Romînia Liberă, aprilie 1956 (Anul 14, nr. 3573-3596)
1956-04-01 / nr. 3573
Duminică 1 aprilie 1956 — nr. 3573 FÅGǍDUIALA... Există unii care nu refuză niciodată. Nu refuză niciodată pe cei superiori în grad, bineînțeles. 11 cheamă șeful, le trasează o sarcină. Răspunsul vine fulgerător: — Se face! Nu se poate să nu fii plăcut impresionat de o asemenea promptitudine, de o asemenea disciplină. Auzi-l: nici n-a clipit Şi a şi înţeles miezul problemei. Iar acum e gata de acţiune: — Se face ! Dacă şeful s-ar lăsa mai puţin îmbătat cu apă rece, şi-ar pune poate întrebarea : adică cum „se face“ ? De unde ştie că „se face“, dacă nici măcar nu s-a gîndit asupra problemei ? Se întîmplă însă uneori să preferi să nu-ţi pui asemenea întrebări, ci mai bine să consideri că operativitatea subalternului se datorează fără îndoială capacităţilor sale de a prinde problemele din zbor, dar mai ales capacităţii tale de a te face înţeles pe moment, de a-ţi exercita cu succes autoritatea, competenţa şi celelalte. Ce-i drept, e mai plăcut să judeci aşa. Ca om de răspundere munceşti mult şi, dacă n-ar exista micile satisfacţii de asemenea natură, desigur că munca ar fi de-a dreptul istovitoare. Şmecherul care te-a asigurat că „se face“, a şters-o însă din birou şi nu face nimic. Mai întîi, că n-a priceput şi nici nu putea să priceapă. In al doilea rînd, fiindcă nici n-avea intenţia să priceapă sau să facă ceva. Făgăduind cu promptitudine şefului, el şi-a asigurat liniştea pentru o bucată de vreme. Apoi? Apoi va vedea: poate o nouă făgăduială promptă, poate un potop de cauze obiective care să dovedească de ce n-a fost posibil să se facă. (— Mă ştiţi doar: nu mă dau în lături de la nimic, dar în faţa cauzelor obiective, diavol să fii şi tot nu izbuteşti...) Există şi alţii care făgăduiesc. Coboară uneori de pe piedestalul unor direcţii sau al unor ministere şi pornesc „pe teren“. Pe teren se întîlnesc cu multe lucruri noi, cu unele dificultăţi. Subalternii le arată felurite situaţii, anumite necesităţi imperioase. Strinşi cu uşa, făgăduiesc ceea ce li se cere, fie că pot rezolva, fie că nu. Zilele de deplasare se termină, ei se reîntorc în confortabilul lor birou şi, la adăpostul secretarei, uită făgăduielile. Le uită aşa de tare incit nu şi le mai amintesc nici măcar atunci cînd alţii vin să li le amintească. „Pe teren“ însă oamenii s-au deprins să-l deosebească pe ce ce făgăduiesc în van după graba cu care exclamă: „se face I“, „va fi I“ sau „vom trimite I“. De cele mai multe ori îi preferă pe cei ce spun limpede: — Ştii, frate dragă, de la noi să nu aştepţi fiindcă n-avem posibilitatea. Hai să căutăm împreună o altă cale... Dar în afara aspectului hazliu pe care-1 oferă cei ce făgăduiesc cu uşurinţă, mai este şi un alt aspect. O făgăduială, un angajament, înseamnă un sector de muncă acoperit, înseamnă o grijă mai puţin. O făgăduială făcută lasă în urmă oameni care contează pe ea. In carnetul cuiva, pe lista problemelor de rezolvat, o problemă a fost ştearsă, considerînd că nu mai trebuie să se preocupe de ea. Dacă făgăduiala a fost făcută doar spre a scăpa pe moment, spre a dobîndi răgaz, această făgăduială devine de fapt o piedică în mersul nostru înainte, creează dificultăţi în munca unor colective. De aceea este mai bine să fim circumspecţi faţă de cei ce au în orice moment o făgăduială pe limbă. Cînd ei exclamă: „se face !“, „va fi Ijf, „vom trimite!“, să-i întrebăm întotdeauna: „cum ?“ şi mai ales „cînd ?“ Să ne notăm termenele şi să-i obligăm şi pe ei să şi le noteze. Iar mai tîrziu, cînd termenul s-a împlinit, să-i tragem la răspundere. Este bine să ne obişnuim şi să-i obişnuim şi pe alţii cu greutatea cuvîntului dat, cu obligativitatea îndeplinirii angajamentelor lăiate. Să ne obişnuim cu cîntărirea serioasă a făgăduielii înainte de a fi făcută. E preferabil să refuzăm, argumentînd de ce, sau să mai întrebăm odată,, decit să făgăduim formal cu gîndul că nu vom face nimic. Intr-un fel sau altul, fauna celor care sînt gata oricînd să exclame : „se face !