Romînia Liberă, decembrie 1955 (Anul 13, nr. 3469-3495)

1955-12-01 / nr. 3469

I­ O­R Dinamo Bucureşti a cîştigat campionatul de fotbal ediţia 1955 Cronica ediţiei 1955 a campionatului categoriei A de fotbal s-a închis ieri după amiază odată cu disputarea meciurilor programate în ultima etapă. Finala ediţiei s-a bucurat de interesul major pe care-l suscita faptul că abia în această etapă urma să se hotărască — între Dinamo Bucureşti şi Flacăra Ploeşti, — echipa campioană pe anul în curs. Acum problema aceasta, pe marginea căreia de săptamîni de zile s-au scris atîtea comentarii, are o dezlegare care la prima vedere lip­seşte pe cititorul neavertizat de complicaţiile ce au survenit pe par­curs, Dinamo Bucureşti şi-a adjudecat titlul de campioană republicană pe anul 1955, terminînd competiţia cu un avans de 3 puncte asupra celei de-a doua clasate, Flacăra Ploeşti. Ca să ajungă la această per­formanţă care îi recompensează pe merit comportarea avută de-a lun­gul competiţiei, Dinamo a trebuit să aştepte ultima zi cînd a învins Locomotiva Timişoara, în timp ce Flacăra Ploeşti n-a putut trece de Progresul Bucureşti, în faţa căreia a înclinat pavilionul. Aşa s-a scris ultima filă a cronicii ediţiei 1955 Dinamo Bucureşti—Locomotiva Timişoara 2-1 (2-0) Pe Stadionul Republicii din Capi­tală, Dinamo a trebuit să lupte, am putea spune, la limita superioară a puterilor, ca să învingă formaţia timi­şoreană—Locomotiva. Desfăşurarea reprizei I, cu cele două goluri înscrise de Neagu (mi­nutul 21) şi Ene (man. 43) pentru Dinamo, ca şi categorica superiorita­te manifestată de echipa bucureştea­­nă, nu­ lăsau să se întrevadă că fizio­nomia partidei se va schimba radical în partea a doua a în­tîlniirii. La pauză pentru cea mai mare parte dintre spectatori meciul era jucat. Şi totuşi cele 45 de minute ale reprizei, a doua au adus dinamoviştilor încercări din cele mai grele. Dinamoviştii, după o­ primă repriză excelentă, au reluat, jocul cu toată se­riozitatea, deşi contau pe un avans de două goluri. A trecut însă un sin­gur minut din această repriză şi după un atac dinamovist, balonul a revenit­­ în terenul echipei bucureştene; la cir­­­ca 18 m. de propria-i poartă, mijloca­şul Călinoiu, nejenat de nimeni, s-a gindit să prelungească balonul la portarul său, Birtaşu. Executînd miş­carea, Călinoiu în fapt a dat o exce­lentă pasă centrului atacant timişo­rean I. Covaci, pe care nu-l observase la cîţiva paşi—lateral—de el. Acesta, pătrunzînd în care o înscrie fără ca Birtaşu să poată schiţa vreun gest. O nenorocire, se pare, nu vine jusă niciodată singură, căci după ce a pri­mit acest gol care în fapt însemna o reechilibrare a partidei, 5 minute mai tîrziu, Dinamo a rămas în 10 oameni, în urma accidentării lui Neagu, obli­gat să părăsească terenul. De aici în­cepe marea luptă, risipa uriaşă de for­ţe pentru a stăvili atacurile în creş­tere, ale timişorenilor. Momentele de mare panică pentru dilnamovişti nu lipsesc şi amintim dintre acestea doar două : îmn.min. 67 după un corner exe­cutat de Bădeanţu, Nicuşor a degajat o minge de pe linia porţii în timp ce portarul Birtaşu era undeva pe jos , iar în min- 83, tot după un corner bă­tut de Bădeanţu, mingea s-a lovit în ultimă instanţă de una­ din barele la­terale ale porţii dinamoviste, după ce fusese purtată de mai­­mulţi jucători. Luptînd pentru fiecare minge şi a­­vantaja­ţi de acţiunile oarecum desti­nate ale atacanţilor timişoreni, dina­­moviştii au reuşit însă să păstreze pînă la sfîrşit avantajul necesar şi s­ă obţină victoria, victorie cu care au ţi­nut — şi au meritat — să încheie campionatul. De la învingători s-au detaşat peste jocul partenerilor Szökő, Băcuţ II, Neagu şi Nicuşor (mai ales în prima repriză), iar de la învinşi A­ndrovici, Rod­ea­nu şi Ferenczi. Excelent arbitrajul prestat de D. Schulder-B BERCEANU Progresul Bucureşti —Flacăra Ploeşti 4-2 (2-1) In timp ce pe Stadionul Republicii echipa Dinamo Bucureşti lupta pentru cucerirea titlului de campioană, în celălalt colţ al oraşului Bucureşti, pe stadionul „23 August“ echipa petro­liştilor din Ploeşti se străduia să realizeze acelaşi lucru. Dar, la sfîrşitul celor 90 de minute de joc tabelele de marcaj de pe cele două stadioane indicau scoruri dife­rite. În timp ce Dinamo a cîştigat, pe­troliştii au fost învinşi cu 4—2 de echipa