cluj La începutul lunii august, Opera de Stat din Cluj va face un turneu la diferite centre din ţară. Cu acest prilej va fi prezentată in premieră opena-basm „Povestea ţapului“, noua lucrare a compozitorului clujean Max Bisk­ovici. De asemenea în cadrul acestui turneu vor fi reprezentate operele „Tînăra Gardă” de Metius, „Năpasta” de Sabin Drăgoi, „Halka” de Monlusco, „Rusalka” de Dargomîrski, „Mazeppa” de Ceaicovski și opereta „Ana Lugojiamna" de Filaret Barbu. Aceste spectacole sînt regizate de Panait Cotescu, artist emerit al R.P.R., laureat al premiului de stat şi Iile Bialea, laureat al premiului de stat, dirijori fiind Eugen Lazăr, laureat al premiului de stat şi Anatol Chi­­sadji. Din distribuţie fac parte C. Ujeicu, artist emerit al R.P.R., Lia Hubic, Stela Si­monet­, artiste emerite ale R.P.R. şi laureate ale premiului de stat şi alţi artişti de frunte ai Operei de Stat din Cluj printre c­a­re O. En­gurescu, I. Piso, A. Racolţea, laureaţi ai premiului de stat, C. Almăjean şi alţii. Spectacole la arii In cadrul colectivului de actori ai Teatrului de Stat din Constanţa au­­luat fiinţă trei bri­găzi­­artistice care se vor deplasa în regiune pentru a prezenta spectacole la arii. Brigada I, condusă de regizorul artistic Ion Diacu, a pregătit piesa „Contractul", de Mihail Şorbu. Din această brigadă fac parte actorii Lucica Georgescu, Enache Gheorghe, Aurel Ionescu, Mihail Popescu, Romeo Profir, Ştefan Cîţu,­­Doina Mihăilescu, G. Drăgănescu şi Cornel Bălcescu. Brigada a II-a este condusă de regizorul Ion Drugan şi este formată din actorii Ioan Georgian, Costel Rădulescu, Zoe Garantan, Grigore Dimitriu, Petre Mihăilescu, Gheorghe Gheorghiu şi Gavril Iagamas. Această bri­gadă a pregătit comedia „Secretul” de Tudor Şoimaru, iar brigada a III-­a condusă de regizorul Petru Mihail a pregătit comedia „Seceriş... cu măritiş” de H. Nicola­ide. Fiecare brigadă artistică, pe lîngă aceste piese va prezenta monologuri şi versuri cu subiecte inspirate din viaţa ţăranilor munci­tori. Un nou şantier IAŞI (de la corespondentul nostru). „ Sus pe dealul Copoului, chiar peste drum de Institutul Agronomic, a răsărit un nou şan­tier. Aci se va ridica o clădire măreaţă care va adăposti pe tinerii studenţi de la Insti­tutul Agronomic. Noul cămin studenţesc care se zideşte la Iaşi va avea 3 corpuri de clădiri cu trei etaje, parter şi subsol. Vor fi amenajate 720 camere pentru 2 şi 4 persoane. Căminul v­a fi în­zestrat cu o uzină termică şi va avea încăl­zire centrală. Pe şantier se lucrează­­din plin. A fost adusă o draglină sovietică, 2 macarale turn pentru ridicarea pieselor de beton prefabricate, se montează o linie de­­cauville şi alte mecanisme care vor uşura munca. Draglima sovietică, condusă de muncitorul Gh. Popescu, realizează zilnic mari săpături ■înlocuind munca a 200 oameni. De asemenea echipa de dulgheri condusă de Ion Dumi­­traşcu şi echipa de fierari betonişti, depă­şeşte cu peste 20 la sută normele de lucru. toi 2 i iulie 1954 — nr. 119 Mai multă atenţie unităţilor socialiste de stat din agricultură Acum cîţiva ani, sta­ţiunea de maşini şi tractoare Ştefan cel Mare, din raionul Pia­tra Neamţ, regiunea Bacău, era socotită on o uitate slabă, necorespunzătoare sarcinilor că­rora trebuia să le facă faţă. In cursul anului trecut şi înn timpul iert at anului aceştia însă S.M.T. Ştefan cel Mare a­­primit o serie de maşini şi tractoare noi; unii tovarăşi din