Romînia Liberă, aprilie 1955 (Anul 13, nr. 3262-3287)

1955-04-01 / nr. 3262

Vineri 1 aprilie 1955 — Nr. S262 Furnaliştii, pţelarii şi laminatorii combinatului „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara în luptă pentru realizarea planului pe 1955 Laminoarele pot produce mai mult Schimbul lui Ion Trifu şi-a încăput lucrul de mai bine de patru ore şi pînă acum laminoarele nu s-au oprit nici o clipă. Nu s-au oprit nu numai datorită faptului că n-au avut vreo defecţiune de ordin tehnic, ci fiindcă oţelăria a trimis suficiente lingouri de oţel pentru laminat. Maistrul Nicolae Iorga care urmăreşte din cabina de corhandă mersul laminării are de ce să fie mulţumit. In stingă, tăbliile, mari ale cuptorului de supraîncălzire a blocurilor de oţel s-au dat de o parte. In spaţiul deschis, printre vîlvătăile dogoritoare, ghiara unei macarale îşi caută parcă prada. In cele din urmă a găsito. Macaraua poartă acum ca un fuily blocul incandescent de oţel spre laminoare. Valţuri puternice prind lingoul de oţel care alunecă din ce în ce maii repede printre mecanismele laminorului. Şi în sfîrşit, pe platformă ţîşneşte o panglică lungă de oţel. Fîşia de oţel Incandescent nu are însă nici ea viaţă lungă. Fierăstraiele electrice o împart într-o sumedenie de bucăţi egale. Nu în fiecare zi laminoarele lucrează însă din plin. In astfel de zile şi maistrul Iorga, şi oamenii din schimbul lui Trifu sau al lui Petru, sînt morocănoşi, nu le arde de vorbă. Nici unul dintre ei nu i poate suporta să vadă maşinile stînd sau lucrînd sub posibilităţi. Dar din păcate nu depinde numai de ei. Oţelăria combinatului nu poate ţine pasul cu laminoarele. Aprovizionarea laminoarelor cu lingouri nu se face încă în cantităţi suficiente. Drept urmare, se produc uneori goluri în producţie, instalaţiile de laminare lucrează sub posibilităţi. Această stare de lucruri care provoacă utilizarea nesatisfăcătoare a capacităţii de producţie a laminoarelor, trebuie să dea de gîndit conducerii combinatului. Sînt necesare măsuri care să ducă la o simţitoare îmbunătăţire a aprovizionării laminoarelor cu lingouri. Laminoarele de la Hunedoara pot produce mai mult. Despre multiplele posibilităţi, existente în sectorul laminoarelor vorbesc şi ultimele rezultate obţinute în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii laminatelor Discutarea în cadrul unor consfătuiri tehnico-profesioniale a problemelor legate de reducerea rebuturilor şi remedierea lor şi-a arătat din plin roadele. In luna trecută rebuturile au scăzut cu circa 30 la sută faţă de lunile precedente. Şi lupta continuă cu forţe înzecite... Pentru mai multă fontă, oţel şi laminate, pentru mai mult metal necesar dezvoltării economice a patriei şi creşterii bunăstării celor ce muncesc, luptă cu rîvnă siderurgiştii combinatului „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hunedoara Furnaliştii, oţelarii şi laminatorii hunedoreni sînt deplin conştienţi că dezvoltarea producţiei de metal este o problemă hotărîtoare pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă, pentru realizarea sarcinilor primului nostru plan cincinal Munca constructorilor de maşini, de strunguri sau maşini agricole, depinde în măsură hotărîtoare şi de manca siderurgiştilor de la Hunedoara. Din oţelul produs de siderurgişti se fabrică, maşinile şi utilajele necesare dezvoltării agriculturii şi sporirii continue a producţiei bunurilor de larg consum. In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii, inginerii şi tehnicienii combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ sînt hotărîţi să-şi realizeze integral sarcinile de plan, lichidînd deficienţele care mai frînează buna desfăşurare a muncii. ţ— In schimb de noapte [ la 0. a M. j | Este ora 23. îşi încep munca schim- j - burile de noapte_ La sectorul de