Romînia Liberă, august 1954 (Anul 12, nr. 3057-3081)

1954-08-01 / nr. 3057

­­4 Lucrările Conferinţei pe ţară a UL­TL­M* In cadrul şedinţei de vineri 30 iulie crt. au continuat discuţiile la darea de seamă asupra activităţii C.C. al U.T.M. Tov. Ion Iacomi, prim secretar al comite­tului regional U.T.M. Piteşti, a vorbit des­pre succesele tinerilor din regiune în îndepli­nirea sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Frumoase rezultate au fost obţinute de tinerii de la I.M.S. Cîmpulu­ng Muscel şi din schelele pe­trolifere. In agricultură, tinerii au lucrat cu multă însufleţire la plivitul şi strîngerea ipă­­toaselor, la prăşitul culturilor de porumb şi floarea-soarelui. Vorbitorul a arătat apoi că comitetul regio­nal U.T.M. Piteşti are încă serioase slăbiciuni în munca de mobilizare a tineretului la înde­plinirea planului de stat. Tov. ing. Florea Sfîrniala, de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie", a arătat că organi­zaţiile U.T.M. trebuie să se ocupe îndeaproape de îndrumarea tinerilor în alegerea meseriei, precum şi de buna lor pregătire profesională. Desfăşurarea în bune condiţii a învăţăm­întu­­lui teoretic şi practic al elevilor din şcolile Rezervelor de Muncă, trebuie să fie în cen­trul atenţiei organizaţiilor U.T.M. Tov. Gh Gavruş, prim secretar al comite­tului regional U.T.M. Constanţa, a arătat că organizaţiile U.T.M. din satele regiunii Con­stanţa n-au acordat atenţia cuvenită muncii de întărire a sectorului socialist al agricul­turii. De asemenea, unele organizaţii U.T.M. dau dovadă de o slabă combativitate împotr­­va uneltirilor duşmanului de clasă. Este necesar ca C.C. al U.T.M. să nu se mulţumească numai cu trimiterea de instruc­ţiuni, ci să dea un ajutor sistematic muncii pentru întărirea activităţi U.T.M. la sate. Tov. Gh. Pop, activist al C.C. al U.T.M., s-a ocupat în cuvîntarea sa de problema mo­bilizării tineretului la practicarea culturii fizice şi a sportului. Vorbitorul a arătat că C.C al U.T.M. a subapreciat munca spor­tivă. Mulţi tineri de la sate sunt dornici să facă sport, dar organizaţiile U.T.M. n-au ştiut să răspundă acestei dorinţe. Tor Boda Geza, activist al comitetului U.T.M al Regiunii Autonome Maghiare, a arătat că tineretul din această regiune a ob­ţinut o serie de reali­zări în aplicarea hotărî­­rilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953. In ultima vreme, s-au format 22 noi brigăzi uterniste de producţie, 3 posturi uteniste de control, 3 brigăzi de bună deser­vire şi 2 secţii de tineret pentru producerea bunurilor de larg consum. Tineretul din Re­giunea Autonomă Maghiara a contribuit din plin la aplicarea metodelor agrotehnice în a- A b' i' j ş­­tri special la însămînţarea a ha în cuiburi aşezate în pătrat. Ace­ste succese au fost posibile datorită ajuto­rului şi îndrumării permanente primite din par­­tea convieţuim regional de partid. Vorbitorul a cerut ca C.C. al U.T.M. să dea un ajutor mai sistematic comitetului regional U.T.M în vederea îmbunătăţirii muncii de educare a tineretului în spiritul patriotismu­lui socialist şi al Internaţionalismului prole­tar. Aducînd conferinţei un salut din partea scriitorilor, tov Eugen Frunză, secretar al Uniuni­i Scriitorilor din R.P.R. ,a subliniat roiţii literaturii. Scriitorii din patria noastră consideră drept o sarcină de cinste de a înfă­ţişa în operele lor eroi care să servească drept model tineretului nostru, însufleţindu-l la fap­te patriotice şi de a demasca chipul hidos al duşmanului. In continuare, vorbitorul a arătat că U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită folosirii căr­ţilor pentru educarea comunistă a tineretu­lui, nu s-a ocup­at de îndrumarea tinerilor scri­i şi a activităţii cenaclurilor literare. In­iţia unor scriitori se mai vădesc manifes­tări de apolitism şi schematism. Uniunea Scri­itorilor nu se ocupă suficient de dezvoltarea literaturii pentru tineret şi copii, de ajutora­rea presei de tineret şi copil. Vorbitorul şi-a luat angajamentul să contribuie la lichidarea acestor lipsuri. Maiorul Ion Coman a vorbit despre succe­sele importante obţinute de către organiza­ţiile U.T.M. din Forţele Armate, ajutoare de preţ ale comandanţilor, organelor politice şi organizaţiilor de partid în lupta pentru ridi­carea fiecărui utemist la rangul de fruntaş în pregătirea de luptă şi politică, exemplu de disc­plină şi h­otărire, de vitejie şi price­pere, de îndeplinire conştiincioasă a tuturor sarcinilor de serviciu. Arătînd că militarii utemişti îşi perfecţionează neîncetat măestria