Romînia Liberă, mai 1955 (Anul 13, nr. 3288-3312)

1955-05-03 / nr. 3288

Marte 3 mai 1955 — Nr. 3288 I Daniel Panielopolu I Academicianul D. Danielopolu a înce­tat din viaţă în ziua de 29 aprilie a.c. după o scurtă şi grea suferinţă. Prin moartea lui, ştiinţa medicală romînă, Academia Republicii Populare Române, învăţămîn­­tul medical au suferit una din cele mai grele pierderi. Născut la 25­, aprilie 1884, acad. Daniel Danielopolu şi-a făcut toate studiile me­dicale, întreaga sa pregătire pentru stră­lucita lui activitate ştiinţifică, la Facul­tatea de medicină din Bucureşti, în insti­tutele noastre ştiinţifice. De la început a împletit clinica cu cer­cetarea de laborator. A fost elevul şi apoi colaboratorul profe­sorilor Herescu, Stoi­­cescu, Buicliu şi Can­­tacuzino. Primele lucrări ştiin­ţifice le-a publicat ca student, în clinica lui Herescu, apoi a exe­cutat mai multe lu­crări de imunologie la Institutul Dr. Canta­­cuzino. Intuiţia şi perspica­citatea sa, lărgimea şi originalitatea ve­derilor sale, spiritul de iniţiativă al acad. D. Danielopolu s-au manifestat încă din timpul studiilor cînd a introdus tratamen­tul fracţionat cu stro­­fantină al miocardi­­tei. Această metodă a fost universal accep­tată şi folosită pînă azi în toată lumea. In timpul primu­lui război mondial, la Iaşi, a desfăşurat o muncă intensă în lupta contra tifosului exantematic, rezultatul ei ştiinţific con­­cretizîndu-se într-o serie de lucrări şi în­tr-un volum de excepţională valoare. In 1919 a fost numit profesor provizor şi în 1920, în vîrstă de numai 36 de ani, profesor definitiv de clinică medicală. Aici a acordat o mare atenţie cercetări­lor de laborator, care l-au condus la o concepţie originală publicată pentru pri­ma oară în 1928, asupra activităţii fizio­logice a organismului ca un întreg, des­coperind o serie de legi. Acad. D. Danielopolu, sprijinindu-se pe concepţia sa, a acordat de-a lungul în­tregii sale activităţi ştiinţifice o importanţă deosebită farmacodinamiei nespecifice, denu­mire dată de el. Aceste cercetări au fost apoi extinse în cadrul Academiei de medicină, fondată de dînsul, dar mai ales după 1949, cînd s-a întemeiat Academia R.P.R., în cadrul Insti­tutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei R.P.R. Graţie mijloacelor puse la dispoziţie Aca­demiei R.P.R. de către statul democrat-popu­lar şi avînd sprijinul devotaţilor săi colabo­ratori şi elevi, acad. Danielop­olu a putut da o mare dezvoltare acestor cercetări. Spiritul său viu, inteligenţa sa sclipi­toare, pasiunea sa pentru cercetarea ştiin­ţifică l-au condus să atace cu succes do­menii ca : guşa endemică, reumatismele, a­­fecţiunile cardio-vasculare, imunitatea etc., manifestînd în fiecare din aceste domenii o gîndire personală. Meritul mare al acad. D. Danielopolu este că cel dintîi a legat clinica de cer­cetările de fiziologie şi fiziopatologie, con­vins că baza tera­peuticii şi progresu­lui ştiinţelor medi­cale nu poate fi asi­gurată fără o apro­fundare serioasă a fi­ziologiei şi fiziopa­­tologiei. In ultimii ani, acad. D. Danielopolu şi colaboratorii săi şi-au orientat cerce­tările pe calea des­chisă de I. P. Pavlov, obţinînd rezultate im­portante în studiul fiziologiei şi farma­codinamiei interocep­­torilor tisulari, pre­cum şi în cel al ro­lului scoarţei cere­brale în reglarea funcţiilor organis­mului. Acad. D. Danielo­polu a desfăşurat o intensă activitate şi în domeniul didactic şi în acela al sănătăţii publice. Activi­tatea sa de profesor şi cercetător se oglin­deşte în cele peste 1.200 note, comunicări, memorii, monografii. Laboratorul pentru acad. D. Danielopolu nu era numai locul său de muncă, ci cel al vieţii lui de fiecare clipă, nepărăsindu-l pînă în clipa morţii. Profesor înzestrat cu metodă de predare, de o deosebită conştiinciozitate, acad. D. Danielopolu a căutat să ridice pe studenţi pînă la înţelegerea problemelor înalte care făceau obiectul preocupărilor lui. Acad. D. Danielopolu a fost un fiu de­votat al ţării noastre, care a ridicat pres­tigiul ştiinţei romîneşti, făcînd-o cunos­cută în toate ţările lumii. Printre oamenii noştri de ştiinţă, apre­ciaţi de savanţii