Romînia Liberă, septembrie 1955 (Anul 13, nr. 3391-3416)

1955-09-01 / nr. 3391

Joi I septembrie 1955 — Nr. 3391 Oaspeţii egipteni despre posibilitatea lărgirii relaţiilor R. P. R. cu Egiptul Timp de cîteva zile, ţara noastră a fost vizitată de dl. Fathai Ratwan, ministrul Co­municaţiilor al Egiptului, şi de dl. Gamaie­­din Badavi Hamdy, preşedintele Căilor Ferate Egiptene. In decursul şederii lor în ţară, oaspeţii au vizitat uzinele ,,23 August“­­Bucureşti, Staţia C.F.R. Ploeşti-Triaj, Rafi­năria Nr. 1 Ploeşti, uzinele de vagoane „Gh. Dimitrov“-Arad, Combinatul Metalurgic Re­şiţa, Poşta Centrală-Bucureşti şi au avut în­trevederi cu conducători ai ministerelor eco­nomice şi organizaţiilor de comerţ exterior. Marţi după amiază, Camera de Comerţ a R.P.R. a organizat o conferinţă de presă, în cadrul căreia oaspeţii egipteni şi-au împăr­tăşit impresiile şi au răspuns la întrebări puse de ziarişti. La conferinţa de presă au participat redac­tori ai ziarelor şi publicaţiilor centrale. De asemenea au participat reprezentanţi ai Legaţiei Egiptului. După ce şi-a exprimat, plăcerea de a în­­tîlni pe reprezentanţii presei române, dl Fathai Ratwan a spus : Regret că nu înţe­legeţi limba mea şi că eu nu pot vorbi limba dvs. Cred însă că putem afirma că relaţiile dintre noi sînt de natură să promoveze schimburi de idei şi schimburi comerciale chiar fără cunoaşterea limbii respective. Deşi vizita mea este scurtă — doar de cîteva zile — faptul că ea este bogată în rezultate este o dovadă că nu este necesar să cunoşti limba pentru bune relaţii. Ambele noastre ţări sunt ţări agricole, dar ambele ţări au perspective bune de indus­trializare. Dvs. aţi înfăptuit un pas impor­tant pe calea industrializării. Şi noi, la rîn­­dul nostru, după ce acum trei ani a fost pro­clamată Republica, am început să ne preocu­­păm de problema industrializării. Există de asemenea şi alte puncte de asemănare între ţara noastră şi ţara dvs. Arabele ţări au suferit ocupaţie străină ; dvs. v-aţi înfăptuit libertatea. Mai sînt doar cîteva luni pînă cînd ultimul soldat străin va părăsi pămîn­­tul Egiptului. In legătură cu vizita pe care am făcut-o în ţara dvs. am fost impresionat de primirea făcută atît de oficialităţi, cît şi de persoane particulare, oriunde am mers. Am fost de asemenea profund impresionat de fabricile şi uzinele de construcţii de maşini pe care le-am vizitat şi de acelea despre care ni s-a vorbit, fără să fi avut posibilitatea să le vedem, care pot fi mai frumoase, mai remar­cabile decît ceea ce am văzut. Ne-am putut da seama de dorinţa dvs. sinceră de strîn­­gere a relaţiilor comerciale dintre ţara noas­­tră şi ţara dvs Am discutat toate acestea în amănunt, cu persoane din posturi de răs­­pundere. Pot spune reprezentanţilor presei şi ai radioului în această privinţă că în Egipt nu există legi care să împiedice dez­voltarea unor astfel de relaţii de care sîn­­teţi animaţi, pe care Ie doriţi. Dimpotrivă, este o dorinţă a persoanelor cu răspundere din Egipt ca relaţiile comerciale, ca vînzător şi cumpărător, să fie strînse, intensificate O dovadă este faptul că în ciuda sarcinilor pe care le avem, am consacrat un timp pentru vizita făcută în ţara dvs., răspunzînd la invitaţia pe care mi-aţi făcut-o. Amintirea acestei vizite va dăinui întot­deauna în mintea noastră. Urez poporului român şi industriei româ­ne noi progrese şi succese. Dl. Gamaiedin Badavi Hamdy, a spus în­tre altele : Noi am vizitat întreprinderi, am stat de vorbă cu personalităţi, am schimbat între noi păreri. In legătură cu ceea ce am văzut şi auzit in timpul vizitei mele în ţara dvs. pot afirma că ţara dvs. are foarte mari perspective. Este o ţară cu o climă bună, cu mină de lucru corespunzătoare şi nenumă­rate avuţii naturale. Dl. Fathai Ratwan a răspuns apoi la în­trebările puse de ziarişti. Vorbind despre situaţia actuală a Egiptului, ministrul Comu­nicaţiilor a arătat că în trecut cea mai mare parte a pămînturilor arabile ale ţării se aflau în mina cîtorva mari moşieri, sprijiniţi de rege. După înlăturarea regelui a fost limitată suprafaţa agricolă pe care poate să-o deţină cineva. Egiptenii au nevoie de reali­zări serioase în domeniul ocrotirii sănătăţii publice, al construcţiilor de locuinţe, al con­strucţiilor de şosele. Ne-am dat seama — a spus vorbitorul — că nu putem să îndestu­lăm pe compatrioţii noştri pînă ce nu vom înmulţi resursele noastre economice. In acest scop a luat fiinţă un Consiliu al economiei naţionale,­­care studiază necesităţile