Romînia Liberă, decembrie 1955 (Anul 13, nr. 3469-3495)
1955-12-01 / nr. 3469
I OR Dinamo Bucureşti a cîştigat campionatul de fotbal ediţia 1955 Cronica ediţiei 1955 a campionatului categoriei A de fotbal s-a închis ieri după amiază odată cu disputarea meciurilor programate în ultima etapă. Finala ediţiei s-a bucurat de interesul major pe care-l suscita faptul că abia în această etapă urma să se hotărască — între Dinamo Bucureşti şi Flacăra Ploeşti, — echipa campioană pe anul în curs. Acum problema aceasta, pe marginea căreia de săptamîni de zile s-au scris atîtea comentarii, are o dezlegare care la prima vedere lipseşte pe cititorul neavertizat de complicaţiile ce au survenit pe parcurs, Dinamo Bucureşti şi-a adjudecat titlul de campioană republicană pe anul 1955, terminînd competiţia cu un avans de 3 puncte asupra celei de-a doua clasate, Flacăra Ploeşti. Ca să ajungă la această performanţă care îi recompensează pe merit comportarea avută de-a lungul competiţiei, Dinamo a trebuit să aştepte ultima zi cînd a învins Locomotiva Timişoara, în timp ce Flacăra Ploeşti n-a putut trece de Progresul Bucureşti, în faţa căreia a înclinat pavilionul. Aşa s-a scris ultima filă a cronicii ediţiei 1955 Dinamo Bucureşti—Locomotiva Timişoara 2-1 (2-0) Pe Stadionul Republicii din Capitală, Dinamo a trebuit să lupte, am putea spune, la limita superioară a puterilor, ca să învingă formaţia timişoreană—Locomotiva. Desfăşurarea reprizei I, cu cele două goluri înscrise de Neagu (minutul 21) şi Ene (man. 43) pentru Dinamo, ca şi categorica superioritate manifestată de echipa bucureşteană, nu lăsau să se întrevadă că fizionomia partidei se va schimba radical în partea a doua a întîlniirii. La pauză pentru cea mai mare parte dintre spectatori meciul era jucat. Şi totuşi cele 45 de minute ale reprizei, a doua au adus dinamoviştilor încercări din cele mai grele. Dinamoviştii, după o primă repriză excelentă, au reluat, jocul cu toată seriozitatea, deşi contau pe un avans de două goluri. A trecut însă un singur minut din această repriză şi după un atac dinamovist, balonul a revenit în terenul echipei bucureştene; la circa 18 m. de propria-i poartă, mijlocaşul Călinoiu, nejenat de nimeni, s-a gindit să prelungească balonul la portarul său, Birtaşu. Executînd mişcarea, Călinoiu în fapt a dat o excelentă pasă centrului atacant timişorean I. Covaci, pe care nu-l observase la cîţiva paşi—lateral—de el. Acesta, pătrunzînd în care o înscrie fără ca Birtaşu să poată schiţa vreun gest. O nenorocire, se pare, nu vine jusă niciodată singură, căci după ce a primit acest gol care în fapt însemna o reechilibrare a partidei, 5 minute mai tîrziu, Dinamo a rămas în 10 oameni, în urma accidentării lui Neagu, obligat să părăsească terenul. De aici începe marea luptă, risipa uriaşă de forţe pentru a stăvili atacurile în creştere, ale timişorenilor. Momentele de mare panică pentru dilnamovişti nu lipsesc şi amintim dintre acestea doar două : îmn.min. 67 după un corner executat de Bădeanţu, Nicuşor a degajat o minge de pe linia porţii în timp ce portarul Birtaşu era undeva pe jos , iar în min- 83, tot după un corner bătut de Bădeanţu, mingea s-a lovit în ultimă instanţă de una din barele laterale ale porţii dinamoviste, după ce fusese purtată de maimulţi jucători. Luptînd pentru fiecare minge şi avantajaţi de acţiunile oarecum destinate ale atacanţilor timişoreni, dinamoviştii au reuşit însă să păstreze pînă la sfîrşit avantajul necesar şi să obţină victoria, victorie cu care au ţinut — şi au meritat — să încheie campionatul. De la învingători s-au detaşat peste jocul partenerilor Szökő, Băcuţ II, Neagu şi Nicuşor (mai ales în prima repriză), iar de la învinşi Androvici, Rodeanu şi Ferenczi. Excelent arbitrajul prestat de D. Schulder-B BERCEANU Progresul Bucureşti —Flacăra Ploeşti 4-2 (2-1) In timp ce pe Stadionul Republicii echipa Dinamo Bucureşti lupta pentru cucerirea titlului de campioană, în celălalt colţ al oraşului Bucureşti, pe stadionul „23 August“ echipa petroliştilor din Ploeşti se străduia să realizeze acelaşi lucru. Dar, la sfîrşitul celor 90 de minute de joc tabelele de marcaj de pe cele două stadioane indicau scoruri diferite. În timp ce Dinamo a cîştigat, petroliştii au fost învinşi cu 4—2 de