Romînia Liberă, iulie 1954 (Anul 12, nr. 3030-3056)
1954-07-22 / nr. 3048
fiad. 2-0 IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum Intr-o fabrică de conserve Linii de vară constituie pentru o fabrică de conserve perioada de vîrf. Activitatea este mai intensă şi mai febrilă ca în orice alt timp ar anunţi: • ,este timpul recoltării diferitelor soiuri de legume şi zarzavaturi, sunt lunile în care se pîrguiesc fructele. Zi de zi, calitităţi din ce în ce mai mari din aceste legume şi fructe, proaspăt recoltate, se îndreaptă spre fabricile de conserve pentru a fi prelucrate. O întrecere de un tip deosebit în curtea mare a fabricii de conserve „Flora” din Capitală ■,nu conteneşte să se descarce mii de kilograme de legume, zarzavaturi şi fructe. Pentru ca să se asigure aprovizionarea continuă a fabricii cu materia primă necesară, munca a început încă din primăvară. Numeroşi colectori, plecaţi din fabrică, au încheiat cu ţăranii muncitori din comunele din regiune contracte de cultivare. Iar de mai bine de o lună şi jumătate aceste contracte au început să fie realizate. Activitatea acestui aparat de aprovizionare este deosebit de importantă pentru bunulmers al fabricii. De ritmicitatea aprovizionării fabricii cu legume şi fructe, de calitatea acesteia, depinde munca din toate secţiile întreprinderii. De aceea, între colectori a început de curînd o întrecere. O întrecere de un tip deosebit. Cei 30 de colectori şi-au fixat pentru această întrecere obiective din cele mai însemnate. Depăşirea planului de colectări, păstrarea legumelor în condiţiuni bune şi expedierea lor la fabrică în termen, sunt principalele obiective pentru care colectorii se întrec în cinstea zilei de 23 August. Şi rezultatele acestei întreceri se văd zi de zi. Ele se concretizează în nenumăratele autocamioane care descarcă în curtea fabricii legume, zarzavaturi şi fructe de tot soiul. La centrul Mihai Bravu, colectorul Vasile Badea şi-a depăşit ..planul de contractări cu 240 la sută. Nicolae Voitica de la centrul Călugăreni şi-ia depăşit planul de colectare cu 40 la sută. Munca neobosită a colectorilor, a acestorantene ale fabricii răspîndite în întreaga regiune, asigură colectivului de la întreprinderea „Flora” cantităţi sporite de materie primă, îi asigură folosirea întregii capacităţi de producţie a fabricii. A renăscut o iniţiativă Nu este nici un an de cînd la fabrica ,,Flora” s-a născut o preţioasă iniţiativă. Pornită sub lozinca „Conserve mai multe, mai bune şi mai ieftine“, iniţiativa Victoriei Doroftei a izvorît din dorinţa de a contribui mai din plin la buna aprovizionare a populaţiei. Pe atunci în unele secţii ale fabricii munca era încă dezorganizată. In secţia sortare, de care depinde întreaga muncă a fabricii, sortarea legumelor şi fructelor se , făcea în comun, fără nici un fel de organizare. Pentru înlăturarea acestui neajuns şi a altora asemănătoare din celelalte secţii, Victoria Doroftei a făcut atunci o serie de propuneri menite să contribuie la sporirea producţiei de conserve, la îmbunătăţirea calităţii, la ieftinirea produselor. Iniţiativa Victoriei Doroftei de a se fabrica, prin organizarea raţională a muncii, conserve mai multe, mai ieftine şi de bună calitate, a fost îmbrăţişată cu căldură de colectivul fabricii. Şi roadele au fost din cele mai bune. In aceste zile, în întrecerea avîntată pentru realizarea angajamentelor luate în întîmpinarea zilei de 23 August, iniţiativa Victoriei Doroftei a renăscut. La sortare, în secţia dulceţuri şi gemuri, la umplerea recipientelor, muncitoarele fabricii ,,Flora” aplică acum din nou iniţiativa tovarăşei lor de muncă. Pe banda rulantă cutiile şiborcanele de conserve se scurg într-un şir nesfîrşit. Sînt conserve de