Romînia Liberă, august 1954 (Anul 12, nr. 3057-3081)
1954-08-01 / nr. 3057
4 Lucrările Conferinţei pe ţară a ULTLM* In cadrul şedinţei de vineri 30 iulie crt. au continuat discuţiile la darea de seamă asupra activităţii C.C. al U.T.M. Tov. Ion Iacomi, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Piteşti, a vorbit despre succesele tinerilor din regiune în îndeplinirea sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Frumoase rezultate au fost obţinute de tinerii de la I.M.S. Cîmpulung Muscel şi din schelele petrolifere. In agricultură, tinerii au lucrat cu multă însufleţire la plivitul şi strîngerea ipătoaselor, la prăşitul culturilor de porumb şi floarea-soarelui. Vorbitorul a arătat apoi că comitetul regional U.T.M. Piteşti are încă serioase slăbiciuni în munca de mobilizare a tineretului la îndeplinirea planului de stat. Tov. ing. Florea Sfîrniala, de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie", a arătat că organizaţiile U.T.M. trebuie să se ocupe îndeaproape de îndrumarea tinerilor în alegerea meseriei, precum şi de buna lor pregătire profesională. Desfăşurarea în bune condiţii a învăţămîntului teoretic şi practic al elevilor din şcolile Rezervelor de Muncă, trebuie să fie în centrul atenţiei organizaţiilor U.T.M. Tov. Gh Gavruş, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Constanţa, a arătat că organizaţiile U.T.M. din satele regiunii Constanţa n-au acordat atenţia cuvenită muncii de întărire a sectorului socialist al agriculturii. De asemenea, unele organizaţii U.T.M. dau dovadă de o slabă combativitate împotrva uneltirilor duşmanului de clasă. Este necesar ca C.C. al U.T.M. să nu se mulţumească numai cu trimiterea de instrucţiuni, ci să dea un ajutor sistematic muncii pentru întărirea activităţi U.T.M. la sate. Tov. Gh. Pop, activist al C.C. al U.T.M., s-a ocupat în cuvîntarea sa de problema mobilizării tineretului la practicarea culturii fizice şi a sportului. Vorbitorul a arătat că C.C al U.T.M. a subapreciat munca sportivă. Mulţi tineri de la sate sunt dornici să facă sport, dar organizaţiile U.T.M. n-au ştiut să răspundă acestei dorinţe. Tor Boda Geza, activist al comitetului U.T.M al Regiunii Autonome Maghiare, a arătat că tineretul din această regiune a obţinut o serie de realizări în aplicarea hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953. In ultima vreme, s-au format 22 noi brigăzi uterniste de producţie, 3 posturi uteniste de control, 3 brigăzi de bună deservire şi 2 secţii de tineret pentru producerea bunurilor de larg consum. Tineretul din Regiunea Autonomă Maghiara a contribuit din plin la aplicarea metodelor agrotehnice în a- A b' i' j ştri special la însămînţarea a ha în cuiburi aşezate în pătrat. Aceste succese au fost posibile datorită ajutorului şi îndrumării permanente primite din partea convieţuim regional de partid. Vorbitorul a cerut ca C.C. al U.T.M. să dea un ajutor mai sistematic comitetului regional U.T.M în vederea îmbunătăţirii muncii de educare a tineretului în spiritul patriotismului socialist şi al Internaţionalismului proletar. Aducînd conferinţei un salut din partea scriitorilor, tov Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. ,a subliniat roiţii literaturii. Scriitorii din patria noastră consideră drept o sarcină de cinste de a înfăţişa în operele lor eroi care să servească drept model tineretului nostru, însufleţindu-l la fapte patriotice şi de a demasca chipul hidos al duşmanului. In continuare, vorbitorul a arătat că U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită folosirii cărţilor pentru educarea comunistă a tineretului, nu s-a ocupat de îndrumarea tinerilor scrii şi a activităţii cenaclurilor literare. Iniţia unor scriitori se mai vădesc manifestări de apolitism şi schematism. Uniunea Scriitorilor nu se ocupă suficient de dezvoltarea literaturii pentru tineret şi copii, de ajutorarea presei de tineret şi copil. Vorbitorul şi-a luat angajamentul să contribuie la lichidarea acestor lipsuri. Maiorul Ion Coman a vorbit despre succesele importante obţinute de către organizaţiile U.T.M. din Forţele Armate, ajutoare de preţ ale comandanţilor, organelor politice şi organizaţiilor de partid în lupta pentru ridicarea fiecărui utemist la rangul de fruntaş în pregătirea de luptă şi politică, exemplu de discplină şi hotărire, de vitejie şi pricepere, de îndeplinire conştiincioasă a tuturor sarcinilor de serviciu. Arătînd că militarii utemişti îşi perfecţionează neîncetat măestria