de ordin economic, agricol, industrial şi va elabora un plan cincinal. Intre principalele preve­deri ale acestui plan este construirea unui mare stăvilar la sud de Assuan, care va ridica nivelul Nilului cu 18 m, va mări suprafaţa cultivabilă a Egiptului cu 2.000.000 de acri, şi va permite construirea unei puter­nice hidrocentrale. Tot în planul cincinal se prevede construirea unui combinat metalur­gic cu o producţie anuală de 350.000 de tone. Pentru dezvoltarea economiei naţionale a fost elaborat un plan de reînoire a materia­lului rulant al Căilor Ferate Egiptene, de reparare a căilor ferate, de construcţii de şosele şi de lucrări de telecomunicaţii. Se construieşte un mare centru pentru ridicarea cunoştinţelor tehnice şi a nivelului calificării muncitorilor din ramura comunicaţiilor. Pen­­tru muncitorii care lucrează în construcţiile de şosele de pe lîngă Cairo se construiesc locuinţe în valoare de 3.000.000 lire sterline în legătură cu posibilităţile pentru dezvol­­tarea schimburilor culturale între Egipt şi R.P.R., dl­ Fathai Ratwan a spus : Studenţii care au participat la competiţiile sportive din ţara dvs. au fost călduros aplaudaţi. Egiptul primeşte cu plăcere venirea delega­ţiilor române în Egipt şi este gata să pri­mească materiale literare, cărţi, broşuri. Tov. D. Herv­an, director general adjunct al „Agerpres“, în numele ziariştilor prezenţi şi Gh. Savin, preşedintele Camerei de Co­merţ a R.P.R., au mulţumit oaspeţilor pen­tru cuvintele şi aprecierile bune făcute des­pre ţara noastră şi despre poporul nostru, urînd poporului egiptean noi succese în rea­lizarea dezvoltării economice şi a indepen­denţei naţionale a ţării sale şi exprimînd convingerea că nu numai legăturile econo­mice şi culturale dintre Egipt şi R.P.R., ci şi prietenia şi colaborarea dintre popoarele român şi egiptean se vor dezvolta şi întări. (Agerpres) Recepţia de la Legaţia Însărcinatul cu afaceri ad-interim al Egip­­tului Salaah Saber a oferit la Legaţia Egip­tului la Bucureşti o recepţie în cinstea dom­nului Fathai Ratwan, ministrul Comunica­ţiilor al Egiptului şi a domnului Gamaiedin Badavi Hamdy, preşedintele Căilor Ferate Egiptene, care au vizitat ţara noastră. La recepţie au participat tovarăşii : Miron Constantinescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Simion Bughici, minis­trul Afacerilor Externe, I. Diaconescu, minis­­trul Căilor Ferate, Ana Tom­a, prim locţiitor Egiptului la Bucureşti al ministrului Comerţului Exterior, N. Cio­­roiu, locţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne, M. Novac, locţiitor al ministrului Co­merţului Exterior, Al. Ivancenco, locţiitor al ministrului Industriei Metalurgice şi Con­strucţiilor de Maşini, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, Ministe­rul Comerţului Exterior, Ministerul Indus­triei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini. Au fost prezenţi de asemenea membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) România liberă S­PORT A 8-a ediţie a campionatelor internaţionale de atletism ale R. P. R. In zilele de 1, 2 şi 3 octombrie, pe sta­dionul Republicii din Capitală se va desfă­şura cea de a 8-a ediţie a campionatelor in­ternaţionale de atletism ale R.P.R. La această tradiţională competiţie atletică care a intrat în calendarul marilor manifes­­tări sportive europene şi­ au anunţat pînă acum participarea un însemnat număr de atleţi şi atlete din Anglia, Austria, Belgia, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R. D. Ger­mană, R. P. Germană, R.P.F. Iugoslavia, R. P. Polonă, Islanda, Luxemburg, R. P. Un­gară şi U.R.S.S. (Agerpres) Bogata activitate internaţională a sportivilor romîni In cursul acestei luni, sportivii romîni vor avea o bogată activitate internaţională. La 18 septembrie va avea loc o triplă în­­tîlnire prietenească de fotbal între echipele reprezentative ale R.P.R. şi R. D. Germane. La Bucureşti pe stadionul „23 August“ se vor disputa jocurile dintre echipele A şi de juniori, iar la Berlin întîlnirea dintre echi­pele secunde ale Celor două ţări Echipa de fotbal a R.P.R., va susţine apoi o nouă şi interesantă intilnire cu echipa reprezentativă a Belgiei. Jocul se va disputa la 28 septem­brie la Bucureşti. Sîmbătă 3 şi duminică 4 septembrie va a­­vea loc la Stalinograd meciul triunghiular de atletism dintre echipele de juniori ale R. Cehoslovace, R. P. Polone şi R.P.R. Un mare interes stîrneşte întîlnirea internaţio­nală de atletism dintre echipele selecţionate de juniori ale U.R.S.S. şi