ghiveci, bame, ardei, vinete, fel de fel de legume, gemuri şi dulceţuri din cele mai variate. Graficele de producţie vorbesc în limbajul cifrelor despre realizarea şi chiar depăşirea angajamentelor luate. Conserve de legume — 45 tone peste plan, conserve de fructe — 76,2 tone peste plan, conserve diverse — 62 tone. Intervine laboratorul Pe zi ce trece laboratorul fabricii „Flora” devine mai pretenţios în analizele pe care le face produselor. Incepînd cu materia primă care intră în fabrică şi continuînd cu fiecare fază de fabricaţie, laboratorul intervine în procesul de producţie controlînd riguros calitatea conservelor. Cercetînd recepţia materiei prime, analizînd procentul de zahăr şi aspectul fructelor, analizînd conţinutul de apă, calitatea legumelor şi zarzavaturilor, laboratorul opreşte să intre în fabricaţie materia primă care se dovedeşte necorespunzătoare. In timpul procesului de fabricaţie controlul calităţii are alte aspecte. Laboratorul intervine la sortare, la amestec, la fierbere. Din ce în ce mai des concluziile analizelor făcute de laborator arată: „Produsul analizat corespunde normelor STAS. S-a stabilit că produsul este de calitatea I”. Lupta pentru calitatea conservelor dă bune rezultate la fabrica „Flora“. In luna trecută la conserve de legume în apă s-au produs 40 la sută de calitate superioară, 50 la sută de calitatea I, şi mimai 10 la sută de calitatea a II-a. FR. KLINGER Victoria Doroftei, fruntaşă In întrecerea socialistă, discută cu tovarăşele ei de muncă despre aşezarea conservelor de fasole in borcane, Foto: MIHAI pOPESCU Hîrtie peste plan P. NEAMŢ (de la corespondentul nostru). Maşinile de fabricat hîrtie şi carton ale fabricii „Comuna din Paris“ din Piatra Neamţ funcţionează într-una, zi şi noapte. In scopul îndeplinirii cu succes a angajamentelor luate în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, conducerea acestei fabrici a luat din timp o serie de măsuri tehnico-organizatorice, creînd posibilităţi de aplicare şi generalizare a experienţei înaintate şi a metodelor sovietice Jandarova, Voroşin, Ciutkih, Hrisanova, etc., iar comitetul de întreprindere a antrenat în întrecere majoritatea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. De curînd, comitetul de întreprindere, ajutat de organizaţia de bază, a analizat activitatea secţiei de culegerea hîrtiei, unde se ivesc strangulări în producţie. Măsurile luate au dus la realizarea zilnică a planului şi recuperarea cantităţii de 6.000 kg. hîrtie cu care secţia rămăsese în urmă. In întreprindere, fiecare maşină este prevăzută cu grafic de urmărire a realizărilor ; întrecerea socialistă între muncitori este urmărită prin fişe individuale, iar rezultatele obţinute sunt cunoscute zalnie. O atenţie deosebită este acordată popularizării metodelor avansate şi muncitorilor care le aplică. Pe panoul de onoare au fost afişate recent 30 de fotografii ale fruntaşilor, întrecerii socialiste, printre care cele ale lui loan Turtureanu, Neculae Şarpe, Vasile Nistor, etc. care se situează în primele rinduri în aplicarea cu succes a experienţei înaintate. Ca rezultat al aplicării metodelor înaintate, procentul de îndeplinire a angajamentelor luate în cinstea lui 23 August creşte de la o zi la alta. Din cele 40 tone de produse cît era angajamentul să serealizeze peste plan pînă la 22 august, colectivul acestei fabrici a reuşit să dea pînă la începutul lunii iulie a.c. 34,3 tone de produse peste plan, ceea ce reprezintă 85 la sută din angajamentul luat. Prin curăţirea şi sortarea cu atenţie a lemnului s-au reuşit să se realizeze în luna iunie 60 la sută produse numai de calitatea I, depăşindu-se cu 10 la sută angajamentul luat. încălţăminte pentru copii ORAŞUL STALIN. — In întîmpinarea celei