Progresul, Bucureşti. Victoria echipei bucureştene este p­e deplin meritată şi ea vine să răsplă­tească, împreună cu celelalte victorii, vi frumoasa comportare a jucătorilor de­­ la Progresul care,­­ deşi au promovat anul acesta în prima categorie, au reuşit, să termine campionatul pe locul 3. In intîlnirea de ieri bucureştenii au început jocul cu calmul unei echipe care nu mai are nimic de pierdut şi nici de cîştigat în acest final de cam­pionat. Cei cinci atacanţi bucureşteni au combinat cu multă fantezie bro­­dîndu-şi majoritatea acţiunilor pe O- zon şi Bluidjea, care în mare vervă de joc, au produs panică în rindurile apărării adverse. " Cu toate că au acţionat bine în jo­cul de cîmp, ploeştenii au pierdut a­ceastă partidă datorită pe de o parte atacului care nu a materializat nu­meroasele situaţii de gol, iar pe de altă parte apărării care s-a comportat neaşteptat de slab. Zaharia, Marin Marcel şi Ghiţă au privat echipa lui­de goluri gata făcute,­­ în timp ce Topşa şi mai ales Pahonţu au fost depăşiţi cu regularitate. De altfel, trei din golurile bucureş­­tenilor au fost înscrise pe partea lui Pahonţu (Blujdea min. 7, 33 şi Smărăndescu min. 46) şi unul pe partea lui Topşa (Cacoveanu min. 58). Pentru ploeşteni au înscris A. Teodorescu (min. 12) şi Ghiţă (min. 74). De la învingători s-au remarcat în mod deosebit Ozon, Blujdea, Ştir­bei şi Cosma, iar de la învinşi Mari­­nescu şi Peretz. Arbitrajul lui C. Mitral) a fost foar­te bun. I. BOCIOACA ★ Celelalte partide desfăşurate în ţară în cadrul acestei etape au luat sfîr­­şit cu următoarele rezultate: Ştiinţa Cluj-Locomotiva Cons,Copta 1—2; Lo­comotiva Teg. Mureş-Avintul Reghin 1—0; Ştiinţa Timişoara-Dinamo Ora­şul Stalin 8—0 1; Minerul Petroşani- C.C.A. 1—1. Joi 1 decembrie 1955 — nr. 3469 Pag. 4-a£ Rominia libera Rodnica activitate a institutelor de cercetări ştiinţifice Alături de institutele tehnice ale Academiei R.P.R. şi colaborînd dese­ori cu acestea, cele 16 institute de cercetări ştiinţifice ale ministerelor industriale, sprijinite multilateral de către partid şi guvern, rezolvă pro­bleme dintre cele mai importante le­gate de practica în producţie. Reunind cadre­­bine pregătite, continuând şi îm­bogăţind tradiţia oamenilor de ştiinţă de frunte, ele ,au devenit, mai ales în anii cincinalului, posturi înaintate de descoperire şi introducere a noului în producţie. Fabricarea în ţară a ma­selor plastice, a fibrelor poliamidice de tip kapron, producerea săpunului din acizi graşi, obţinuţi prin oxidarea parafinei şi realizarea a numeroase alte produse, formează numai o parte din bogata activitate a sutelor de cer­cetători care lucrează în laboratoarele Institutului ICECHIM. Activitatea institutului de cercetări şi proiectări metalurgice (ICEPROM) se concentrează îndeosebi asupra lăr­girii bazei de materii prime, feroase şi neferoase, din ţara noastră, moder­nizarea proceselor tehnologice din uzine şi crearea unor produse care să înlocuiască materii prime deficitare. In acest institut a fost elaborata pen­tru prima dată în ţara noastră­ reţeta obţinerii oţelului pentru rulmenţi, a oţelului-beton cu o mare rezistenţă, a tablei pentru transformatori, înconjuraţi cu grijă de partid şi guvern, stimaţi de întregul nostru po­­­por, oamenii de ştiinţă, vîrstnici şi tineri, din institutele de cercetări şi din laboratoare pun întreaga lor ca­pacitate creatoare pentru introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. (Agerpres) Spectacol de gală prezentat de echipele finaliste la concursul pe fără al căminelor culturale Miercuri seara, în sala Teatrului C.C.S. din Capitală a avut loc spec­tacolul de gală prezentat de echipele de teatru şi brigăzile artistice de agitaţie ale căminelor culturale, case­lor raionale de cultură şi colţurilor roşii din gospodăriile agricole colec­tive, participante la etapa finală a celui de al 3-lea concurs pe ţară. La spectacol a­u asistat membri, ai C.C. al P.M­.R., membri ai guvernu­lui, oameni ai artei şi culturii, repre­zentanţi ai presei, numeroşi artişti a­­matori, oameni ai muncii din Capi­tală. Programul spectacolului de gală a fost susţinut de unele dintre cele mai bune echipe de teatru şi brigăzi ar­tistice de agitaţie care s-au prezentat la acest concurs. ■ Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Frun­zaru, regiunea