de luptă şi pregătirea politică, el a evidenţiat faptul că peste 300 dintre aceştia au primit Diploma de onoare a C.C. a­ U.T.M. Vorbirorul a arătat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca U.T.M. constituie un ajutor de seamă pen­tru Îmbunătăţirea muncii organizaţiilor ute­­miste din Forţele Armate. Tot Victoria Doroftei, muncitoare fruntaşă la fabrica ,,Flora" din Bucureşti, a vorbit despre metodele de lucru şi rezultatele bune uhtm­ate de postul utemist de control de-­ în­treprindere. Studiind temeinic procesul de producţie, postul utemist de control pe care-l conduce a făcut numeroase propuneri care au dus la ridicarea productivităţii muncii, la îm­bunătăţirea calităţii produselor alimentare şi la înlăturarea risipei. Vorbitoarea a arătat în continuare că orga­nizaţiile U.T.M. trebuie să se preocupe mai temein­c de m­­ărirea disciplinei în muncă şi de calificarea tineretului. Tov. Chiţu Florea, secretar al C.C. al U.T.M., a făcut o analiză critică a activităţii Biroului C.C. al U.T.M. subliniind îndeosebi lipsurile în privinţa Întăririi activităţii brigăzilor ute­­miste şi posturilor de control şi a atragerii ti­neretului la lupta pentru mărirea producţiei agricole şi pentru transformarea socialistă a agr­iculturi. Una din cauzele principale ale acestor lipsuri — a subliniat vorbitorul — este slaba cunoaştere de către majoritatea activiştilor utemişti a problemelor producţiei industriale şi agricole. Analizîndu-şi in mod autocritic activitatea, vorbitorul a arătat că in munca sa s-au ma­­nifestat o seamă de lipsuri, ca superficiali­tate, un stil birocratic de muncă, lipsă de legătură cu masele. Tov. Ristache Florea, prim secretar al co­mitetului raional U.T.M. Cîmpina, a arătat că multe hotărîri ale organelor de conducere ale P.M.R. și ale U.T.M. nu sîn­t indefinite din cauza controlului superficial al organelor U.T.M. El a cerut să se acorde o mai mare atenție pregătirii cadrelor utemniste, să se or­­ganizeze periodic consfătuiri cu secretarii­ or­ganizaţiilor de bază pe ramuri de activitate. Tov. Pavel Ţugui, locţiitor al ministrului Culturii, a înfăţişat în cuvîntul său marile succese obţinute de regimul nostru democrat, popular în dezvoltarea culturii. Ministerul Culturii şi Instituţiile care depind de el, au încă lipsuri serioase în privinţa a­­tragerii tineretului în munca cultural-artistică, îu educarea ideologică a tinerilor. Se desfă­şoară slab munca culturală de masă în rîndu­­rile tineretului de la Gate. Organele Ministe­rului Culturii, cît şi secţiile culturale ale sfatu­rilor populare, în colaborare cu U.T.M., tre­buie să-şi concentreze atenţia asupra atragerii tineretului în­­ activitatea căminelor culturale. Acum, în perioada muncilor agricole de vară, U.T.M.-ul trebuie să organizeze cît mai multe brigăzi de tineret care să difuzeze la alii bro­şuri agrotehnice, cărţi literare şi de populari­zare a ştiinţei. Este necesar să se ducă o muncă sistematică de popularizare a cîntecelor care mobilizează tineretul la muncă, creînd o atmosferă de bucurie şi entuziasm. — Tinerii romîni şi maghiari din patria noastră luptă înfrăţiţi pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului — a spus tov. Fazekas Ludovic, activist al C. C. al U.T.M. Totuşi în munca de educare a ti­neretului există serioase lipsuri. In Regiunea Autonomă Maghiară, ca şi în alte regiuni, munca d­e educare patriotică şi internaţionalis­­tă a tinerilor a fost dusă îngust, rezumîhdu-se numai la învăţămîntul poetic şi la cîteva con­ferinţe seci. Vorbitorul a subliniat cu tărie necesitatea îmbunătăţirii muncii de educare comunistă a tinerei generaţii şi a arătat că C.C. al U.T.M. trebuie să-şi îmbunătăţească radical metodele de muncă, să dea un ajutor concret comitetelor regionale şi raionale. In cuvîntul său, tov. I. Mihăileanu, red­ac­­tor şef al ziarului „Seratei,a tineretului", a analizat activitatea desfăşurată de organul central al U.T.M. ..Scînteia tineretului" se ocupă insuficient de educaţia patriotică a tineretului, nu pre­zintă sistematic cititorilor săi faptele de eroism în muncă ale unor tineri, momente din trecutul de luptă pentru libertate al poporului nostru. Critica ziarului are uneori ascuţişul topit, se publică prea puţine articole de satiră şi umor. Vorbitorul a subliniat că lipsurile manifestate se datoresc pe de o parte unor slă­biciuni în munca internă a redacţiei, iar pe de altă parte conducerii U.T.M. care a subapre­ciat importanţa organului său central, de presă şi n-a exercitat o îndrumare politică şi ideolo­gică