Romînia Liberă, mai 1955 (Anul 13, nr. 3288-3312)
1955-05-03 / nr. 3288
Marte 3 mai 1955 — Nr. 3288 I Daniel Panielopolu I Academicianul D. Danielopolu a încetat din viaţă în ziua de 29 aprilie a.c. după o scurtă şi grea suferinţă. Prin moartea lui, ştiinţa medicală romînă, Academia Republicii Populare Române, învăţămîntul medical au suferit una din cele mai grele pierderi. Născut la 25, aprilie 1884, acad. Daniel Danielopolu şi-a făcut toate studiile medicale, întreaga sa pregătire pentru strălucita lui activitate ştiinţifică, la Facultatea de medicină din Bucureşti, în institutele noastre ştiinţifice. De la început a împletit clinica cu cercetarea de laborator. A fost elevul şi apoi colaboratorul profesorilor Herescu, Stoicescu, Buicliu şi Cantacuzino. Primele lucrări ştiinţifice le-a publicat ca student, în clinica lui Herescu, apoi a executat mai multe lucrări de imunologie la Institutul Dr. Cantacuzino. Intuiţia şi perspicacitatea sa, lărgimea şi originalitatea vederilor sale, spiritul de iniţiativă al acad. D. Danielopolu s-au manifestat încă din timpul studiilor cînd a introdus tratamentul fracţionat cu strofantină al miocarditei. Această metodă a fost universal acceptată şi folosită pînă azi în toată lumea. In timpul primului război mondial, la Iaşi, a desfăşurat o muncă intensă în lupta contra tifosului exantematic, rezultatul ei ştiinţific concretizîndu-se într-o serie de lucrări şi într-un volum de excepţională valoare. In 1919 a fost numit profesor provizor şi în 1920, în vîrstă de numai 36 de ani, profesor definitiv de clinică medicală. Aici a acordat o mare atenţie cercetărilor de laborator, care l-au condus la o concepţie originală publicată pentru prima oară în 1928, asupra activităţii fiziologice a organismului ca un întreg, descoperind o serie de legi. Acad. D. Danielopolu, sprijinindu-se pe concepţia sa, a acordat de-a lungul întregii sale activităţi ştiinţifice o importanţă deosebită farmacodinamiei nespecifice, denumire dată de el. Aceste cercetări au fost apoi extinse în cadrul Academiei de medicină, fondată de dînsul, dar mai ales după 1949, cînd s-a întemeiat Academia R.P.R., în cadrul Institutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei R.P.R. Graţie mijloacelor puse la dispoziţie Academiei R.P.R. de către statul democrat-popular şi avînd sprijinul devotaţilor săi colaboratori şi elevi, acad. Danielopolu a putut da o mare dezvoltare acestor cercetări. Spiritul său viu, inteligenţa sa sclipitoare, pasiunea sa pentru cercetarea ştiinţifică l-au condus să atace cu succes domenii ca : guşa endemică, reumatismele, afecţiunile cardio-vasculare, imunitatea etc., manifestînd în fiecare din aceste domenii o gîndire personală. Meritul mare al acad. D. Danielopolu este că cel dintîi a legat clinica de cercetările de fiziologie şi fiziopatologie, convins că baza terapeuticii şi progresului ştiinţelor medicale nu poate fi asigurată fără o aprofundare serioasă a fiziologiei şi fiziopatologiei. In ultimii ani, acad. D. Danielopolu şi colaboratorii săi şi-au orientat cercetările pe calea deschisă de I. P. Pavlov, obţinînd rezultate importante în studiul fiziologiei şi farmacodinamiei interoceptorilor tisulari, precum şi în cel al rolului scoarţei cerebrale în reglarea funcţiilor organismului. Acad. D. Danielopolu a desfăşurat o intensă activitate şi în domeniul didactic şi în acela al sănătăţii publice. Activitatea sa de profesor şi cercetător se oglindeşte în cele peste 1.200 note, comunicări, memorii, monografii. Laboratorul pentru acad. D. Danielopolu nu era numai locul său de muncă, ci cel al vieţii lui de fiecare clipă, nepărăsindu-l pînă în clipa morţii. Profesor înzestrat cu metodă de predare, de o deosebită conştiinciozitate, acad. D. Danielopolu a căutat să ridice pe studenţi pînă la înţelegerea problemelor înalte care făceau obiectul preocupărilor lui. Acad. D. Danielopolu a fost un fiu devotat al ţării noastre, care a ridicat prestigiul ştiinţei romîneşti, făcînd-o cunoscută în toate ţările lumii. Printre oamenii noştri de ştiinţă, apreciaţi de savanţii sovietici, acad. D. Danielopolu a ocupat