oţelărie j \ intră la lucru schimbul tineretului. La \ ( cuptorul Nr. 2 insă ora 23 nu a adus schimbări prea man Doar schimbului ] [ prim topitorului Birlea care lucrase şi \ (mai înainte i s-a adăugat şi cel de \ (noapte. Era un moment greu. Încă puţin [ şi începea elaborarea şarjei. In faţa greu- Căţii forţele s-au dublat. Lucrează acum \ i amîndouă echipele. ' [ Pe feţele oamenilor, in întreaga atmos- Jferă pluteşte acea tensiune încordată din \ {preajma elaborării unei şarje. Oţelarii se j [ rhişcă mai repede, pregătesc totul in cele I j mai mici amănunte. In hala de turnare \ I şirul de vagoneţi cu cite patru forme este j j gata. In dreptul rinei o oală uriaşă aş-) } teaptă încărcătura preţioasă \ I Dopul cuptorului se lasăgreu. Puterea \ \ oxigenului biruie insă, botniţa de pămint ' trefractar. Cu un vuiet surd prin orificiul cuptorului izbucneşte imediat o flacără I care devine repede mai puternică şi mai I vie. Mai întii subţire, apoi din ce in ce\ \ mai gros un şuvoi orbitor de oţel lichid { r începe să curgă cu zgomot greu In oala \ [ de turnare. In hala semiobscură parcă a j f răsărit un soare puternic. I Echipa prim-topitorului Birlea poate j I acum pleca. Schimbul tineretului va duce j f munca mai departe. Sunt oțelari de nă- J dejde tinerii aceștia. Schimbul lor a rea- \ [ lizat pînă acum cele mai multe şarje I f ra/)ide. ‘ ) ( Schimbul tineretului a izbutit să ela- J [ boreze numeroase şarje rapide şi prin a- J ( ceasta să sporească producţia de oţel in-\ ( .roducind o sene de sisteme noi de.man- j | că. Este în primul rînd vorba de supra-} f punerea operaţiilor. Exista, şi din păcate ') [ mai. există la unii, mentalitatea că la o j [ şarjă operaţiunile au anumite hotare bine j f stabilite care nu se pot suprapune. Prin- ) I topitorii Alexandru Dritiga, Gh. Chihaia, j [• Ion Brînzei şi alţii au izbutit insă să J | destrame această mentalitate. Reparaţia ) I cuptoarelor, de pildă, sau ajustarea cum J j o numesc oţelarii, nu se face numai după j ( elaborarea şarjei. Maiştrii şarjelor rapide ) f fac aceste ajusări încă din timpul aţi- j | nării şarjei precedente şi o termină in j- timpul încărcării. ( Scurtarea dualei de elaborare a unei j j- şarje se face şi prin menţinerea unui re-'gim termic ridicat in timpul încărcării. ' La realizarea acestui obiectiv îşi aduce , contribuţia şi o temeinică organizare a ] muncii, astfel ca fiecare oţelar să-şi cu- I ■ noască bine sar.inile. Aflind toate acestea, cunoscind succe- \ . sele obţinute de oţelarii din schimbul line- I • retului se naşte pe bună dreptate intre- \ barea de ce această experienţă înaintată J f nu este cunoscută şi de alte echipe de \ r topitori. Şi în alte schimburi, unele echipe I r obţin succese în elaborarea şarjelor ra- j l pide. Experienţa înaintată metodele I [ bune de muncă nu sini insă cunoscute de \ întregul colectiv al oțelariei. Pentru con- j l ducerea sectorului oţelărie, extinderea I I ! ( experienţei inainate, a metodelor avan- jsate de muncă, nu sunt în suficientă mă- J t sură o preocupare. Lipseşte munca sus) f ţinută pentru propagarea in nidurile j '■tuturor oţelurilor a metodelor avansate, j j. Drept urmare experienţa înaintată este i | un bun numai al citorva echipe fruntaşe. | [ !n oţelăria combinatului siderurgic din j t Hunedoara exparienţa înaintată trebuie ) f ridicată la locul cuvenit. Pentru aceasta, j j- conducerea sectorului trebuie să. num-1 f cească temeinic antrpnvvi întregul co lectiv de oțelari r L, I f MAIŞTRI AI ŞARJELOR RAPIDE Peste cîteva minute şarja va putea fi elaborată. Un ultim efort şi în contul brigăzii condusă de prim-topitorul Vasile Costache, se va adăuga o nouă şarjă rapidă de oţel. Lucrînd după metoda oţelarului sovietic Matulineţ, membrii acestei brigăzi de tineret se numără printre brigăzile care au