satisfăcătoare. Luînd cuvîntul, tov, Maria Dumitrescu, acti­vistă a C.C. al U.T.M., s-a ocupat pe larg de problema muncii U.T.M. în rîndurile tinerelor fete. Relevînd unele succese obţinute în pri­vinţa educării acestora şi a antrenării lor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, vor­bitoarea a arătat că în ansamblu munca edu­cativă a U.T.M. în rîndurile maselor largi de fete este încă nesatisfăcătoare. Numeroase or­ganizaţii U.T.M. cuprind un număr foarte mic de fete şi nu exercită o Influenţă ideologică serioasă asupra marii mase a fetelor. Tov. Ion Cotigă, prim secretar al comitetu­lui regional U.T.M. Baia Mare, a arătat că datorită îndrumării primite din partea comi­tetului regional de partid, tinerii d­in regiunea Baia Mare au obţinut rezultate însemnate în industrie şi agricultură. Numeroase organizaţii U.T.M. au reuşit să mobilizeze tinerii pentru a ajun­a gospodăriile agricole de stat şi colec­tive în campaniile agricole. In continuare vorbitorul s-a referit la unele lipsuri care se manifestă în activitatea orga­nizaţiilor U.T.M din regiunea Baia Mare, a­­rătînd că unele organizaţii n-au combătut cu tărie manifestări ale naţionalismului şi misti­cismului. In cuvîntul său, Iov Gelu Cahn, inginer la S.R.N. Galaţi, a subliniat că C.C. al U.T.M are datoria să se preocupe serio­s de califica­rea şi îndrumarea activiştilor, în aşa fel încît organizaţiile U.T.M. să capete din partea a­­cestora un sprijin concret şi eficace. In numele C.C.F.S., tov. Manole Bodnă­­raş a adresat un călduros salut conferinţei. Vorbitorul a arătat că mişcarea sportivă din ţara noastră cunoaşte în anii regimului de­mocrat-popular o mare dezvoltare şi acest lucru se datoreşte în mare măsură contribu­ţiei tineretului. Mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră nu s-a dezvoltat însă pe măsura po­sibilităţilor create de partid şi guvern, mani­­festîndu-se o seamă de slăbiciuni a căror răs­pundere o poartă toate organele interesate în dezvoltarea culturii fizice și a sportului și în primul rînd C.C.F.S. C.C.F.S. împreună cu U.T.M. trebuie să depună eforturi sporite pentru a da un nou evînt mișcării noastre sportive de masă, mij­loc important de educare comunistă a tinere­tului. Tov. Cornelia Filipaş, secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat că Hotărîrea Biroului Poltic al C.C. al P.M.R. cu privire la activi­tatea Uniunii Tineretului Muncitor reprezintă încă o dovadă a dragostei şi grijii cu care partidul se ocupă de organizaţia comunistă a tineretului, de generaţia tînără a patriei noastre. Relevînd principalele lipsuri din activitatea Biroului şi Secretariatului C.C. al U.T.M., vor­bitoarea a arătat răspunderea ei personală pentru aceste lipsuri, pentru activitatea nesa­tisfăcătoare a secţiilor: elevi, studenţi, pionieri, internaţională ale C.C. al U.T.M., precum şi pentru faptul că în nici o plenară a C.C n-a fost discutată o problemă atît de impor­tantă ca munca U.T.M în şcoli şi facultăţi Tov. Constantin Cîrtînă, activist al C.C. al U.T.M., după ce a vorbit despre unele succe­se ale organizaţiilor U.T.M. de la sate In mo­bilizarea tineretului la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, a arătat că există încă lip­suri mari în munca educativă a tineretului să­tesc. Puţine echipe artistice orăşeneşti se tri­mit la state, se organizează puţine hore şi re­uniuni ale tineretului, nu se ţin suficiente conferinţe mobilizatoare despre regulile agro­tehnice, contractări, achiziţii şi despre pre­darea cotelor către stat. Există încă lipsuri în antrenarea tineretului muncitor de la sate în activitatea căminelor culturale. C. C. al U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită învăţămîntu­­lui politic In S.M.T.-uri şi In general la sate, unde nivelul lecţiilor şi sem­nariilor a fost scăzut. Vorbitorul a propus ca ,,Scînteia tineretului" să publice mai multe articole despre viaţa de organizaţie din gospodăriile colective, înto­vărăşirile agricole şi de la sate. De asemenea Comitetul Central al U.T.M. să colaboreze mai strîns cu Ministerul Agriculturii şi Silvicultu­­rii, cu C.C. al Sindicatelor Agricole, cu M­i­nisterul Culturii pentru îmbunătăţirea muncii cultural-educative în rîndul tineretului munci­tor de la sate. Luînd cuvîntul, tov. Vasile Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat juste­ţea analizei profunde făcute de Biroul Poltic al C.C. al P.M.R. asupra activităţii U.T.M. şi s-a declarat de acord cu criticile aduse de participanţii la conferinţă conducerii U.T.M. şi lut