de luptă şi pregătirea politică, el a evidenţiat faptul că peste 300 dintre aceştia au primit Diploma de onoare a C.C. a U.T.M. Vorbirorul a arătat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca U.T.M. constituie un ajutor de seamă pentru Îmbunătăţirea muncii organizaţiilor utemiste din Forţele Armate. Tot Victoria Doroftei, muncitoare fruntaşă la fabrica ,,Flora" din Bucureşti, a vorbit despre metodele de lucru şi rezultatele bune uhtmate de postul utemist de control de- întreprindere. Studiind temeinic procesul de producţie, postul utemist de control pe care-l conduce a făcut numeroase propuneri care au dus la ridicarea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor alimentare şi la înlăturarea risipei. Vorbitoarea a arătat în continuare că organizaţiile U.T.M. trebuie să se preocupe mai temeinc de mărirea disciplinei în muncă şi de calificarea tineretului. Tov. Chiţu Florea, secretar al C.C. al U.T.M., a făcut o analiză critică a activităţii Biroului C.C. al U.T.M. subliniind îndeosebi lipsurile în privinţa Întăririi activităţii brigăzilor utemiste şi posturilor de control şi a atragerii tineretului la lupta pentru mărirea producţiei agricole şi pentru transformarea socialistă a agriculturi. Una din cauzele principale ale acestor lipsuri — a subliniat vorbitorul — este slaba cunoaştere de către majoritatea activiştilor utemişti a problemelor producţiei industriale şi agricole. Analizîndu-şi in mod autocritic activitatea, vorbitorul a arătat că in munca sa s-au manifestat o seamă de lipsuri, ca superficialitate, un stil birocratic de muncă, lipsă de legătură cu masele. Tov. Ristache Florea, prim secretar al comitetului raional U.T.M. Cîmpina, a arătat că multe hotărîri ale organelor de conducere ale P.M.R. și ale U.T.M. nu sînt indefinite din cauza controlului superficial al organelor U.T.M. El a cerut să se acorde o mai mare atenție pregătirii cadrelor utemniste, să se organizeze periodic consfătuiri cu secretarii organizaţiilor de bază pe ramuri de activitate. Tov. Pavel Ţugui, locţiitor al ministrului Culturii, a înfăţişat în cuvîntul său marile succese obţinute de regimul nostru democrat, popular în dezvoltarea culturii. Ministerul Culturii şi Instituţiile care depind de el, au încă lipsuri serioase în privinţa atragerii tineretului în munca cultural-artistică, îu educarea ideologică a tinerilor. Se desfăşoară slab munca culturală de masă în rîndurile tineretului de la Gate. Organele Ministerului Culturii, cît şi secţiile culturale ale sfaturilor populare, în colaborare cu U.T.M., trebuie să-şi concentreze atenţia asupra atragerii tineretului în activitatea căminelor culturale. Acum, în perioada muncilor agricole de vară, U.T.M.-ul trebuie să organizeze cît mai multe brigăzi de tineret care să difuzeze la alii broşuri agrotehnice, cărţi literare şi de popularizare a ştiinţei. Este necesar să se ducă o muncă sistematică de popularizare a cîntecelor care mobilizează tineretul la muncă, creînd o atmosferă de bucurie şi entuziasm. — Tinerii romîni şi maghiari din patria noastră luptă înfrăţiţi pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului — a spus tov. Fazekas Ludovic, activist al C. C. al U.T.M. Totuşi în munca de educare a tineretului există serioase lipsuri. In Regiunea Autonomă Maghiară, ca şi în alte regiuni, munca de educare patriotică şi internaţionalistă a tinerilor a fost dusă îngust, rezumîhdu-se numai la învăţămîntul poetic şi la cîteva conferinţe seci. Vorbitorul a subliniat cu tărie necesitatea îmbunătăţirii muncii de educare comunistă a tinerei generaţii şi a arătat că C.C. al U.T.M. trebuie să-şi îmbunătăţească radical metodele de muncă, să dea un ajutor concret comitetelor regionale şi raionale. In cuvîntul său, tov. I. Mihăileanu, redactor şef al ziarului „Seratei,a tineretului", a analizat activitatea desfăşurată de organul central al U.T.M. ..Scînteia tineretului" se ocupă insuficient de educaţia patriotică a tineretului, nu prezintă sistematic cititorilor săi faptele de eroism în muncă ale unor tineri, momente din trecutul de luptă pentru libertate al poporului nostru. Critica ziarului are uneori ascuţişul topit, se publică prea puţine articole de satiră şi umor. Vorbitorul a subliniat că lipsurile manifestate se datoresc pe de o parte unor slăbiciuni în munca internă a redacţiei, iar pe de altă parte conducerii U.T.M. care a subapreciat importanţa organului său central, de presă şi n-a exercitat o îndrumare politică şi