sovietici, acad. D. Da­nielopolu a ocupat un loc de frunte. Acad. D. Danielopolu va rămîne în Is­toria medicinii române şi a celei universale ca unul din marii creatori şi deschizători de drumuri. Prezidiul Academiei Republicii Popu­lare Române anunţă cu profundă durere moartea academicianului D. Danielopolu, fondator şi director al Institutului de fi­ziologie normală şi patologică al Acade­miei R.P.R., laureat al Premiului de Stat, Ministerul Sănătăţii anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă a academicia­nului profesor doctor Daniel Danielopolu, medic emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, întemeietor şi director al Institutu­­ l Pentru organizarea funeraliilor acad. D. Danielopolu, s-a constituit o comisie formată din: acad. Traian Săvulescu, acad. C. I. Parhon, acad. Şt. Vencov, acad. Şt. S. Nico­­lau, acad. N. Hortolomei, acad. Şt. Milcu, prof. Gr. Benetato, prof. I. Niţulescu, prof. M. Nasta, membri corespondenţi ai Acade­miei R.P.R., V. Marinescu, ministrul Sănătă­ţii, şi conf. univ. R. Floru. ★ Comisia pentru organizarea funeraliilor acad. D. Danielopolu comunică: Membrii Academiei R.P.R., oamenii de profesor al Institutului medico-farmaceu­­tic din Bucureşti, medic emerit, patriot şi luptător pentru progresul ştiinţei şi în­­văţămîntului medical puse în slujba să­nătăţii poporului, om de ştiinţă cu renume mondial, lui de fiziologie normală şî patologică, crea­tor de şcoală medicală, om de ştiinţă de mare valoare al ţării noastre, îndrumător a numeroase generaţii de medici şi studenţi. ★ ★ ştiinţă şî cultură, medicii, prietenii şî elevii acad. D. Danielopolu sunt anunţaţi că în sala bibliotecii Institutului de fizio­logie normală şi patologică al Academiei R.P.R., Bulevardul 1 Mai nr. 11, este de­pus corpul defunctului. Accesul în camera mortuară va avea loc în ziua de luni 2 mai între orele 10—13 şi 16—19 şi în ziua de marţi 3 mai de la orele 10—16. Ceremonia funebră se va desfăşura în ziua de 3 mai orele 16 la Institutul de Fi­ziologie normală şi patologică al Acade­miei R.P.R., iar înhumarea în aceeaşi zi, orele 17, la cimitirul Bellu. Prezidiul Academiei R.P.R., Ministerul Invăţămîntului, Ministerul Sănătăţii, Secţia de ştiinţe medicale a Academiei R.P.R., Institutele şi colectivele medicale ale Academiei R.P.R. v ... . din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tg. Mureş, Societatea ştiinţelor medicale. Din partea Prezidiului Academiei Republicii Populare Române Din partea Ministerului Sănătății In peste 1000 de comune analfabetismul a fost lichidat Erau puţini la număr locuitorii comunei Teliu din raionul Stalin care credeau că moş Niculae Linguraru, în vîrstă de 67 de ani, va fi convins să înveţe slovele cărţii. Şi totuşi, într-o bună zi, el a venit la şcoală, s-a a­­şezat în bancă şi, ca un elev silitor, a înce­put a privi la învăţătoare, ascultînd atent primele noţiuni despre cea dintîi literă a al­fabetului. Sosirea lui moş Niculae la şcoală a încu­nunat munca rodnică a cadrelor didactice din Teliu, depusă pentru stîrpirea analfabetis­mului în comuna lor. De-a lungul anilor pu­terii populare, 250 de neştiutori de carte din această comună au învăţat să scrie şi să ci­tească. Acum, după ce ultimii 17 analfabeţi din comună şi-au trecut de curînd examenele cu succes, locuitorii din Teliu se pot mîndri că în comuna lor toţi ţăranii muncitori sunt ştiutori de carte. Pînă acum, în peste 1000 de comune din ţara noastră analfabetismul a fost lichidat pentru totdeauna. (Agerpres) Inf­or Sîmbătă la amiază a avut loc la Muzeul de Artă al R.P.R. deschiderea Expoziţiei de gravură franceză, cuprinzînd lucrări ale unor cunoscuţi artişti francezi dintre anii 1820-1920. Expoziţia cuprinde peste 200 litografii şi gravuri aparţinînd graficei progresiste fran­ceze, semnate de Gavarni, Daumier, De­camps, Abouilleron, Isabey, Foraine şi alţi reprezentanţi de seamă ai graficei franceze. ★ Vineri după amiază în aula Academiei R.P.R. a avut loc conferinţa academicianului Gh. Călinescu, despre Torquato Tasso. Con­ferinţa a fost organizată de Academia R.P.R. şi Institutul Român pentru Relaţiile Cul­turale cu Străinătatea, cu ocazia comemoră­rii a 360 de