realizat cele mai numeroase șarje rapide. Foto: A. LOVINESCU „Cantităţi sporite de pe fiecare metru patrat-vatră Din deficienţele manifestate în munca din anul trecut, oţelarii de la Hunedoara au avut de tras numeroase învăţăminte. Practica a arătat încă odată, fără posibilitate de tăgadă, covârşitoarea influenţă a gradului de folosire a capacităţii de producţie a cuptoarelor Martin asupra producţiei de oţel. Principalele lipsuri din anul trecut s-au manifestat tocmai în acest domeniu. După cum era şi normal nefolosirea întregii capacităţi de producţie a cuptoarelor Martin a atras după sine nerealizarea integrală a sarcinilor de plan. Conştienţi că eforturile lor principale trebuie să se îndrepte în primul rind în direcţia asigurării unei mai bune utilizări a capacităţilor de producţie în aşa fel încît să se obţină mai mult oţel pe fiecare metru pătrat-vatră de cuptor, oţelarii hunedoreni au muncit mai bine în acest an. De la începutul sinului şi pînă acum indicii de utilizare planificaţi pentru cuptoarele Martin au fost îndepliniţi, iar în luna februarie chiar depăşiţi, în sprijinul îndeplinirii indicilor de utilizare a cuptoarelor Martin, oţelarii au luptat în primul rind pentru scurtarea duratei de elaborare a şarjelor. De la începutul anului şi pînă la 23 martie s-au elaborat 211i şarje rapide de oţel, cu 172 mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului trecut prent urmare, în luni,e ianuarie, februarie şi martie, durata medie de elaborare a şarjelor a fost mai redusă ca în aceleaşi luni ale anului trecut. Cuptoarele Martin datorită unor modificări făcute au putut fi mai bine folosite. La cuptorul nr. 1 de pildă, un colectiv de tehnicieni a făcut unele lucrări menite să îmbunătăţească dinamica gazelor în cuptor, determinînd o topire mai bună a metalului. Prin îmbunătăţirea calităţii fontei, care are acum o compoziţie chimică constantă, oţelarii au fost de asemenea sprijiniţi de jurnalişti. După cum era şi firesc, mai buna utilizare a capacităţii de producţie a cuptoarelor s-a răsfrînt în mod direct asupra producţiei de oţel. În luna februarie de pildă, indicii de utilizare au crescut cu 20 la sută faţă de februarie 1954, iar drept urmare şi producţia de oţel a înregistrat o creştere de 19,3 la sută. Deşi în luna februarie capacitatea de producţie a cuptoarelor Martin în perioada funcţionării lor a fost mai bine folosită au existat totuşi însemnate pierderi de oţel Ele se datoresc în primul rind opririlor făcute peste plan pentru repararea cuptoarelor la rece. In luna februarie timpul planificat pentru refacerea cuptoarelor la rece a fost depăşit cu 20 la sută, timp în care se puteau produce cantităţi apreciabile de oţel. În sectorul oţelărie, responsabilitatea inginerilor, tehnicienilor şi chiar a unor topitori pentru buna întreţinere a cuptoarelor a rămas în urmă. Din această cauză bolţile cuptoarelor sînt prost întreţinute, durabilitatea lor scăzînd în mod nepermis. Maiştrii şefi G. Josan, Tiberiu Sîrca şi Nicolae Munteanu nu manifestă suficientă preocupare pentru întreţinerea bolţilor şi a grătarelor de la cuptoare. Nici inginerii şefi de schimb nu acordă cuvenita atenţie urmăririi respectării regimului termic al cuptoarelor Durata campaniei de lucru a cuptoarelor este scurtată şi din neglijenţa grupului de apeductieri care nu întreţin în oţel de cuptor bune condiţiuni instalaţiile de aburi, păcură şi apă. Conducerea sectorului oţelărie nu poate îmbunătăţi mai departe indicii de utilizare ai cuptoarelor Martin şi prin aceasta spori producţia de oţel, decit mărind campania de lucru a cuptoarelor între două refaceri. Or, acest lucru se poate obţine numai sporind responsabilitatea întregului colectiv pentru buna îngrijire a bolţilor şi întreţinere a cuptoarelor, prin efectuarea unor reparaţii de calitate. Oprirea