echipa Progresul, Bucureşti. Victoria echipei bucureştene este pe deplin meritată şi ea vine să răsplătească, împreună cu celelalte victorii, vi frumoasa comportare a jucătorilor de la Progresul care, deşi au promovat anul acesta în prima categorie, au reuşit, să termine campionatul pe locul 3. In intîlnirea de ieri bucureştenii au început jocul cu calmul unei echipe care nu mai are nimic de pierdut şi nici de cîştigat în acest final de campionat. Cei cinci atacanţi bucureşteni au combinat cu multă fantezie brodîndu-şi majoritatea acţiunilor pe O- zon şi Bluidjea, care în mare vervă de joc, au produs panică în rindurile apărării adverse. " Cu toate că au acţionat bine în jocul de cîmp, ploeştenii au pierdut această partidă datorită pe de o parte atacului care nu a materializat numeroasele situaţii de gol, iar pe de altă parte apărării care s-a comportat neaşteptat de slab. Zaharia, Marin Marcel şi Ghiţă au privat echipa luide goluri gata făcute, în timp ce Topşa şi mai ales Pahonţu au fost depăşiţi cu regularitate. De altfel, trei din golurile bucureştenilor au fost înscrise pe partea lui Pahonţu (Blujdea min. 7, 33 şi Smărăndescu min. 46) şi unul pe partea lui Topşa (Cacoveanu min. 58). Pentru ploeşteni au înscris A. Teodorescu (min. 12) şi Ghiţă (min. 74). De la învingători s-au remarcat în mod deosebit Ozon, Blujdea, Ştirbei şi Cosma, iar de la învinşi Marinescu şi Peretz. Arbitrajul lui C. Mitral) a fost foarte bun. I. BOCIOACA ★ Celelalte partide desfăşurate în ţară în cadrul acestei etape au luat sfîrşit cu următoarele rezultate: Ştiinţa Cluj-Locomotiva Cons,Copta 1—2; Locomotiva Teg. Mureş-Avintul Reghin 1—0; Ştiinţa Timişoara-Dinamo Oraşul Stalin 8—0 1; Minerul Petroşani- C.C.A. 1—1. Joi 1 decembrie 1955 — nr. 3469 Pag. 4-a£ Rominia libera Rodnica activitate a institutelor de cercetări ştiinţifice Alături de institutele tehnice ale Academiei R.P.R. şi colaborînd deseori cu acestea, cele 16 institute de cercetări ştiinţifice ale ministerelor industriale, sprijinite multilateral de către partid şi guvern, rezolvă probleme dintre cele mai importante legate de practica în producţie. Reunind cadrebine pregătite, continuând şi îmbogăţind tradiţia oamenilor de ştiinţă de frunte, ele ,au devenit, mai ales în anii cincinalului, posturi înaintate de descoperire şi introducere a noului în producţie. Fabricarea în ţară a maselor plastice, a fibrelor poliamidice de tip kapron, producerea săpunului din acizi graşi, obţinuţi prin oxidarea parafinei şi realizarea a numeroase alte produse, formează numai o parte din bogata activitate a sutelor de cercetători care lucrează în laboratoarele Institutului ICECHIM. Activitatea institutului de cercetări şi proiectări metalurgice (ICEPROM) se concentrează îndeosebi asupra lărgirii bazei de materii prime, feroase şi neferoase, din ţara noastră, modernizarea proceselor tehnologice din uzine şi crearea unor produse care să înlocuiască materii prime deficitare. In acest institut a fost elaborata pentru prima dată în ţara noastră reţeta obţinerii oţelului pentru rulmenţi, a oţelului-beton cu o mare rezistenţă, a tablei pentru transformatori, înconjuraţi cu grijă de partid şi guvern, stimaţi de întregul nostru popor, oamenii de ştiinţă, vîrstnici şi tineri, din institutele de cercetări şi din laboratoare pun întreaga lor capacitate creatoare pentru introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. (Agerpres) Spectacol de gală prezentat de echipele finaliste la concursul pe fără al căminelor culturale Miercuri seara, în sala Teatrului C.C.S. din Capitală a avut loc spectacolul de gală prezentat de echipele de teatru şi brigăzile artistice de agitaţie ale căminelor culturale, caselor raionale de cultură şi colţurilor roşii din gospodăriile agricole colective, participante la etapa finală a celui de al 3-lea concurs pe ţară. La spectacol au asistat membri, ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai presei, numeroşi artişti amatori, oameni ai muncii din Capitală. Programul spectacolului de gală a fost susţinut de unele dintre cele mai bune echipe de teatru şi brigăzi artistice de agitaţie care s-au prezentat la acest concurs. ■ Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Frunzaru, regiunea Bucureşti distinsă cu premiul I a prezentat piesa „Rusaliile“ de Vasile Alecsandri, iar echipa de teatru a căminului cultural din comuna Vlaha, regiunea Cluj, care a obţinut de asemenea premiul I, a interpretat în limba maghiară fragmente din piesa „Viţeluşul bălţat“ de M. Csizmarck Brigăzile artistice de agitaţie din comunele Răcăciuni, regiunea Bacău, Peretu, regiunea Bucureşti, distinse cu premiul I, precum şi brigăzile artistice de agitaţie din comunele Giarmata, regiunea Timişoara şi Feliceni, Regiunea Autonomă Maghiară, au interpretat un reuşit program de recitări, cîntece, momente satirice şi jocuri populare. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. (Agerpres) i Kari baci are de ce să fie optimist ? înainte cu aproape cinci ani am 8 coborît pentru prima oară in gara 8 oraşului Tg. Mureş, in faţa gării , un autobus aştepta călătorii.Eram o namilă curioasă, care aducea 8 foarte mult cu o cămilă, avea in spate o cocoaşă, după cum am a- 8 flat mai tirziu, rezervorul de gaz 8 metan, ultima noutate a oraşului), s N-aveam de ce mă grăbi. Făceam cunoştinţă cu aşezări noi, cu un mediu nou. Şi vă spun sincer, n-am să regret niciodată că am ales acest autobus... Ghidul „voluntar" .„In maşină era o atmosferă veselă, iar din faţă se auzea o voce glumeaţă: — încercaţi, încercaţi, cu curaj, mai in faţă!... De aici aveţi o privelişte încintătoarel... La dreapta se vede mai mult, în stingă mai frumos... Băbuţo ! Dumitale-ţi arătăm „pe gratis“ totul, dacă n-ai să spargi cu desaga geamul acela din spate... La început crezui că mă urcasem greşit, într o maşină rezervată vreunei delegaţii sau turiştilor. — Aveţi ghid în fiecare autobus? — încercai sa-mi risipesc nedumerirea, adresîndu-mă unui tînăr ceferist din imediata mea apropiere.*• Cum ? Dumneata n-ai auzit de Kari baci? Vei fi fiind oaspete pe la noi. El e cel mai bun ghid din lume! — îmi răspunse tînărul, înveselit. Kari baci, șoferul, e ghid „voluntar“... Intre timp, mașina nergea spre centrul orașului, pe străzile luminate, iar Kari baci nu contenea să vorbească. — Staţia Şantier ! Coboară cineva ? Nimeni ! Peste trei ani să vedeţi cîţi vor coborî, cînd va fi gata clădirea!... La policlinica veche nimeni?... Uite ce oameni sănătoşi călătoresc cu mine!... Atenţie la stingă: sfatul popular orăşenesc!... De remarcat acoperişul colorat de faianţă şi stilul arhitectonic... La lumina zilei e şi mai frumos... Tot la stingă Palatul cultural. Vedeţi-l mîine, că-i renumit... Inaintind mereu în autobus, am ajuns in spatele şoferului. Din mica oglinjoară de pe parbriz mi se înfăţişa chipul brăzdat al unui om trecut cu mult de aşa zisa vîrstă mijlocie, dar cu o faţă rumena, încadrată cu un păr argintiu. Conducea matahala de maşină cu o mare uşurinţă, cu mişcări care deşi păreau mecanice trădau atenţia deosebită a acelora care ştiu că in mîinile lor stau vieţi omeneşti. Cartea deschisă a oraşului In aceşti cinci ani am călătorit cu bari baci de nenumărate ori. După fiecare reîntoarcere în oraş din diferite călătorii, el era primul care, în drum de la gară, îmi prezenta noutăţile. ...Uite colea, vezi clădirea aceia înaltă: e noul frigorifer electric. Are 5 etaje. Acu o lună l-au gatat... ...Clădirile acelea noi — mă dumiri altădată — sînt aie fabricii noi de maşini „Encsel Mauriciu“, cum îi zice. De cînd ai plecat le-au şi terminat năzdrăvanii ăştia de constructori. Şi mereu aşa. ...La dreapta sînt noile ateliere ale gospodăriilor de stat... La stingă îs gata clădirile,noii staţiuni de maşini şi tractoare... ...E gata palatul constructorilor! Uite, au şi parc în faţă, cu fîntină ţîşnitoare... ...Ce zici de noua policlinică? Ce linii moderne?! Ne modernizăm, tovarăşe ! Şi mereu aşa, de la Kari băci, pe neobservate, s-a putut afla că la Tg. Mureş a luat fiinţă Institutul de artă teatrală în limba maghiară, că teatrul secuiesc prezintă o nouă premieră, că Filarmonica a plecat în turneu, că pe Calea Libertăţii şi pe strada Matinovski blocurile muncitoreşti şi casele de locuit cresc ca ciupercile... Mî muit ,şomer Intr-o zi i-am însoţit pe Kari baci la garaje, să conduc acasă. Sincer spus însă ardeam de dorința să-l cunosc mai îndeaproape, să aflu izvoarele optimismului său robust. Din cutia poștală de la poartă, Karibaci a scos o grămadă