un loc de frunte. Acad. D. Danielopolu va rămîne în Istoria medicinii române şi a celei universale ca unul din marii creatori şi deschizători de drumuri. Prezidiul Academiei Republicii Populare Române anunţă cu profundă durere moartea academicianului D. Danielopolu, fondator şi director al Institutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat, Ministerul Sănătăţii anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă a academicianului profesor doctor Daniel Danielopolu, medic emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, întemeietor şi director al Institutu l Pentru organizarea funeraliilor acad. D. Danielopolu, s-a constituit o comisie formată din: acad. Traian Săvulescu, acad. C. I. Parhon, acad. Şt. Vencov, acad. Şt. S. Nicolau, acad. N. Hortolomei, acad. Şt. Milcu, prof. Gr. Benetato, prof. I. Niţulescu, prof. M. Nasta, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., V. Marinescu, ministrul Sănătăţii, şi conf. univ. R. Floru. ★ Comisia pentru organizarea funeraliilor acad. D. Danielopolu comunică: Membrii Academiei R.P.R., oamenii de profesor al Institutului medico-farmaceutic din Bucureşti, medic emerit, patriot şi luptător pentru progresul ştiinţei şi învăţămîntului medical puse în slujba sănătăţii poporului, om de ştiinţă cu renume mondial, lui de fiziologie normală şî patologică, creator de şcoală medicală, om de ştiinţă de mare valoare al ţării noastre, îndrumător a numeroase generaţii de medici şi studenţi. ★ ★ ştiinţă şî cultură, medicii, prietenii şî elevii acad. D. Danielopolu sunt anunţaţi că în sala bibliotecii Institutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei R.P.R., Bulevardul 1 Mai nr. 11, este depus corpul defunctului. Accesul în camera mortuară va avea loc în ziua de luni 2 mai între orele 10—13 şi 16—19 şi în ziua de marţi 3 mai de la orele 10—16. Ceremonia funebră se va desfăşura în ziua de 3 mai orele 16 la Institutul de Fiziologie normală şi patologică al Academiei R.P.R., iar înhumarea în aceeaşi zi, orele 17, la cimitirul Bellu. Prezidiul Academiei R.P.R., Ministerul Invăţămîntului, Ministerul Sănătăţii, Secţia de ştiinţe medicale a Academiei R.P.R., Institutele şi colectivele medicale ale Academiei R.P.R. v ... . din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tg. Mureş, Societatea ştiinţelor medicale. Din partea Prezidiului Academiei Republicii Populare Române Din partea Ministerului Sănătății In peste 1000 de comune analfabetismul a fost lichidat Erau puţini la număr locuitorii comunei Teliu din raionul Stalin care credeau că moş Niculae Linguraru, în vîrstă de 67 de ani, va fi convins să înveţe slovele cărţii. Şi totuşi, într-o bună zi, el a venit la şcoală, s-a aşezat în bancă şi, ca un elev silitor, a început a privi la învăţătoare, ascultînd atent primele noţiuni despre cea dintîi literă a alfabetului. Sosirea lui moş Niculae la şcoală a încununat munca rodnică a cadrelor didactice din Teliu, depusă pentru stîrpirea analfabetismului în comuna lor. De-a lungul anilor puterii populare, 250 de neştiutori de carte din această comună au învăţat să scrie şi să citească. Acum, după ce ultimii 17 analfabeţi din comună şi-au trecut de curînd examenele cu succes, locuitorii din Teliu se pot mîndri că în comuna lor toţi ţăranii muncitori sunt ştiutori de carte. Pînă acum, în peste 1000 de comune din ţara noastră analfabetismul a fost lichidat pentru totdeauna. (Agerpres) Infor Sîmbătă la amiază a avut loc la Muzeul de Artă al R.P.R. deschiderea Expoziţiei de gravură franceză, cuprinzînd lucrări ale unor cunoscuţi artişti francezi dintre anii 1820-1920. Expoziţia cuprinde peste 200 litografii şi gravuri aparţinînd graficei progresiste franceze, semnate de Gavarni, Daumier, Decamps, Abouilleron, Isabey, Foraine şi alţi reprezentanţi de seamă ai graficei franceze. ★ Vineri după amiază în aula Academiei R.P.R. a avut loc conferinţa academicianului Gh. Călinescu, despre Torquato Tasso. Conferinţa a fost organizată de Academia R.P.R. şi Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, cu ocazia comemorării a 360 de ani de la moartea scriitorului