ideologică satisfăcătoare. Luînd cuvîntul, tov, Maria Dumitrescu, activistă a C.C. al U.T.M., s-a ocupat pe larg de problema muncii U.T.M. în rîndurile tinerelor fete. Relevînd unele succese obţinute în privinţa educării acestora şi a antrenării lor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, vorbitoarea a arătat că în ansamblu munca educativă a U.T.M. în rîndurile maselor largi de fete este încă nesatisfăcătoare. Numeroase organizaţii U.T.M. cuprind un număr foarte mic de fete şi nu exercită o Influenţă ideologică serioasă asupra marii mase a fetelor. Tov. Ion Cotigă, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Baia Mare, a arătat că datorită îndrumării primite din partea comitetului regional de partid, tinerii din regiunea Baia Mare au obţinut rezultate însemnate în industrie şi agricultură. Numeroase organizaţii U.T.M. au reuşit să mobilizeze tinerii pentru a ajuna gospodăriile agricole de stat şi colective în campaniile agricole. In continuare vorbitorul s-a referit la unele lipsuri care se manifestă în activitatea organizaţiilor U.T.M din regiunea Baia Mare, arătînd că unele organizaţii n-au combătut cu tărie manifestări ale naţionalismului şi misticismului. In cuvîntul său, Iov Gelu Cahn, inginer la S.R.N. Galaţi, a subliniat că C.C. al U.T.M are datoria să se preocupe serios de calificarea şi îndrumarea activiştilor, în aşa fel încît organizaţiile U.T.M. să capete din partea acestora un sprijin concret şi eficace. In numele C.C.F.S., tov. Manole Bodnăraş a adresat un călduros salut conferinţei. Vorbitorul a arătat că mişcarea sportivă din ţara noastră cunoaşte în anii regimului democrat-popular o mare dezvoltare şi acest lucru se datoreşte în mare măsură contribuţiei tineretului. Mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră nu s-a dezvoltat însă pe măsura posibilităţilor create de partid şi guvern, manifestîndu-se o seamă de slăbiciuni a căror răspundere o poartă toate organele interesate în dezvoltarea culturii fizice și a sportului și în primul rînd C.C.F.S. C.C.F.S. împreună cu U.T.M. trebuie să depună eforturi sporite pentru a da un nou evînt mișcării noastre sportive de masă, mijloc important de educare comunistă a tineretului. Tov. Cornelia Filipaş, secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat că Hotărîrea Biroului Poltic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor reprezintă încă o dovadă a dragostei şi grijii cu care partidul se ocupă de organizaţia comunistă a tineretului, de generaţia tînără a patriei noastre. Relevînd principalele lipsuri din activitatea Biroului şi Secretariatului C.C. al U.T.M., vorbitoarea a arătat răspunderea ei personală pentru aceste lipsuri, pentru activitatea nesatisfăcătoare a secţiilor: elevi, studenţi, pionieri, internaţională ale C.C. al U.T.M., precum şi pentru faptul că în nici o plenară a C.C n-a fost discutată o problemă atît de importantă ca munca U.T.M în şcoli şi facultăţi Tov. Constantin Cîrtînă, activist al C.C. al U.T.M., după ce a vorbit despre unele succese ale organizaţiilor U.T.M. de la sate In mobilizarea tineretului la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, a arătat că există încă lipsuri mari în munca educativă a tineretului sătesc. Puţine echipe artistice orăşeneşti se trimit la state, se organizează puţine hore şi reuniuni ale tineretului, nu se ţin suficiente conferinţe mobilizatoare despre regulile agrotehnice, contractări, achiziţii şi despre predarea cotelor către stat. Există încă lipsuri în antrenarea tineretului muncitor de la sate în activitatea căminelor culturale. C. C. al U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită învăţămîntului politic In S.M.T.-uri şi In general la sate, unde nivelul lecţiilor şi semnariilor a fost scăzut. Vorbitorul a propus ca ,,Scînteia tineretului" să publice mai multe articole despre viaţa de organizaţie din gospodăriile colective, întovărăşirile agricole şi de la sate. De asemenea Comitetul Central al U.T.M. să colaboreze mai strîns cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, cu C.C. al Sindicatelor Agricole, cu Ministerul Culturii pentru îmbunătăţirea muncii cultural-educative în rîndul tineretului muncitor de la sate. Luînd cuvîntul, tov. Vasile Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat justeţea analizei profunde făcute de Biroul Poltic al C.C. al P.M.R. asupra activităţii U.T.M. şi s-a declarat de acord cu criticile aduse de participanţii la conferinţă conducerii