con­ducerea s­a au început să se ocupe mai intens de educarea profesională şi politică a tracto­riştilor, muncitorilor, etc. Şe iată că, datorită acestor lucruri, în campania agricolă din primă, vara acestui an. S.M.T. Ştefan cel Mare a început să-şi îmbunătăţească munca. Brigăzile sale au executat bine şi la timp lucrările la gospodăriile colective şi întovărăşirile pe care le deserveau ; au realizat strînse legături cu ţăranii muncitori individuali, lucrîndu-le şi lor pămîntuil în bune condiţiu la agrotehnice. Ma­joritatea muncitorilor şi tractoriştilor de la S.M.T. Ştefan cel Mare doreau să schimbe prostul renume al unităţii lor, luptau cu avîot pentru atingerea acestui scop. Era de aşteptat deci ca în noua campanie în care intra sta­ţiunea, în campania de reparaţii, lucrările să meargă din ce în ce mai bine, să se termine la timp revizuirea utilaj­ului necesar recol­tării. Dar, contrar tuturor aşteptărilor, lucru­rile s-au petrecut tocmai invers. S.M.T. Şte­fan cel Mare a lucrat în campania de reparaţii din vara acestui an foarte slab, mai slab ca niciodată. Nici pînă acum colectivul staţiunii n-a ajuns să pună la punct utilajul cu care va lucra la de­zmiriştit şi treeriş. 6 tractoare I.A.R. şi un tractor K.D.-35 mai stau încă în curtea staţiuni­ aşteptînd să fie reparate, 2 brigăzi dacă n-au primit tot ce le trebuia ca să lucreze în campanie şi de aceea nici n-­au plecat pe teren. In faţa acestei situaţii, se naşte pe drept cuvînt întrebarea: de unde această dare îna­poi, oare sînt factori,­ oare au generat-o şi o generează? Unii tovarăşi care cunosc şi răspund de ac­tivitatea S.M.T. Ştefan cel Mare s­tat în­clinaţi să creadă că eşecul acestei unităţi în campania de reparaţii s-ar datora numai proastei aplicări a unor metode de organizare a muncii recunoscute în uman­imi­ta­te ca fiind cele mai avansate. Ei se referă desigur la faptul că în cadrul reparării utilajului pe an­­samble şi subansamble, la S.M.T. Ştefan cel Mare n-au fost antrenaţi toţi muncitorii şi tractoriştii (s­au cea mai mare parte a lor), ci numai un grup de tehnicieni. Alţii dau­­ vina pe lipsa de piese de schimb. „Dacă ci­neva s-ar fi interesat, ca mecanizatorii să fi avut tot ce le trebuia, nu-i mai vedeai acum cu maşini desfăcute”, spun ei. Se­ mai găseşte şi o a treia categorie de oameni. Aceştia a­­firmă că rezultatele proaste obţinute de S.M.T Ştefan cel Mare în campania de reparaţii se datoresc slabei discipline de care au dat do­vadă la ultimele săptămîni o seamă de trac­torişti de la această unitate. Spunînd asta ei se gîndesc de bună seamă la­ faptul că trac­­torişti cum sînt Constantin Capră şi alţii au părăsit staţiunea îrn timpul perioadei de reparaţii întoreîndu-se abia la începutul lu­crărilor de vară, se gîndesc la absenţele nemo­tivate la chiulul­­pe care-l trag unii tractorişti. Desigur că fiecare din motivele arătate mai sus sînt cît se poate de serioase şi ele au dus într-adevăr la crearea situaţiei deloc îmbucu­rătoare în care se află acum S.M.T. Ştefan cel Mare Dar enumerarea lor trn­dă în vi­leag cauza pentru care munca La S.M.T. Ştefan cel Mare a dat şi continuă să dea înapoi. Adevărata cauză a insucceselor S.M.T. Ştefan cel Mare din ultima vreme constă în atitudinea cu totul şi cu totul condamnabilă pe care comitetul executiv raional Platra Neamţ şi comitetul executiv regional Bacău au avut-o şi o au faţă de unitatea în cauză. Comitetele executive