personal. Vorbitorul a analizat lipsurile C.C. şi ale Biroului C.C. al U.T.M., subliniind că ele îşi au rădăcina în faptul că în munca C.C. al U.T.M. a fost încălcat principiul conducerii colective; critica şi îndeosebi critica de jos au fost înăbușite. In munca C.C. al U.T.M. și a aparatului său s-au înrădăcinat birocra­tismul și formalismul. Vorbitorul a subliniat răspunderea pe care o poartă personal pentru faptul că Biroul C.C. al U.T.M. a lucrat defectuos. In încheiere, vorbitorul a arătat că în U.T.M. sînt destule forţe în stare să lichideze lipsurile semnalate, să ridice activitatea U.T.M. la înălţimea sarcinilor şi a încrederii pe care partidul o are în organizaţia revolu­ţionară a tineretului. Garanţia continuei îm­bunătăţiri a muncii U.T.M. o constituie con­ducerea şi îndrumarea permanentă, atentă şi părintească din partea Partidului Muncito­resc Român. „ Din numărul total de tineri ce muncesc la mina Petri la aproape 95% sunt antrenaţi în întrecerea socialistă, a spus tov. Mihai Ştefan, miner fruntaş. Organizaţia U.T.M. în cola­borare cu comitetul sindical şi sub condu­cerea comitetului de partid a format 58 bri­­găzi de producţie care folosesc metoda gra­ficului ciclic şi alte metode sovietice, iar Sîmbătă au luat sfîrşit lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. Şedinţa de dimineaţă s-a desfăşurat sub conducerea tov. Cornel Fulger. La şedinţă au asistat tovarăşii M. Dalea şi I. Fazektaş, secretari ai­ C.C. al P.M.R. Participanţii la Conferinţă au adoptat o hotărîre prin care se aprobă darea de seamă prezentată de C.C. al U.T.M. S-a trecut apoi la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi : alegerea noului Comi­tet Central al Uniunii Tineretului Muncitor şi a Comisiei Centrale de Revizie. Propunerile făcute de comisia de candidare au fost discutate pe rînd de către delegaţi. S-a trecut apoi la vot. Şedinţa de după amiază s-a desfăşurat sub conducerea tov. Virgil Trofin. A asistat tov. N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R. Comisia de numărare a voturilor a decla­Tavarăşi. In numele C.C. al U.T.M. mulţumim tuturor delegaţilor pentru încrederea pe care ne-au acordat-o, alegîndu-ne in organul central de conducere al Uniunii Tineretului Muncitor. Asigurăm Conferinţa că vom dezvolta rea­lizările dobîndite pînă acum de Uniunea Ti­neretului Muncitor şi vom lupta pentru lichi­darea lipsurilor existente Vom ţine seama de problemele dezbătute şi de propunerile făcute în cadrul Conferinţei. Nu vom strădui ca întreaga noastră muncă să fie pătrunsă de spirit de partid, ne vom călăuzi de prin­cipiul muncii colective, vom dezvolta demo­craţia Internă în viaţa organizaţiei, vom în­tări permanent legătura cu masa tineretului, întreaga muncă a U.T.M trebuie să fie în­dreptată spre îndeplinirea cu succes a sarci­nilor trasate de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca Uniunii Tineretului Muncitor. ■Ne luăm angajamentul faţă de partidul no­stru că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu tot devotamentul, ne vom da toată energia şi dragostea pentru a ridica nivelul muncii U.T.M­ la înălţimea sarcinilor puse de Partidul Muncitoresc Român. Este datoria fiecărui membru al C. C. al U.T.M., a fiecărui activist din organele de conducere U.T.M. şi a tuturor utemiştilor, să-şi înzecească eforturile, ca prin fapte, prin mun­că să dovedim că merităm pe deplin cinstea de a fi rezerva de cadre a partidului şi aju­torul partidului în educarea comunistă a ti­neretului. Tovarăşi, Dezbaterile Conferinţei noastre au subliniat cu multă tărie justeţea aprecierilor făcute de Biroul Politic al C.C. al P.M.R. în hotărîrea sa cu privire la activitatea Uniunii Tineretu­lui Muncitor. Alecu Costică; Apostol Maria; Ambruș Gheorghe; Amariei Constantin; Alexovici An­­toaneta; Ardeleanu Constantin; Alberth Fran­­cisc; Borduz Lazăr; Baciu Maximilian; Bucur V. Ioan; Cîrcoi Ioan; Cîrțîn­ă Constantin; Chirilescu Niculae; Chiciu Niculiţa; Cotigă Ioan; Colbu Emilia; Katoka Anton; Cîmpeanu Valentin; Dudaş Traian; Duca P. Dimitrie; Drăghici A. Constantin; Dobrescu Miu; Deşliu Dan; Emilian Petria; Fulger Cornel; Faze­­kaş Ludovic; Florea Vasile; Florea Aurel; Gavrea Iosif; Goldi Agneta; Goldstein Iosif; Bogdan Maria; Copil Maria; Costea Gavril; Doroftei Victoria; Fodor Alexandru; Farczadi Elisabeta; Făgărăşanu Mioara; Gavruş Gheor­ghe; Iureş Ştefan; Leica Adam; Lodovici Bobocea Gheorghe; Crivei Gheorghe; Flo­­rescu Emanoil; Lungu Iordana; Roșu Maria; sectorul I a­ minei a fost preluat de tineret, devenind