italian. Au fost prezenţi acad. prof. dr. C.I. Parhon, preşedintele de onoare al Academiei R.P.R., acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., M. Macavei, preşedintele de onoare al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, academicienii Iorgu Iordan, Barbu Lăzăreanu, Victor Eftimiu şi alţi membri titulari şi corespondenţi ai Academiei R.P.R., numeroşi alţi oameni ai culturii şi artei, studenţi. A fost de faţă dr. Roberto Cerchione, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Italiei la Bucureşti. Saţii Acad. Gh. Călinescu a făcut o amplă expunere a vieţii şi operei lui Torquato Tasso, unul din cei mai populari poeţi italieni din epoca romantică. Conferinţa a fost ascultată cu viu interes de cei prezenţi. La Asociaţia corespondenţilor presei străine a fost prezentat zilele trecute filmul polonez „Cei 5 din strada Barska“. Filmul s-a bucurat de mult succes. * In sala Ateneului R.P.R. au avut loc sîmbătă şi duminică seara, două concerte date de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat din Bucureşti, colectiv artistic emerit din R.P.R., şi de Corul Filarmonicii de Stat, dirijat de D. D. Botez, artist emerit al R.P.R. Concertele au fost dirijate de Claudio Santoro (Brazilia), laureat al Premiului Internaţional al Păcii. Programul a cuprins, în primă audiţie, trei lucrări din muzica braziliană : Preludiu şi Aria din „Bachianas Brasileiras“ nr. 4 de Heiter Villa — Lobos, dans negru şi dans brazilian de Camargo Guarnieri şi Simfonia IV-a, a Păcii, cu cor, de Claudio Santoro. S-a interpretat de asemenea, Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. Concertele s-au bucurat de o caldă primire din partea publicului. (Agerpres) ★ România liberă Moscova, 2 mai, în parcul din faţa Teatrului Mare Oare ce meteorolog poate prevedea toate capriciile unei primăveri nordice ? Cit de neaşteptat se poate naşte primul tunet al unei furtuni de primăvară, puternic, vesel, vestitor al noului anotimp ! Şi cit de probabil devine acum proverbul care glăsuieşte că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă! Zorile zilei de 1 Mai s-au deşteptat deasupra Moscovei limpezi şi curate. Flamurile oraşului împodobit au prins să fluture sub adierea unei dimineţi ce promitea o zi caldă, cu soare mult. Dar după cîteva ceasuri cerul s-a înnorat şi o ploaie măruntă a început să scalde molcom, perseverent, oraşul pornit la demonstraţie. Prin megafoane se auzea desfăşurarea parăzii militare în Piaţa Roşie. Ploaia cernea mărunt fără să contenească măcar un minut. Coloanele de oameni ai muncii îşi aşteptau rîndul la demonstraţie. Ploaia nu reuşea să întunece veselia oamenilor, nici bucuria sărbătorii. Şi după ce prin megafoane s-a împrăştiat vestea că din pricina timpului nefavorabil demonstraţia oamenilor muncii prin Piaţa Roşie se suspendă, am fost martor la un fapt cu adevărat mişcător. In loc să se împrăştie şi să caute a se adăposti, o mare parte dintre demonstranţi au continuat să meargă spre Piaţa Roşie. Prea puţini au fost cei care din pricina ploii au renunţat să treacă prin faţa Mausoleului lui Lenin şi Stalin. Şi iată a doua zi de sărbătoare. De data aceasta soarele îşi revărsa darnic bogajia de lumină şi căldură. Moscova freamătă. Oamenii îmbrăcaţi sărbătoreşte se veselesc. Istorica Piaţă Roşie, minunat împodobită primeşte nesfirşite valuri de oameni. E aproape de amiază, întregul oraş a ieşit în stradă. Parcurile şi pieţele publice sînt pline. In parcul din faţa Teatrului Mare este greu să găseşti un loc liber pe bancă. O fîntînă arteziană aruncă la clţiva metri înălţime şuvoaie puternice de apă. In jur, sumedenie de copii jucăuşi, perechi de tineri, oameni vîrstnici îmbrăcaţi sărbătoreşte, mai departe arborii cu frunza abia răsărită, apoi casele împodobite, steaguri roşii fluturînd şi răspîntiile cîtorva străzi unde forfota nu conteneşte o clipă. Alături se înalţă clădirea majestoasă a Teatrului Mare. Pe frontispiciul ei, steaguri purpurii poartă ca nişte scuturi stemele celor 16 republici socialiste frăţeşti. Intre coloanele de piatră cenuşii sunt prinse portretele lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Iu stiigă se văd pieţele Sverdlov şi Revoluţiei, iar înainte piața Manejului, unde se află una dintre cele mai mari estrade ale lui 1 Mai. Acolo, în serile acestea cîntă corul din Voronej — colectiv artistic al oraşului care dă Ţării Sovietelor nu numai escavatoare puternice şi mori de varf, ci şi minunate cîntece cu care se mîndreşte întreaga Rusie. Acolo îşi vor arăta arta lor dansatorii Ansamblului Gabardin şi neîntrecuţii maeştri ai jocului şi cîntecelor siberiene veniţi de sărbătoarea lui I Mai în capitala sovietică. Dar... deodată în parcul din faţa teatrului atenţia cetăţenilor este atrasă de un fapt neobişnuit. E ora 12. Din toate pieţele spre centrul grădinii se apropie femei care ajungînd lîngă fîntina arteziană, se îmbrăţişează şi se sărută. Grădina din faţa Teatrului Mare răsună de veselie. Unele femei par a veni de departe şi atunci revederea este mai mişcătoare. Am căutat să aflu rostul acestei întîmplări atît de ieşite din comun. ...Era în zilele cînd tocmai s-a sfirșit războiul, cînd a fost cucerită Victoria. Aviatoarele din regimentul de gardă al bombardierelor nocturne și fetele din regimentul de asalt care poartă numele eroinei Rascovaia, înainte de a se despărți s-au legat ca în fiecare an la 2 mai și 8 noiembrie între orele 12 şi 13 să se întîlnească în parcul din faţa Teatrului Mare. Şi iată că după zece ani de la Victorie, neînfricatele luptătoare se întîlnesc din nou, de astă dată pentru a 20-a oară. A venit Eroina Uniunii Sovietice Ecaterina Riabova, aviatoare care în Marele Război pentru Apărarea Patriei a dobîndit cel mai mare titlu de onoare al ostaşului sovietic. Astăzi ea este candidat in ştiinte fizico-matematice, colaborator ştiinţific al Universităţii din Moscova. A sosit tovarăşa ei cu care în timpul războiului îşi împărţea bucuriile izbînzilor, cavalerul multor medalii şi ordine, Alexandra Akimova, astăzi candidat în ştiinţe istorice Prietenele s-au îmbrăţişat. Cu avionul au sosit din Tbilisi piloţii de bombardiere grele Irina Osadze şi Tamara Melosjini, astăzi piloţi în serviciul aviaţiei civile. Curînd încă o Eroină a Uniunii Sovietice se alătură grupului cuprins de nepreţuita bucurie a revederii: este Raisa Aronova, care după război a rămas în rîndurile armatei active. Şi iată, fugind spre grupul care creşte într-una încă o pereche : Galia Gastikina şi Zenaida Molocova. Prima, deşi are 32 de ani şi este mamă a doi copii învaţă politehnica unde este studentă în anul al treilea. A doua, fosta secretară a comitetului de partid al regimentului Rascovaia, predă lecţii de marxism-leninism într-un institut din Moscova. Şi grupul femeilor acestea creşte neîncetat. Moscova parcă le salută cu veselia sărbătorii şi soarele primăverii. A sosit fostul mecanic de aviaţie Irina Pleşcivsceva, astăzi inginer, au sosit Eroinele Uniunii Sovietice Maria Cecineva şi maiorul Dina Niculina. Acest parc al Moscovei a devenit unul din locurile in care inimile bat mai puternic decit oriunde pe pămînt. Din toate părţile se adună oameni şi bucuria fostelor tovarăşe de luptă devine o mare bucurie generală. Şi iată că prin mulţimea de oameni cu greu îşi fac loc două fete factori poştali. Ele se apropie de grupul aviatoarelor şi le înmînează cîteva telegrame şi scrisori. Adresa scrisă pe ele este cea mai exactă din lume: „Se va înmîna la 2 mai, în Moscova, în parcul Teatrului Mare". Sînt telegrame de felicitare şi scrisori de la celelalte femei ostaşi din aceste regimente, care se află departe de Moscova şi nu au putut veni la întîlnire. Ce cuvinte ar putea descrie bucuria care a învăluit micul parc, cînd la apelul făcut de fosta comandantă a regimentului Rascovaia, Lina Eliseeva, au răspuns toate tovarăşele unite prin legămînt. Iar oraşul împodobit sărbătoreşte, cetăţenii Moscovei cu sărbătoarea In ochi, au salutat cu căldură grupul de femei — luptători pentru libertatea popoarelor. IOAN GRIGORESCU PRIN TELEFON Moscova, 2 mai, 1955 Pag. 3-a Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Moscova Parada militară din Piaţa Roşie MOSCOVA I (Agerpres). — TASS transmite : Sărbătoarea