de-a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, la fabrica de încălţăminte „Timpuri Noi" s-au realizat peste plan, în prima jumătate a lunii iulie, 50 perechi de pantofi şi ghete pentru copii, creîndu-se totodată un nou model de pantofi. Pînă la 23 August se vor mai confecţiona, peste sarcinile de plan, încă 150 perechi de pantofi pentru copii după, un nou model. Numai într-o singură zi, muncitorii din secţia croit au realizat 25 feţe de pantofi peste plan. In această secţie cele mai frumoase rezultate le-au obţinut fruntaşii în producţie Vicentie Rusu şi Ana Lőrincz care şi-au depăşit sarcinile de producţie cu 130 şi respectiv 55 la sută. (Agerpres) Cea mai nouă secţie BACAU (de la corespondentul nostru). — La fabrica de încălţăminte „Partizanul" din Bacău lupta pentru economii constituie un obiectiv principal în întrecerea socialistă In cursul primei jumătăţi a lunii iulie muncitorul Petre Botez a economisit 32.700 kg. talpă, iar tînărul Ion Cristea 23.600 kg. talpă de piele. Muncitorii din întreaga secţie de ştanţat a fabricii au economisit în primele 15 zile ale lunii curente aproape 125 kg. talpă de piele. Secţia pentru valorificarea deşeurilor este cea mai nouă din fabrica „Partizanul“. Din deşeuri se confecţionează aici bunuri de larg consum foarte mult,căutate de cumpărători ca poşete, genţi medicale, etc. In primele 19 zile ale lunii iulie colectivul acestei secţii a confecţionat din deşeuri peste 370 de genţi medicale şi 1950 poşete în valoare de 29.875 lei. Rom mia libera Din deşeuri şi cupoane ORADEA (de la corespondentul nostru). — In faţa sediului central al cooperativei meşteşugăreşti „6 Martie” din oraşul Oradea sosesc adesea camioane care transportă, din diferite oraşe ale ţării, mii şi mii de bucăţi de pînză şi stofă, deşeuri şi cupoane ce nu-şi găsesc întrebuinţarea înmarile fabrici de confecţii. Acestor deşeuri şi cupoane de stofă şi priză, harnicii cooperatori le dăruie cea de a doua viaţă. La o maşină de cusut, din secţia şepcărie lucrează una din fruntaşele cooperativei, Florica Suciu. Ea este mereu în fruntea întrecerii, iar acum, în întrecerea în cinstea zilei de 23 August, săgeata graficului ei de producţie urcă vertiginos, indicînd la fiecare schimb realizarea a aproape două norme zilnice. Nici Ilona Kiss nu se dă bătută. Ea lucrează la sectorul care produce, din deşeuri şi cupoane, hăinuţe şi lenjerie pentru copii. In fiecare zi de muncă Ilona Kiss produce peste sarcinile de plan cîte 6—7 costume de pînză pentru copii, fiind fruntaşă pe sector în cadrul întrecerii socialiste. Adalbert Jurcăşi Garol Knipel sînt de asemenea printre fruntaşii cooperativei. Fiecare realizează zilnic 60—100 la sută mai multe produse decît prevede planul lor de producţie. Ca urmare a hărniciei şi priceperii de care dau dovadă, membrii cooperativei „6 Martie* sînt pe deplin răsplătiţi pentru munca lor. Aşa de pildă pe plicul de venituri băneşti al cooperatorului Adalberg Jurcă se putea citi luna trecută o cifră care depăşea suma de 1000 lei. Folosind ca materie primă de bază deşeurile şi cupoanele, cooperatorii acestei unităţi au dat oamenilor muncii în cursul lunii trecute un număr de peste 11.500 bucăţi şepci, 1200 bucăţi cămăşuţe pentru copii, 100 de costumaşe, precum şi alte numeroase sortimente de bunuri de larg consum. In acelaşi timp cooperatorii de aici au realizat planul producţiei globale pe luna trecută în procent de 140 la sută. Jocurile Mondiale Universitare de vară Gîndurile tuturor studenţilor sportivi din întreaga lume stat îndreptate în momentul de faţă spre Budapest®, capitala R. P. Ungare, unde între 31 iulie şi 10 august se va desfăşura cea de a 12-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de vară. Intrată in