U.T.M. şi lut personal. Vorbitorul a analizat lipsurile C.C. şi ale Biroului C.C. al U.T.M., subliniind că ele îşi au rădăcina în faptul că în munca C.C. al U.T.M. a fost încălcat principiul conducerii colective; critica şi îndeosebi critica de jos au fost înăbușite. In munca C.C. al U.T.M. și a aparatului său s-au înrădăcinat birocratismul și formalismul. Vorbitorul a subliniat răspunderea pe care o poartă personal pentru faptul că Biroul C.C. al U.T.M. a lucrat defectuos. In încheiere, vorbitorul a arătat că în U.T.M. sînt destule forţe în stare să lichideze lipsurile semnalate, să ridice activitatea U.T.M. la înălţimea sarcinilor şi a încrederii pe care partidul o are în organizaţia revoluţionară a tineretului. Garanţia continuei îmbunătăţiri a muncii U.T.M. o constituie conducerea şi îndrumarea permanentă, atentă şi părintească din partea Partidului Muncitoresc Român. „ Din numărul total de tineri ce muncesc la mina Petri la aproape 95% sunt antrenaţi în întrecerea socialistă, a spus tov. Mihai Ştefan, miner fruntaş. Organizaţia U.T.M. în colaborare cu comitetul sindical şi sub conducerea comitetului de partid a format 58 brigăzi de producţie care folosesc metoda graficului ciclic şi alte metode sovietice, iar Sîmbătă au luat sfîrşit lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. Şedinţa de dimineaţă s-a desfăşurat sub conducerea tov. Cornel Fulger. La şedinţă au asistat tovarăşii M. Dalea şi I. Fazektaş, secretari ai C.C. al P.M.R. Participanţii la Conferinţă au adoptat o hotărîre prin care se aprobă darea de seamă prezentată de C.C. al U.T.M. S-a trecut apoi la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi : alegerea noului Comitet Central al Uniunii Tineretului Muncitor şi a Comisiei Centrale de Revizie. Propunerile făcute de comisia de candidare au fost discutate pe rînd de către delegaţi. S-a trecut apoi la vot. Şedinţa de după amiază s-a desfăşurat sub conducerea tov. Virgil Trofin. A asistat tov. N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R. Comisia de numărare a voturilor a declaTavarăşi. In numele C.C. al U.T.M. mulţumim tuturor delegaţilor pentru încrederea pe care ne-au acordat-o, alegîndu-ne in organul central de conducere al Uniunii Tineretului Muncitor. Asigurăm Conferinţa că vom dezvolta realizările dobîndite pînă acum de Uniunea Tineretului Muncitor şi vom lupta pentru lichidarea lipsurilor existente Vom ţine seama de problemele dezbătute şi de propunerile făcute în cadrul Conferinţei. Nu vom strădui ca întreaga noastră muncă să fie pătrunsă de spirit de partid, ne vom călăuzi de principiul muncii colective, vom dezvolta democraţia Internă în viaţa organizaţiei, vom întări permanent legătura cu masa tineretului, întreaga muncă a U.T.M trebuie să fie îndreptată spre îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca Uniunii Tineretului Muncitor. ■Ne luăm angajamentul faţă de partidul nostru că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu tot devotamentul, ne vom da toată energia şi dragostea pentru a ridica nivelul muncii U.T.M la înălţimea sarcinilor puse de Partidul Muncitoresc Român. Este datoria fiecărui membru al C. C. al U.T.M., a fiecărui activist din organele de conducere U.T.M. şi a tuturor utemiştilor, să-şi înzecească eforturile, ca prin fapte, prin muncă să dovedim că merităm pe deplin cinstea de a fi rezerva de cadre a partidului şi ajutorul partidului în educarea comunistă a tineretului. Tovarăşi, Dezbaterile Conferinţei noastre au subliniat cu multă tărie justeţea aprecierilor făcute de Biroul Politic al C.C. al P.M.R. în hotărîrea sa cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Alecu Costică; Apostol Maria; Ambruș Gheorghe; Amariei Constantin; Alexovici Antoaneta; Ardeleanu Constantin; Alberth Francisc; Borduz Lazăr; Baciu Maximilian; Bucur V. Ioan; Cîrcoi Ioan; Cîrțînă Constantin; Chirilescu Niculae; Chiciu Niculiţa; Cotigă Ioan; Colbu Emilia; Katoka Anton; Cîmpeanu Valentin; Dudaş Traian; Duca P. Dimitrie; Drăghici A. Constantin; Dobrescu Miu; Deşliu Dan; Emilian Petria; Fulger Cornel; Fazekaş Ludovic; Florea Vasile; Florea Aurel; Gavrea Iosif; Goldi Agneta; Goldstein Iosif; Bogdan Maria; Copil Maria; Costea Gavril; Doroftei Victoria; Fodor Alexandru; Farczadi Elisabeta; Făgărăşanu Mioara; Gavruş Gheorghe; Iureş Ştefan; Leica Adam; Lodovici Bobocea Gheorghe; Crivei Gheorghe; Florescu Emanoil; Lungu Iordana; Roșu Maria; sectorul I a minei a fost preluat de tineret, devenind fruntaș pe