R.P.R. care va a­vea loc în Capitală în zilele de 17 şi 18 sep­tembrie pe stadionul Republicii. La 10 sep­tembrie, călăreţii români vor participa la un mare concurs internaţional la Belgrad. La 25 septembrie, Capitala noastră va găz­dui întîlnirea internaţională de scrimă din­tre echipele R.P.R. şi Austriei, iar la sfîrşi­­tul lunii, doi dintre cei mai buni şahişti ro­mîni vor pleca la Berlin pentru a participa la campionatul internaţional al R.D. Ger­mane, unde vor fi prezenţi şahişti din U.R.S.S., R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R.P. Ungară şi alte ţări. Cel mai mare eveniment sportiv al acestei luni îl constituie campionatele europene de tir pentru bărbaţi, femei şi juniori. Intre 11 şi 18 septembrie, cei mai buni trăgători din 23 ţări îşi vor disputa victoria pe elegantul poligon de la Tunari din apropierea Capi­talei. (Agerpres) Cicliştii de la C.C.A. pe primele locuri, în „Cursa Victoriei“ Cea de-a 3-a etapă a competiţiei cicliste „Cursa Victoriei“ desfăşurată ieri pe­ dis­tanţa Bucureşti-Găeşti-Bucureşti (150 km), s-a încheiat cu victoria maestrului sportu­lui Constantin Dumitrescu. Chiar din start cicliștii au pornit foarte tare, rulînd cu peste 40 km. pe oră. Din plu­ton rămîn pe rind : Popov (Dinamo-Orașul Stalin), care a reintrat după o goană de 12 km, Dan Marin (Recolta) și Bruiaru (Flacăra) care pînă la urmă sunt nevoiţi să renunţe la cursă. La întoarcere, în dreptul km. 75, care indica jumătatea cursei, primul care trece este Şt. Ionescu (Locomotiva) cu un avans de 150 m. asupra plutonului care trece compact. La ieşire din Găeşti I. Va­sile (C.C.A.) se rupe de grosul plutonului şi ia un avans de circa 400 m., dar după 15 kilometri este prins. Cea mai frumoasă acţiune din această etapă se remarcă cu 38 km. înainte de li­nia de sosire. C. Dumitrescu (C.C.A.) fuge din pluton şi rulînd mai mult de 25 km. cu peste 40 km. pe oră îşi măreşte mereu avantajul. In grosul plutonului încercările de a fugi după evadat sunt stăvilite de aler­gătorii militari care instalaţi în fruntea plu­tonului trag „trenă falsă“. C. Dumitrescu termină învingător această etapă. Timpul înregistrat de el a fost de 3h49T30”. La 30 secunde sosește plutonul, sprintul final fiind cîştigat de I. Constantinescu, urmat de D. Ţupa. Pe echipe, etapa a fost cîştigată de Casa Centrală a Armatei. In clasamentul general individual cît şi pe echipe nu s-au produs modificări. Astăzi se aleargă etapa a 4-a Bucureşti— Urziceni—Bucureşti (80 km.) cu plecări in­dividuale din două în două minute. Locomotiva Timişoara—Dinamo Bucureşti 5-1 (2-0) TIMIŞOARA. — Miercuri a avut loc la Timişoara în prezenţa a peste 10.000 de spectatori întîlnirea restantă din cadrul campionatului de fotbal, între echipele „Di­namo“ Bucureşti şi „Locomotiva“ Timişoara. Fotbaliştii timişoreni, cu o linie de atac în excelentă formă au obţinut victoria cu sco- Şti • La 30 august, în campionatul U.R.S.S. de fotbal s-a înregistrat o mare surpriză: echipa „Torpedo“ Moscova a reuşit să în­treacă puternica formaţie „Spartak“ Mosco­va cu scorul de 4—3 (1—1). Infrîngerea echipei „Spartak“ măreşte şansele fruntaşei clasamentului „Dinamo“ Moscova care con­duce cu 32 puncte după 20 de partide. „Spar­tak“ şi T.D.S.A. au cîte 26 puncte din 18 jocuri. • In runda a 9-a a turneului interzonal de şah, Binguier l-a învins pe Donner, iar Pachman a cîştigat la Spasski. In partidele întrerupte, Guimard are avantaj la­ Stahl­berg şi Panno la Szabó. Albul stă mai bine în partidele Najdorf-Unzicker şi Sliwa-Pil­­nick. Intr-o poziţie complicată s-a întrerupt partida Petrosian-Medina,­rul de 5—1 (2—0). Punctele feroviarilor au fost realizate de I. Covaci (3), Szekely şi Dărăban. In minutul 72 Bădeanţu (Locomo­tiva) a ratat o lovitură de 11 m. Pentru dinamovişti a înscris Barta în minutul 75 din 11 m. r­i • Marţi, în nocturnă, la Copenhaga, echi­pa de fotbal T.D.N.A. din Sofia a învins o selecţionată daneză cu scorul de 6—1 (4—1). „ Atletul norvegian Audun Boysen a sta­bilit un nou record mondial în proba de 1.000 m, cu prilejul unui concurs desfăşurat marţi la Götteborg. Boysen a parcurs distan­ţa în 2019”. El a fost urmat de Schmidt (Germania occidentală) — 2’22” 6/10 şi Gott­­frridsson (Suedia) — 2’23”7/10. • Pe stadionul Dinamo din Capitală s-a desfășurat miercuri jocul din cadrul catego­riei B dintre echipele „Locomotiva“ Bucu­reşti şi „Metalul“ Bucureşti. Victoria a reve­nit echipei „Locomotiva“ cu scorul de 7—3 (3-2). (Agerpres) IN­FO­R Zilele acestea a