cuptorului nr. 4 în noaptea de 24 martie din cauza unor defecţiuni se datoreşte în aceeaşi măsură unor reparaţii superficiale cit şi utilizării de cărămizi refractare degradate. Conducerea sectorului oţelărie are datoria să asigure totodată toate măsurile in vederea îmbunătăţirii arderii îi cuptoare prin modernizarea şi întreţinerea corectă a instalaţiilor. Atîta timp însă nut la rezolvarea problemelor tehnice care determină bunul mers al oţelăriei nu este antrenat întregul colectiv de ingineri şi tehnicieni, atîta timp cît aceste probleme vor fi lăsate numai pe seama conducerii sectorului, munca nu se va putea îmbunătăţi. In sprijinul luptei oţelarilor pentru mai mult oţel pe fiecare metru pătrat-vatră de cuptor, conducerea combinatului are datoria ca in cel mai scurt timp să îmbunătăţească simţitor aprovizionarea cu fier vechi a cuptoarelor. însemnatele cantităţi de fier vechi care sunt răspîndite în perimetrul combinatului nu au fost suficient valorificate. De buna aprovizionare cu fier vechi a cuptoarelor Marte depinde în măsură hotărîtoare realizarea planului oțelăriei. Pîinea“ furnalelor Din totdeauna munca furnaliştilor a fost strins legată de cea a minerilor care extrag minereul Trenurile care vin de la Ghelar descarcă zilnic minereul necesar pentru furnalele Hunedoarei, Minereul de la Ghelar sau de la Teliuc — aceasta este „plinea“ cu care sînt permanent alimentate furnalele. Şi pentru a nu lipsi furnalele Hunedoarei de minereul necesar, minerii de la Ghelar muncesc cu multă rîvnă, în cinstea zilei de 1 Mai, întrecerea socialistă cunoaşte realizări de seamă Numeroase brigăzi şi echipe de mineri şi-au depăşit simţitor sarcinile de plan. Brigăzile conduse de Vasile Jurca, Moise Toma şi Remus Duna extrag încă de la 23 martie minereu în contul lunii aprilie. Pe întreaga mină planul pe trimestrul I a fost îndeplinit la 29 martie. Primele sute de tone de minereu în contul trimestrului viitor au şi luat drumul spre furnalele Hunedoarei. In şarjele de fontă, în oţelul care se plămădeşte în cuptoare, în lingourile care se laminează, regăseşti munca neobosită a minerilor de la Ghelar. Româna libera La furnalul nr. 6 — cel mai înalt vîrf de producţie In cabina de comandă a furnalului nr. 6 există un grafic. Prima însemnare de pe acesta datează din ziua de 1 noiembrie 1952. In acea zi, o pionieră a aprins pentru prima oară focul în furnal. Vădit emoţionaţi constructorii şi au strîns mîinile, fericiţi de codul muncii lor. Noul furnal, mindria hunedorenilor, intrase în funcţiune. De atunci graficul furnalului a înregistrat zecile şi sutele de tone de fontă elaborate, în fiecare zi. Şi iată că în ziua de 22 martie a acestui an graficul a marcat cel mai înalt vîrf deproducţie înregistrat la acest furnal Inginerul Mircea Alexandru, şeful furnalului ne-a dat toate amănuntele despre felul cum a fost obţinută această realizare. Pe inginerul Mircea Alexandru, ca şi pe maiştrii Leomida, Savu, Jengheler şi alţii i-am întîlnit şi în zilele cînd furnalul de abia se înălţa. Aceiaşi îndîrjire depun acum în lupta ,pentru mai multe şarje, pentru o bună calitate a acestora. Cel mai înalt vîrf de producţie realizat zilele trecute la furnalul nr. 6 este codul unei munci perseverente, depuse pentru traducerea în viaţă a unor măsuri tehnice. Timp îndelungat, colectivul furnalului a experimentat pentru aceasta mai multe sisteme de încărcare. In acest domeniu inginerii și tehnicienii de la furnalul nr. 6 au studiat o serie de lucrări sovietice de specialitate, lucrări care arată că în tehnica modernă a furnalelor sistemul de încărcare joacă un rol covîrşitor. Atît grosimea straturilor alternative de cocs şi minereu cft şi configuraţia lor în furnal sînt esenţiale pentru funcţionarea furnalului. Aplicînd un nou sistem de încărcare, adică mărind grosimea