mină. Brigada condusă de tov. Haidu Iuliu lucrează în contul anului 1957, iar alte brigăzi lucrează în contul anului 1956. Cu toate acestea, a arătat în continuare vorbitorul, mai sînt unii tineri care nu respectă disciplina în muncă, nu manifestă suficientă grijă faţă de bunul obştesc. Acestea, ca şi alte lipsuri, se datoresc slăbiciunilor din munca organizaţiei U.T.M. şi ajutorului insuficient din partea comitetului raional U.T.M. In numele brigăzii pe care o conduce, tov. Mihai Ştefan şi-a luat angajamentul să depăşească norma cu 50% în cinstea Congresului partidului. Tov. Petre Gheorghe, activist al C.C. al U. T. M., a subliniat în cuvîntul său dragostea şi prestigiul de care se bucură tineretul român şi organizaţia sa revoluţionară în rîndul tinerilor luptători pentru pace de peste hotare. El a vorbit în continuare despre lipsurile U.T.M. în răspîndirea cărţii, în munca de îndrumare a tinerilor scriitori, despre caracterul abstract al învăţămîntului politic desfăşurat în unele organizaţii U.T.M., despre lipsurile ziarului „Scînteia tineretului", ale revistei „Tînărul Leninist" şi ale Editurii Tineretului în munca de propagandă, precum şi despre insuficientul ajutor acordat şcolii de cadre a C.C. al U.T.M. „Filimon Sîrbu". A mai luat cuvîntul tov. Gh. Radu, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Ploeşti, care s-a ocupat de activitatea tineretului din industrie, Mai aleşi în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor 65 membri şi 20 membri supleanţi. Au fost de asemenea aleşi 9 membri ai Comisiei Centrale de Revizie. Cuvîntul de închidere a fost rostit de tov. Cornel Fulger. Propunerea sa de a se trimite un salut Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a fost primită cu un deosebit entuziasm de către cei prezenţi. După cursa salutului, participanţii la Conferinţă şi-au manifestat prin urale îndelungi şi aplauze furtunoase dragostea şi devotamentul fără margini pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central. Delegaţii şi Invitaţii la Conferinţă au manifestat puternic pentru U.R.S.S., pentru gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, pentru Uniunea Tineretului Comunist Leninist. In încheiere participanţii au intonat ,,Internaţionala“. Din discuţii au reieşit o serie de realizări obţinute de organizaţiile U.T.M. sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Dezbaterile Conferinţei au dat posibilitatea generalizării experienţei pozitive şi a metodelor juste de muncă a unor organe şi organizaţii U.T.M. Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat într - un spirit critic şi autocritic; au fost scoase la iveală cu curaj lipsurile care treneazăactivitatea U.T.M. Delegaţii, care au luat cuvîntul, au făcut propuneri importante pentru îmbunătăţirea muncii Uniunii Tineretului Muncitor. Tovarăşi delegaţi. Sarcina noastră nu se termină odată cu încheierea lucrărilor Conferinţei. Noi va trebui să aducem la cunoştinţa tuturor utemiştilor analiza făcută de Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, părţile pozitive, experienţa înaintată a unor organizaţii U.T.M., lipsurile din activitatea Uniunii Tineretului Muncitor, dezvăluite în cadrul Conferinţei şi sarcinile pe care partidul ni le-a pus în faţă. In cadrul comitetelor regionale, raionale, in organizaţiile de bază, acolo unde muncim, sarcina noastră este ca problemele dezbătute în cadrul Conferinţei să fie discutate In strînsă legătură cu situaţia specifică fiecărei organizaţii de bază din întreprindere, instituţie, din satul sau şcoala respectivă şi să ajutăm la luarea unor măsuri concrete care să ducă la întărirea continuă a muncii Uniunii Tineretului Muncitor. Sarcina noastră principală este de a mobiliza masele cele mai largi ale tineretului spre a contribui în mod activ, calificat şi cu entuziasm la realizarea programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern,la dezvoltarea economiei naţionale, la sporirea continuă a producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, la ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Harogsin Maria; Iliescu loan; lacomi loan; lozsa Chizela; lordache Gheorghe; Alateescu Cornelia; Munte Dinu; Moţiu Aurel; Matache Gabriela; Mezei Ana; Man T. loan; Micuta Gheorghe; Petre Gheorghe; Pârvan Vasile; Pop Gheorghe; Petre C. loan; Radu Constantin; Radu P. Gheorghe; Ristache Florea; Spiridon Ana; Sîrbu Dragomir; Smărăndeanu Simion; Stoiculescu Marin; Sucioaia Constantin; Şandru Maria; Simion