fruntaș pe mină. Brigada con­dusă de tov. Haidu Iuliu lucrează în contul anului 1957, iar alte brigăzi lucrează în contul anului 1956. Cu toate acestea, a arătat în continuare vorbitorul, mai sînt unii tineri care nu res­pectă disciplina în muncă, nu manifestă sufi­cientă grijă faţă de bunul obştesc. Acestea, ca şi alte lipsuri, se datoresc slăbiciunilor din munca organizaţiei U.T.M. şi ajutorului insuficient din partea comitetului raional U.T.M. In numele brigăzii pe care o conduce, tov. Mihai Ştefan şi-­a luat angajamentul să depă­şească norma cu 50% în cinstea Congresului partidului. Tov. Petre Gheorghe, activist al C.C. al U. T. M., a subliniat în cuvîntul său dra­gostea şi prestigiul de care se bucură tine­retul român şi organizaţia sa revoluţionară în rîndul tinerilor luptători pentru pace de peste hotare. El a vorbit în continuare despre lipsurile U.T.M. în răspîndirea cărţii, în munca de îndrumare a tinerilor scriitori, despre caracterul abstract al învăţămîntului politic desfăşurat în unele organizaţii U.T.M., despre lipsurile ziarului „Scînteia tineretului", ale revistei „Tînărul Leninist" şi ale Editurii Tineretului în munca de propagandă, precum şi despre insuficientul ajutor acordat şcolii de cadre a C.C. al U.T.M. „Filimon Sîrbu". A mai luat cuvîntul tov. Gh. Radu, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Ploeşti, care s-a ocupat de activitatea tineretului din industrie, Mai aleşi în Comitetul Central al Uniunii Ti­­neretului Muncitor 65 membri şi 20 membri supleanţi. Au fost de asemenea aleşi 9 mem­bri ai Comisiei Centrale de Revizie. Cuvîntul de închidere a fost rostit de tov. Cornel Fulger. Propunerea sa de a se trimite un salut Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a fost primită cu un deo­sebit entuziasm de către cei prezenţi. După cu­­rsa salutului, participanţii la Conferinţă şi-au manifestat prin urale îndelungi şi apla­uze furtunoase dragostea şi devotamentul fără margini pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central. Delegaţii şi Invitaţii la Conferinţă au mani­festat puternic pentru U.R.S.S., pentru glo­riosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, pentru Uniunea Tineretului Comunist Leni­nist. In încheiere participanţii au intonat ,,In­ternaţionala“. Din discuţii au reieşit o serie de realizări ob­ţinute de organizaţiile U.T.M. sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Dezbaterile Conferinţei au dat posibilitatea generalizării experienţei pozitive şi a metode­lor juste de muncă a unor organe şi organi­zaţii U.T.M. Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în­t­r - un spirit critic şi autocritic; au fost scoase la iveală cu curaj lipsurile care trenează­­activi­tatea U.T.M. Delegaţii, care au luat cuvîntul, au făcut propuneri importante pentru îmbu­nătăţirea muncii Uniunii Tineretului Muncitor. Tovarăşi delegaţi. Sarcina noastră nu se termină odată cu în­cheierea lucrărilor Conferinţei. Noi va trebui să aducem la cunoştinţa tuturor utemiştilor analiza făcută de Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, păr­ţile pozitive, experienţa înaintată a unor orga­nizaţii U.T.M., lipsurile din activitatea Uniu­nii Tineretului Muncitor, dezvăluite în cadrul Conferinţei şi sarcinile pe care partidul ni le-a pus în faţă. In cadrul comitetelor regionale, raionale, in organizaţiile de bază, acolo unde muncim, sar­cina noastră este ca problemele dezbătute în cadrul Conferinţei să fie discutate In strînsă legătură cu situaţia specifică fiecărei organi­zaţii de bază din întreprindere, instituţie, din satul s­au şcoala respectivă şi să ajutăm la lua­­rea unor măsuri concrete care să ducă la întări­­rea continuă a muncii Uniunii Tineretului Mun­­citor. Sarcina noastră principală este de a mobili­za masele cele mai largi ale tineretului spre a contribui în mod activ, calificat şi cu entu­ziasm la realizarea programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern,­­la dezvoltarea economiei naţionale, la sporirea continuă a producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, la ridicarea nive­lului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Harogsin Maria; Iliescu loan; lacomi loan; lozsa Chizela; lordache Gheorghe; Alateescu Cornelia; Munte Dinu; Moţiu Aurel; Matache Gabriela; Mezei Ana; Man T. loan; Micuta Gheorghe; Petre Gheorghe; Pârvan Vasile; Pop Gheorghe; Petre C. loan; Radu Constan­tin; Radu P. Gheorghe; Ristache Florea; Spiridon Ana; Sîrbu Dragomir; Smărăndeanu Simion; Stoiculescu Marin; Sucioaia Cons­tantin; Şandru