plecat spre Dublin (Ir­landa) delegaţia română formată din prof. univ. Nicolae Dinulescu, prim locţiitor al ministrului Invăţămîntului şi acad. Gh. De­­metrescu, directorul Observatorului Astrono­mic din Bucureşti, pentru a lua parte la lu­ M­AŢIE­ crările Congresului Uniunii Astronomice In­ternaţionale care are loc în capitala Irlan­dei. Delegaţii români vor face unele comunicări în cadrul comisiilor congresului. (Agerpres) Pentru o mai bună organizare a treierişului Vremea ploioasă din acest an a ridicat o serie întreagă de probleme legate de asi­gurarea continuităţii treierişului în condiţii neobişnuit de grele. In funcţie de aceste condiţii s-a cerut comitetelor executive ale sfaturilor populare să ia unele măsuri co­respunzătoare, menite să asigure continuita­tea treierișului și pe timpul ploios care a durat pînă aproape de jumătatea lunii au­gust. Este vorba în principal despre clădi­rea stogurilor la aici. Acolo unde nu se putea aplica o asemenea măsură, în special în comunele de munte, unde oamenii au obişnuit în anii trecuţi să treiere în şuri, a stat la îndemîna comitetelor executive po­sibilitatea ca, de la caz la caz, să organi­zeze transportarea recoltei în şuri, spre a o feri de distrugere, şi să continue treiera­tul în asemenea locuri, în care se poate lucra şi pe ploaie. Măsura justă de a se organiza treieratul, acolo unde era nevoie şi în ştir­ a fost apli­cată în regiunile la care ne referim, Re­giunea Autonomă Maghiară şi Stalin. A­­ceastă măsură a dat rezultate bune în sen­sul că în multe dintre comunele regiunilor respective recolta ar fi încolţit pe cîmp în cazul cînd nu ar fi fost adăpostită în şuri, iar pe alocuri s-a putut continua treierişul. In aplicarea măsurii de a se adăposti re­colta şi de a se organiza treieratul ei în şuri, în regiunile Autonomă Maghiară şi Stalin s-au făcut însă unele greşeli. S-au or­ganizat treieratul în şuri şi în localităţile unde se putea — şi era de preferat — să se treiere la aici. Comitetul executiv al sfa­tului popular al Regiunii Autonome Maghiare a aprobat treieratul în şuri în toate raioanele, fără excepţie, fără să ţină seamă că îndeosebi în raioanele Tg. Mureş şi Tg. Săcuesc există o seamă de comune în ca­drul cărora se putea executa treierişul la aici. Din acest punct de vedere, comitetul execu­tiv al sfatului popular al regiunii Stalin a dat dovadă de o mai justă orientare. Drept urmare, în regiunea Stalin treierişul în şuri a fost organizat numai în patru raioane: Stalin, Sibiu, Făgăraş şi Rupea. Extinderea treieratului în şuri şi în locu­rile unde existau condiţii să se treiere la aici este o primă greşală, deoarece se ştia că la arci munca se poate desfăşura în con­diţii superioare, asigurîndu-se folosirea în­tregii capacităţi de lucru a batozelor prin înlăturarea deplasărilor în gol. A doua gre­şală constă în faptul că snopii au fost îm­prăştiaţi în prea multe şuri, în loc să se transporte la şurile mai mari, unde batoza să aibă de lucru cel puţin o zi întreagă. Un exemplu semnificativ în această privinţă este cel din comuna Sîngeorgiu de Mureş, unde garnitura de treier se deplasează zil­nic la 4—5 şuri, pierzîndu-se tot atîtea ore numai cu deplasările de la o şută la alta. Dacă comitetele executive ale sfaturilor populare ar fi îndrumat pe ţărani să-şi transporte snopii mai mulţi la o singură şură, atunci batoza ar fi realizat nu 3,3 tone pe zi, ci ar fi putut să realizeze şi chiar să-şi depăşească norma de 9.000 kg. Treieratul la şură este o măsură excep­ţională, cerută de condiţii excepţionale, şi anume de vremea excesiv de ploioasă care a durat pînă în prima jumătate a lunii au­gust. Din a doua jumătate a lunii­ august însă ploile au încetat. De atunci sînt con­diţii prielnice pentru desfăşurarea masivă a treierişului pe aici. Firesc ar fi fost să se ţină seamă de noile condiţii atmosferice şi, peste tot unde era cu putinţă, să se conti­nue şi să reorganizeze munca la arii prin lămurirea ţărănimii asupra interesului lor de a transporta şi treiera­ la arii. O aseme­nea muncă nu a fost dusă. Mai mult chiar, şi în locurile unde snopii fuseseră transportaţi la arii şi clădiţi în stoguri au fost luaţi şi duşi la şuri. In majoritatea comunelor, şi în raioanele regiunii Stalin şi în Regiunea Au­tonomă Maghiară, ariile electrificate şi ilu­minate nu funcţionează. Or, tocmai în aceste regiuni, unde electrificarea şi iluminarea e mult răspîndită, a nu folosi ariile electrifi­cate şi iluminate înseamnă a ne lipsi de o principală rezervă a recuperării întîrzierii la treieriş, întîrziere care în regiunile res­pective este de aproape o lună de zile. In acelaşi timp, aceasta împiedică organizarea lucrului în timpul nopţii şi, prin înlocuirea motoarelor electrice prin tractoare, înseam­nă posibilităţi mai mici pentru executarea arăturilor. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare din regiunile Autonomă Maghiară şi Stalin nu numai că nu s-au orientat just în noile condiţii atmosferice, dar şi în momen­tul cînd ţăranii, din propria iniţiativă, au cerut să organizeze treierişul într-un loc stabil, fără să mai piardă timp cu mişcarea batozelor, ele nu au învăţat nimic. Nu au luat măsuri pentru dezvoltarea iniţiativei valoroase a ţărănimii prin extinderea ei în toate comunele unde putea fi extinsă. Consecinţele felului cum s-au orientat, mai corect zis consecinţele felului cum nu au ştiut să se orienteze comitetele execu­tive în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale existente, se oglindesc în mersul a­­normal al treierişului. Cantităţile treierate în 10 zile favorabile lucrului (15—25 au­gust), raportate la capacitatea de lucru a ba­tozelor, duc la concluzia că în Regiunea Autonomă Maghiară viteza de treieriş este realizată în proporţie mai mică de 40 la sută. In regiunea Stalin de la 20—25 au­gust, adică în 6 zile prielnice desfăşurării masive a treierişului, capacitatea de lucru a batozelor a fost întrebuinţată doar pe ju­mătate. Se vede dintr-o sumedenie de fapte că motivul principal al nerealizării vitezei zil­nice de treieriş este felul cum au fost apli­cate măsurile legate de adăpostirea recoltei şi de treieratul în şuri. Deosebit de concludente în acest sens sînt faptele din regiunea Stalin. Tocmai cele pa­tru raioane (Făgăraş, Rupea, Stalin şi Si­biu) în care se treieră la şură şi unde sînt multe comune în care se putea treiera la aici, sînt codaşe pe regiune la treieriş. Po­trivit datelor din 27 august, în raionul Fă­găraş planul de treieriş era îndeplinit în proporţie de 14 la sută, în Rupea —12 la sută, în Stalin — 14 la sută şi în Sibiu — 22 la sută. La aceeaşi dată în raioanele în care nu se treieră la şură, adică unde se face treierişul la aici, situaţia este urmă­toarea : Tîrnăveni — 50 la sută, Sighişoara — 45 la sută, Mediaş — 43 la sută, etc. Da­­tele privitoare la îndeplinirea planului de tre­ieriş arată că în raioanele în care se treieră la sută treburile nu merg cum trebuie. Acelaşi lucru reiese din situaţia realizării vitezei zil­nice de treieriş pe ultimele 6 zile (22—27 august). In raionul Stalin, în această pe­rioadă viteza de treieriş a fost realizată nu­mai în proporţie de 27 la sută, în Făgă­raş — 42 la sută, în Rupea — 34 la sută, iar în Sibiu — 54 la sută. In aceeaşi vreme în raioanele Agnita, Mediaş şi Tîrnăveni procentul realizării vitezei zilnice la treieriş este de 77—112 la sută. Batozele staţiunii de maşini şi tractoare Tîrnăveni, lucrînd la aici, îşi depăşesc zilnic norma la treieriş. Drept urmare S.M.T. Tîrnăveni şi-a realizat încă de la 20 august 1.876 hantri din 2.465 hantri planificaţi pentru lucrările de treieriş. In aceeaşi vreme S.M.T.-urile ale căror gar­nituri de treier funcţionează la şuri (S.M.T Făgăraş, Rupea, Hărman, Timişor) au rea­lizat doar cîteva procente din planul de treieriş. Continuîndu-se în felul arătat treierişul se va prelungi pînă tîrziu în regiunea Sta­lin şi Regiunea Autonomă Maghiară. Această tărăgănare a lucrărilor va împiedica şi des­făşurarea normală a însămînţărilor de toam­nă,­­pe de o parte, pentru că sute de trac­toare vor fi ocupate cu treierişul, iar pe de alta pentru că însăşi organele de stat vor a­­vea prea multe sarcini de îndeplinit în ace­laşi timp: complexul de lucrări al campa­niei de vară care se prelungeşte pînă toam­na tîrziu — treieriş şi colectare de grîne — şi complexul lucrărilor de toamnă — ara­tul, condiiţionatul şi tratatul seminţelor, în­­sămînţarea, recoltarea şi colectarea produse­lor provenite din culturile tîrzii, etc. In a­­semenea condiţii ele nu s-ar putea ocupa temeinic de conducerea şi îndrumarea com­petentă a muncilor agricole, de îndeplinirea tuturor sarcinilor ce le revin. •­ Pentru a putea grăbi ritmul treierişului se cere comitetelor executive ale sfaturilor populare din regiunea Stalin şi Regiunea Au­tonomă Maghiară să ia măsuri pentru înlătu­rarea lipsurilor semnalate. Ţinînd seama de condiţiile existente este util să se extindă ini­ţiative ca aceea a ţăranilor muncitori din comunele unde garniturile de treier au fost fixate pe un loc viran în sat sau în margi­nea satului. Ariile electrificate să-şi reîncea­­pă activitatea. Alimentarea garniturilor de treier să se facă cu ajutorul carelor , din car s nopii să fie băgaţi direct în batoză. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare, bazîndu-se pe sprijinul larg al deputa­ţilor, au datoria să lămurească ţărănimea muncitoare că este în interesul ei, în inte­resul terminării grabnice a treierişului, ca snopii netransportaţi încă de pe cîmp să nu mai fie duşi la şure, ci la locurile fixate pen­tru treieriş. Măsura aceasta ar da rezultate foarte bune dacă ne gindim bunăoară că în raionul Ciuc a fost cărată la şură doar jumătate din recoltă, în raionul Gheorghieni 34,7 la sută din recoltă, în raionul Reghin 64 la sută, în raionul Sft. Gheorghe 55,8 la sută, Torpliţa 43,9 la sută, etc. Batozele mai mici să fie deplasate la şurile mari unde au strîns mai mulţi cetăţeni şi unde au de treie­rat cel puţin o zi întreagă. Pe baza muncii politice aceste măsuri ar putea fi înfăptuite. Este o datorie de cinste a activiştilor sfaturilor populare să desfă­şoare asemenea muncă dînd dovadă de o justă orientare în conducerea lucrărilor, gă­sind în funcţie de condiţiile specifice caile cele mai potrivite pentru urgentarea şi ter­minarea grabnică a treierişului. I. CERNEA Pe marginea unor lipsuri din Regiunea Autonomă Maghiară și regiunea Stalin ★ ★ ★ Zece ani de la zdrobirea imperialismului japonez Se împlinesc zece ani de cînd zdrobirea forţelor imperialiştilor japonezi de către pu­terile aliate şi armatele chineze, zdrobire grăbită de loviturile decisive pe care aceste forţe le-au primit din partea Armatei So­vietice în ultima perioadă a războiului, a dus la capitularea Japoniei militariste, ceea ce a însemnat sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Prin infrîngerea militară a Japoniei impe­rialiste au fost create în Extremul Orient condiţii pentru stabilirea unei păci trainice şi îndelungate. Dar situaţia care există în această importantă regiune a globului arată limpede că acum, cînd se împlineşte un de­ceniu de la sfîrşitul marii conflagraţii mon­diale, popoarele din Extremul Orient şi în­treaga Asie — inclusiv poporul japonez —­­sînt departe de a-şi vedea îndeplinite aspi­raţiile către o pace trainică în care să-şi poată realiza pe deplin năzuinţele lor spre libertate şi independenţă. In ultimii zece ani, Extremul Orient a fost mereu zguduit de conflicte armate ca războ­iul dezlănţuit în Coreea, războiul colonialist din Indochina, provocările săvîrşite împotri­va R. P. Chineze. Japonia care a fost tîrîtă într-un război sîngeros de către clica militarista conducătoare, e departe încă de a fi obţinut deplina independenţă şi nici pînă acum nu a încheiat un tratat de pace cu principalele state din regiunea în care e situată — Uniunea Sovietică, R. P. Chi­neză, India, Birmania etc. Mai mult decît atît, Tratatul de pace uni­lateral, încheiat cu Japonia la San-Francisco de către S.U.A. şi alte state, precum şi acor­durile militare bilaterale ce o leagă de Sta­tele Unite îngrădesc posibilităţile Japoniei de a se elibera de apăsătoarea ocupaţie străină. Cele 704 baze militare americane aflate pe pămîntul Japoniei pun în permanentă pri­mejdie poporul japonez. Uriaşele cheltuieli militare şi de ocupaţie secătuiesc economia ţării care de altfel a fost grav lovită p­rin măsurile impuse Japoniei de a sista tradiţio­nalele ei relaţii economice, în primul rînd cu U.R.S.S., R. P. Chineză, precum şi cu alte ţări de democraţie populară. Aceasta este o realitate atît de bine cu­noscută de întreaga opinie publică din Japo­nia, încît poziţia luată de cele mai largi pă­turi ale poporului japonez a determinat şi determină o serie de schimbări în politica in­ternă şi externă a ţării. Ca urmare a presiunii puternice a opiniei publice ce se resimte şi în cercurile condu­cătoare japoneze, în primăvară a fost înlă­turat guvernul Josida. Succesele dobîndite de partidul lui Hatoyama în alegerile din a­­prilie se datoresc în primul rînd faptului că noul premier al Japoniei s-a ferit, în perioada premergătoare alegerilor, să insiste asupra unei aşa zise „necesităţi" a reînarmării Ja­poniei şi s-a arătat hotărît să restabilească relaţii normale multilaterale între U.R.S.S. şi R. P. Chineză. Dar perioada care a urmat după venirea la putere a lui Hatoyama a arătat limpede poporului japonez că noul guvern nu a tre­cut la măsuri radicale pentru înfăptuirea