Dumitru; Trofin Virgil; Trifan Rodica; Tincu Anton; Vlad Cornel; Vasile Marin; Vereș Nicolae; Vereș Olga; Zambilă N. Constantin. Iosif; Marinescu Toma; Moldoveanu Zenovie; Nichita Iosif; Olteanu Miron; Piucă Petre; Petrovici Alexandru; Soare Gh. Vasile; Tiron Ecaterina; Voicu Andrei. Şedinţei© de sîmbătă Cuvîntul de încheiere rostit de tov. C. Fulger Lista membrilor C. C. al U. T. M. Lista membrilor supleanți ai C. C. al U. T. M. Lista membrilor comisiei centrale de revizie Savin Stelian; Toth Ștefan; Teoreanu Tudose I. Dumitru, Ion; Duminică 1 august 1954 — Nr. spar România libera Şedinţa plenara a C. C. al U. T. M. Sîmbătă seara a avut loc şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor care a ales Biroul şi Secretariatul C.C. al U.T.M. Biroul C.C. al U.T.M. 1. — Maria Apostol 2. — Ioan Cîrcei »IU 11. — Vasile Pârvan 12. — Virgil Trofin 13. — Cornel Vlad Membri supleanţi Constantin Drăghic Ioan Iliescu Ana Spiridon Marin Vasile Secretariatul C.C. al U.T.M. 1. — Cornel Fulger, prim secretar 2. — Virgil Trofin, secretar 3. — Gheorghe Petre, secretar 4. — Ioan Cîlcei, secretar 5. — Ludovic Fazekas, secretar 8. — Cornelia Mateescu, secretar — Constantin Cîrţînă — Dimitrie Duca — Traian Dudaş — Ludovi Fazekaş — Vasile Florea — Cornel Fulger — Cornelia Mateescu — Gheorghe Petre REVISTA PRESEI Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum — cauza a Întregului popor') „Scînteia“ — organ al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, „Romînia liberă“ — organ al sfaturilor populare din Republica Populara Romina, „Munca" — organ al Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă In august 1953 Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. a dezbătut sub toate aspectele problemele cu privire la dezvoltarea economiei naţionale a ţării şi la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Hotărîrile plenarei, prevăzînd dezvoltarea continuă a industriei grele, în special a acelor ramuri pentru care există o bază sigură de materii prime în ţară, pun ca o sarcină de primă importanţă dezvoltarea puternică a producţiei agricole, a industriei uşoare şi alimentare şi sporirea producţiei bunurilor de consum popular. Hotărîrile plenarei C.C. au avut un puternic ecou şi au fost aprobate cu căldură de oamenii muncii din Romînia. Lupta pentru sporirea producţiei mărfurilor de Larg consum a devenit o cauză a întregului popor, in anul care s-a scurs după plenara C. C. producţia mărfurilor de consum popular a crescut considerabil. De pildă, producţia sărurilor de bumbac a sporit cu 10%, a ţesăturilor de mătase — cu 12%, a poplinului — cu 84%, a încălţămintei — cu 7%, a articolelor de pielărie — cu 104%, a vaselor de fontă — cu 21%. Un rol important în mobilizarea oamenilor muncii pentru realizarea programului de ridicare cît mai rapidă a nivelului de trai al populaţiei, trasat de partid, revine presei centrale şi locale. Ziarele „Scînteia", „Romînia liberă" şi „Munca" au desfăşurat o muncă importantă de popularizare a hotărîrilor plenarei din august a C. C. Ele au publicat numeroase articole, corespondenţe şi alte materiale care au contribuit la îmbunătăţirea muncii politice şi organizatorice a organizaţiilor de partid şi sindicale şi a sfaturilor populare. In coloanele ziarelor se generalizează experienţa muncii de partid şi sindicale, se popularizează iniţiativa întreprinderilor care produc obiecte de consum popular, succesele în muncă ale inovatorilor în producţie. Ingrijindu-se de satisfacerea nevoilor crescînde ale populaţiei, partidul şi guvernul democrat-popular au dublat aproape volumul prevăzut al Investiţiilor în ramurile industriei producătoare de bunur de Larg consum. De pildă, în industria alimentară investiţiile vor creşte de la 980 milioane de lei la 1,8 miliarde de lei în anii 1953—1955, iar în industria textilă şi de încălţăminte — cu 1,3 miliarde de lei. Aceste investiţii reprezintă o bază puternică pentru ridicarea continuă a producţiei mărfurilor de consum popular. Totodată, rezolvarea cu succes a acestei sarcini economice dintre cele mai importante depinde într-o măsură considerabilă de folosirea rezervelor interne ale fiecărei întreprinderi, de desfăşurarea largă a iniţiativei oamenilor muncii. Ţinînd seamă de acest lucru, ziarele combat energic tendinţa manifestată de unii conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat, şi anume de a aştepta ca problema sporirii producţiei să fie rezolvată numai pe seama construirii