zilei de 1 Mai a început la Moscova cu tradiţionala paradă militară din Piaţai Roşie. Din zori în Piaţa Roşie şi pe străzile învecinate s-au aliniat trupele garnizoanei Moscova. Tribunele de lîngă zidul Kremlinului au fost ocupate de deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., miniştri, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, oameni ai culturii, muncitori din uzinele şi fabricile Moscovei, colhoznici din satele din apropierea Moscovei. Sunt de faţă în Piaţa Roşie delegaţii muncitoreşti şi sindicale dintr-o serie de ţări de peste hotare, precum şi delegaţii de oameni ai culturii. La paradă asistă membri ai corpului diplomatic şi ataşaţi militari. In tribuna Mausoleului lui V. I. Lenin şi I. V. Stalin se află conducătorii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic: N. A. Bulganin, K- E. Voroşilov, L. M. KaganovicI, G. M. Malenkov, A. I. MI-koian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, N. S. Hruşciov; P. N. Pospelov şi M. A. Suslov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., mareşali, generali, amirali. Parada este primită de ministrul Apărării, G. K. Jukov, mareşal al Uniunii Sovietice. In centrul Pieţii îi iese în întîmpinare K. S. Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovietice, comandantul parăzii. Trecerea în revistă a trupelor durează cîteva minute şi în tot acest timp în Piaţa Roşie răsună marşul orchestrelor şi puternice urale. Ministrul Apărării saluta trupele şi le felicită cu prilejul zilei de 1 Mai. Trecerea în revistă a unităţilor militare s-a terminat. O fanfară mixtă execută „Slavă ţie“ de marele compozitor rus Glinka. Mareşalul G. K. Jukov urcă la tribuna Mausoleului şi rosteşte următoarea cuvîntare : Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi s cartnici 1 Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali I Oameni ai muncii din Uniunea Sovietică 1 Oaspeţi de peste hotare I In numele şi din însărcinarea guvernului sovietic şi a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice vă salut şi vă felicit cu prilejul Zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Astăzi, clasa muncitoare, oamenii muncii din toate ţările, demonstrîndu-şi solidaritatea frăţească, îşi string rîndurile în lupta pentru pacea şi securitatea popoarelor, împotriva jugului imperialist şi al robiei coloniale, pentru libertate şi independenţă naţională. Popoarele Uniunii Sovietice, traducînd ferm în viaţă hotărîrile partidului nostru îşi consacră toate forţele lor cauzei nobile a construirii societăţii comuniste şi obţin noi succese în dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii. Oamenii sovietici sprijină în unanimitate linia generală a partidului comunist de dez-Cuvintele de încheiere rostite de Q. K. Jukov sunt primite cu puternice urale. Răsună imnul de stat al Uniunii Sovietice, bubuie salvele salutului artileriei, începe defilarea trupelor. Primii trec ofiţerii — elevi ai Academiilor militare. Mulţi dintre ei poartă pe piept Steaua de aur de Eroi ai Uniunii Sovietice, ordine şi medalii de luptă. Trec elevii Academiei militare Frunze, ai Academni,i şi militarp mlitic. T.prin voltura cu precădere a industriei grele, considerînd că aceasta estesingura cale justă pentru obţinerea de noi succese în dezvoltarea economiei naţionale, izvorul creşterii neîntrerupte a bunăstării poporului şi al întăririi puterii şi capacităţii de apărare a măreţei noastre patrii. Oamenii muncii din agricultură, bizuindu-se pe industria socialistă şi pe ajutorul multilateral al partidului, guvernului şi clasei muncitoare, luptă cu succes pentru îndeplinirea sarcinilor în legătură cu întărirea continuă a colhozurilor şi sovhozurilor, sporirea recoltei, valorificarea pămînturilor virgine şi înţelenite. Ei muncesc cu abnegaţie pentru a obţine o producţie anuală de 10 miliarde poduri de cereale şi pentru a spori de două ori, şi chiar mai mult de două ori, principalele produse ale producţiei animale. In munca creatoare pentru prosperitatea măreţei noastre patrii se întăresc tot mai mult unitatea moral-politică a societăţii sovietice, alianţa leninistă