Bucureşti distinsă cu premiul I a prezentat piesa „Rusa­liile“ de Vasile Alecsandri, iar echipa de teatru a căminului cultural din co­muna Vlaha, regiunea Cluj, care a obţinut de asemenea premiul I, a in­terpretat în limba maghiară fragmente din piesa „Viţeluşul bă­lţat“ de M. Csizmarck­ Brigăzile artistice de agitaţie din comunele Răcăciuni, regiunea Bacău, Peretu, regiunea Bucureşti, distinse cu premiul I, precum şi brigăzile ar­tistice de agitaţie din comunele Giar­­mata, regiunea Timişoara şi Feliceni, Regiunea Autonomă Maghiară, au in­terpretat un reuşit program de reci­tări, cîntece, momente satirice şi jocuri populare. Spectacolul s-a bucurat de un deo­sebit succes. (Agerpres) i Kari baci are de ce să fie optimist ? înainte cu aproape cinci ani am 8 coborît pentru prima oară in gara 8 oraşului Tg. Mureş, in faţa gării , un autobus aştepta călătorii.­­Era­m o namilă curioasă, care aducea 8 foarte mult cu o cămilă, avea in­­ spate o cocoaşă, după cum am a- 8 flat mai tirziu, rezervorul de gaz 8 metan, ultima noutate a oraşului), s N-aveam de ce mă grăbi. Făceam cunoştinţă cu aşezări noi, cu un mediu nou. Şi vă spun sincer, n-am să regret niciodată că am ales a­­cest autobus... Ghidul „voluntar" .„In maşină era o atmosferă ve­selă, iar din faţă se auzea o voce glumeaţă: — încercaţi, încercaţi, cu curaj, mai in faţă!... De aici aveţi o pri­velişte încintătoarel... La dreapta se vede mai mult, în stingă mai f­rumos... Băbuţo ! Dumitale-ţi ară­tăm „pe gratis“ totul, dacă n-ai să spargi cu desaga geamul acela din spate... La început crezui că mă urca­sem greşit, într o maşină rezerva­tă vreunei delegaţii sau turiştilor. — Aveţi ghid în fiecare autobus? — încercai sa-mi risipesc nedume­rirea, adresîndu-mă unui tînăr ce­ferist din imediata mea apropiere.­­*• Cum ? Dumneata n-ai auzit de Kari baci? Vei fi fiind oaspete pe la noi. El e cel mai bun ghid din lume! — îmi răspunse tînărul, înveselit. Kari baci, șoferul, e ghid „voluntar“... Intre timp, mașina n­ergea spre centrul orașului, pe străzile lumi­nate, iar Kari baci nu contenea să vorbească. — Staţia Şantier ! Coboară ci­neva ? Nimeni ! Peste trei ani să vedeţi cîţi vor coborî, cînd va fi gata clădirea!... La policlinica ve­che nimeni?... Uite ce oameni sănă­toşi călătoresc cu mine!... Atenţie la stingă: sfatul popular orăşe­nesc!... De remarcat acoperişul co­lorat de faianţă şi stilul arhitecto­nic... La lumina zilei e şi mai fru­mos... Tot la stingă Palatul cultu­ral. Vedeţi-l mîine, că-i renumit... Inaintind mereu în autobus, am ajuns in spatele şoferului. Din mi­ca oglinjoară de pe parbriz mi se înfăţişa chipul brăzdat al unui om trecut cu mult de aşa zisa vîr­­stă mijlocie, dar cu o faţă rumena, încadrată cu un păr argintiu. Con­ducea matahala de maşină cu o mare uşurinţă, cu mişcări care deşi păreau mecanice trădau atenţia deosebită a acelora care ştiu că in mîinile lor stau vieţi omeneşti. Cartea deschisă a oraşului In aceşti cinci ani am călătorit cu bari baci de nenumărate ori. După fiecare reîntoarcere în oraş din diferite călătorii, el era primul care, în drum de la gară, îmi pre­zenta noutăţile. ...Uite colea, vezi clădirea aceia înaltă: e noul frigorifer electric. Are 5 etaje. Acu o lună l-au ga­tat... ...Clădirile acelea noi — mă du­miri altădată — sînt aie fabricii noi de maşini „Encsel Mauriciu“, cum îi zice. De cînd ai plecat le-au şi terminat năzdrăvanii ăştia de constructori. Şi mereu aşa. ...La dreapta sînt noile ateliere ale gospodăriilor de stat... La stin­gă îs gata clădirile,noii staţiuni de maşini şi tractoare... ...E gata palatul constructorilor! Uite, au şi parc în faţă, cu fîntină ţîşnitoare... ...Ce zici de noua policlinică? Ce linii moderne?! Ne modernizăm, tovarăşe ! Şi mereu aşa, de la Kari băci, pe neobservate, s-a putut afla că la Tg. Mureş a luat fiinţă Institu­tul de artă teatrală în limba ma­ghiară, că teatrul secuiesc prezintă o nouă premieră, că Filarmonica a plecat în turneu, că pe Calea Li­bertăţii şi pe strada Matinovski blocurile muncitoreşti şi casele de locuit cresc ca ciupercile... Mî muit ,şomer Intr-o zi i-am însoţit pe Kari baci la garaje, să­­ conduc acasă. Sincer spus însă ardeam de dorin­ța să-l cunosc mai îndeaproape, să aflu izvoarele optimismului său ro­bust. Din cutia poștală de la poartă, Kari­baci a scos