integrală a promisiunilor sale. Este adevărat că guvernul japonez a început, în urma ini­ţiativei sovietice tratative cu U.R.S.S. în ve­derea normalizării relaţiilor dintre cele două state. Dar în acelaşi timp se observă o vă­dită încetineală din partea Japoniei pentru începerea unor paşi similari în privinţa re­glementării legăturilor cu R. P. Chineză. In acelaşi timp, guvernul Hatoyama şi-a arătat hotărîrea de reînarmare a ţării, în ciuda uriaşei opoziţii pe care o întîmpină a­­ceastă idee din partea poporului. Conştient de împotrivirea puternică de care se cioc­neşte în rîndurile poporului refacerea forţe­­lor militare ale Japoniei, guvernul Hatoyama Încearcă să folosească o diversiune: el cere crearea unor forţe armate în locul evacuării trupelor americane pe care o va cere la Washington. După cum anunţă agenţiile de presă occi­dentale, principalul obiectiv al vizitei lui Sigemitu la Washington este discutarea „re­laţiilor americano-japoneze în domeniul apă­rării“. Pentru acest motiv ministrul de ex­terne al Japoniei a luat cu sine un plan pen­tru reînarmarea Japoniei care ar urma să fie coordonat cu „necesităţile Statelor Unite“. In baza acestui plan forţele terestre, navale şi aeriene japoneze urmează a fi considera­bil întărite atît din punct de vedere al efec­tivului cît şi acela al armamentului. Pentru a împiedica reacţia puternică—şi firească—a poporului japonez împotriva acestui pas, mi­nistrul de externe japonez încearcă să înfăţi­şeze această măsură ca fiind premergătoare retragerii atît de mult dorite de poporul japonez, a trupelor de ocupaţie americane. „Cînd vom realiza un program defensiv suficient pentru apărarea internă — a de­clarat el, conform agenţiei „United Press“ — atunci vom cere retragerea trupelor a­­meric­ane“. Dar chiar conform declaraţiei lui Sigemitu această retragere a forţelor ameri­cane ar urma să aibe loc doar peste cîţiva ani. Şi tot pentru a putea impune măsurile de reînarmare pe care le discută la Washington ministrul de externe japonez, a vorbit des­pre intenţiile lui de a încerca să obţină în S.U.A. reducerea sau desfiinţarea contribuţiei japoneze la întreţinerea forţelor americane staţionate pe teritoriul japonez. Anul acesta contribuţia se ridică la fabuloasa sumă de 105.000.000 dolari. Opinia publică mondială nu poate să nu-şi dea seama că măsurile de reînarmare a Ja­poniei, a căror discutare o formează de fapt scopul principal al vizitei lui Sigemitu în S.U.A., contrastează vizibil cu atmosfera creată în urma conferinţei de la Geneva şi cu spiritul favorabil dezarmării ce domneşte în lumea întreagă, în special acum cînd au în­ceput la New York lucrările subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Rezultatele conferinţei de la Geneva au deschis perspective favorabile soluţionării tu­turor problemelor internaţionale rămase ne­rezolvate — între care şi problema Japoniei — precum şi stabilirii şi dezvoltării unor re­laţii paşnice de colaborare între toate ţările. De aceea şi opinia publică japoneză urmăre­şte cu cel mai mare interes tratativele sovie­­to-japoneze de la Londra, convinsă fiind că restabilirea relaţiilor normale dintre cele două ţări ar duce la crearea unei atmosfere de încredere reciprocă între U.R.S.S. şi Ja­ponia şi la dezvoltarea colaborării economice între cele două ţări. Poporul japonez care a avut de suferit în decursul celui de al doilea război mondial, dînd pentru prima oară în istorie victime groaznicei arme de exterminare în masă, e hotărît să împiedice repetarea unor catas­trofe ca aceea care s-a abătut asupra celor două oraşe ale sale Hiroșima şi Nagasaki. Cele aproximativ 33 milioane de semnături depuse în Japonia pe Apelul pentru interzicerea ar­mei atomice, tendinţa puternică a opiniei pu­blice japoneze de a schimba cursul de pînă acum al politicii ţării sale, confirmă pe de-a întregul cuvintele înscrise pe impresio­nantul monument, ridicat la Hiroşima în me­moria victimelor bombardamentului atomic : „Dormiţi în linişte; nu vom mai face ni­ciodată greşeli“. Aceasta este voinţa poporului japonez. A. STANCIU R. Cehoslovacă a aderat la PRAGA 31 (Agerpres)­. — CETERA trans­mite : La 30 august a avut loc cea de a 8-a sesiune extraordinară a Adunării Naţionale a Republicii Cehoslovace în cadrul căreia a fost examinată propunerea guvernului R. Ce­hoslovace referitoare la aderarea Republicii Cehoslovace la Tratatul de stat cu privire la restabilirea Austriei ca stat independent şi democrat, semnat la 15 mai 1955 la Viena de