dintre muncitori şi ţărani sub conducerea clasei muncitoare, prietenia popoarelor, unitatea de nezdruncinat dintre popor, partidul comunist şi guvernul sovietic. Creşte şi se dezvoltă prietenia dintre po★ ai Academiei de artilerie şi ai altor academii. Ofiţerii defilează într-o aliniere impecabilă. Marşul solemn al coloanei de marinari stîrneşte admiraţia generală. Marinarii sunt urmaţi de elevii şcolii militare care poartă numele Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., tinerii elevi ai şcolilor Suvorov, ai şcolii Nahimov. Pe autocamioane blindate trece divizia de infanterie de gardă din Taman, după care urmează artileria. Popoarele Uniunii Sovietice, marii Chine, ţărilor de democraţie populară şi Republicii Democrate Germane, bazată pe interese comune şi pe ajutorul reciproc frăţesc, dezinteresat. Politica externă a Uniunii Sovietice porneşte de la indicaţiile înţelepte ale marelui Lenin cu privire la posibilitatea coexistenţei paşnice şi a întrecerii economice între state, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat. Această politică externă de pace întăreşte tot mai mult prestigiul internaţional al statului sovietic socialist, întreaga omenire progresistă aprobă cu căldură politica externă a guvernului sovietic îndreptată spre rezolvarea prin mijloace paşnice a problemelor internaţionale litigioase şi condamnă cu hotărîre politica antipopulară „de pe poziţii de forţă“, politica ameninţării şi provocării internaţionale dusă de cercurile imperialiste. Tovarăşi 1 Ratificarea acordurilor de la Paris care prevăd crearea unei noi grupări militare cu participarea forţelor armate ale Germaniei occidentale împiedică micşorarea încordării internaţionale şi cere din partea poporului sovietic să ia noi măsuri pentru asigurarea securităţii şi menţinerea păcii generale. Nu încape îndoială că poporul sovietic va ★ ★ ternice maşini trag tunurile de diferite calibre şi sisteme, trece artileria antiaeriană, renumitele unităţi de gardă de aruncătoare de mine, binecunoscute sub numele de „Katiuşa“. Parada artileriei se încheie cu defilarea unităţilor cu tunuri de mari calibre. Parada militară nu a durat mult. Ea a constituit însă o demonstraţie grăitoare a puterii forţelor armate ale Uniunii Sovietice care stau de strajă muncii paşnice, face totul pentru a asigura un nou şi puternic avînt şi progres tehnic în toate ramurile economiei naţionale, că va aduce o contribuţie demnă la cauza întăririi continue a puterii patriei noastre, la cauza construirii comunismului de strajă păcii şi securităţii patriei lor, intereselor ei de stat, stau puternicele forţe armate ale Uniunii Sovietice, înzestrate cu armamentul şi tehnica de luptă cele mai moderne, capabile să sdrobească orice grupare a duşmanilor, care va încerca să tulbure munca paşnică a poporului sovietic. Poporul sovietic poate fi sigur că Armata şi Flota sa Maritimă Militară nu îşi vor precupeţi forţele pentru perfecţionarea continuă a pregătirii lor de luptă, pentru îmbunătăţirea măiestriei militare şi mînuirea cu succes a armamentului modern. Trăiască 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc 1 Trăiască marele popor sovietic şi forţele sale armate, care stau de strajă păcii şi securităţii patriei noastre 1 Trăiască guvernul sovietic 1 Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice care conduce poporul nostru spre victoria comunismului ! Ura ! După terminarea parăzii militare prin Piaţa Roşie trec sportivii. Ei trec într-o minunată formaţie simbolizînd prietenia popoarelor Ţării Sovietice. Sportivii execută diferite exerciţii sportive. Defilarea lor este excepţional de frumoasă. După defilarea sportivilor urma să aibă loc demonstraţia oamenilor muncii din Moscova. Din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile demonstraţia a fost suspendată. Cuvîntarea mareşalului G. K. Jukov Oamenii muncii din întreaga lume au sărbătorit ziua de 1 Mai R. P. CHINEZA PEKIN (Agerpres). — TASS transmite : La 1 Mai la Pekin, Sanhai, Mukden, Tiantzin, Uhan, Canton, Sian şi în alte oraşe precum şi la sate au avut loc mari demonstraţii ale oamenilor