de ziare : „Vöröd Zászló“, „Előre“, revista „Igaz Szo“. — Să știi că e necazul meu cel mai grozav cind îmi aduc ziarele cu întîrziere, tocmai acum Aflai că Karibaci e agitator și-i promisese secretarului organizației j de partid că în cinstea Congresu- ului va lămuri oamenii: dimineața j la garaj, la prînz la cantină, seara j în cartierul unde locuiește... Pretu- tindeni. — De asta-mi trebuie ziarele la timp... ...Cred că trebuie să ştiţi cum I îl cheamă? Gáspár Karoly. Firește pe acest nume puţini îl cunosc. A devenit şofer pe vremea cînd stă- j pinii de atunci au inventat o „zi- \ cală" odioasă... Cică oamenii „sînt ] de trei feluri : buni, răi și... șoferi“ j in primii treizeci de ani de me-j serie a fost însă mai muit... „șo-j mer“ decit „șofer“. — Asta a fost parcă , de mult de j tot, îmi spuse Kari baci. Acum, to-j varăşe, la noi în ateliere sînt tineri j meseriaşi și chiar meșteri care doar j din citire știu ce-i aceea „șomer“ j sau „şomaj", is secui şi ei ca mi- i ne, dar ei nu ştiu ce înseamnă cu- j vîntul „boanghin“. E adevărat că j nici eu n-am mai auzit cuvîntul ăsta de vreo 8—9 ani! Ei ştiu despre drepturi egale, cui- i tură naţională în formă’ — socia- j listă în conţinut, şi atîtea altele pe j care noi nu prea le cunoşteam în trecut. Acum le-am învăţat repede şi noi cei mai vîrstnici, căci fac parte din viaţa noastră nouă, me- t reu mai bogată, mai frumoasă. Nu-i aşa că nu-s atît de „tainice“ ! izvoarele optimismului robust al lui Karibaci? Sînt izvoarele natu- rale ale vieţii noi ce se plămădeşte şi în Regiunea Autonomă Maghia- ^ ră, roadele vieţii înfrăţite în man- r că a poporului român cu minorita- f ţile naţionale. De aceea, la des- părţire, Kari baci a ţinut să-mi spună: Iată de ce oamenii ca mine sînt veseli, sînt optimişti. V. KONYA ’ corespondentul „Rominiei Libere" din Regiunea Autonomă Maghiară S 8 \ AOO OO OO OO OO OO OO OO OO OOOO OO OO OOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOIX OOOO OOOOOO OOOO0000-0000OOOOOO OOOO OOOO ©O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOPOOC!*-D ^OOCOGOŰOOOOOOOOOÖOOÖOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO C O nouă fabrică de sticlă SIGHIŞOARA. La cîţiva kilometri de Sighişoara, lîngă comuna Albeşti, a început de curînd construcţia unei noi fabrici de sticlă. Proiectată de Institutul de Proiectări al Industriei, Uşoare noua fabrică face parte din combinatul de sticlă şi faianţă ce va fi construit la Albeşti. Procesul de producţie va fi semiautomatizat, producţia va fi de două ori mai mare decât a celei mai mari fabrici de sticlă din ţara noastră. Principalele produse ale noii unităţi industriale vor fi articole de sticlărie pentru uz casnic, pentru industria alimentară și pentru industria farmaceutică. Viitoare premiere cinematografice In cursul lunii decembrie, pe ecranele cinematografelor din Capitală vor rula o serie de filme în premieră. In cinstea celui de al II-lea Congres al partidului, Studioul cinematografic „București“ va prezenta în premieră ultimele filme artistice realizate în acest an. Astfel, va fi prezentat filmul „Alarmă în munţi“ în regia lui Dinu Negreanu, laureat al Premiului de Stat, realizat după scenariul lui Petre Luscarov. Studioul cinematografic „Bucureşti“ va mai prezenta şi filmul în culori „Ciocirlia“. Realizatorii acestui film. Ion Bostan, laureat al Premiului de Stat, regizor, şi Dan Deşliu, laureat al Premiului de Stat, comentator. Aurel Samson şi Ilie Cernea, laureat al Premiului de Stat, operatori, au izbutit să oglindească în acest film frumuseţea folclorului nostru, bogăţia de inspiraţie melodică, şi coregrafică a poporului român şi a minorităţilor naţionale. Tot în cinstea Congresului partidului din cinematografia sovietică vor rula filmele în culori „Ei au coborît din munţi", o producţie a studioului „Gruzia-film“ şi „O lecţie a vieţii“, o producţie 1955 a studioului „Mosfilm". De asemenea, va rula în premieră şi filmul japonez „Vînătoarea de crabi“. In cadrul unui ciclu de filme inspirate din lupta partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară, vor fi prezentate în premieră în a doua jumătate a lunii decembrie, filmul german „Ernst Thälmann — conducătorul clasei sale“, filmul polonez „Pe baricadă“ şi filmul