respective n-au susţi­nut activitatea intensă a tractoriştilor şi mun­citorilor de la S.M.T. Ştefan cel Mare de­pusă mai ales în perioada de primăvară, lupta lor pentru îmbunătăţirea muncii staţiunii. Cea mai concludentă dovadă o prezintă în acest sens felul cum s-au comportat cele două comitete executive faţă de îmbunătă­ţirea conducerii S.M.T. Ştefan cel Mare. Se ştia de mult că fostul director şi acestei sta­ţiuni, Gheorghe Ciobanu, nu corespundea sarcinilor sale, se ştia că el nu era capabil să organizeze ca lumea brigăzile de produc­ţie, munca de atelier şi de teren a oamenilor. Totuşi, comitetele exe- e­cutive în cauză au tără­gănat nepermis de mult înlocuirea lui Gheor­ghe C­iobanu. In cele din urmă s-au hotărît totuşi să facă acest pas. In locul lui Gheor­ghe Ciobanu­ au trimis la conducerea S.M.T. Ştefan cel Mare pe Nicolae Lăluţ, un ora cu reaile aptitudini organizatorice şi cu capa­citate de muncă remarcabilă. Instalarea tov. Lăluţ urma să aibă loc în jurul d­atei de 1 iunie. Dacă lucrurile ar fi mers repede, dacă chestiunea ar fi fost soluţionată în condi­­ţiuni optime, staţiunea ar fi avut numai de cîştigat. Dar evenimentele au luat o întor­­satură neaşteptată. Fostul director n-a vrut să dea la primire, iar noul director n-a putut să facă nimic, deoarece nu i se dăduse decizia de încadrare. Situaţia aceasta a durat — gra­ţie „politicii de neintervenţie” dusă de cele două comitete executive — aproape trei săp­­tămina. Abia la 18 iunie Nicolae Lăluţ a pri­mit decizia de la sfatul popular regional pre­cum că este încadrat ca director. In ceea ce priveşte decizia Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, care este hotărîtoare în ase­menea cazuri, cele două organe locale ale puterii de stat nu i-au înlesnit tov.­­Lăluţ s-o primească trei acum. Cam tot aşa au proce­dat comitetele executive sus-amintite şi în ceea ce priveşte mecanicul şef al S.M.T. Şte­fan cel M­a­re. Faptul că S.M.T. Ştefan cel Mare a fost pus în situaţia de a nu avea director şi me­canic şef tocmai în perioada revizuirii utila­jului pentru recoltat, treeriş şi dezmiriştit, a avut urmări dintre cele mai grave. Colecti­vul n-a aia­ putut f organizat ca lume­a, forţa lui a început să scadă. De aici proasta apli­care a unor metode bune, de aici lipsa de In­teres pentru procurarea pieselor de schimb, de aici indisciplina unor oameni şi toate cele­lalte fenomene pe care unii tovarăşi le so­coteau şi le socotesc ca , st­în­d de fapt la baza insucceselor pe care S.M.T. Ştefan cel Mare le-a avut în ultima vreme în muncă. Comitetul executiv raional Piatra Neamţ şi comitetul executiv regional Bacău trebuie să ia măsuri grabnice pentru a îndrepta greşeala săvîrşită faţă de S.M.T. Ştefan cel Mare, la primul rînd, să se insiste ca noul director şi mecanicul şef să capete încadrarea defini­tivă în posturile lor, puntnd astfel capăt ne­siguranţei, provizoratului care domneşte în munca de conducere a acestei unităţi. In ace­laşi timp cele două comitete executive să tri­mită la S.M.T. Ştefan cel Mare activişti şi specialişti care să ajute conducerea S.M.T. să organizeze munca în bune condiţiuni, să procure piesele de schimb ce mai lipsesc, pentru ca să urgenteze începerea lucrărilor agricole de vară. Măsurile ce le vor lua două comitete executive în sprijinul Stl^^P Ștefan cel Mare trebuie să urmărească pu­nerea la punct în cel mai scurt timp a trac­­toarelor care mai