o grămadă de ziare : „Vöröd Zászló“, „Előre“, re­vista „Igaz Szo“. — Să știi că e necazul meu cel mai grozav cind îmi aduc ziarele cu întîrziere, tocmai acum Aflai că Kari­baci e agitator și-i­­ promisese secretarului organizației j de partid că în cinstea Congresu- u­lui va lămuri oamenii: dimineața j la garaj, la prînz la cantină, seara j în cartierul unde locuiește... Pretu-­­ tindeni. — De asta-mi trebuie ziarele la­­ timp... ...Cred că trebuie să ştiţi cum I îl cheamă? Gáspár Karoly. Firește­­ pe acest nume puţini îl cunosc. A­­ devenit şofer pe vremea cînd stă- j pinii de atunci au inventat o „zi- \ cală" odioasă... Cică oamenii „sînt ] de trei feluri : buni, răi și... șoferi“ j in primii treizeci de ani de me-­j serie a fost însă mai muit... „șo-­j mer“ decit „șofer“.­­ — Asta a fost parcă , de mult de j tot, îmi spuse Kari baci. Acum, to-­j varăşe, la noi în ateliere sînt tineri j meseriaşi și chiar meșteri care doar j din citire știu ce-i aceea „șomer“ j sau „şomaj", is secui şi ei ca mi- i ne, dar ei nu ştiu ce înseamnă cu- j vîntul „boanghin“. E adevărat că j nici eu n-am mai auzit cuvîntul­­ ăsta de vreo 8—9 ani!­­ Ei ştiu despre drepturi egale, cui- i tură naţională în formă’ — socia- j listă în conţinut, şi atîtea altele pe j care noi nu prea le cunoşteam în­­ trecut. Acum le-am învăţat repede­­ şi noi cei mai vîrstnici, căci fac­­ parte din viaţa noastră nouă, me- t reu mai bogată, mai frumoasă.­­ Nu-i aşa că nu-s atît de „tainice“ ! izvoarele optimismului robust al­­ lui Kari­baci? Sînt izvoarele natu-­­ rale ale vieţii noi ce se plămădeşte­­ şi în Regiunea Autonomă Maghia- ^ ră, roadele vieţii înfrăţite în man- r că a poporului român cu minorita- f ţile naţionale. De aceea, la des-­­ părţire, Kari baci a ţinut să-mi­­ spună: Iată de ce oamenii ca mine­­ sînt veseli, sînt optimişti. V. KONYA ’ corespondentul „Rominiei Libere" d­in Regiunea Autonomă Maghiară S 8 \ AOO OO OO OO OO OO OO OO OO OOOO OO OO OOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOIX OOOO OOOOOO OOOO0000-0000OOOOOO OOOO OOOO ©O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOPOOC!*-D ^OOCOGOŰOOOOOOOOOÖOOÖOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO C O nouă fabrică de sticlă SIGHIŞOARA.­­ La cîţiva kilome­tri de Sighişoara, lîngă comuna Al­beşti, a început de curînd construc­ţia unei noi fabrici de sticlă. Proiecta­tă de Institutul de Proiectări al In­dustriei, Uşoare noua fabrică face par­te din combinatul de sticlă şi faianţă ce va fi construit la Albeşti. Procesul de producţie va fi semiautomatizat, producţia va fi de două ori mai mare decât a celei mai mari fabrici de sti­clă din ţara noastră. Principalele produse ale noii unităţi industriale vor fi articole de sticlărie pentru uz casnic, pentru industria a­­limentară și pentru industria farma­ceutică. Viitoare premiere cinematografice In cursul lunii decembrie, pe ecra­nele cinematografelor din Capitală vor rula o serie de filme în premieră. In cinstea celui de al II-lea Congres al partidului, Studioul cinematografic „București“ va prezenta în premieră ultimele filme artistice realizate în acest an. Astfel, va fi prezentat fil­mul „Alarmă în munţi“ în regia lui Dinu Negreanu, laureat al Premiului de Stat, realizat după scenariul lui Petre Luscarov. Studioul cine­matografic „Bucureşti“ va mai prezenta şi filmul în culori „Ciocirlia“. Realizatorii acestui film. Ion Bostan, laureat al Premiului de Stat, regizor, şi Dan Deşliu, laureat al Premiului de Stat, comentator. Aurel Samson şi Ilie Cernea, laureat al Premiului de Stat, operatori, au izbutit să oglindească în acest film frumuseţea folclorului nos­tru, bogăţia de inspiraţie melodică, şi coregrafică a poporului român şi a m­inorităţilor naţionale. Tot în cinstea Congresului partidu­lui­ din cinematografia sovietică vor rula filmele în culori „Ei au coborît din munţi", o producţie a studioului­ „Gruzia-film“ şi „O lecţie a vieţii“, o producţie 1955 a studioului „Mosfilm". De asemenea, va rula în premieră şi filmul japonez „Vînătoarea de crabi“. In cadrul unui ciclu de filme inspi­rate din lupta partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară, vor fi prezentate în­ premieră în a doua jumătate a lunii decembrie, filmul german „Ernst Thälmann — conducătorul clasei sale“, filmul polo­nez „Pe baricadă“ şi filmul documen­tar bulgar „Drumul glorios al Partidu­lui Comunist Bulgar“. De asemenea, vor fi prezentate trei filme documen­tare franceze care ilustrează lupta po­poarelor din ţările capitaliste şi anume „Henri Martin“, ,,Libertate“ şi „Pă­­mintul va înflori". In cursul aceleiaşi luni va rula fil­mul „Domnişoara de Scuderi“, o nouă producţie a studiourilor ,,Defa“-Berlin. Publicul bucureştean va avea prilejul să vizioneze în premieră în cursul lu­nii decembrie, d­in producţia cinemato­grafiei franceze, „La revedere, domnule Crock”, un film biografic (din viaţa vestitului clovn Grock) şi filmul în culori „AU-Baba şi cei 40 de boţi“. Tot în cursul lunii decembrie va rula filmul „Rio Exondido“, o pro­ducţie a studiourilor mexicane. —p— Informaţii In cadrul acordului de colaborare tehnico-ştiin­ţifică dintre R.P.R. şi U.R.S.S. au sosit în Capitală specia­liştii sovietici S. M. Melik-Bagdasa­­rov, D. R. Silakov, M. E­. Maghi­levet, care vor face un schiim­b de experien­ţă în domeniul construcţiei şi exploa­tării şoselelor şi podurilor, I. A. No­vikov, V. S. Kulikova, care se vor in­teresa despre metodele de executare a lucrărilor­­decorative de montaj în clă­dirile de locuit şi civile. Au mai so­sit chimiştii V. N. Antonov şi M. M. Bolhovitinov care, pentru a cunoaşte realizările ţării noastre în domeniul obţinerii acetilenei prin oxidarea par­ţială şi cracarea în arc electric a me­tanului, vor studia funcţionarea in­stalaţiilor din noile fabrici de aceti­­lenă din gaz metan. ★ Ministerul Căilor Ferate face cu­noscut că din cauza unor lucrări ce se execută între staţiile Jiblea şi Lo­tru de pe secţia Piatra Olt-Sibiu, cu încăpere de joi, 1 decembrie 1955 tre­nurile de călători vor circula numai pînă la Jiblea din direcţia Piatra Olt şi pînă la Lotru din direcţia Sibiu. Datorită acestui fapt trenurile de călători dintre Piatra Olt-Jiblea şi Lotru-Sibiu au suferit unele modifi­cări. Pentru a se asigura călătoria peste punctul întrerupt s-au pus în circu­laţie 3 perechi curse de autobuze în­tre Rîmnicu Vîlcea şi Lotru, de la şi la legătura trenurilor de călători. ★ Violonistul iugoslav Petar Toch­­kov, laureat al marelui premiu al gu­vernului iugoslav pentru artă şi ştiin­ţă, a dat miercuri seara în sala Da­lles un recital extraordinar. Recitalul s-a bucurat de mult suc­ces, artistul iugoslav fiind călduros aplaudat. ★ • Cu prilejul celei de a 10-a aniver­sări a proclamării R.P.F. Iugoslavia, miercuri seara a­ avut loc o reuniune la Casa Ziariştilor din Bucureşti. Au participat reprezentanţi ai Am­basadei R.P.F. Iugoslavia, membri ai corpului diplomatic, ziarişti români şi străini. Despre cea de a 10-a aniversare a R.P.F. Iugoslavia a vorbit Milan Zu­pan, secretar­ al Ambasadei R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. (­Agerpres) MEMBRII GUVERNULUI TURC ŞI-AU PREZENTAT DEMISIA PRIMULUI MINISTRU MENDERES ANKARA.­­ Agenţiile de presă oc­cidentale anunţă că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie toţi cei 16 membri ai guvernului turc şi-au prezentat de­misia primului ministru Menderes. Demisia s-a produs după o şedin­ţă furtunoasă a grupului parlamentar al partidului democrat — partidul gu­vernamental — în cadrul căreia a fost violent atacată politica economi­că şi financiară a guvernului. In cursul ultimelor luni, agravarea cri­zei economice în Turcia, ca urmare a politicii de înarmare dusă de guver­nul turc, a provocat puternice nemul­ţumiri în ţară şi a fost vehement cri­ticată chiar în rândurile partidului guvernamental. Citind surse bine informate, agen­ţia­­France Presse subliniază că ac­tuala situaţie politică din Turcia va avea drept consecinţă şi demisia pri­mului ministru Menderes. PARIS. — După cum anunţă pos­turile de radio, în urma demisiei membrilor guvernului turc, primul ministru Menderes se ocupă în pre­zent cu formarea noului guvern. ŢARA­NI ITALIENI AU OCUPAT PAMINTUL UNOR MOŞIERI ROMA. — TASS : Potrivit relatări­lor presei, ţăranii lipsiţi de pămînt din comitatul San-Nicandro (provincia Foggia) au ocupat 500 ha de pămînt aparţinînd marilor moşieri. Stăpînii nu lucrau aceste pămînturi, dîndu-le în arendă ca păşune. REGELE IBN SAUD DESPRE POLITICA ARABIEI SAUDITE NEW DELHI. — Regele Saud al A­­rabiei Saudite, care în prezent vizi­­tează India, a declarat, în cadrul unei