documentar bulgar „Drumul glorios al Partidului Comunist Bulgar“. De asemenea, vor fi prezentate trei filme documentare franceze care ilustrează lupta popoarelor din ţările capitaliste şi anume „Henri Martin“, ,,Libertate“ şi „Pămintul va înflori". In cursul aceleiaşi luni va rula filmul „Domnişoara de Scuderi“, o nouă producţie a studiourilor ,,Defa“-Berlin. Publicul bucureştean va avea prilejul să vizioneze în premieră în cursul lunii decembrie, din producţia cinematografiei franceze, „La revedere, domnule Crock”, un film biografic (din viaţa vestitului clovn Grock) şi filmul în culori „AU-Baba şi cei 40 de boţi“. Tot în cursul lunii decembrie va rula filmul „Rio Exondido“, o producţie a studiourilor mexicane. —p— Informaţii In cadrul acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică dintre R.P.R. şi U.R.S.S. au sosit în Capitală specialiştii sovietici S. M. Melik-Bagdasarov, D. R. Silakov, M. E. Maghilevet, care vor face un schiimb de experienţă în domeniul construcţiei şi exploatării şoselelor şi podurilor, I. A. Novikov, V. S. Kulikova, care se vor interesa despre metodele de executare a lucrărilordecorative de montaj în clădirile de locuit şi civile. Au mai sosit chimiştii V. N. Antonov şi M. M. Bolhovitinov care, pentru a cunoaşte realizările ţării noastre în domeniul obţinerii acetilenei prin oxidarea parţială şi cracarea în arc electric a metanului, vor studia funcţionarea instalaţiilor din noile fabrici de acetilenă din gaz metan. ★ Ministerul Căilor Ferate face cunoscut că din cauza unor lucrări ce se execută între staţiile Jiblea şi Lotru de pe secţia Piatra Olt-Sibiu, cu încăpere de joi, 1 decembrie 1955 trenurile de călători vor circula numai pînă la Jiblea din direcţia Piatra Olt şi pînă la Lotru din direcţia Sibiu. Datorită acestui fapt trenurile de călători dintre Piatra Olt-Jiblea şi Lotru-Sibiu au suferit unele modificări. Pentru a se asigura călătoria peste punctul întrerupt s-au pus în circulaţie 3 perechi curse de autobuze între Rîmnicu Vîlcea şi Lotru, de la şi la legătura trenurilor de călători. ★ Violonistul iugoslav Petar Tochkov, laureat al marelui premiu al guvernului iugoslav pentru artă şi ştiinţă, a dat miercuri seara în sala Dalles un recital extraordinar. Recitalul s-a bucurat de mult succes, artistul iugoslav fiind călduros aplaudat. ★ • Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.F. Iugoslavia, miercuri seara a avut loc o reuniune la Casa Ziariştilor din Bucureşti. Au participat reprezentanţi ai Ambasadei R.P.F. Iugoslavia, membri ai corpului diplomatic, ziarişti români şi străini. Despre cea de a 10-a aniversare a R.P.F. Iugoslavia a vorbit Milan Zupan, secretar al Ambasadei R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. (Agerpres) MEMBRII GUVERNULUI TURC ŞI-AU PREZENTAT DEMISIA PRIMULUI MINISTRU MENDERES ANKARA. Agenţiile de presă occidentale anunţă că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie toţi cei 16 membri ai guvernului turc şi-au prezentat demisia primului ministru Menderes. Demisia s-a produs după o şedinţă furtunoasă a grupului parlamentar al partidului democrat — partidul guvernamental — în cadrul căreia a fost violent atacată politica economică şi financiară a guvernului. In cursul ultimelor luni, agravarea crizei economice în Turcia, ca urmare a politicii de înarmare dusă de guvernul turc, a provocat puternice nemulţumiri în ţară şi a fost vehement criticată chiar în rândurile partidului guvernamental. Citind surse bine informate, agenţiaFrance Presse subliniază că actuala situaţie politică din Turcia va avea drept consecinţă şi demisia primului ministru Menderes. PARIS. — După cum anunţă posturile de radio, în urma demisiei membrilor guvernului turc, primul ministru Menderes se ocupă în prezent cu formarea noului guvern. ŢARANI ITALIENI AU OCUPAT PAMINTUL UNOR MOŞIERI ROMA. — TASS : Potrivit relatărilor presei, ţăranii lipsiţi de pămînt din comitatul San-Nicandro (provincia Foggia) au ocupat 500 ha de pămînt aparţinînd marilor moşieri. Stăpînii nu lucrau aceste pămînturi, dîndu-le în arendă ca păşune. REGELE IBN SAUD DESPRE POLITICA ARABIEI SAUDITE NEW DELHI. — Regele Saud al Arabiei Saudite, care în prezent vizitează India, a declarat, în cadrul unei recepţii care a avut