muncii. Piaţa Centrală din Pekin — Tiananmîn — este îmbrăcată în veştmînt de sărbătoare. Tribunele sînt pavoazate cu nenumărate drapele purpurii, pancarte uriaşe, portrete ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Mao Tzedun. In centrul pieţii flutură un uriaş drapel cu cinci stele al Republicii Populare Chineze. Din zorii zilei coloanele de demonstranţi s-au îndreptat spre Piaţa Tiananmun. . La ora 10 dimineaţa, întîmpinaţi de ovaţii furtunoase, au luat loc în tribuna centrală Mao Tze-dun, Liu Şao-ţi, Ciu De, Cen Jun şi alţi membri ai Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Chinez, conducători ai diferitelor partide democratice din China şi ai guvernului popular. Primarul oraşului Pekin, Pin Cen, membru al Biroului Politic al C. C. al Partidului Comunist Chinez, a rostit un cuvînt de salut adresat demonstranţilor. A răsunat apoi măreţ imnul Republicii Populare Chineze urmat de puternicele acorduri ale „Internaţionalei“, care s-au contopit cu salvele salutului sărbătoresc al artileriei. După aceasta a urmat demonstraţia oamenilor muncii din Pekin. Demonstraţia de la Pekin la care au participat 500.000 persoane, precum şi demonstraţiile din alte localităţi ale Republicii Populare Chineze au constituit o manifestare vie a puterii poporului chinez, a hotărîrii lui de a apăra pacea, de a obţine noi succese importante în opera de construire a socialismului. R. P. POLONA VARŞOVIA 2 (Agerpres). — P.A.P. transmite : Poporul polonez a sărbătorit într-un cadru festiv ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii — 1 Mai. In capitala Poloniei a avut loc la 1 Mai o demonstraţie festivă a oamenilor muncii. La ora 10 dimineaţa au urcat la tribuna centrală Boleslav Bierut, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Alexandr Zawadski, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Iosef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Konstantin Rokossowski, mareşal al Poloniei, membri ai Biroului Politic al CC al P.M.U.P., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. Boleslav Bierut a adresat um cuvînt de salut participanţilor la demonstraţie. In numele Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi al guvernului, el a salutat cu căldură şi a felicitat cordial poporul polonez cu prilejul sărbătorii oamenilor muncii. Bievul a transmis de asemenea felicitări popoarelor sovietic şi chinez şi oamenilor muncii din ţările de democraţie populară. Demonstraţia festivă a oamenilor muncii din Varşovia a durat cîteva ore şi la ea au luat parte peste 200.000 de oameni ai muncii din capitala Poloniei. FRANŢA PARIS 2 (Agerpres). — TASS transmite: După cum s-a mai anunţat, anul acesta autorităţile au interzis demonstraţia tradiţională de 1 Mai a oamenilor muncii din Paris. Ca urmare Uniunea Sindicatelor din departamentul Senei a hotărît să sărbătorească ziua de 1 Mai în pădurea Vincennes din apropierea Parisului. Intr-o mare poiană a pădurii a fost ridicată o tribună pavoazată cu drapele roşii şi drapele naţionale tricolore ale Franţei. . Asistenţa a întîmpinat cu vii aplauze apariţia la tribună a lui Jacques Duclos, secretar al Partidului Comunist Francez, Etienne Fajon, membru în Biroul Politic al Partidului Comunist Francez, Benoit Frachon şi Alain le Leap, secretari generali ai Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, Pressowyre, secretar general al Partidului Socialist de stingă din Franţa şi a altor reprezentanţi ai opiniei publice democrată din Franţa. In cadrul mitingului a luat cuvîntul Alain le Leap, secretar general al Confederaţiei Generale a Muncii. In numele oamenilor muncii francezi el a transmis un cald salut poporului sovietic, precum şi popoarelor din Republica Populară Chineză şi din ţările democrat-populare. ANGLIA LONDRA 2 (Agerpres). — TASS transmite : La Londra oamenii muncii englezi au sărbătorit într-un cadru festiv ziua de 1 Mai. In ciuda condiţiilor atmosferice nefavorabile la ora 15, aproximativ 7.000 de persoane au demonstrat pe străzile Londrei purtînd steaguri roşii şi pancarte cu lozinci pe care scria : „Noi defilăm pentru pace şi socialism“, „Nu vom da arme fasciştilor!