de întreprinderi noi. Presa centrală din R.P.R. arată mereu şi sub diferite forme oamenilor muncii că pentru ridicarea continuă a nivelului lor de trai se cere participarea lor personală la lupta pentru mărirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor şi îmbunătăţirea calităţii lor. Redacţiile ziarelor „Scînteia“, „Romînia liberă“, şi „Munca“ au organizat cîteva consfătuiri cu conducători de ministere, directori de întreprinderi, ingineri şi muncitori. Aceste consfătuiri au ajutat la cunoaşterea mai concretă a muncii întreprinderilor din Industria uşoară şi alimentară, la generalizarea experienţei lor şi dezvăluirea lipsurilor. Un puternic ecou a avut în ţară publicarea în „Scînteia“ a dezbaterilor consfătuirii cu colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, precum şi ale consfătuirii cu muncitorii fruntaşi şi cadrele de conducere din principalele întreprinderi de ţesătorii şi filaturi din ţară. Realizarea propunerilor făcute la această consfătuire a contribuit în special la faptui că fabrica „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi-a sporit simţitor producţia de confecţii, fără noi investiţii. Iniţiativa acestei fabrici, care a desfăşurat o largă întrecere socialistă pentru folosirea rezervelor interne, a fost însuşită de numeroase întreprinderi din industria uşoară din ţară. „Scînteia" publică sistematic materiale care arată cum comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid şi organizaţiile de bază ale partidului conduc întreprinderile din industria uşoară, cum luptă ele pentru a obţine creşterea producţiei mărfurilor de consum popular. Pe lingă articolele de fond şi alte materiale, acestor probleme le-au fost consacrate articole scrise de secretari de organizaţii de partid, ingineri şi tehnicieni din întreprinderi şi alţii. In articolul ei, Elena Stoica, secretar al organizaţiei de partid de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", scria că rezervele Interne din fiecare întreprindere pot fi descoperite şi folosite în întregime numai în cazul cînd pentru aceasta vor fi atraşi toţi comuniştii, toţi muncitorii şi specialiştii fără partid. Deoarece în industria textilă din Romînia există încă o disproporţie între capacitatea de producţie a filaturilor şi fabricile de ţesut, ziarele „Scînteia“, „Munca“ şi „Romînia liberă“ au tratat pe larg lupta pentru descope riti rirea şi folosirea rezervelor interne, pentru o mai bună folosire a maşinilor în filaturi. In „Scînteia“ a fost prezentată pe larg experienţa în mincă a brigăzii filatoarei Antoaneta Alexovici de la uzinele textile „7 Noiembrie“, care a mărit randamentul maşinilor cu aproape 9%. In faţa fabricilor de ţesut, a industriei încălţămintei şi pielăriei s-a pus în mod ascuţit problema economiei de materii prime. Prin articolele prim,torcătorului Al. Ştefănescu de la fabrica de postav Buhuşi, directorul fabricii de postav „Proletarul" din Bacău ,Scînteia" a înfăţişat cititorilor ei cum metodele înaintate de muncă permit ca prin cheltuirea cu economie a materiilor prime să se fabrice mai multe produse. Un ajutor serios l-a dat „Scînteia" conducătorilor întreprinderilor şi organizaţiilor de partid în dezvoltarea producţiei articolelor metalice de larg consum, în special în marile întreprinderi metalurgice şi electrotehnice. Ziarul a criticat pe conducătorii care nu au vrut să înţeleagă că pe lîngă îndeplinirea planului de producţie a maşinilor şi utilajului la toţi indicii, ele pot şi trebuie să producă şi articole metalice de larg consum. Ca urmare a publicării în ziar a materialelor critice, uzinele „23 August“ şi-au reorganizat secţia pentru producerea articolelor de larg consum, iar uzinele „Mao Tze-dun“ au luat măsuri în vederea sporirii sortimentului de la 12 la 21 de articole şi au sporit în trimestrul al II-lea volumul producţiei de larg consum cu 59 p/0i. In lupta întregului popor pentru creşterea producţiei obiectelor de larg consum un rol important aparţine sindicatelor. Lor le revine sarcina dezvoltării iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, organizarea întrecerii socialiste pe scară naţională. Ziarul „Munca" a publicat o serie de materiale în care a analizat şi a generalizat experienţa pozitivă în muncă a organizaţiilor sindicale de la fabrica de postav „Transilvania" din Cisnădie, de la fabrica „Tehnometal“ din Timişoara şi a altora. In numeroase întreprinderi din industria uşoară a avut un larg ecou publicarea în acest ziar