loc la Delhi, că Arabia Saudită şi India sînt alături în lupta pentru promovarea păcii mondiale. El a arătat că cele două ţări sînt de acord cu principiile afirmate la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii de la Bandung. Ca răspuns la declaraţia regelui Ibn Saud, premierul Indiei, Jawaharlal Nehru, a ţinut o scurtă cuvîntare în care a subliniat că „este fericit că atît India cit şi Arabia Saudită au aceeaşi atitudine faţă die cea mai importantă problemă a lumii — pacea“. ★ DELHI. — China Nouă transmite: Regele Arabiei Saudite, Ibn Saud Azziz, însoţit de suită, a vizitat la 29 noiembrie pavilionul chinez de la Expoziţia industriei indiene de la Delhi. Regele Ibn Saud a manifestat un viu interes faţă de utilajul greu şi produsele industriale chineze expuse în pavilion. PARLAMENTUL BRITANIC A VOTAT NOI IMPOZITE LONDRA. — La 28 noiembrie în Camera Comunelor a continuat discutarea amendamentelor prezentate de guvern la bugetul pe exerciţiul financiar 1955—1956. Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor, fostul ministru de Finanţe, laburistul GaitskeII, a declarat că introducerea unui impozit asupra celor mai ieftine mărfuri apasă ca o povară grea asupra păturilor sărace ale populaţiei. GaitskeII a subliniat că în bugetul aprobat în aprilie anul curent, Ministerul de Finanţe a redus cu 25.000.000 lire sterline impozitele percepute de la păturile înstărite ale populaţiei. Dacă ministrul de Finanţe ar accepta să renunţe la această concesie, a declarat GaitskeII, nu ar fi necesar să se introducă în prezent noi impozite la mărfuri de larg consum. GaitskerI a avertizat că oamenii muncii vor cere mărirea salariilor pentru ca ele să corespundă scumpetei crescînde. Camera Comunelor a adoptat cu majoritate de voturi propunerea cu privire la introducerea de noi impozite. Dezbaterile asupra celorlalte amendamente continuă. RĂSPUNSUL LUI DEHLER LA SCRISORILE CANCELARULUI ADENAUER BONN. — După cum anunţă agenţia D.P.A, preşedintele partidului fim-de democrat, Dehler, a răspuns la 30 noiembrie celor două scrisori ultimative primite din partea cancelarului Adenauer în care acesta cerea partidului să-şi precizeze poziţia faţă de politica externă a guvernului. In scrisoarea sa de răspuns, Dehler declară că partidul liber democrat continuă să sprijine acordurile de la Paris, dar că în ce priveşte cererea cancelarului ca partidul să sprijine în mod necondiţionat pînă la alegerile din 1957 coaliţia guvernamentală, această problemă nu poate fi rezolvată printr-un schimb de scrisori. Dehler a subliniat că partidul liber democrat nu poate da un răspuns la această cerere pînă ce nu se va consulta în prealabil cu celelalte partide ale coaliţiei guvernamentale, asupra unor probleme privind politica guvernului. ARTICOL DESPRE ARTA NOASTRĂ INTR-O REVISTA FRANCEZA PARIS. — Revista franceză „La Nouvelle Critique“ publică în numărul său din noiembrie, sub titlul „Mică istorie a artei româneşti din secolele XIX şi XX“, un amplu articol semnat de acad. Gh. Oprescu. Articolul este însoţit de 8 planşe cu reproduceri de picturi şi sculpturi romîneşti (Grigorescu, Luchian, Andreescu, Miklossy, Camil Ressu, J. A. Steriadi, Dim. Paciurea, B. Caragea); pe coperta revistei a fost reprodus in peniţă tabloul „1907“ de O. Băncilă. CONDAMNĂRI LA MOARTE IN SUDAN KARTUM. — După cum anunţă agenţia Reuter, la 29 noiembrie au fost executaţi 30 de sudanezi care au participat în luna august a.c. la o răscoală împotriva guvernului sudanez. Guvernatorul general britanic al Sudanului Knox Helm, a confirmat alte 54 condamnări la moarte. Pînă în prezent Curtea supremă a Sudanului a pronunțat în total 168 condamnări la moarte. ★ Şedinţa festivă de la Moscova consacrată celei de a 10-a aniversări a proclamării R. P. F. Iugoslavia MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 noiembrie, oamenii sovietici au sărbătorit cea de a 10-a aniversare a proclamării R. P. F. Iugoslavia. La Moscova, în sala mare a Conservatorului „P. I. Ceaikovski“, a avut loc o şedinţă festivă a reprezentanţilor vieţii publice din Uniunea Sovietică, consacrată acestei sărbători naţionale a poporului frate iugoslav. Adunarea festivă a fost deschisă de către L. N. Soloviev, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică. In