ani de la moartea scriitorului italian. Au fost prezenţi acad. prof. dr. C.I. Par­hon, preşedintele de onoare al Academiei R.P.R., acad. prof. Traian Săvulescu, preşe­dintele Academiei R.P.R., M. Macavei, pre­şedintele de onoare al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, academicienii Iorgu Iordan, Barbu Lăzărea­­nu, Victor Eftimiu şi alţi membri titulari şi corespondenţi ai Academiei R.P.R., numeroşi alţi oameni ai culturii şi artei, studenţi. A fost de faţă dr. Roberto Cerchione, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Italiei la Bucureşti. Saţii Acad. Gh. Călinescu a făcut o amplă ex­punere a vieţii şi operei lui Torquato Tasso, unul din cei mai populari poeţi italieni din epoca romantică. Conferinţa a fost ascultată cu viu interes de cei prezenţi. La Asociaţia corespondenţilor presei străi­ne a fost prezentat zilele trecute filmul po­lonez „Cei 5 din strada Barska“. Filmul s-a bucurat de mult succes. * In sala Ateneului R.P.R. au avut loc sîm­bătă şi duminică seara, două concerte date de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat din Bucureşti, colectiv artistic emerit din R.P.R., şi de Corul Filarmonicii de Stat, diri­jat de D. D. Botez, artist emerit al R.P.R. Concertele au fost dirijate de Claudio San­toro (Brazilia), laureat al Premiului Inter­naţional al Păcii. Programul a cuprins, în primă audiţie, trei lucrări din muzica braziliană : Preludiu şi Aria din „Bachianas Brasileiras“ nr. 4 de Heiter Villa — Lobos, dans negru şi dans brazilian de Camargo Guarnieri şi Simfonia IV-a, a Păcii, cu cor, de Claudio Santoro. S-a interpretat de asemenea, Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. Concertele s-au bucurat de o caldă primire din partea publicului. (Agerpres)­­ ★ România liberă Moscova, 2 mai, în parcul din faţa Teatrului Mare Oare ce meteorolog poate prevedea toate capriciile unei primăveri nordice ? Cit de neaşteptat se poate naşte primul tunet al unei furtuni de primăvară, puternic, vesel, vestitor al noului anotimp ! Şi cit de proba­bil devine acum proverbul care glăsuieşte că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă! Zorile zilei de 1 Mai s-au deşteptat dea­supra Moscovei limpezi şi curate. Flamurile oraşului împodobit au prins să fluture sub adierea unei dimineţi ce promitea o zi cal­dă, cu soare mult. Dar după cîteva ceasuri cerul s-a înnorat şi o ploaie măruntă a în­ceput să scalde molcom, perseverent, oraşul pornit la demonstraţie. Prin megafoane se auzea desfăşurarea pa­răzii militare în Piaţa Roşie. Ploaia cernea mărunt fără să contenească măcar un mi­nut. Coloanele de oameni ai muncii îşi aş­teptau rîndul la demonstraţie. Ploaia nu reuşea să întunece veselia oamenilor, nici bucuria sărbătorii. Şi după ce prin mega­foane s-a împrăştiat vestea că din pricina timpului nefavorabil demonstraţia oamenilor muncii prin Piaţa Roşie se suspendă, am fost martor la un fapt cu adevărat mişcător. In loc să se împrăştie şi să caute a se a­­dăposti, o mare parte dintre demon­stranţi au continuat să meargă spre Piaţa Roşie. Pre­a puţini au fost cei care din pricina ploii au renunţat să treacă prin faţa Mausoleului lui Lenin şi Stalin. Şi iată a doua zi de sărbătoare. De data aceasta soarele îşi revărsa darnic bogajia de lumină şi căldură. Moscova freamătă. Oamenii îmbrăcaţi sărbătoreşte se veselesc. Istorica Piaţă Roşie, minunat împodobită primeşte nesfirşite valuri de oameni. E a­­proape de amiază, întregul oraş a ieşit în stradă. Parcurile şi pieţele publice sînt pline. In parcul din faţa Teatrului Mare este greu să găseşti un loc liber pe bancă. O fîn­­tînă arteziană aruncă la clţiva metri înăl­ţime şuvoaie puternice de apă. In jur, su­medenie de copii jucăuşi, perechi de tineri, oameni vîrstnici îmbrăcaţi sărbătoreşte, mai departe arborii cu frunza abia răsărită, apoi casele împodobite, steaguri roşii fluturînd şi răspîntiile cîtorva străzi unde forfota nu conteneşte o clipă. Alături se înalţă clădirea majestoasă a Teatrului Mare. Pe frontispiciul ei, steaguri purpurii poartă ca nişte scuturi stemele ce­lor 16 republici socialiste frăţeşti. Intre co­loanele de piatră cenuşii sunt prinse portre­tele lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Iu stiigă se văd pieţele Sverdlov şi Re­voluţiei, iar înainte piața Manejului, unde se află una dintre cele mai mari estrade ale lui 1 Mai. Acolo, în serile acestea cîntă corul din Voronej — colectiv artistic al oraşului care dă Ţării Sovietelor nu numai escava­­toare puternice şi mori de varf, ci şi minu­nate cîntece cu care se mîndreşte întreaga Rusie. Acolo îşi vor arăta arta lor dansatorii Ansamblului Gabardin şi neîntrecuţii maeş­tri ai jocului şi cîntecelor siberiene veniţi de sărbătoarea lui I Mai în capitala sovie­tică. Dar... deodată în parcul din faţa teatrului atenţia cetăţenilor este atrasă de un fapt neobişnuit. E ora 12. Din toate pieţele spre centrul grădinii se apropie femei care ajun­­gînd lîngă fîntina arteziană, se îmbrăţişea­ză şi se sărută. Grădina din faţa Teatrului Mare răsună de veselie. Unele femei par a veni de departe şi atunci revederea este mai mişcătoare. Am căutat să aflu rostul acestei întîm­­plări atît de ieşite din comun. ...Era în zilele cînd tocmai s-a sfirșit răz­boiul, cînd a fost cucerită Victoria. Aviatoa­rele din regimentul de gardă al bombardie­relor nocturne și fetele din regimentul de asalt care poartă numele eroinei Rascovaia, înainte de a se despărți s-au legat ca în fiecare an la 2 mai și 8 noiembrie între orele 12 şi 13 să se întîlnească în parcul din faţa Teatrului Mare. Şi iată că după zece ani de la Victorie, neînfricatele luptătoare se întîlnesc din nou, de astă dată pentru a 20-a oară. A venit Eroina Uniunii Sovietice Eca­­terina­ Riabova, aviatoare care în Marele Război pentru Apărarea Patriei a dobîndit cel mai mare titlu de onoare al ostaşului so­vietic. Astăzi ea este candidat in ştiinte fizi­­co-matematice, colaborator ştiinţific al Uni­versităţii din Moscova. A sosit tovarăşa ei cu care în timpul războiului îşi împărţea bucu­riile izbînzilor, cavalerul multor medalii şi ordine, Alexandra Akimova, astăzi candidat în ştiinţe istorice Prietenele s-au îmbrăţişat. Cu avionul au sosit din Tbilisi piloţii de bombardiere grele Irina Osadze şi Tamara Melosjini, astăzi pi­loţi în serviciul aviaţiei civile. Curînd încă o Eroină a Uniunii Sovietice se alătură gru­pului cuprins de nepreţuita bucurie a reve­derii: este Raisa Aronova, care după război a rămas în rîndurile armatei active. Şi iată, fugind spre grupul care creşte în­­tr-una încă o pereche : Galia Gastikina şi Zenaida Molocova. Prima, deşi are 32 de ani şi este mamă a doi copii învaţă politeh­nica unde este studentă în anul al treilea. A doua, fosta secretară a comitetului de partid al regimentului Rascovaia, predă lec­ţii de marxism-leninism într-un institut din Moscova. Şi grupul femeilor acestea creşte neîncetat. Moscova parcă le salută cu veselia sărbă­torii şi soarele primăverii. A sosit fostul me­canic de aviaţie Irina Pleşcivsceva, astăzi inginer, au sosit Eroinele Uniunii Sovietice Maria Cecineva şi maiorul Dina Niculina. Acest parc al Moscovei a devenit unul din locurile in care inimile bat mai puter­nic decit oriunde pe pămînt. Din toate păr­ţile se adună oameni şi bucuria fostelor to­varăşe de luptă devine o mare bucurie ge­nerală. Şi iată că prin mulţimea de oameni cu greu îşi fac loc două fete factori poştali. Ele se apropie de grupul aviatoarelor şi le în­­mînează cîteva telegrame şi scrisori. Adresa scrisă pe ele este cea mai exactă din lume: „Se va înmîna la 2 mai, în Moscova, în par­cul Teatrului Mare". Sînt telegrame de felicitare şi scrisori de la celelalte femei ostaşi din aceste regimen­te, care se află departe de Moscova şi nu au putut veni la întîlnire. Ce cuvinte ar putea descrie bucuria care a învăluit micul parc, cînd la apelul făcut de fosta comandantă a regimentului Ras­covaia, Lina Eliseeva, au răspuns toate to­varăşele unite prin legămînt. Iar oraşul împodobit sărbătoreşte, cetă­ţenii Moscovei cu sărbătoarea In ochi, au salutat cu căldură grupul de femei — luptă­tori pentru libertatea popoarelor. IOAN GRIGORESCU­­ PRIN TELEFON Moscova, 2 mai, 1955 Pag. 3-a Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Moscova Parada militară din Piaţa Roşie MOSCOVA I (Agerpres). — TASS trans­mite : Sărbătoarea zilei de 1 Mai a început la Moscova cu tradiţionala paradă militară din Piaţai Roşie. Din zori în Piaţa Roşie şi pe străzile învecinate s-au aliniat trupele garnizoanei Moscova. Tribunele de lîngă zi­dul Kremlinului au fost ocupate de deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., miniştri, reprezentanţi ai organi­zaţiilor obşteşti, oameni ai culturii, munci­tori din uzinele şi fabricile Moscovei, col­hoznici din satele din apropierea Moscovei. Sunt de faţă în Piaţa Roşie delegaţii mun­citoreşti şi sindicale dintr-o serie de ţări de peste hotare, precum şi delegaţii de oameni ai culturii. La paradă asistă membri ai corpului di­plomatic şi ataşaţi militari. In tribuna Mausoleului lui V. I. Lenin şi I. V. Stalin se află conducătorii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic: N. A. Bulganin, K- E. Voroşilov, L. M. KaganovicI, G. M. Malenkov, A. I. MI-koian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, N. S. Hruşciov; P. N. Pospelov şi M. A. Suslov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., mareşali, generali, amirali. Parada este primită de ministrul Apără­rii, G. K. Jukov, mareşal al Uniunii Sovie­tice. In centrul Pieţii îi iese în întîmpinare K. S. Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovie­tice, comandantul parăzii. Trecerea în revis­tă a trupelor durează cîteva minute şi în tot acest timp în Piaţa Roşie răsună marşul orchestrelor şi puternice urale. Ministrul A­­părării saluta trupele şi le felicită cu prilejul zilei de 1 Mai. Trecerea în revistă a uni­tăţilor militare s-a terminat. O fanfară mixtă execută „Slavă ţie“ de marele compo­zitor rus Glinka. Mareşalul G. K. Jukov urcă la tribuna Mausoleului şi rosteşte următoarea cuvîn­­tare : Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi s cartnici 1 Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali I Oameni ai muncii din Uniunea Sovietică 1 Oaspeţi de peste hotare I In numele şi din însărcinarea guvernului sovietic şi a Comitetului Central al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice vă sa­lut şi vă felicit cu prilejul Zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Astăzi, clasa muncitoare, oamenii muncii din toate ţările, demonstrîndu-şi solidarita­tea frăţească, îşi string rîndurile în lupta pentru pacea şi securitatea popoarelor, împo­triva jugului imperialist şi al robiei colo­niale, pentru libertate şi independenţă naţio­nală. Popoarele Uniunii Sovietice, traducînd ferm în viaţă hotărîrile partidului nostru îşi consacră toate forţele lor cauzei nobile a construirii societăţii comuniste şi obţin noi succese în dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii. Oamenii sovietici sprijină în unanimitate linia generală a partidului comunist de dez-Cuvintele de încheiere rostite de Q. K. Ju­­kov sunt primite cu puternice urale. Răsună imnul de stat al Uniunii Sovietice, bubuie salvele salutului artileriei, începe defilarea trupelor. Primii trec ofiţe­rii — elevi ai Academiilor militare. Mulţi dintre ei poartă pe piept Steaua de aur de Eroi ai Uniunii Sovietice, ordine şi medalii de luptă. Trec elevii Academiei militare Frunze, ai Academni,i şi militarp m­litic. T.prin­ voltura cu precădere a industriei grele, con­­siderînd că aceasta este­­singura cale justă pentru obţinerea de noi succese în dezvolta­rea economiei naţionale, izvorul creşterii neîntrerupte a bunăstării poporului şi al în­tăririi puterii şi capacităţii de apărare a mă­reţei noastre patrii. Oamenii muncii din agricultură, bizuin­­du-se pe industria socialistă şi pe ajutorul multilateral al partidului, guvernului şi cla­sei muncitoare, luptă cu succes pentru în­deplinirea sarcinilor în legătură cu întări­rea continuă a colhozurilor şi sovhozurilor, sporirea recoltei, valorificarea pămînturilor virgine şi înţelenite. Ei muncesc cu abne­gaţie pentru a obţine o producţie anuală de 10 miliarde poduri de cereale şi pentru a spori de două ori, şi chiar mai mult de două ori, principalele produse ale producţiei ani­male. In munca creatoare pentru prosperitatea măreţei noastre patrii se întăresc tot mai mult unitatea moral-politică a societăţii so­vietice, alianţa