a dezbaterilor consfătuirii colectivului fabricii „Industria Bumbacului 4“ cu reprezentanţii fabricilor furnizoare, al organizaţiilor comerciale interesate şi cu reprezentanţii ministerelor. Un loc însemnat în coloanele ziarelor centrale îl ocupă scrisorile şi corespondenţele oamenilor muncii consacrate dezvoltării producţiei bunurilor de larg consum. Ziarul „Munca”, de pildă, a introdus în coloanele sale rubrica „Tribuna participanţilor la întrecere". Cititorii urmăresc cu interes materialele care se publică în această rubrică. Din păcate ea apare nu prea des. Zilele acestea ziarul „Scînteia” a criticat în mod just ziarul „Munca” pentru slaba Iniţiativă şi îndeplinirea nesatisfăcătoare de către acest ziar a rolului organizator în întrecerea socialistă, în special în ramurile producătoare de bunuri de larg consum. Numeroase materiale cu privire la problemele producţiei mărfurilor de Larg consum publică şi ziarul „România liberă“. El concentrează atenţia cititorilor în special asupra problemelor sporirii producţiei obiectelor de larg consum în industria locală. Ziarul a publicat o serie de materiale critice şi autocritice ale unor preşedinţi ai comitetelor executive ale unor sfaturi populare ca I. Tăbîrcă (Regiunea Ploeşti), I. Vanţiu (Regiunea Baia Mare), Paul Bugyi (Regiunea Autonomă Maghiară) şi alţii. ro In coloanele ziarului „Romînia liberă” se publică sistematic materiale la rubrica „Cît mai multe produse din materiale economisite" O lipsă este aceea că în această rubrică apar rareori scrisorii şi corespondenţe ale muncitorilor. Cu toate că ziarele „Scînteia”, „Romînia liberă“ şi „Munca“ au publicat numeroase materiale, între care articole şi corespondenţe ale activului de autori, tratarea problemelor legate de creşterea producţiei obiectelor de larg consum şi de îmbunătăţirea calităţii lor nu are încă un caracter sistematic şi consecvent. Este drept că în ultimul timp această activitate s-a înviorat în legătură cu pregătirea în vederea celei de a zecea aniversări a eliberării României. O lipsă însemnată în munca acestor ziare centrale este faptul că nu urmăresc stăruitor eficacitatea materialelor publicate, mai ales a materialelor critice. Or, redacţia nu poate rămîne indiferentă faţă de faptul dacă au fost luate sau nu măsurile cuvenite pentru înlăturarea deficienţelor; dacă nu sînt cumva uitate chiar de conducerea colectivului întreprinderii sau de organizaţia economică angajamentele în producţie, publicate în presă, ce greutăţi întîmpină,colectivul care şi-a luat angajamente. Intensificîndu-şi participarea la lupta comună pentru creşterea producţiei obiectelor de larg consum, pentru îmbunătăţirea calităţii lor, înconjurîndu-se cu o largă reţea de corespondenţi din rîndurile muncitorilor şi ţăranilor, ziarele „Scînteia", „Romînia liberă“ şi „Munca” vor deveni o armă şi mai puternică a Partidului Muncitoresc Român în lupta lui pentru ridicarea continuă a nivelului de mai al oamenilor muncii. *) Articol apărut In ziarul „Pentru pace trainică, pentru democrație populară!'' nr. SI (299) din 10 Iulie 1954. Pag. 3-a t Informaţii Sîmbătă a plecat la Moscova, la Invitaţia Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o delegaţie a Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., Condusă de tov. Stela Enescu, preşedinta Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte : Elisabeta Ploscaru, membră a Comitetului Femeilor Democrate, Mana Bogățeanu, responsabila comisiei de femei a Consiliului Central al Sindicatelor, Iuliana Mirea, membră a Comitetului Femeilor Democrate, Antoaneta Alexovici, muncitoare fruntașă, flatoare la uzinele „7 Noiembrie“, Cornelia Păunescu, membră a Comitetului Femeilor Democrate, decan al Facultăţii de Pediatrie, Iuliana Simon, membră a Comitetului Femeilor Democrate, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ozun, raionul Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghia Lucia Demerius, scriitoare, membră a Cotetului Femeilor Democrate, Mariana Olaru, giner -agronom, raionul Balş, regiunea Ciova şi Tamara Mureşan, activistă. ■Ar Sîmbătă la amiază au sosit la Capitală, invitaţia Institutului Român pentru Relat Culturale cu Străinătatea, W. J. H. B Saberg, directorul muzeelor municipale din Asterdam-Olanda şi Joseph Urbany din Ixemburg. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost tîmpinaţi de reprezentanţi ai Ministerului Curii şi ai Institutului Român pentru Relaţ Culturale cu Străinătatea. [(Agerpress