tradiţia marilor întreceri, această competiţie sportivă se va bucura de participarea a numeroşi studenţi din întreaga lume. Pînă acum şi-au anunţat sosirea peste 2.000 tineri sportivi din aproape 30 de ţări. Jocurile Mondiale Universitare de vară din anul aceştia vor cuprinde ramurile sportive: atletism, gimnastică, fotbal, box, ciclism, baschet, lupte, haltere, mariaţie, volei, tenis de masă, sărituri de pe trambulină şi polo pe apă. întrecerile sportive se vor desfăşura în cele mai moderne săli şi terenuri sportive din Budapesta. Printre ele se numără şi Stadionul Popular, care după cum se ştie are o capacitate de peste 100.000 locuri. Aici vor avea loc principalele manifestaţii sportive : deschiderea şi închiderea, festivă a Jocurilor Mondiale Universitare de vară, precum şi întîlnirile finale de atletism, fotbal şi box. In vederea acestui mare eveniment se fac intense pregătiri la bazele sportive din capitala R. P. Ungare pentru ca întrecerile sportive să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Republica Populară Romînă va fi reprezentată la aceste jocuri de un lot valoros de sportivi de peste 130 tineri. Dintre ei fac parte: Iolanda Balaş, Sanda Grosu, Elena Leuştean, Ania Şerban, Ioana Luţă, Alex. Merică şi alţii. Probele la care sportivii noştri vor participa stat: atletism, fotbal, tenis de masă, volei, baschet, box, ciclism, scrimă, lupte şi nataţie. Turneul Operei de Stat din Cluj La începutul lunii august, Opera de Stat din Cluj va face un turneu la diferite centre din ţară. Cu acest prilej va fi prezentată in premieră opena-basm „Povestea ţapului“, noua lucrare a compozitorului clujean Max Biskovici. De asemenea în cadrul acestui turneu vor fi reprezentate operele „Tînăra Gardă” de Metius, „Năpasta” de Sabin Drăgoi, „Halka” de Monlusco, „Rusalka” de Dargomîrski, „Mazeppa” de Ceaicovski și opereta „Ana Lugojiamna" de Filaret Barbu. Aceste spectacole sînt regizate de Panait Cotescu, artist emerit al R.P.R., laureat al premiului de stat şi Iile Bialea, laureat al premiului de stat, dirijori fiind Eugen Lazăr, laureat al premiului de stat şi Anatol Chisadji. Din distribuţie fac parte C. Ujeicu, artist emerit al R.P.R., Lia Hubic, Stela Simonet, artiste emerite ale R.P.R. şi laureate ale premiului de stat şi alţi artişti de frunte ai Operei de Stat din Cluj printre care O. Engurescu, I. Piso, A. Racolţea, laureaţi ai premiului de stat, C. Almăjean şi alţii. Spectacole la arii In cadrul colectivului de actori ai Teatrului de Stat din Constanţa auluat fiinţă trei brigăziartistice care se vor deplasa în regiune pentru a prezenta spectacole la arii. Brigada I, condusă de regizorul artistic Ion Diacu, a pregătit piesa „Contractul", de Mihail Şorbu. Din această brigadă fac parte actorii Lucica Georgescu, Enache Gheorghe, Aurel Ionescu, Mihail Popescu, Romeo Profir, Ştefan Cîţu,Doina Mihăilescu, G. Drăgănescu şi Cornel Bălcescu. Brigada a II-a este condusă de regizorul Ion Drugan şi este formată din actorii Ioan Georgian, Costel Rădulescu, Zoe Garantan, Grigore Dimitriu, Petre Mihăilescu, Gheorghe Gheorghiu şi Gavril Iagamas. Această brigadă a pregătit comedia „Secretul” de Tudor Şoimaru, iar brigada a III-a condusă de regizorul Petru Mihail a pregătit comedia „Seceriş... cu măritiş” de H. Nicolaide. Fiecare brigadă artistică, pe lîngă aceste piese va prezenta monologuri şi versuri cu subiecte inspirate din viaţa ţăranilor muncitori. Un nou şantier IAŞI (de la corespondentul nostru). „ Sus pe dealul Copoului, chiar peste drum de Institutul Agronomic, a răsărit un nou şantier. Aci se va ridica o clădire măreaţă care va adăposti pe tinerii studenţi de la Institutul Agronomic. Noul cămin studenţesc care se zideşte la Iaşi va avea 3 corpuri de