recepţii care a avut loc la Delhi, că Arabia Saudită şi India sînt alături în lupta pentru promovarea păcii mon­diale. El a arătat că cele două ţări sînt de acord cu principiile afirmate la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii de la Bandung. Ca răspuns la declaraţia r­egelui Ibn Saud, premierul Indiei, Jawaharlal Nehru, a ţinut o scurtă cuvîntare în care a subliniat că „este fericit că atît India cit şi Arabia Saudită au a­­ceeaşi atitudine faţă die cea mai im­portantă problemă a lumii — pacea“. ★ DELHI. — China Nouă transmite: Regele Arabiei Saudite, Ibn Saud Az­ziz, însoţit de suită, a vizitat la 29 noiembrie pavilionul chinez de la Expoziţia industriei indiene de la Delhi. Regele Ibn Saud a manifestat un viu interes faţă de utilajul greu şi produsele industriale chineze expuse în pavilion. PARLAMENTUL BRITANIC A VOTAT NOI IMPOZITE LONDRA. — La 28 noiembrie în Camera Comunelor a continuat dis­cutarea amendamentelor prezentate de guvern la bugetul pe exerciţiul finan­ciar 1955—1956. Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor, fostul ministru de Finanţe, laburistul GaitskeII, a declarat că introducerea unui impozit asupra celor mai ieftine mărfuri a­­pasă ca o povară grea asupra pătu­rilor sărace ale populaţiei. GaitskeII a subliniat că în bugetul aprobat în a­­prilie anul curent, Ministerul de Fi­nanţe a redus cu 25.000.000 lire ster­line impozitele percepute de la pă­turile înstărite ale populaţiei. Dacă ministrul de Finanţe ar accepta să renunţe la această concesie, a decla­rat GaitskeII, nu ar fi necesar să se introducă în prezent noi impozite la mărfuri de larg consum. GaitskerI a avertizat că oamenii muncii vor cere mărirea salariilor pentru ca ele să corespundă scum­pe­tei crescînde. Camera Comunelor a adoptat cu majoritate de voturi propunerea cu privire la introducerea de noi impo­zite. Dezbaterile asupra celorlalte a­­mendamente continuă. RĂSPUNSUL LUI DEHLER LA SCRISORILE CANCELARULUI ADENAUER BONN. — După cum anunţă agen­ţia D.P.A­, preşedintele partidului fim-de democrat, Dehler, a răspuns la 30 no­iembrie celor două scrisori ultimative primite din partea cancelarului Ade­nauer în care acesta cerea partidului să-şi precizeze poziţia faţă de politi­ca externă a guvernului. In scrisoarea sa de răspuns, Dehler declară că partidul liber democrat con­tinuă să sprijine acordurile de la Pa­ris, dar că în ce priveşte cererea can­celarului ca partidul să sprijine în mod necondiţionat pînă la alegerile din 1957 coaliţia guvernamentală, a­­ceastă problemă nu poate fi rezol­vată printr-un schimb de scrisori. Deh­ler a subliniat că partidul liber demo­crat nu poate da un răspuns la a­­ceastă cerere pînă ce nu se va con­sulta în prealabil cu celelalte parti­de ale coaliţiei guvernamentale, asu­pra unor probleme privind politica gu­vernului. ARTICOL DESPRE ARTA NOASTRĂ INTR-O REVISTA FRANCEZA PARIS. — Revista franceză „La Nouvelle Critique“ publică în numărul său din noiembrie, sub titlul „Mică istorie a artei româneşti din secolele XIX şi XX“, un amplu articol sem­nat de acad. Gh. Oprescu. Articolul este însoţit de 8 planşe cu reproduceri de picturi şi sculpturi romîneşti (Grigorescu, Luchian, An­­dreescu, Miklossy, Camil Ressu, J. A. Steriadi, Dim. Paciurea, B. Caragea); pe coperta revistei a fost reprodus in peniţă tabloul „1907“ de O. Băncilă. CONDAMNĂRI LA MOARTE IN SUDAN KARTUM. — După cum anunţă a­­genţia Reuter, la 29 noiembrie au fost executaţi 30 de sudanezi care au par­ticipat în luna august a.c. la o răs­coală împotriva guvernului sudanez. Guvernatorul general britanic al Su­danului Knox Helm, a confirmat alte 54 condamnări la moarte. Pînă în prezent Curtea supremă a Sudanului a pronunțat în total 168 condamnări la moarte. ★ Şedinţa festivă de la Moscova consacrată celei de a 10-a aniversări a proclamării R. P. F. Iugoslavia MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 noiembrie, oamenii sovietici au sărbătorit cea de a 10-a aniversare a proclamării R. P. F. Iu­goslavia. La Moscova, în sala mare a Conservatorului „P. I. Ceaikovski“, a avut loc o şedinţă festivă a reprezen­tanţilor vieţii publice din Uniunea So­vietică, consacrată acestei sărbători naţionale a poporului frate iugoslav. Adunarea festivă a fost deschisă de către L. N. Soloviev, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică. In