stratului de cocs proporţional cu cel de minereu, s-a obţinut o schimbarea fenomenelor în furnal. Circulaţia gazelor se face acum mai bine, avînd drept rezultat o mai bună utilizare a energiei termice şi chimice a gazelor. Ing. Mircea Alexandru ne..a vorbit şi despre folosirea mecanismelor şi a întregii automatizări cu care a fost dotat acest furnal modern. Urmărirea aparaturii de măsură şi control a diferitelor operaţii ale furnalului se face — dar— numai îin limitele strict necesare. Şi cu atît inginerul Alexandru nu mai este mulţumit. El şi-a propus să atragă în cel mai scurt timp întregul colectiv de tehnicieni depe furnal să desfăşoare o temeinică activitate de studiu, pentru îmbunătăţirea muncii tocmai pe baza datelor ce se desprind din cercetarea aparaturii cu care este dotat agregatul. Prim topitorii, jurnaliştii, inginerii şi tehnicienii furnalului nr. 6 au toate posibilităţile să sporească producţia de fentă permanentizind şi chiar depăşind acest vîrf de producţie. .— Doi grafi, doi Jurnalişti ! Pe Simion şi Lazăr Jurca oamenii din combinat îi cunosc încă de pe vremea cînd cei doi fraţi lucrau în aceiaşi echipă, la acelaşi furnal. Ii cunosc nu fiindcă ar fi stat cine ştie cit de vorbă cu ei. Simion şi Lazăr sînt foarte tăcuţi. Dar despreţ cei doi jurnalişti, despre succesele lor , oamenii au aflat multe. De mai bine de 7 luni de zile cei doi fraţi nu mai lucrează in aceiaşiechipă. Să nu credeţi cumva că s-au cerulat. Dar i-a venit şi lui Lazăr sorocul săă nu-i mai fie doar ajutor lui Simion. Era timpul să conducă şi singur un furnal f Şi intr-adevăr, după aproape un an de [ zile de ucenicie pe lingă fratele lui mai^mare, Lazăr a devenit şi el prim-topitor. f Acum cei doi fraţi lucrează in acelaşi schimb însă la două furnale vecine. [ Pentru nimeni nu mai este de mirare ci [ doi moţi vînjoşi, veniţi cu ani în urmă i f Hunedoara tocmai din comuna Plâfjeni [ sunt astăzi prim-topitori renumiţi, fuma [ lişti, care la riadul lor cresc alte cadrte de nădejde. Nu este de mirare nici fap[ tul că de La un timp elevul şi-a întrecut chiar profesorul. Furnalul lui Lazăr merge mai bine acum decit cel condus dt [ fratele lui mai mare. Toate acestea nu pot decit să-l bucure pe Simion, pinamai ieri șeful de echipă a lui Lazăr. [ De la începutul anului și pînă la 20 martie furnalele de la Hunedoara au profus cu 75,48 la sută mai multă fontă de' I cit in perioada corespunzătoare a anului trecut. In obţinerea acestui rezultat şi cei doi fraţi şi-au pus contribuţia, de avint [ de dragoste pentru patrie. [ De felul cum muncesc jurnaliştii, de (^ calitatea fontei pe care o dau ei, depinde d in bună măsură şi munca oţelurilor. Nu [ cu mult timp în urmă calitatea necores- punzătoare a fontei a provocat greutăţi oţelurilor, prelungind durata de elaborare a şarjelor de oţel sau ducind la creşte terea procentului de declasare. Toate aceste lipsuri porneau mai cu seamă dela unele nerespectari ale procesului tehnologic. După chiar spusele oţelarilor, care folosesc in primul rînd fonta la fabricarea oţelului, calitatea fontei s-a îmbunătăţit în ultimul timp. Fonta elaborrată în ultimele luni este de o compoziţie chimică constantă, cu un procent de silică mai redus. Respecting cu rigurozitate prevederileprocesului tehnologic, furnaliştii au posibilitate să continue cu tot mai mult suc- I ces lupta pentru îmbunătăţirea calităţii frontei, sprijinind în felul acesta din plin. [ munca oţelarilor. Fraţii Jurcă, cei doi primi topitori, de la două furnale vecine, au acest obiectiv în centrul angajamentelor luate în cadrul întrecerii ce o des- J fășoară în cinstea zilei de 1 Mai. ............................................... Pag. 3-a Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. a hotărît să remită guvernului R.D.Germane tablourile galeriei din