clădiri cu trei etaje, parter şi subsol. Vor fi amenajate 720 camere pentru 2 şi 4 persoane. Căminul va fi înzestrat cu o uzină termică şi va avea încălzire centrală. Pe şantier se lucreazădin plin. A fost adusă o draglină sovietică, 2 macarale turn pentru ridicarea pieselor de beton prefabricate, se montează o linie decauville şi alte mecanisme care vor uşura munca. Draglima sovietică, condusă de muncitorul Gh. Popescu, realizează zilnic mari săpături ■înlocuind munca a 200 oameni. De asemenea echipa de dulgheri condusă de Ion Dumitraşcu şi echipa de fierari betonişti, depăşeşte cu peste 20 la sută normele de lucru. toi 2 i iulie 1954 — nr. 119 Mai multă atenţie unităţilor socialiste de stat din agricultură Acum cîţiva ani, staţiunea de maşini şi tractoare Ştefan cel Mare, din raionul Piatra Neamţ, regiunea Bacău, era socotită on o uitate slabă, necorespunzătoare sarcinilor cărora trebuia să le facă faţă. In cursul anului trecut şi înn timpul iert at anului aceştia însă S.M.T. Ştefan cel Mare aprimit o serie de maşini şi tractoare noi; unii tovarăşi din conducerea sa au început să se ocupe mai intens de educarea profesională şi politică a tractoriştilor, muncitorilor, etc. Şe iată că, datorită acestor lucruri, în campania agricolă din primă, vara acestui an. S.M.T. Ştefan cel Mare a început să-şi îmbunătăţească munca. Brigăzile sale au executat bine şi la timp lucrările la gospodăriile colective şi întovărăşirile pe care le deserveau ; au realizat strînse legături cu ţăranii muncitori individuali, lucrîndu-le şi lor pămîntuil în bune condiţiu la agrotehnice. Majoritatea muncitorilor şi tractoriştilor de la S.M.T. Ştefan cel Mare doreau să schimbe prostul renume al unităţii lor, luptau cu avîot pentru atingerea acestui scop. Era de aşteptat deci ca în noua campanie în care intra staţiunea, în campania de reparaţii, lucrările să meargă din ce în ce mai bine, să se termine la timp revizuirea utilajului necesar recoltării. Dar, contrar tuturor aşteptărilor, lucrurile s-au petrecut tocmai invers. S.M.T. Ştefan cel Mare a lucrat în campania de reparaţii din vara acestui an foarte slab, mai slab ca niciodată. Nici pînă acum colectivul staţiunii n-a ajuns să pună la punct utilajul cu care va lucra la dezmiriştit şi treeriş. 6 tractoare I.A.R. şi un tractor K.D.-35 mai stau încă în curtea staţiuni aşteptînd să fie reparate, 2 brigăzi dacă n-au primit tot ce le trebuia ca să lucreze în campanie şi de aceea nici n-au plecat pe teren. In faţa acestei situaţii, se naşte pe drept cuvînt întrebarea: de unde această dare înapoi, oare sînt factori, oare au generat-o şi o generează? Unii tovarăşi care cunosc şi răspund de activitatea S.M.T. Ştefan cel Mare stat înclinaţi să creadă că eşecul acestei unităţi în campania de reparaţii s-ar datora numai proastei aplicări a unor metode de organizare a muncii recunoscute în umanimitate ca fiind cele mai avansate. Ei se referă desigur la faptul că în cadrul reparării utilajului pe ansamble şi subansamble, la S.M.T. Ştefan cel Mare n-au fost antrenaţi toţi muncitorii şi tractoriştii (sau cea mai mare parte a lor), ci numai un grup de tehnicieni. Alţii dau vina pe lipsa de piese de schimb. „Dacă cineva s-ar fi interesat, ca mecanizatorii să fi avut tot ce le trebuia, nu-i mai vedeai acum cu maşini desfăcute”, spun ei. Se mai găseşte şi o a treia categorie de oameni. Aceştia afirmă că rezultatele proaste obţinute de S.M.T Ştefan cel Mare în campania de reparaţii se datoresc slabei discipline de care au dat dovadă la ultimele săptămîni o seamă de tractorişti de la această unitate. Spunînd asta ei se gîndesc de bună seamă la faptul că tractorişti cum sînt Constantin Capră şi alţii au părăsit staţiunea îrn timpul perioadei de reparaţii