sînt atei nereparate, echi­parea și dotarea cu toate cele necesare a brigăzilor, trimiterea lor pe teren, la treeriş şi dezmiriştit. Cazul staţiunii de maşini şi tractoare Ştefan cel Atare ridică o problemă pe cît da acută, pe atît de importantă. Nu este singura dată cînd unele comitete exe­cutive nu se interesează de activitatea uni­tăţilor socialiste­ de stat în agricultură, nu este prima dată cînd ele soluţionează­­ana­poda problemele vitale ale acestor­ unităţi. Unei asemenea atitudini păgubitoare trebuie să i se pună în sfîrşit capăt. Comitetele execu­tive trebuie să sprijine permanent, zi cu zi, munca unităţilor socialiste de stat din agri­cultură. Ajutorul lor să fie un ajutor calificat, care să limpezească şi nu să încurce trebu­rile. Acest ajutor trebuie dat la timpul cel mai potrivit nu aşa cum au făcut-o comitetul executiv raional Piatra Neamţ şi comitetul executiv regional Bacău. Munca cu unită­ţile socialiste de stat din agricultură este o muncă de mare răspundere pentru cont­rele executive, îndeplinind-o în bune ţiueni, ele îşi îndeplinesc una dintre cele mai importante sarcini ale lor, contribuie din plin la asigurarea pîinii poporului muncitor, la sporirea producţiei agricole în ţara noastră. I. PAVELESCU Pe marginea lipsurilor de la S.M.T. Ștefan cel Mare, regiunea Bacău A cincea praşilă la porumb DEVA (de la trimisul nostru). La gospo­dăria colectivă „Petőfi Sándor” din Deva, cele 40 de ha, semănate cu porumb promit o recoltă bogată. Pînă acum porumbul a atins o înălţime de 2—2,5 m, iar fiecare tulpină are cîte 3—4 ştiuleţi. Colectiviştii au cultivat porumbul după înaintatele metode ale agro­tehnicei sovietice. O parte din cele 40 ha. a fost semănată în cuiburi așeziate în pătrat ; praşilia a fost făcută ori de cîte ori s-a cerut. Nu de mult a fost terminată cea de a 5-a praşilă, iar în curînd se va aplica şi metoda polenizării suplimentare. Recoltă bună promit şi culturile de cartofi care au fost semănate în cuiburi aşezate în pătrat şi prăşite de 4 ori pînă în prezent. îngrijirea culturilor tîrzii s-­a făcut odată cu pregătirea recoltării şi treerişului păioase­­lor. La arta electrificată, colectiviştii vor lucra 16—17 ore pe zi, în două schimburi, organizînd treeratul după metoda Brediuc. Fruntaşi la predarea cotelor TG. JIU. — Ţăranii muncitori din comun­a Şomăneşti, raionul Tg. Jiu, au îndeplinit planul semestrial în proporţie de 112 la sută la predarea cotelor de carne, de 111 la sută la lapte de oaie şi de sută la sută la lapte de vacă. De asemenea, ei au îndeplinit în în­tregime planul de predare a cotelor de lînă. Mulţi dintre ţăranii muncitori din corm­ună, printre care Ecaterina Ducan, Ştefan Rusu şi Nicolae Soman, au achitat în întregime cotele de carne şi lapte pe anul 1954. Fruntaşi la predarea cotelor de carne şi lapte sînt şi ţăranii muncitori din comunele Cîlnicu, Fărcășești și Brătui. LAUREAŢI AI PREMIULUI DE STAT AL R.P.R. de la Teatrul, de Operă şi Balet al R.P.R., din colectivul care a Interpretat opera „Rusalka" MIHAIL SADOVEANU scriitor pentru romanul „Nicoară Potcoavă" SABIN DRAGOI compozitor pentru muzica la filmul „Mitrea Cocor“ şi „Sonata pentru vioară şi pian“ IOANA NICOLA solistă NICOLAE SECAREANU solist CORNELIA GAVRILESCU solistă MARIETTA SADOVA SICA ALEXANDRESCU regizor regizor din colectivul care a realizat filmul pentru valorificarea operei dramatice „Mitrea Cocor“ a lui I. L. Caragiale (

Next