Maria; Simion Dumitru; Tro­fin Virgil; Trifan Rodica; Tincu Anton; Vlad Cornel; Vasile Marin; Vereș Nicolae; Vereș Olga; Zambilă N. Constantin. Iosif; Marinescu Toma; Moldoveanu Zenovie; Nichita Iosif; Olteanu Miron; Piucă Petre; Pe­­trovici Alexandru; Soare Gh. Vasile; Tiron Ecaterina; Voicu Andrei. Şedinţei© de sîmbătă Cuvîntul de încheiere rostit de tov. C. Fulger Lista membrilor C. C. al U. T. M. Lista membrilor supleanți ai C. C. al U. T. M. Lista membrilor comisiei centrale de revizie Savin Stelian; Toth Ștefan; Teoreanu Tudose I. Dumitru, Ion; Duminică 1 august 1954 — Nr. spar România libera Şedinţa plenara a C. C. al U. T. M. Sîmbătă seara a avut loc şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor care a ales Biroul şi Secretariatul C.C. al U.T.M. Biroul C.C. al U.T.M. 1. — Maria Apostol 2. — Ioan C­îrcei »­IU 11. — Vasile Pârvan 12. — Virgil Trofin 13. — Cornel Vlad Membri supleanţi Constantin Drăghic Ioan Iliescu Ana Spiridon Marin Vasile Secretariatul C.C. al U.T.M. 1. — Cornel Fulger, prim secretar 2. — Virgil Trofin, secretar 3. — Gheorghe­­ Petre, secretar 4. — Ioan Cîlcei, secretar 5. — Ludovic Fazekas, secretar 8. — Cornelia Mateescu, secretar — Constantin Cîrţînă — Dimitrie Duca — Traian Dudaş — Ludovi­ Fazekaş — Vasile Florea — Cornel Fulger — Cornelia Mateescu — Gheorghe Petre REVISTA PRESEI Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum — cauza a Întregului popor') „Scînteia“ — organ al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, „Romînia liberă“ — organ al sfaturilor populare din Republica Populara Romina, „Munca" — organ al Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Rom­înă In august 1953 Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. a dezbătut sub toate aspectele pro­blemele cu privire la dezvoltarea eco­nomiei naţionale a ţării şi la ridicarea nivelului de tr­ai al celor ce muncesc. Hotărîrile plenarei, prevăzînd dezvoltarea continuă a industriei grele, în special a acelor ramuri pentru care există o bază sigură de materii prime în ţară, pun ca o sarcină de primă importanţă dezvoltarea puternică a producţiei agricole, a industriei uşoare şi alimentare şi sporirea producţiei bunurilor de consum popular. Hotărîrile plenarei C.C. au avut un pu­ternic ecou şi au fost aprobate cu căldură de oamenii muncii din Ro­mînia. Lupta pentru sporirea producţiei mărfurilor de Larg con­sum a devenit o cauză a întregului popor, in anul care s-a scurs după plenara C. C. producţia mărfurilor de consum popular a cres­­cut considerabil. De pildă, producţia sărurilor de bumbac a sporit cu 10%, a ţesăturilor de mătase — cu 12%, a poplinului — cu 84%, a încălţămintei — cu 7%, a articolelor de pielărie — cu 104%, a vaselor de fontă — cu 21%. Un rol important în mobilizarea oameni­lor muncii pentru realizarea programului de ridicare cît mai rapidă a nivelului de trai al populaţiei, trasat de partid, revine presei centrale şi locale. Ziarele „Scînteia", „Ro­mînia liberă" şi „Munca" au desfăşurat o muncă importantă de popularizare a hotă­­rîrilor plenarei din august a C. C. Ele au publicat numeroase articole, corespondenţe şi alte materiale care au contribuit la îm­bunătăţirea muncii politice şi organizatorice a organizaţiilor de partid şi sindicale şi a sfaturilor populare. In coloanele ziarelor se generalizează experienţa muncii de par­tid şi sindicale, se popularizează iniţiativa întreprinderilor care produc obiecte de con­sum popular, succesele în muncă ale ino­vatorilor în producţie. Ingrijindu-se de satisfacerea nevoilor crescînde ale populaţiei, partidul şi guver­nul democrat-popular au dublat aproape volumul prevăzut al Investiţiilor în ramu­rile industriei producătoare de bun­ur­ de Larg consum. De pildă, în industria alimen­tară investiţiile vor creşte de la 980 mili­oane de lei la 1,8 miliarde de lei în anii 1953—1955, iar în industria textilă şi de în­călţăminte — cu 1,3 miliarde de lei. Aceste investiţii reprezintă o bază puter­nică pentru ridicarea continuă a producţiei mărfurilor de consum popular. Totodată, rezolvarea cu succes a acestei sarcini eco­nomice dintre cele mai importante depinde într-o măsură considerabilă de folosirea rezervelor interne ale fiecărei întreprinderi, de desfăşurarea largă a iniţiativei oameni­lor muncii. Ţinînd seamă de acest lucru, ziarele combat energic tendinţa manifestată de unii conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat, şi anume de a aştepta ca problema sporirii producţiei să fie rezol­vată num­ai pe seama construirii de