leninistă dintre muncitori şi ţărani sub conducerea clasei muncitoare, prietenia popoarelor, unitatea de nezdrunci­nat dintre popor, partidul comunist şi gu­vernul sovietic. Creşte şi se dezvoltă prietenia dintre po­­★ ai Academiei de artilerie şi ai altor academii. Ofiţerii defilează într-o aliniere impecabilă. Marşul solemn al coloanei de marinari stîrneşte admiraţia generală. Marinarii sunt urmaţi de elevii şcolii mi­litare care poartă numele Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., tinerii elevi ai şcolilor Suvo­rov, ai şcolii Nahimov. Pe autocamioane blindate trece divizia de infanterie de gardă din Taman, după care urmează artileria. Po­poarele Uniunii Sovietice, marii Chine, ţări­lor de democraţie populară şi Republicii De­mocrate Germane, bazată pe interese comu­ne şi pe ajutorul reciproc frăţesc, dezintere­sat. Politica externă a Uniunii Sovietice por­neşte de la indicaţiile înţelepte ale marelui Lenin cu privire la posibilitatea coexistenţei paşnice şi a întrecerii economice între state, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat. Această politică externă de pace întăreşte tot mai mult prestigiul internaţional al sta­tului sovietic socialist, întreaga omenire pro­gresistă aprobă cu căldură politica externă a guvernului sovietic îndreptată spre rezol­varea prin mijloace paşnice a problemelor internaţionale litigioase şi condamnă cu ho­­tărîre politica antipopulară „de pe poziţii de forţă“, politica ameninţării şi provocării internaţionale dusă de cercurile imperialiste. Tovarăşi 1 Ratificarea acordurilor de la Paris care prevăd crearea unei noi grupări militare cu participarea forţelor armate ale Germaniei occidentale împiedică micşorarea încordării internaţionale şi cere din partea poporului sovietic să ia noi măsuri pentru asigurarea securităţii şi menţinerea păcii ge­nerale. Nu încape îndoială că poporul sovietic va ★ ★ ternice maşini trag tunurile de diferite cali­bre şi sisteme, trece artileria antiaeriană, re­numitele unităţi de gardă de aruncătoare de mine, binecunoscute sub numele de „Katiu­­şa“. Parada artileriei se încheie cu defila­rea unităţilor cu tunuri de mari calibre. Parada militară nu a durat mult. Ea a constituit însă o demonstraţie grăitoare a puterii forţelor armate ale Uniunii Sovietice care stau de strajă muncii paşnice, face totul pentru a asigura un nou şi puter­nic avînt şi progres tehnic în toate ramurile economiei naţionale, că va aduce o contri­buţie demnă la cauza întăririi continue a puterii patriei noastre, la cauza construirii comunismului de strajă păcii şi securităţii patriei lor, intereselor ei de stat, stau puternicele forţe armate ale Uniunii Sovietice, înzestrate cu armamentul şi tehnica de luptă cele mai mo­derne, capabile să sdrobească orice grupare a duşmanilor, care va încerca să tulbure munca paşnică a poporului sovietic. Poporul sovietic poate fi sigur că Armata şi Flota sa Maritimă Militară nu îşi vor precupeţi forţele pentru perfecţionarea con­tinuă a pregătirii lor de luptă, pentru îmbu­nătăţirea măiestriei militare şi mînuirea cu succes a armamentului modern. Trăiască 1 Mai — Ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc 1 Trăiască marele popor sovietic şi forţele sale armate, care stau de strajă păcii şi securităţii patriei noastre 1 Trăiască guvernul sovietic 1 Trăiască Partidul Comunist­ al Uniunii Sovietice care conduce poporul nostru spre victoria comunismului ! Ura ! După terminarea parăzii militare prin Pia­ţa Roşie trec sportivii. Ei trec într-o minu­nată formaţie simbolizînd prietenia popoare­lor Ţării Sovietice. Sportivii execută dife­rite exerciţii sportive. Defilarea lor este excepţional de frumoasă. După defilarea sportivilor urma să aibă loc demonstraţia oamenilor muncii din Mos­cova. Din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile demonstraţia a fost suspendată. Cuvîntarea mareşalului G. K. Jukov Oamenii muncii din întreaga lume au sărbătorit ziua de 1 Mai R. P. CHINEZA PEKIN­­ (Agerpres). — TASS trans­mite : La 1 Mai la Pekin, Sanhai, Mukden, Tiantzin, Uhan, Canton, Sian şi în alte oraşe precum şi la sate au avut loc mari demon­straţii ale oamenilor