întoreîndu-se abia la începutul lucrărilor de vară, se gîndesc la absenţele nemotivate la chiululpe care-l trag unii tractorişti. Desigur că fiecare din motivele arătate mai sus sînt cît se poate de serioase şi ele au dus într-adevăr la crearea situaţiei deloc îmbucurătoare în care se află acum S.M.T. Ştefan cel Mare Dar enumerarea lor trndă în vileag cauza pentru care munca La S.M.T. Ştefan cel Mare a dat şi continuă să dea înapoi. Adevărata cauză a insucceselor S.M.T. Ştefan cel Mare din ultima vreme constă în atitudinea cu totul şi cu totul condamnabilă pe care comitetul executiv raional Platra Neamţ şi comitetul executiv regional Bacău au avut-o şi o au faţă de unitatea în cauză. Comitetele executive respective n-au susţinut activitatea intensă a tractoriştilor şi muncitorilor de la S.M.T. Ştefan cel Mare depusă mai ales în perioada de primăvară, lupta lor pentru îmbunătăţirea muncii staţiunii. Cea mai concludentă dovadă o prezintă în acest sens felul cum s-au comportat cele două comitete executive faţă de îmbunătăţirea conducerii S.M.T. Ştefan cel Mare. Se ştia de mult că fostul director şi acestei staţiuni, Gheorghe Ciobanu, nu corespundea sarcinilor sale, se ştia că el nu era capabil să organizeze ca lumea brigăzile de producţie, munca de atelier şi de teren a oamenilor. Totuşi, comitetele exe- ecutive în cauză au tărăgănat nepermis de mult înlocuirea lui Gheorghe Ciobanu. In cele din urmă s-au hotărît totuşi să facă acest pas. In locul lui Gheorghe Ciobanu au trimis la conducerea S.M.T. Ştefan cel Mare pe Nicolae Lăluţ, un ora cu reaile aptitudini organizatorice şi cu capacitate de muncă remarcabilă. Instalarea tov. Lăluţ urma să aibă loc în jurul datei de 1 iunie. Dacă lucrurile ar fi mers repede, dacă chestiunea ar fi fost soluţionată în condiţiuni optime, staţiunea ar fi avut numai de cîştigat. Dar evenimentele au luat o întorsatură neaşteptată. Fostul director n-a vrut să dea la primire, iar noul director n-a putut să facă nimic, deoarece nu i se dăduse decizia de încadrare. Situaţia aceasta a durat — graţie „politicii de neintervenţie” dusă de cele două comitete executive — aproape trei săptămina. Abia la 18 iunie Nicolae Lăluţ a primit decizia de la sfatul popular regional precum că este încadrat ca director. In ceea ce priveşte decizia Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, care este hotărîtoare în asemenea cazuri, cele două organe locale ale puterii de stat nu i-au înlesnit tov.Lăluţ s-o primească trei acum. Cam tot aşa au procedat comitetele executive sus-amintite şi în ceea ce priveşte mecanicul şef al S.M.T. Ştefan cel Mare. Faptul că S.M.T. Ştefan cel Mare a fost pus în situaţia de a nu avea director şi mecanic şef tocmai în perioada revizuirii utilajului pentru recoltat, treeriş şi dezmiriştit, a avut urmări dintre cele mai grave. Colectivul n-a aia putut f organizat ca lumea, forţa lui a început să scadă. De aici proasta aplicare a unor metode bune, de aici lipsa de Interes pentru procurarea pieselor de schimb, de aici indisciplina unor oameni şi toate celelalte fenomene pe care unii tovarăşi le socoteau şi le socotesc ca , stînd de fapt la baza insucceselor pe care S.M.T. Ştefan cel Mare le-a avut în ultima vreme în muncă. Comitetul executiv raional Piatra Neamţ şi comitetul executiv regional Bacău trebuie să ia măsuri grabnice pentru a îndrepta greşeala săvîrşită faţă de S.M.T. Ştefan cel Mare, la primul rînd, să se insiste ca noul director şi mecanicul şef să capete încadrarea definitivă în posturile lor, puntnd astfel capăt nesiguranţei, provizoratului care domneşte în munca de conducere a acestei unităţi. In acelaşi timp cele două comitete executive să trimită la S.M.T. Ştefan cel Mare activişti şi specialişti care