Dresda aflate în păstrare în U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. a examinat chestiunea tablourilor galeriei de artă din Dresda care se află în Uniunea Sovietică. In perioada Marelui Război pentru Apărarea Patriei, în timpul luptelor de pe teritoriul Germaniei, trupele sovietice au salvat şi au trimis în Uniunea Sovietică tablouri clasice din colecţia galeriei din Dresda, care au o valoare artistică mondială. In scopul întăririi şi dezvoltării continue a relaţiilor de prietenie între popoarele sovietic şi german şi luând în considerare că guvernul Republicii Democrate Germane duce în mod consecvent o politică de pace şi prietenie între popoare, păstrează şi dezvoltă cultura şi arta poporului german şi luptă pentru reunificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice, Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a hotărît să remită guvernului Republicii Democrate Germane toate tablourile galeriei din Dresda aflate în păstrare în Uniunea Sovietică. Această hotărîre a fost adoptată în urma tratativelor care au avut loc intre guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul Republicii Democrate Germane. In Uniunea Sovietică se află în păstrare aproximativ 750 de tablouri aparţinînd galeriei din Dresda, dintre care multe sînt capodopere ale picturii clasice, comori ale artei universale. Printre tablourile remise guvernului Republicii Democrate Germane în baza hotărârii Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. se numără : Opere ale picturii italiene din epoca Renașterii :• Rafael — „Madona Sixtină“, Tizian — „Dinarii Cezarului“, „Portretul fiicei sale Lavinia“, „Fecioara Maria cu pruncul şi patru sfinţi“, „Portretul unei doamne în alb“, „Portretul, unui bărbat cu o ramură de palmier“ ; Veronese — „Madona în mijlocul familiei Cuccina“, „Spre Golgota“, „Ostaşul din Capernaum în faţa lui Christos“, „Găsirea lui Moise“, „Samariteanul milostiv“, „Christos, şi tinerii la Emaus“, „învierea“, „Portretul lui Alessandro Contarini“ ; Giorgione — „Venus dormind“; Tintoretto — „Lupta arhanghelului Mihail cu Satana“, „Eliberarea lui Arsinoe“, „Muzele“, „Portretul unei doamne in doliu“, „Portretul unui bătrîn şi al unui tinăr“ ; De Mantegna — „Sfiînta familie cu Elisabeta şi micul loan“; Pinturicchio — „Portretul unui băiat“ ; Antonello da Messina — „Martiriul sfîntuluii Sebastian“; Botticelli — „Patru scene din viaţa sfîntului Zenobie“ ; Correggio — „Noaptea sfîntă“, „Madona cu sf. Francisc“, „Madona cu sf. Sebastian“, „Madonacu sf. Gheorghe“ ; Lipsire ale picturii spaniole : Velasquez — „Portretul lui Juan Mateos", „Portretul unui bătrîn decorat cu ordinul San Iago“, „Portretul contelui de Olivares“; Zurbaran — „Sf. Bonaventura îngenunchind în faţa coroanei papale“ ; Ribera — „Sfînta Agnes“, „Diogene cu felinarul“, „Eliberarea lui Petru din temniţă“, ,,Sf. Francisc“, „Martiriul sf. Laurenţiu“, „Pustnicul Pavel“, „Sf. Andrei“; Murido — „Fecioara Maria cu pruncul“, „Sf. Rodrigo“ ; Opere ale picturii olandeze: Rembrandt -- „Autoportret cu soţia sa Saskia“, „Ganimede în ghiarele vulturului“, „Saskia cu o floare roşie“, „Jertfa lui Manoah“, „Samson ghiceşte la nuntă“, „Autoportret cu album“, „Portretul unui bătrîn cu beretă neagră“, „O bătrînă cîntărind aur“, „Portretul unui bătrîn cu toiag“; Vermeer vain Delft — „La o proxenetă“, „Tînără citind o scrisoare“; Aert de Gelder — „Christos şi Pirat în faţa poporului“, „Esthera şi Mardochai“ ; Van De Velde — „Vite în faţa ruinelor“; Metsu Gabriel — „Vînzătorul de vînat“, „Fumător Fngă cămin“ ; Adriaen Van Ostarie — „Pictorul în atelierul său“ ; Jacob Van Ruisdael — „Vînătoarea“, „Mînăstirea“, „Cimitirul evreesc“ ; Jan Steen— „Nunta de la Cana“ . Opere ale picturii flamande : Rubens — „Judecata lui Paris“, „Mercur și Argus“, „Sf. Ieronim“, „Bethsabea“, „Vînătoarea