muncii. Piaţa Centrală din Pekin — Tiananmîn — este îmbrăcată în veştmînt de sărbătoare. Tribunele sînt pavoazate cu nenumărate dra­pele purpurii, pancarte uriaşe, portrete ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Mao Tze­­dun. In centrul pieţii flutură un uriaş drapel cu cinci stele al Republicii Populare Chine­ze. Din zorii zilei coloanele de demonstranţi s-au îndreptat spre Piaţa Tiananmun. . La ora 10 dimineaţa, întîmpinaţi de ovaţii furtunoase, au luat loc în tribuna centrală Mao Tze-dun, Liu Şao-ţi, Ciu De, Cen Jun şi alţi membri ai Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Chinez, conducători ai diferitelor partide democratice din China şi ai guvernului popular. Primarul oraşului Pekin, Pin Cen, membru al Biroului Politic al C. C. al Partidului Co­munist Chinez, a rostit un cuvînt de salut adresat demonstranţilor. A răsunat apoi măreţ imnul Republicii Populare Chineze urmat de puternicele acor­duri ale „Internaţionalei“, care s-au contopit cu salvele salutului sărbătoresc al artileriei. După aceasta a urmat demonstraţia oame­nilor muncii din Pekin. Demonstraţia de la Pekin la care au parti­cipat 500.000 persoane, precum şi demonstra­ţiile din alte localităţi ale Republicii Popula­re Chineze au constituit o manifestare vie a puterii poporului chinez, a hotărîrii lui de a apăra pacea, de a obţine noi succese impor­tante în opera de construire a socialismului. R. P. POLONA VARŞOVIA 2 (Agerpres). — P.A.P. trans­mite : Poporul polonez a sărbătorit într-un cadru festiv ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii — 1 Mai. In capitala Poloniei a avut loc la 1 Mai o demonstraţie festivă a oamenilor muncii. La ora 10 dimineaţa au urcat la tribuna cen­trală Boleslav Bierut, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Alexandr Zawadski, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Iosef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Konstan­tin Rokossowski, mareşal al Poloniei, mem­bri ai Biroului Politic al CC al P.M.U.P., membri ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului. Boleslav Bierut a adresat um cuvînt de salut participanţilor la demonstraţie. In nu­mele Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi al guvernului, el a salutat cu căldură şi a felicitat cordial poporul polonez cu prilejul sărbătorii oamenilor muncii. Bievul a trans­mis de asemenea felicitări popoarelor sovie­tic şi chinez şi oamenilor muncii din ţările de democraţie populară. Demonstraţia festivă a oamenilor muncii din Varşovia a durat cîteva ore şi la ea au luat parte peste 200.000 de oameni ai muncii din capitala Poloniei. FRANŢA PARIS 2 (Agerpres). — TASS transmite: După cum s-a mai anunţat, anul acesta au­torităţile au interzis demonstraţia tradiţio­nală de 1 Mai a oamenilor muncii din Pa­ris. Ca urmare Uniunea Sindicatelor din de­partamentul Senei a hotărît să sărbătoreas­că ziua de 1 Mai în pădurea Vincennes din apropierea Parisului. Intr-o mare poiană a pădurii a fost ridicată o tribună pavoazată cu drapele roşii şi drapele naţionale trico­lore ale Franţei. . Asistenţa a întîmpinat cu vii aplauze apa­riţia la tribună a lui Jacques Duclos, secre­tar al Partidului Comunist Francez, Etienne Fajon, membru în Biroul Politic al Partidu­lui Comunist Francez, Benoit Frachon şi Alain le Leap, secretari generali ai Confe­deraţiei Generale a Muncii din Franţa, Pres­­sowyre, secretar general al Partidului Socia­list de stingă din Franţa şi a altor repre­zentanţi ai opiniei publice democrată din Franţa. In cadrul mitingului a luat cuvîntul Alain le Leap, secretar general al Confederaţiei Generale a Muncii. In numele oamenilor muncii francezi el a transmis un cald salut poporului sovietic, precum şi popoarelor din Republica Populară Chineză şi din ţările democrat-populare. ANGLIA LONDRA 2 (Agerpres). — TASS trans­mite : La Londra oamenii muncii englezi au sărbătorit într-un cadru festiv ziua de 1 Mai. In ciuda condiţiilor atmosferice nefavorabile la ora 15, aproximativ 7.000 de persoane au demonstrat pe străzile Londrei purtînd stea­guri roşii şi pancarte cu lozinci pe care scria : „Noi defilăm pentru pace şi socia­lism“, „Nu vom da arme fasciştilor!