sală au răsu­nat imnurile R. P. F. Iugoslavia şi Uniunii Sovietice. A. P. Volkov, preşedintele Sovietu­lui Uniunii al Sovietului Suprem al U.R.S.S., a prezentat raportul cu pri­vire la cea de a 10-a aniversare a pro­clamării Republicii Populare Federa­tive Iugoslavia. Raportorul a prezentat prin fapte grăitoare împrejurările în care, în fo­cul luptei îndîrjite a poporului iugo­slav împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a duşmanilor interni, sub conduce­rea Partidului Comunist al Iugoslaviei, a fost creată Republica Populară Fe­derativă Iugoslavia. Din primele zile ale preluării puterii de către poporul muncitor s-au ivit sarcini uriaşe. Tre­buia refăcută economia, lichidată ră­mânerea în urmă pe plan economic şi înfăptuită industrializarea ţării. Poporul sovietic, a spus A. P. Vol­kov, se bucură de succesele poporului frate iugoslav pentru care nutreşte cele mai sinteete sentimente de prietenie. Relaţiile frăţeşti dintre popoarele so­vietice şi iugoslave au un trecut glo­rios. In cele şase luni care au trecut de la tratativele de la Belgrad dintre de­legaţiile U.R.S.S. şi R. P. F. Iugosla­via, a spus apoi între altele A. P. Volkov, au avut loc numeroase eve­nimente care ilustrează năzuinţele sin­cere ale celor două popoare de a dez­volta relaţii de prietenie. Acest lucru este ilustrat, printre altele, de schim­bul de delegaţii parlamentare. In luna octombrie a.c. o delegaţie a Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. a plecat în Iugoslavia. Membrii delegaţiei au fost profund impresionaţi de convorbirile avute cu conducătorii guvernului iu­goslav, printre care cu tovarăşul Tito, preşedintele republicii. In cadrul întîl­­nirii pe care am avut-o, tovarăşul Tito a subjiniat că în prezent sarcina con­stă în întărirea şi dezvoltarea priete­niei dintre popoarele noastre. Raportorul a subliniat faptul că le­găturile economice, ştiinţifice şi cul­turale dintre Uniunea Sovietică şi Iugoslavia se dezvoltă cu succes. In încheiere el a declarat: Ingăduiţi-mi să mă adresez tov. Vi­­dici, ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al R. P. F. Iugoslavia, care se află printre noi, şi să-l rog ca, în numele opiniei publice sovietice, să transmită popoarelor Iugoslaviei feli­citările noastre cordiale şi urările noa­­stre de noi succese şi înflorire. Ultima parte a cuvîntării lui A. P. Volkov a fost subliniată de aplauzele furtunoase, prelungite, ale asistenţei. Considerăm, a spus în cuvântarea sa tov. Vidici, faptul că aici se sărbă­toreşte sărbătoarea naţională a po­porului iugoslav ca o manifestare a sentimentelor de prietenie pe care po­poarele Uniunii Sovietice le­­ nutresc faţă de ţara noastră şi faţă de po­poarele noastre. Cuvintele de încheiere ale ambasa­dorului D. Vidici — să trăiască şi să se întărească prietenia şi colaborarea frăţească dintre popoarele Iugoslaviei şi U.R.S.S. au fost subliniate de a­­plauze furtunoase. Şedinţa festivă a fost urmată de un mare concert la care­ şi-au dat concursul maeştri ai artei din capitala Uniunii Sovietice. I IKUO OYAMA ! După 75 de ani de viaţă Închinată In întregime cauzei poporului japonez şi păcii în lumea întreagă, a închis ochii pentru vecie eminentul savant şi luptător pentru pace, profesorul Ikuo Oyama, laureat al Premiului Interna­ţional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“, membru în Biroul Consiliului Mondial al Păcii. Moartea profesorului Oyama a pro­­vocat o emoţie adîncă în rindurile po­porului japonez, ca­re l-a cunoscut şi l-a apreciat ca pe unul din cei mai devotaţi fii ai săi. Legat prin mii de fibre indestructibile de poporul din rindurile căruia s-a ridicat marele fiu al Japoniei luptă­toare n-a precupe­ţit nici un efort în viaţa sa bogată, în activitatea pe tărâm obştesc, pentru fe­ricirea şi viitorul liber şi luminos al patriei sale. Născut în sep­tembrie 1880 în sa­tul Vakasano (pre­fectura Hiogo) din familia unui mo­dest medic de ţară, Ikuo Oyama a în­ceput lupta sa măreaţă ce avea să-l facă cunoscut în ţara sa şi lumea în­­treagă, încă de pe băncile universităţii Vaseda, unde a revenit mai tirziu, după ce şi-a completat studiile în străinătate, ca profesor de drept, cîştigîndu-şi în curînd renumele de mare savant. Bogata sa activitate obştească, des­făşurată la catedra