Tratatul de stat cu Austria către Uniunea Sovietică, Marea Britanie, S.U.A. şi Franţa, pe de o parte, şi de Repu­blica Federală Austria — pe de altă parte. Primul ministru, Viliam Siroki, a prezentat un raport în numele guvernului. După dezbaterile care au avut loc, sesiu­nea a aprobat propunerea guvernului cu pri­vire la aderarea Republicii Cehoslovace la Tratatul de stat cu Austria. Pag. 3-a Declaraţiile premierului finlandez cu privire la relaţiile dintre U. R. S. S. şi Finlanda HELSINKI 31 (Agerpres). — Primul mi­nistru al Finlandei, Kekkonen, a rostit la 28 august la Kokemiaki o cuvîntare. In cuvîntarea sa, Kekkonen a examinat teza formulată de cercurile reacţionare din Finlanda potrivit căreia „linia Paasikivi“ în politica externă s-ar fi învechit. La începutul cuvîntării sale, primul minis­tru a reamintit de recentul interviu acordat de preşedintele republicii, Paasikivi, unui ziar suedez şi a atras atenţia asupra acelui pa­saj din interviu în care preşedintele a spus că în istoria Finlandei s-a întîmplat de mai multe ori ca distrugerile pricinuite de sabie să trebuiască să fie refăcute cu­­ajutorul condeiului. Finlandezii ar trebui să se gîndească se­rios la aceste cuvinte — a spus­ Kekkonen — și să-şi aducă aminte că timp de două se­cole şi jumătate Finlanda a fost de multe ori în stare de război cu Rusia şi că aceste războaie s-au terminat întotdeauna prin ne­norociri. Distrugerile provocate de sabie au trebuit să fie îndreptate după război cu a­­jutorul condeiului, adică prin mijloace poli­tice. Această politică de îndreptare a urme­lor săbiei este însă o muncă ingrată. Trebuie căutată o bază nouă pentru relaţii de bună vecinătate, întemeiată pe încredere, cu o ţară duşmană în trecut, şi o asemenea ac­tivitate nu se bucură întotdeauna de simpa­tia tuturor oamenilor. După terminarea războiului la noi s-a creat o situaţie în care politica externă ofi­cială a ţării, bunele relaţii cu Uniunea Sovie­tică, deşi sînt aprobate de toate cercurile de cetăţeni, au trezit nemulţumire în rîndurile unei oarecari părţi a poporului (din fericire ea nu este prea numeroasă), care a condam­nat pe cei care aveau sarcina să traducă în fapt politica oficială. Anumite cercuri au urmărit mereu să tre­zească neîncrederea în cei ce conduc politica externă şi în cei care o aplică de mai mulţi ani. Se recurgea mai ales la metoda răspîn­­dirii de zvonuri alarmante. In prezent în ţară se răspîndesc zvonuri că guvernul ar fi promis să predea Uniunii Sovietice persoa­nele originare din Ingermanland aflate în ţară. Aceste zvonuri sînt bineînţeles lipsite cu totul de temei. Cînd am dus vara trecută tratative la Moscova cu privire la încheierea unui acord comercial pe timp de 5 ani cu Uniunea So­vietică, acord care prezintă o importanţă atît de mare pentru noi, aci, pe coasta de vest, s-au răspîndit zvonuri că Kekkonen ar fi promis Uniunii Sovietice un teritoriu de cîteva sute de kilometri pătraţi în regiunile Vaasa sau Pori. Aceste zvonuri continuă de 10 ani. Cînd nu se consideră posibil să se critice politica externă oficială, ca o compensaţie pentru împotrivirea neputincioasă se recurge la inventarea şi răspîndirea de zvonuri ca­lomnioase legate de politica externă. In aceste condiţii de înveninare a opiniei publice, politica externă oficială este suspec­tată. Ar fi trebuit să sperăm că noi, care am trecut prin şcoala unei experienţe dure, am învăţat să judecăm problemele de politică externă la rece sau cel puţin cu prudenţă. Cînd tratativele de la Geneva dintre marile puteri au generat speranţe într-o slăbire a încordării internaţionale, unele ziare s-au grăbit să tragă concluziile lor cu privire la Finlanda. Ele au încercat să dea asigurări că odată cu apariţia unei noi situaţii politice interna­ţionale, politica ţării dusă pînă în prezent faţă de Uniunea Sovietică s-ar fi „învechit“ şi ar fi devenit „inconsecventă“. Apoi primul ministru a vorbit despre coe­s­­istenţa celor două sisteme politice, defi­nind-o ca o întrecere. In încheiere primul ministru a spus: Este probabil că şi de astă dată este vorba de promovarea unor idei dictatoriale, ca în anii de după 1930. Dar a caracteriza linia Paasw­am­­ ca inconsecventă și învechită, înseamnă a face începutul unei schimbări în orientarea politicii externe, împotriva căreia trebuie să avertizăm din timp. Respectînd în mod cins-­­tit şi sincer actuala politică — şi numai în felul acesta — vom putea întări situaţia sta-­ tului nostru, libertatea şi independenţa sa.

Next