să ajute conducerea S.M.T. să organizeze munca în bune condiţiuni, să procure piesele de schimb ce mai lipsesc, pentru ca să urgenteze începerea lucrărilor agricole de vară. Măsurile ce le vor lua două comitete executive în sprijinul Stl^^P Ștefan cel Mare trebuie să urmărească punerea la punct în cel mai scurt timp a tractoarelor care mai sînt atei nereparate, echiparea și dotarea cu toate cele necesare a brigăzilor, trimiterea lor pe teren, la treeriş şi dezmiriştit. Cazul staţiunii de maşini şi tractoare Ştefan cel Atare ridică o problemă pe cît da acută, pe atît de importantă. Nu este singura dată cînd unele comitete executive nu se interesează de activitatea unităţilor socialiste de stat în agricultură, nu este prima dată cînd ele soluţioneazăanapoda problemele vitale ale acestor unităţi. Unei asemenea atitudini păgubitoare trebuie să i se pună în sfîrşit capăt. Comitetele executive trebuie să sprijine permanent, zi cu zi, munca unităţilor socialiste de stat din agricultură. Ajutorul lor să fie un ajutor calificat, care să limpezească şi nu să încurce treburile. Acest ajutor trebuie dat la timpul cel mai potrivit nu aşa cum au făcut-o comitetul executiv raional Piatra Neamţ şi comitetul executiv regional Bacău. Munca cu unităţile socialiste de stat din agricultură este o muncă de mare răspundere pentru contrele executive, îndeplinind-o în bune ţiueni, ele îşi îndeplinesc una dintre cele mai importante sarcini ale lor, contribuie din plin la asigurarea pîinii poporului muncitor, la sporirea producţiei agricole în ţara noastră. I. PAVELESCU Pe marginea lipsurilor de la S.M.T. Ștefan cel Mare, regiunea Bacău A cincea praşilă la porumb DEVA (de la trimisul nostru). La gospodăria colectivă „Petőfi Sándor” din Deva, cele 40 de ha, semănate cu porumb promit o recoltă bogată. Pînă acum porumbul a atins o înălţime de 2—2,5 m, iar fiecare tulpină are cîte 3—4 ştiuleţi. Colectiviştii au cultivat porumbul după înaintatele metode ale agrotehnicei sovietice. O parte din cele 40 ha. a fost semănată în cuiburi așeziate în pătrat ; praşilia a fost făcută ori de cîte ori s-a cerut. Nu de mult a fost terminată cea de a 5-a praşilă, iar în curînd se va aplica şi metoda polenizării suplimentare. Recoltă bună promit şi culturile de cartofi care au fost semănate în cuiburi aşezate în pătrat şi prăşite de 4 ori pînă în prezent. îngrijirea culturilor tîrzii s-a făcut odată cu pregătirea recoltării şi treerişului păioaselor. La arta electrificată, colectiviştii vor lucra 16—17 ore pe zi, în două schimburi, organizînd treeratul după metoda Brediuc. Fruntaşi la predarea cotelor TG. JIU. — Ţăranii muncitori din comuna Şomăneşti, raionul Tg. Jiu, au îndeplinit planul semestrial în proporţie de 112 la sută la predarea cotelor de carne, de 111 la sută la lapte de oaie şi de sută la sută la lapte de vacă. De asemenea, ei au îndeplinit în întregime planul de predare a cotelor de lînă. Mulţi dintre ţăranii muncitori din cormună, printre care Ecaterina Ducan, Ştefan Rusu şi Nicolae Soman, au achitat în întregime cotele de carne şi lapte pe anul 1954. Fruntaşi la predarea cotelor de carne şi lapte sînt şi ţăranii muncitori din comunele Cîlnicu, Fărcășești și Brătui. LAUREAŢI AI PREMIULUI DE STAT AL R.P.R. de la Teatrul, de Operă şi Balet al R.P.R., din colectivul care a Interpretat opera „Rusalka" MIHAIL SADOVEANU scriitor pentru romanul „Nicoară Potcoavă" SABIN DRAGOI compozitor pentru muzica la filmul „Mitrea Cocor“ şi „Sonata pentru vioară şi pian“ IOANA NICOLA solistă NICOLAE SECAREANU solist CORNELIA GAVRILESCU solistă MARIETTA SADOVA SICA ALEXANDRESCU regizor regizor din colectivul care a realizat filmul pentru valorificarea operei dramatice „Mitrea Cocor“ a lui I. L. Caragiale (