sală au răsunat imnurile R. P. F. Iugoslavia şi Uniunii Sovietice. A. P. Volkov, preşedintele Sovietului Uniunii al Sovietului Suprem al U.R.S.S., a prezentat raportul cu privire la cea de a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Federative Iugoslavia. Raportorul a prezentat prin fapte grăitoare împrejurările în care, în focul luptei îndîrjite a poporului iugoslav împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a duşmanilor interni, sub conducerea Partidului Comunist al Iugoslaviei, a fost creată Republica Populară Federativă Iugoslavia. Din primele zile ale preluării puterii de către poporul muncitor s-au ivit sarcini uriaşe. Trebuia refăcută economia, lichidată rămânerea în urmă pe plan economic şi înfăptuită industrializarea ţării. Poporul sovietic, a spus A. P. Volkov, se bucură de succesele poporului frate iugoslav pentru care nutreşte cele mai sinteete sentimente de prietenie. Relaţiile frăţeşti dintre popoarele sovietice şi iugoslave au un trecut glorios. In cele şase luni care au trecut de la tratativele de la Belgrad dintre delegaţiile U.R.S.S. şi R. P. F. Iugoslavia, a spus apoi între altele A. P. Volkov, au avut loc numeroase evenimente care ilustrează năzuinţele sincere ale celor două popoare de a dezvolta relaţii de prietenie. Acest lucru este ilustrat, printre altele, de schimbul de delegaţii parlamentare. In luna octombrie a.c. o delegaţie a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a plecat în Iugoslavia. Membrii delegaţiei au fost profund impresionaţi de convorbirile avute cu conducătorii guvernului iugoslav, printre care cu tovarăşul Tito, preşedintele republicii. In cadrul întîlnirii pe care am avut-o, tovarăşul Tito a subjiniat că în prezent sarcina constă în întărirea şi dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre. Raportorul a subliniat faptul că legăturile economice, ştiinţifice şi culturale dintre Uniunea Sovietică şi Iugoslavia se dezvoltă cu succes. In încheiere el a declarat: Ingăduiţi-mi să mă adresez tov. Vidici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. F. Iugoslavia, care se află printre noi, şi să-l rog ca, în numele opiniei publice sovietice, să transmită popoarelor Iugoslaviei felicitările noastre cordiale şi urările noastre de noi succese şi înflorire. Ultima parte a cuvîntării lui A. P. Volkov a fost subliniată de aplauzele furtunoase, prelungite, ale asistenţei. Considerăm, a spus în cuvântarea sa tov. Vidici, faptul că aici se sărbătoreşte sărbătoarea naţională a poporului iugoslav ca o manifestare a sentimentelor de prietenie pe care popoarele Uniunii Sovietice le nutresc faţă de ţara noastră şi faţă de popoarele noastre. Cuvintele de încheiere ale ambasadorului D. Vidici — să trăiască şi să se întărească prietenia şi colaborarea frăţească dintre popoarele Iugoslaviei şi U.R.S.S. au fost subliniate de aplauze furtunoase. Şedinţa festivă a fost urmată de un mare concert la care şi-au dat concursul maeştri ai artei din capitala Uniunii Sovietice. I IKUO OYAMA ! După 75 de ani de viaţă Închinată In întregime cauzei poporului japonez şi păcii în lumea întreagă, a închis ochii pentru vecie eminentul savant şi luptător pentru pace, profesorul Ikuo Oyama, laureat al Premiului Internaţional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“, membru în Biroul Consiliului Mondial al Păcii. Moartea profesorului Oyama a provocat o emoţie adîncă în rindurile poporului japonez, care l-a cunoscut şi l-a apreciat ca pe unul din cei mai devotaţi fii ai săi. Legat prin mii de fibre indestructibile de poporul din rindurile căruia s-a ridicat marele fiu al Japoniei luptătoare n-a precupeţit nici un efort în viaţa sa bogată, în activitatea pe tărâm obştesc, pentru fericirea şi viitorul liber şi luminos al patriei sale. Născut în septembrie 1880 în satul Vakasano (prefectura Hiogo) din familia unui modest medic de ţară, Ikuo Oyama a început lupta sa măreaţă ce avea să-l facă cunoscut în ţara sa şi lumea întreagă, încă de pe băncile universităţii Vaseda, unde a revenit mai tirziu, după ce şi-a completat studiile în străinătate, ca profesor de drept, cîştigîndu-şi în curînd renumele de mare savant. Bogata sa activitate obştească, desfăşurată la catedra universităţii, în