de mistreţi“, „întoarcerea Dianei de La vânătoare“, „Hero şi Leandru“; Van Eyck — „Silen beat“, „Portretul unui bărbat cu mănuşe“, „Portretul unui cavaler cu eşarfă roşie“, „Cei trei fii mai vîrstnici ai lui Carol I, regele Angliei“; Snyders — „Doamnă ţinînd un papagal“, „O căţea cu pui“ ; Jordaens — „Cum au cîntat bătrînii aşa fluieră tinerii“ . Opere ale şcoalei germane : Dürer — „Portretul unui tînăr“; Hans Holbein-fiul — „Portretul lui Morett“, „Portretul lui Sir Thomas Godsalve şi al fiului să John“ ; Lucas Cranach-tatăl — „Portretul ducesei de Mecklenburg“, „Sfintele Barbara, Ursula şi Margareta“, „Adam“, „Eva“; Elsheimer — „Jupiter şi Mercur în faţa lui Philemon şi Baucis“, „Fuga în Egipt“ ; Adolphe Menzel — „Tîrgul din Verona“, „Duminică în grădina Tuilleries“ . Opere ale picturii franceze; Poussin — „Narcis“, „Flora“, „Venera adormită şi Amor“, „Sirinx urmărită de Pan“; Claude Lorrain — „Peisaj de litoral cu Acis şi Galatea“; Watteau — „Conversaţie sub cerul liber“, „Sărbătoarea dragostei“; Quentin de la Tour — „Portretul lui Mauriciu de Saxa“, „Portretul principesei Marie Josephe“ , Liotard — „Vînzătoarea de şocolată“. In cadrul schimbului de păreri care a avut loc între guvernele Uniunii Sovietice şi Republicii Democrate Germane, din iniţiativa guvernului Republicii Democrate Germane a fost examinată chestiunea expunerii tablourilor galeriei din Dresda la Moscova, înainte de a fi trimise în Republica Democrată Germană. S-a hotărît ca în perioada maiaugust 1955 aceste tablouri să fie expuse la Muzeul de arte plastice „A. S. Pușkin“ din Moscova. Conferinţa lucrătorilor din agricultură din regiunile zonei centrale de cernoziom a U.R.S.S. VORONEJ 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 martie a luat sfîrşit la Voronej conferinţa lucrătorilor din agricultură din regiunile zonei centrale de cernoziom a U.R.S.S. convocată de Consiliul de Miniştri al R.S.F.S.R. Toţi cei care au luat cuvîntul în cadrul komferinţei au vorbit despre măsurile practice luate în colhozuri şi sovhozuri pentru sporirea producţiei agricole. In cuvîntairea sa, acad. Trofim Lîsenko a atras atenţia participanţilor la conferinţă asupra problemelor ridicate de elaborarea sistemului de asolamente. Lîsenko a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor legate de folosirea mai raţională a îngrăşămintelor pentru sporirea recoltelor culturilor agricole. La conferinţă a luat cuvîntul de asemenea acad. Nikolai Tiţin. El a vorbit despre posibilitatea dublării în următorii doi-trei ani în regiunile din zona centrală de cernoziom a productivităţii la hectar a griului. N. S. Hruşciov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. a rostit o amplă cuvintare consacrată sarcinilor sporirii producţiei d© produse agricole în regiunile din zona centrală de cernoziom. Guvîntarea sa a fost întîmpînată cu căldură de participanţii la conferinţă. In încheiere, participanţii la conferinţă au adoptat o chemare la întrecere către toţi colhoznicii şi colhoznicele, lucrătorii din S.M.T.uri şi sovhozuri, specialiştii în agricultură din zona centrală de cernoziom, pentru sporirea producţiei şi a colectărilor de produse agricole. înrăutăţirea situaţiei economice a Angliei Cartea Albă prezentată de ministrul de Finanţe Camerei Comunelor LONDRA 31 (Agerpres). — La Londra a fost dat publicităţii Cartea Albă cu „Darea de, seamă economică“, prezentată spre examinare Camerei Comunelor de către ministrul de Finanţe Butler. In această dare de seamă se face un bilanţ al situaţiei economice şi financiare a Angliei pe anul 1954 şi sînt trasate perspectivele generale pe anul 1955. O analiză a datelor concrete citate în darea de seamă dovedeşte că începînd din a doua jumătate a anului 1954 s-a constatat o înrăutăţire serioasă a situaţiei economice