“, „Bombardierele americane să plece la America !“ Demonstraţia a fost urmată de un mare miting, care a avut loc în Hyde-Park. La miting au luat cuvîntul John Gollan, secretar organizatoric al Partidului Comunist al Marii Britanii și John Mahon, secretar al comitetului regional din Londra al Partidului Comunist al Marii Britanii. IUGOSLAVIA BELGRAD 2 (Agerpres). — TASS transmite : La 1 Mai la Belgrad a avut loc o paradă militară. Parada s-a încheiat cu o demonstraţie a oamenilor muncii la care au participat aproximativ 100.000 de persoane. AUSTRIA VIENA 2 (Agerpres). — TASS transmite: Oamenii muncii din Austria au sărbătorit ziua de 1 Mai sub semnul intensificării luptei pentru semnarea tratatului de stat cu Austria conform tratativelor de la Moscova. La Viena, capitala Austriei, a avut loc cu acest prilej o grandioasă demonstraţie a oamenilor muncii. In sunetele orchestrelor şi ale cîntecelor revoluţionare, coloane cu aspect sărbătoresc s-au îndreptat din toate cartierele Vienei spre piaţa din faţa clădirii parlamentului, unde se înălţa o mare tribună împodobită cu flori şi drapele. Tineretul scanda lozinci, demonstranţii purtau pancarte pe care scrie : „Cerem încheierea imediată atratatului de stat“, „Tratatul de stat, nu o fortăreaţă alpină“, „Puterile occidentale trebuie să-şi spună cuvîntul acum“. De la tribuna aşezată în faţa parlamentului a luat cuvîntul Johann Koplenig, preşedintele Partidului Comunist din Austria. In cuvîntarea sa el a chemat la luptă pentru realizarea acordurilor de la Moscova, întărirea unităţii rindurilor proletariatului austriac pentru cucerirea libertăţilor lui sociale. INDONEZIA DJAKARTA 2 (Agerpres). — TASS transmite : La 1 Mai la Djakarta, capitala Indoneziei, a domnit o însufleţire deosebită. Străzile oraşului erau împodobite cu steaguri roşii şi cu drapelele roşii-albe ale Republicii. Pînă la orele 10 dimineaţa circa 400.000 de oameni umpluseră Piaţa Libertăţii. Participanţii la miting au primit cu căldură cuvîntarea rostită de Munir, secretar general adjunct al Federaţiei Centrale a Sindicatelor din Indonezia (S.O.R.S.I.), care a subliniat importanţa unităţii tuturor oamenilor muncii din Indonezia in lupta pentru deplina independenţă a Indoneziei, pentru prietenia între toate popoarele lumii, pentru preîntîmpinarea războiului atomic. JAPONIA SANHAI 2 (Agerpres). — TASS transmite : Potrivit celor transmise de posturile de radio japoneze, în ciuda unei ploi torenţiale, în ziua de 1 Mai a avut loc la Tokio un mare miting în cinstea lui 1 Mai la care au participat aproximativ 200.000 de persoane. In total la sărbătorirea zilei de 1 Mai în Japonia au participat aproximativ 1.500.000 persoane. S.U.A, NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite: In ciuda tuturor piedicilor puse de reacţiune, oamenii muncii din New York au sărbătorit 1 Mai. Autorităţile orăşeneşti şi poliţia au interzis demonstraţia de 1 Mai; de aceea, oamenii muncii din New York au fost nevoiţi să sărbătorească 1 Mai încă la 29 aprilie. ...In piaţa Union Square s-au întrunit 20.000 reprezentanţi ai sindicatelor şi intelectualităţii. Mitingul a fost deschis de preşedintele comisiei pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, Linzer. Cunoscutul publicist Albert Kahn a chemat pe toţi cei cărora le sunt scumpe pacea şi viitorul copiilor lor să intensifice lupta pentru pace şi prietenie între toate popoarele, pentru coexistenţa paşnică cu Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză şi ţările de democraţie populară. O furtună de aplauze a stîrnit apariţia la tribună a lui Paul Robeson care, înainte de a-şi rosti cuvîntarea, a cîntat un cîntec despre solidaritatea muncitorească. In cadrul mitingului au luat de asemenea cuvîntul scriitorul Howard Fast, profesorul Willkerson, Mac Manus, redactorul şef al ziarului „National Guardian“, şi alţii. ★ NEW YORK (Agerpres). — TASS transmite : Ziarul „Daily Worker" a publicat mesajul Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S.U.A. cu prilejul zilei de 1 Mai semnat de Wiliam Z. Foster, preşedintele Comitetului Naţional