între­prinderi noi. Presa centrală din R.P.R. arată mereu şi sub diferite forme oamenilor muncii că pentru ridicarea continuă a nivelului lor de trai se cere participarea lor personală la lupta pentru mărirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor şi îmbunătăţirea calită­ţii lor. Redacţiile ziarelor „Scînteia“, „Romînia liberă“, şi „Munca“ au organizat cîteva consfătuiri cu conducători de ministere, directori de întreprinderi, ingineri şi mun­citori. Aceste consfătuiri au ajutat la cu­noaşterea mai concretă a muncii întreprin­derilor din Industria uşoară şi alimentară, la generalizarea experienţei lor şi dezvă­luirea lipsurilor. Un puternic ecou a avut în ţară publi­carea în „Scînteia“ a dezbaterilor consfă­tuirii cu colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, precum şi ale consfă­tuirii cu muncitorii fruntaşi şi cadrele de con­ducere din principalele întreprinderi de ţesă­torii şi filaturi din ţară. Realizarea propune­rilor făcute la această consfătuire a contri­­buit în special la faptui că fabrica „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi-a sporit simţitor producţia de confecţii, fără noi investiţii. Iniţiativa aces­tei fabrici, care a desfăşurat o largă întrecere socialistă pentru folosirea rezervelor interne, a fost însuşită de numeroase întreprinderi din industria uşoară din ţară. „Scînteia" publică sistematic materiale care arată cum comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid şi organizaţiile de bază ale partidului conduc întreprinderile din indus­tria uşoară, cum luptă ele pentru a obţine creşterea producţiei mărfurilor de consum popular. Pe lingă articolele de fond şi alte materiale, acestor probleme le-au fost consa­crate articole scrise de secretari de organiza­ţii de partid, ingineri şi tehnicieni din între­­prinderi şi alţii. In articolul ei, Elena Stoica, secretar al organizaţiei de partid de la fabri­ca de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", scria că rezervele Interne din fiecare întreprindere pot fi descoperite şi folosite în întregime numai în cazul cînd pentru aceasta vor fi atraşi toţi co­muniştii, toţi muncitorii şi specialiştii fără partid. Deoarece în industria textilă din Romînia există încă o disproporţie între capacitatea de producţie a filaturilor şi fabricile de ţesut, ziarele „Scînteia“, „Munca“ şi „Romînia li­beră“ au tratat pe larg lupta pentru descope­­ riti­ rirea şi folosirea rezervelor interne, pentru o mai bună folosire a maşinilor în filaturi. In „Scînteia“ a fost prezentată pe larg expe­rienţa în mi­ncă a brigăzii filatoarei Antoaneta Alexovici de la uzinele textile „7 Noiembrie“, care a mărit randamentul maşinilor cu aproa­pe 9%. In faţa fabricilor de ţesut, a industri­ei încălţămintei şi pielăriei s-­a pus în mod ascuţit problema economiei de materii prime. Prin articolele prim,torcătorului Al. Ştefă­­nescu de la fabrica de postav Buhuşi, directo­rul fabricii de postav „Proletarul" din Bacău ,Scînteia" a înfăţişat cititorilor ei cum metodele înaintate de muncă permit ca prin cheltuirea cu eco­nomie a materiilor pri­me să se fabrice mai multe produse. Un ajutor serios l-a dat „Scînteia" condu­cătorilor întreprinderi­lor şi organizaţiilor de partid în dezvoltarea producţiei articolelor metalice de­ larg con­sum, în special în ma­rile întreprinderi metalurgice şi electroteh­nice. Ziarul a criticat pe conducătorii care nu au vrut să înţeleagă că pe lîngă îndeplinirea pla­nului de producţie a maşinilor şi utilajului la toţi indicii, ele pot şi trebuie să producă şi articole metalice de larg consum. Ca urmare a publicării în­ ziar a materiale­lor critice, uzinele „23 August“ şi-au reorga­nizat secţia pentru producerea articolelor de larg­ consum, iar uzinele „Mao Tze-dun“ au luat măsuri în vederea sporirii sortimentului de la 12 la 21 de articole şi au sporit în tri­­mestrul al II-lea volumul producţiei de larg consum cu 59 p/0i. In lupta întregului popor pentru creşterea producţiei obiectelor de larg consum un rol important aparţine sindicatelor. Lor le revine sarcina dezvoltării iniţiativei crea­toare a oamenilor muncii, organizarea în­trecerii socialiste pe scară naţională. Zia­rul „Munca" a publicat o serie de mate­riale în care a analizat şi a generalizat experienţa pozitivă în muncă a organiza­ţiilor sindicale de la fabrica de postav „Transilvania" din Cisnădie, de la fabrica „Tehnometal“ din Timişoara şi a altora. In numeroase întreprinderi din industria uşoară a avut un larg ecou publicarea în acest ziar a dezbaterilor