coloanele presei şi în rindurile mişcării progresiste, a atras asupra sa ura autorităţilor imperiale japoneze şi nu odată, în decursul vieţii sale, profesorul Oyama a fost silit să emigreze din ţară. Oyama s-a reîntors în Japonia de abia după cel de al doilea război mondial cînd forţele Japoniei militariste şi fasciste au fost înfrînte. Dar aici a constatat că speranţele lui în renaşterea unei Japonii independente şi democratice au fost înşelate. Şi în ciuda vîrstei sale înaintate el a reluat cu şi mai multă dîrzenie lupta pentru eliberarea patriei sale de sub ocupaţia străină, pentru făurirea unei Japonii independente, paşnice şi democratice. Autorităţile japoneze au depus toate eforturile să reducă la tăcere glasul lui Ikuo Oyama ce răsuna de acum în toată ţara, încercînd să-l îndepărteze de la catedra universităţii din Kioto şi să-l aresteze. Dar încercările lor au dat greş. Oyama a fost ales în 1950 din nou ca deputat în parlamentul ţării, de pe a cărui tribună el a continuat lupta pentru independenţa ţării şi pentru pace. Mişcarea partizanilor păcii din Japonia, înfiinţată din iniţiativa profesorului Oyama, a crescut cu paşi uriaşi. Aceşti paşi sînt confirmaţi de faptul că in decurs de mai puţin de cinci ani semnăturile strînse în Japonia pentru interzicerea armei atomice au crescut de la 6 milioane, care au fost depuse pe Apelul de la Stockholm al Consiliului Mondial al Păcii, la peste 32 de milioane pe Apelul de la Viena. Pentru meritele sale deosebite în lupta pentru pace și securitatea popoarelor, profesorul Oyama a fost ales întîi în Consiliul Mondial al Păcii şi apei ca membru în Biroul acestui Consiliu. Iar în anul 1952 lui Ikuo Oyama i-a fost conferită înalta distincţie de laureat al Premiului Internaţional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“. Vestea încetării din viaţă a profesorului Oyama a întristat adînc inimile partizanilor păcii din ţara noastră, dintre care mulţi au avut prilejul să-l cunoască personal pe eminentul savant japonez. Sînt de abia cîteva luni de cînd Ikuo Oyama, care a vizitat ţara noastră, a luat cuvîntul la Adunarea reprezentanţilor mişcării pentru apărarea păcii, ce a avut loc in primăvară în Bucureşti. Alături de toţi oamenii iubitori de pace din lumea întreagă care l-au cunoscut şi l-au apreciat pe neobositul luptător japonez pentru pace, poporul român va păstra şi va cinsti în veci memoria celui ce a fost profesorul Ikuo Oyama. Manifestaţie antiindiană în Pakistan CARACI 30 (Agerpres). — După cum reiese din ştirile transmise de agenţiile de presă occidentale, la 29 noiembrie a avut loc la Caraci — capitala Pakistanului — o demonstraţie pusă la cale de autorităţile pakistaneze în cadrul căreia s-a cerut ca principatul Caşmir să fie scos de sub jurisdicţia Indiei şi să fie trecut sub cea a Pakistanului. Această demonstraţie a fost organizată în aceeaşi zi în care la Caraci s-a deschis un congres al tuturor partidelor politice din Pakistan. Guvernul pakistanez şi-a propus ca în cadrul acestui congres să „rezolve“ problema viitorului Caşmirului. Potrivit agenţiei United Press, demonstraţia din Caraci a degenerat într-o manifestaţie împotriva Indiei şi de incitare la un război pentru „eliberarea“ Caşmirului. După cum se ştie, în prezent statul Caşmir este integrat în India. După armistiţiul dintre India şi Pakistan din 1949 s-a hotărît ca o misiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite, condusă de un reprezentant al Statelor Unite, să decidă soarta acestui stat. Guvernul Indiei a respins însă mediaţia, acestei misiuni, considerînd că o misiune condusă de S.U.A. nu poate fi socotită neutră în această dispută, deoarece Statele Unite au semnat un pact militar cu Pakistanul. Potrivit unei ştiri transmisă de Biroul Indian de Informaţii, în cadrul unui mare miting care a avut loc la Anannag, primul ministru al Caşmirului, Gulem Mohammed, a declarat că prin convocarea congresului partidelor politice pakistaneze guvernul pakistanez „încearcă în zadar să abată atenţia poporului de la adevăratele probleme care stau în faţa ţării“. „Apartenenţa Caşmirului de India, a afirmat Gulem Mohammed, este definitivă, şi nimic nu poate schimba hotărîrea populaţiei Caşmirului ca ea să facă parte integrantă din India“.