a Angliei, determinată mai ales de accentuarea bruscă a concurenţei pe pieţele mondiale şi de instabilitatea economică, provocată de creşterea fenomenelor de criză în Statele Unite. In darea de seamă se spune că avînd în vedere declinul economic din Statele Unite, „afluenţa de dolari în celelalte ţări ale lumii a scăzut“, iar exportul Angliei în S.U.A. şi în Canada „s-a redus simţitor în primul semestru al anului 1954 în cursul celui de al doilea semestru al anului, exportul Angliei a continuat să rămînă la un nivel scăzut“. Totodată, se subliniază creşterea bruscă a concurenţei Germaniei occidentale şi Japoniei pe pieţele mondiale. „Exportul Angliei a crescut într-o măsură mai mică decît exportul Germaniei şi Japoniei, iar cota parte a Angliei în comerţul mondial a scăzut în comparaţie cu 1953“. Acţiunile acestor factori, precum şi schimbarea (în defavoarea Angliei) raportului preţurilor de export şi import, în 1954 au produs „o schimbare simţitoare în balanţa zonei lirei sterline cu celelalte ţări ale lumii şi anume de la un sold activ de 171.000.000 lire sterline în primul semestru al anului, la un deficit de 164.000.000 lire sterline în al doilea semestru“. In darea de seamă se subliniază că şi în 1955 situaţia balanţei de plăţi a zonei lirei sterline în ansamblu şi a Angliei în special continuă să se înrăutăţească. In legătură cu aceasta — sa spune în darea de seamă — în lunile ianuarie și februarie guvernul a luat măsuri pentru „a restrînge cererea internă“ ceea ce va duce la o nouă reducere a nivelului de trai al oamenilor muncii englezi. Ocupîndu-se de perspectivele pe anul 1955, autorii dării de seamă subliniază inevitabilitatea sporirii numărului pieţelor „pe care Anglia are de făcut faţă concurenţei din partea ‘statelor Unite şi Canadei“. Autorii dării de seamă subliniază că „cheltuielile guvernului în străinătate continuă să constituie o grea povară pentru balanţa de plăţi“. In darea de seamă se recunoaşte pe faţă că obligaţiile Angliei în cadrul acordurilor de la Paris cu privire la înarmarea Germaniei occidentale, vor duce la o nouă creştere a cheltuielilor guvernului pentru întreţinerea trupelor engleze în străinătate, fapt care va agrava şi mai mult situaţia economică a ţării. La capitolul privitor la situaţia economică internă a Angliei se subliniază că acea creştere relativă a producţiei, înregistrată în 1954, nu a dus la creşterea nivelului de trai. Dimpotrivă, după cum se arată în darea de seamă, în 1954 preţurile mărfurilor de consum au continuat să crească, au fost majorate preţurile la alimente, încălţăminte, tarifele la transporturi şi chiriile. Autorii dării de seamă nu prevăd nici o îmbunătăţire a situaţiei oamenilor muncii în 1955 şi scriu despre inevitabilitatea restrîngerii consumului intern. Un atac sălbatec al bandelor teroriste din Indonezia DJAKARTA 31 (Agerpres). — Bandele teroriste ale organizaţiei Dar-ul-Islam ajutate cu bani şi arme de colonialiştii americani şi olandezi şi-au intensificat activitatea în partea de sud a insulei Celebes în vederea rasturnării actualului guvern al Republicii Indonezia. Agenţia United Press anunţă că între 17 şi 21 martie bandele Dar-ul-Islam care operează în sudul insulei Celebes au săvîrşit cel mai puternic atac banditesc care a avut loc vreodată în această regiune, incendiind peste 6000 de case. 20.000 de persoane au rămas fără adăpost. Bandiţii au jefuit apoi populaţia ducind cu ei numeroşi ţărani care nu au reuşit să scape cu fuga Pagubele provocate de aceste atacuri sînt evaluate de multe milioane de rupii. Populaţia terorizată evacuează în masă regiunea, punîndu-se la dispoziţia autorităţilor pentru a lupta împotriva teroriştilor. Se anunţă că numărul total al refugiaţilor din cauza actelor teroriste ale bandelor Dar-ul-Islam se ridică la 1.273.570.