consfătuirii colec­tivului fabricii „Industria Bumbacului 4“ cu reprezentanţii fabricilor furnizoare, al organizaţiilor comerciale interesate şi cu reprezentanţii ministerelor. Un loc însemnat în coloanele ziarelor centrale îl ocupă scrisorile şi corespon­denţele oamenilor muncii consacrate dez­voltării producţiei bunurilor de larg con­sum. Ziarul „Munca”, de pildă, a introdus în coloanele sale rubrica „Tribuna partici­panţilor la întrecere". Cititorii urmăresc cu interes materialele care se publică în această rubrică. Din păcate ea apare nu prea des. Zilele acestea ziarul „Scînteia” a criticat în mod just ziarul „Munca” pentru slaba Iniţiativă şi îndeplinirea nesatisfăcătoare de către acest ziar a rolului organizator în întrecerea socialistă, în special în ramurile producătoare de bunuri de larg consum. Numeroase materiale cu privire la pro­blemele producţiei mărfurilor de Larg con­sum publică şi ziarul „România liberă“. El concentrează atenţia cititorilor în spe­cial asupra problemelor sporirii producţiei obiectelor de larg consum în industria lo­cală. Ziarul a publicat o serie de materiale critice şi autocritice ale unor preşedinţi ai comitetelor executive ale unor sfaturi popu­lare ca I. Tăbîrcă (Regiunea Ploeşti), I. Va­nţiu (Regiunea Baia Mare), Paul Bugyi (Regiunea Autonomă Maghiară) şi alţii. r­o­ In coloanele ziarului „Romînia liberă” se publică sistematic materiale la rubrica „Cît mai multe produse din materiale eco­nomisite" O lipsă este aceea că în această rubrică apar rareori scrisorii şi corespon­denţe ale muncitorilor. Cu toate că ziarele „Scînteia”, „Romînia liberă“ şi „Munca“ au publicat nume­roase materiale, între care articole şi co­­respondenţe ale activului de autori, trata­rea problemelor legate de creşterea pro­ducţiei obiectelor de larg consum şi de îm­bunătăţirea calităţii lor nu are încă un ca­racter sistematic şi consecvent. Este drept că în ultimul timp această activitate s-a înviorat în legătură cu pregătirea în vede­rea celei de a zecea aniversări a eliberării României. O lipsă însemnată în munca acestor ziare centrale este faptul că nu urmăresc stăruitor eficacitatea materialelor publi­cate, mai ales a materialelor critice. Or, redacţia nu poate rămîne indiferentă faţă de faptul dacă au fost luate sau nu mă­surile cuvenite pentru înlăturarea defi­cienţelor; dacă nu sînt cumva uitate chiar de conducerea colectivului întreprinderii sau de organizaţia economică angajamentele în pro­ducţie, publicate în presă, ce greutăţi în­­tîmpină,colectivul care şi-a luat angajamente. Intensificîndu-şi participarea la lupta comună pentru creşterea producţiei obiec­telor de larg consum, pentru îmbunătăţirea calităţii lor, înconjurîndu-se cu o largă reţea de corespondenţi din rîndurile munci­torilor şi ţăranilor, ziarele „Scînteia", „Ro­mînia liberă“ şi „Munca” vor deveni o armă şi mai puternică a Partidului Munci­toresc Român în lupta lui pentru ridicarea continuă a nivelului de m­ai al oamenilor muncii. *) Articol apărut In ziarul „Pentru pace trainică, pentru democrație populară!'' nr. SI (299) din 10 Iulie 1954. Pag. 3-a t I­nformaţii Sîmbătă a plecat la Moscova, la Invitaţia Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o delegaţie a Comitetului Femeilor Demo­­crate din R.P.R., Condusă de tov. Stela Enescu, preşedinta Comitetului Femeilor De­mocrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte : Elisabeta Ploscaru, membră a Comitetului Femeilor Democrate, Mana Bogățeanu, responsabila comisiei de fe­mei a Consiliului Central al Sindicatelor, Iu­­liana­ M­irea, membră a Comitetului Femeilor Democrate, Antoaneta Alexovici, muncitoare fruntașă, f­latoare la uzinele „7 Noiembrie“, Cornelia Păunescu, membră a Comitetului Fe­meilor Democrate, decan al Facultăţii de Pe­diatrie, Iuliana Simon, membră a Comitetului Femeilor Democrate, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ozun, raionul Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghia Lucia Demeri­us, scriitoare, membră a Co­tetului Femeilor Democrate, Mariana Olaru, giner -agronom, raionul Balş, regiunea C­iova şi Tamara Mureşan, activistă. ■Ar Sîmbătă la amiază au sosit la Capitală, invitaţia Institutului Român pentru Relat Culturale cu Străinătatea, W. J. H. B Sa­berg, directorul muzeelor municipale din A­sterdam-Olanda şi Joseph Urbany din I­xemburg. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost tîmpinaţi de reprezentanţi ai Ministerului C­­urii şi ai Institutului Român pentru Relaţ Culturale cu Străinătatea. [(Agerpress

Next