universităţii, în coloanele presei şi în rindurile miş­cării progresiste, a atras asupra sa ura autorităţilor imperiale japoneze şi nu odată, în decursul vieţii sale, pro­fesorul Oyama a fost silit să emigreze din ţară. Oyama s-a reîntors în Japonia de abia după cel de al doilea război mon­dial cînd forţele Japoniei militariste şi fasciste au fost înfrînte. Dar aici a constatat că speranţele lui în renaş­terea unei Japonii independente şi de­mocratice au fost înşelate. Şi în ciuda vîrstei sale înaintate el a reluat cu şi mai multă dîrzenie lupta pentru elibe­rarea patriei sale de sub ocupaţia străină, pentru făurirea unei Japonii independente, paşnice şi democratice. Autorităţile japoneze au depus toa­te eforturile să reducă la tăcere glasul lui Ikuo Oyama ce răsuna de acum în toată ţara, încercînd să-l îndepărteze de la catedra universităţii din Kioto şi să-l aresteze. Dar încercările lor au dat greş. Oyama a fost ales în 1950 din nou ca deputat în parlamentul ţării, de pe a cărui tribună el a con­tinuat lupta pentru independenţa ţării şi pentru pace. Mişcarea partiza­­nilor păcii din Ja­ponia, înfiinţată din iniţiativa profe­sorului Oyama, a crescut cu paşi uriaşi. Aceşti paşi sînt confirmaţi de faptul că in decurs de mai puţin de cinci ani semnătu­rile strînse în Ja­ponia pentru inter­zicerea armei ato­mice au crescut de la 6 milioane, care au fost depuse pe Apelul de la Stock­holm al Consiliului Mondial al Păcii, la peste 32 de mi­lioane pe Apelul de la Viena. Pentru meritele sale deosebite în lupta pentru pace și securitatea popoarelor, profesorul Oyama a fost ales întîi în Consiliul Mondial al Păcii şi apei ca membru în Biroul acestui Consiliu. Iar în anul 1952 lui Ikuo Oyama i-a fost conferită înalta distincţie de laureat al Premiu­lui Internaţional Stalin „Pentru întă­rirea păcii între popoare“. Vestea încetării din viaţă a profe­sorului Oyama a întristat adînc ini­mile partizanilor păcii din ţara noas­tră, dintre care mulţi au avut prilejul să-l cunoască personal pe eminentul savant japonez. Sînt de abia cîteva luni de cînd Ikuo Oyama, care a vi­zitat ţara noastră, a luat cuvîntul la Adunarea reprezentanţilor mişcării pentru apărarea păcii, ce a avut loc in primăvară în Bucureşti. Alături de toţi oamenii iubitori de pace din lumea întreagă care l-au cu­noscut şi l-au apreciat pe neobositul luptător japonez pentru pace, poporul român va păstra şi va cinsti în veci memoria celui ce a fost profesorul Ikuo Oyama. Manifestaţie antiindiană în Pakistan CARACI 30 (Agerpres). — După cum reiese din ştirile transmise de agenţiile de presă occidentale, la 29 noiembrie a avut loc la Caraci — ca­pitala Pakistanului — o demonstra­ţie pusă la cale de autorităţile pa­kistaneze în cadrul căreia s-a cerut ca principatul Caşmir să fie scos de sub jurisdicţia Indiei şi să fie trecut sub cea a Pakistanului. Această de­monstraţie a fost organizată în a­­ceeaşi zi în care la Caraci s-a des­chis un congres al tuturor partidelor politice din Pakistan. Guvernul pakis­tanez şi-a propus ca în cadrul aces­tui congres să „rezolve“ problema viitorului Caşmirului. Potrivit agen­ţiei United Press, demonstraţia din Caraci a degenerat într-o manifesta­ţie împotriva Indiei şi­ de incitare la un război pentru „eliberarea“ Caş­mirului. După cum se ştie, în prezent statul Caşmir este integrat în India. După armistiţiul dintre India şi Pakistan din 1949 s-a hotărît ca o misiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite, condu­să de un reprezentant al Statelor U­­nite, să decidă soarta acestui stat. Guvernul Indiei a respins însă media­­ţia, acestei misiuni, considerînd că o misiune condusă de S.U.A. nu poate fi socotită neutră în această dispută, deoarece Statele Unite au semnat un pact militar cu Pakistanul. Potrivit unei ştiri transmisă de Bi­roul Indian de Informaţii, în cadrul unui mare miting care a avut loc la Anannag, primul ministru al Caşmi­rului, Gulem Mohammed, a declarat că prin convocarea congresului partide­lor politice pakistaneze guvernul pa­kistanez „încearcă în zadar să abată atenţia poporului de la adevăratele probleme care stau în faţa ţării“. „Apartenenţa Caşmirului de India, a afirmat Gulem Mohammed, este de­­­finitivă, şi nimic nu poate schimba hotărîrea populaţiei Caşmirului ca ea să facă parte integrantă din In­dia“.

Next