“, „Bom­bardierele americane să plece la America !“ Demonstraţia a fost urmată de un mare miting, care a avut loc în Hyde-Park. La miting au luat cuvîntul John Gollan, secre­tar organizatoric al Partidului Comunist al Marii Britanii și John Mahon, secretar al co­mitetului regional din Londra al Partidului Comunist al Marii Britanii. IUGOSLAVIA BELGRAD 2 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 1 Mai la Belgrad a avut loc o pa­radă militară. Parada s-a încheiat cu o de­monstraţie a oamenilor muncii la care au participat aproximativ 100.000 de persoane. AUSTRIA VIENA 2 (Agerpres). — TASS transmite: Oamenii muncii din Austria au sărbătorit ziua de 1 Mai sub semnul intensificării luptei pentru semnarea tratatului de stat cu Austria conform tratativelor de la Moscova. La Viena, capitala Austriei, a avut loc cu acest prilej o grandioasă demonstraţie a oamenilor muncii. In sunetele orchestrelor şi ale cîntecelor revoluţionare, coloane cu aspect sărbătoresc s-au îndreptat din toate cartierele Vienei spre piaţa din faţa clădirii parlamentului, unde se înălţa o mare tribună împodobită cu flori şi drapele. Tineretul scanda lozinci, demonstranţii purtau pan­carte pe care scrie : „Cerem încheierea ime­diată a­­tratatului de stat“, „Tratatul de stat, nu o fortăreaţă alpină“, „Puterile occidentale trebuie să-şi spună cuvîntul acum“. De la tribuna aşezată î­n faţa parlamen­tului a luat cuvîntul Johann Koplenig, pre­şedintele Partidului Comunist din Austria. In cuvîntarea sa el a chemat la luptă pen­tru realizarea acordurilor de la Moscova, în­tărirea unităţii rin­durilor proletariatului aus­triac pentru cucerirea libertăţilor lui sociale. INDONEZIA DJAKARTA 2 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 1 Mai la Djakarta, capitala Indo­neziei, a domnit o însufleţire deosebită. Stră­zile oraşului erau împodobite cu steaguri roşii şi cu drapelele roşii-albe ale Repu­blicii. Pînă la orele 10 dimineaţa circa 400.000 de oameni umpluseră Piaţa Libertăţii. Par­ticipanţii la miting au primit cu căldură cu­vîntarea rostită de Munir, secretar general adjunct al Federaţiei Centrale a Sindicate­lor din Indonezia (S.O.R.S.I.), care a subli­niat importanţa unităţii tuturor oamenilor muncii din Indonezia in lupta pentru depli­na independenţă a Indoneziei, pentru priete­nia între toate popoarele lumii, pentru pre­­întîmpinarea războiului atomic. JAPONIA SANHAI 2 (Agerpres). — TASS trans­mite : Potrivit celor transmise de posturile de radio japoneze, în ciuda unei ploi toren­ţiale, în ziua de 1 Mai a avut loc la Tokio un mare miting în cinstea lui 1 Mai la care au participat aproximativ 200.000 de per­soane. In total la sărbătorirea zilei de 1 Mai în Japonia au participat aproximativ 1.500.000 persoane. S.U.A, NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite: In ciuda tuturor piedicilor puse de reac­­ţiune, oamenii muncii din New York au sărbătorit 1 Mai. Autorităţile orăşeneşti şi poliţia au interzis demonstraţia de 1 Mai; de aceea, oamenii muncii din New York au fost nevoiţi să sărbătorească 1 Mai încă la 29 aprilie. ...In piaţa Union Square s-au întrunit 20.000 reprezentanţi ai sindicatelor şi inte­lectualităţii. Mitingul a fost deschis de preşedintele comisiei pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, Linzer. Cunoscutul publicist Albert Kahn a chemat pe toţi cei cărora le sunt scumpe pacea şi viitorul copiilor lor să intensifice lupta pen­tru pace şi prietenie între toate popoarele, pentru coexistenţa paşnică cu Uniunea So­vietică, Republica Populară Chineză şi ţările de democraţie populară. O furtună de aplauze a stîrnit apariţia la tribună a lui Paul Robeson care, înainte de a-şi rosti cuvîntarea, a cîntat un cîntec des­pre solidaritatea muncitorească. In cadrul mitingului au luat de asemenea cuvîntul scriitorul Howard Fast, profesorul Willkerson, Mac Manus, redactorul şef al ziarului „National Guardian“, şi alţii. ★ NEW YORK­­ (Agerpres). — TASS trans­mite : Ziarul „Daily Worker" a publicat me­sajul Comitetului Naţional al Partidului Co­munist din S.U.A. cu prilejul zilei de 1 Mai semnat de Wiliam Z. Foster, preşedintele Co­­mitetului Naţional

Next