“, fără să aibă intenţia de a face, trebuie să dispară. Poporul nostru îi numeşte pe cei ce împart promisiuni demagogice „panglicari“. Or, vremea panglicarilor a trecut de mult. Rămăşiţele lor sau panglicarii apăruţi recent trebuie să înţeleagă aceasta şi să renunţe la sistem înainte de a se renunţa la ei. Iar ca un leac pentru întoarcerea panglicarilor de acest gen pe un drum bun, se recomandă controlul îndeplinirii sarcinilor. Este un lucru cunoscut — e drept — dar cu rezultate bine verificate. AL CORNESCU Delegaţiile sovietică Şi cehoslovacă la Congresul cooperaţiei meşteşugăreşti au părăsit Capitala Vinari dimineaţa a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia sovietică alcătuită din V. I. Levkin, vicepreşedinte al conducerii Consiliului Central al Cooperativelor Meşteşugăreşti din U.R.S.S.. A. K. Zernov, preşedintele conducerii Consiliului cooperativelor meşteşugăreşti din R.S.F.S.R. şi membrii delegaţiei cehoslovace Iosef Kovács, prim vicepreşedinte al Uniunii Centrale a cooperativelor meşteşugăreşti şi Martin Sebesta, preşedintele cooperativelor meşteşugăreşti din Brno, care au participat la lucrările celui de al doilea Congres al cooperaţiei meşteşugăreşti din R.P.R. La plecare, membrii delegaţiilor au fost salutaţi de reprezentanţi ai conducerii Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti din R.P.R. (Agerpres) Expoziţia pictorilor Naum şi Ivancenco Sîmbătă la amiază la Galeriile de Artă ale Fondului Plastic din bd. Magheru s-a deschis expoziţia artiştilor graficieni Gh. Naum şi Gh. Ivancenco. La deschidere au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Uniunii Artiştilor Plastici, artişti plastici, oameni de cultură, studenţi. Expoziţia cuprinde aproape 50 de lucrări: litografii, desene, gravuri, monotipii, acuarele, reprezentînd portrete de mineri, de pescari, peisaje din Valea Jiului şi din Lunca Dunării, aspecte din diferite sectoare de activitate. (Agerpres) INFORMAŢII Sîmbătă dimineaţa au părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Italia, academicienii Iorgu Iordan şi Al. Rosetti, şi prof. Al. Niculescu, colaborator al Institutului de lingvistică al Academiei R.P.R., care vor participa la cel de al 8-lea Congres internaţional de studii romanice, care va avea loc între 3—8 aprilie la Florenţa. ★ Sîmbătă a plecat spre Israel prof. Cristofor Simionescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., care va lua parte la un Simpozion internaţional de chimie macro-moleculară ce se va ţine la Rehovot între 3—9 aprilie a. c. Comitetul orăşenesc Bucureşti de luptă pentru pace şi S.R.S.C. — filiala Bucureşti, organizează un festival al filmului în cinstea sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii care se deschide la 5 aprilie la Stockholm. Festivalul va începe în ziua de 2 aprilie în sala „Maxim Gorki“ cu filmul „Prietenia marilor popoare“. * In zilele de 30 şi 31 martie s-au desfăşurat la Iaşi lucrările primei consfătuiri pe ţară cu tema : „Mărirea turaţiilor la războaiele de ţesut”, organizată de A.S.I.T., în colaborare cu Ministerul Industriei Uşoare. A România liberia Pag. 3-a Am vizitat Iugoslavia prietenă şi oamenii muncii italieni Sîmbătă la amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. o adunare a activului sindical din Capitală, în cadrul căreia a fost prezentată darea de seamă asupra activităţii şi rezultatelor obţinute de delegaţia sindicatelor din R.P.R. care a vizitat recent R.P.F. Iugoslavia, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, şi a participat apoi la lucrările Congresului Confederaţiei Generale a Muncii din Italia. Darea de seamă a fost prezentată de tov. Gh. Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., conducătorul delegaţiei. La adunare au participat membri ai Consiliului Central al Sindicatelor, preşedinţi ai sindicatelor pe ramuri de producţie, activişti ai C.C.S. şi ai C.C. ale sindicatelor, preşedinţi şi membri ai comitetelor de întreprindere ale unor mari întreprinderi şi instituţii din Bucureşti. Au asistat N. Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Participanţii la adunare au manifestat îndelung, cu căldură pentru prietenia şi solidaritatea frăţească a oamenilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din R.P.F. Iugoslavia pentru prietenia şi solidaritatea frăţească a oamenilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din Italia, pentru prietenia şi solidaritatea internaţională a tuturor celor ce muncesc. Luînd cuvîntul, tov. Gh. Apostol a spus: Tovarăşi, După cum vă este cunoscut, de curînd Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. a luat iniţiativa trimiterii unei delegaţii a sindicatelor noastre care să analizeze cu conducerea sindicatelor din Iugoslavia mijloacele de reînoire a legăturilor dintre sindicatele din ţările noastre, să stabilească o bază trainică in vederea întăririi şi dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare între sindicatele şi oamenii muncii din Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia. Noi am socotit că există toate condiţiile pentru restabilirea, întărirea şi dezvoltarea relaţiilor frăţeşti cu sindicatele iugoslave şi că aceasta corespunde intereselor şi năzuinţelor comune ale clasei muncitoare şi ale popoarelor din ţările noastre. Vizita pe care am făcut-o în Iugoslavia, primirea de care ne-am bucurat pretutindeni, înţelegerea la care am ajuns cu conducerea sindicatelor iugoslave, au confirmat pe deplin acest lucru. Poporul român şi poporul iugoslav sunt legate între ele printr-o prietenie istorică. De-a lungul veacurilor ele au vărsat mult stage pentru independenţa naţională, au înfruntat adesea împreună urgia cotropitorilor şi nimic n-a umbrit relaţiile de bună vecinătate ce au existat între popoarele noastre. In cel de al doilea război mondial popoarele noastre au fost ameninţate de o mare primejdie — robia fascistă. In faţa acestei primejdii forţele patriotice din ţara noastră, sub conducerea comuniştilor, se organizau şi luptau pentru doborîrea dictaturii fasciste. Urmărind lupta eroică a celorlalte popoare împotriva fascismului noi ne bucuram de fiecare din succesele partizanilor iugoslavi, care, sub conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia, luptau pentru eliberarea ţării lor. Atunci, în acei ani grei, între popoarele noastre s-a închegat o puternică simpatie reciprocă, care, după victoria asupra fascismului şi eliberare, a luat atîtea forme de manifestare. Pe baza năzuinţelor noastre comune de a apăra cuceririle revoluţionare ale popoarelor noastre şi de a ne făuri o viaţă fericită, s-au creat legături multilaterale şi strînse între Romînia şi Iugoslavia. Ulterior aceste relaţii au fost tulburate. Cauzele ruperii legăturilor ţărilor lagărului socialismului cu Iugoslavia prietenă ne sînt acum pe deplin cunoscute. Noi ştim astăzi că ruperea arbitrară a acestor relaţii a avut la bază informaţii falsificate de Beria şi complicii săi. Au fost în mod monstruos exagerate probleme care puteau fi pe deplin soluţionate pe calea discuţiilor partinice tovărăşeşti. Noi regretăm sincer cele întîmplate. Partidul Muncitoresc Român, clasa noastră muncitoare şi întregul nostru popor au aprobat cu însufleţire soluţia justă găsită de P.C.U.S. pentru lichidarea situaţiei anormale create la urma acestor acţiuni. După vizita făcută în Iugoslavia de tovarăşii Hruşciov şi Bulganin, vizită care a pus bazele restabilirii relaţiilor fireşti, de prietenie şi colaborare intre ţările lagărului socialismului şi Iugoslavia, au fost reluate şi au început să se dezvolte normal şi relaţiile dintre ţările noastre. In ultima vreme între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia a fost încheiat un acord economic care stabileşte un schimb de mărfuri reciproc avantajos, s-au încheiat acorduri privitoare la traficul feroviar şi aerian, se dezvoltă schimbul de publicaţii între instituţiile ştiinţifice, se intensifică vizitele reciproce ale oamenilor de artă şi ale formaţiilor sportive. Relaţiile între ţările noastre, ca între buni vecini, sînt pe un drum bun. Dorinţa reciprocă a conducătorilor ţărilor noastre, a clasei muncitoare din Romînia şi a clasei muncitoare din Iugoslavia, dorinţa ambelor noastre popoare, ne îndreptăţeşte să întrevedem perspectivele largi şi rodnice ale colaborării frăţeşti dintre popoarele noastre. Vizita delegaţiei sindicatelor din R.P.R. la Iugoslavia este tocmai o expresie a dorinţei noastre de a întări şi dezvolta legăturile frăţeşti cu clasa muncitoare şi sindicatele iugoslave şi constituie o contribuţie importantă la strîngerea şi dezvoltarea prieteniei romîno-iugoslave. (Aplauze). Tovarăşi, Delegaţia noastră a avut prilejul de a se afla timp de 10 zile la mijlocul oamenilor muncii din numeroase oraşe şi întreprinderi din Iugoslavia. In acest timp am avut întrevederi cu conducătorii statului iugoslav şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia la frunte cu tovarăşul Iosip Broz-Tito. Am făcut un larg schimb de păreri cu tovarăşii din conducerea sindicatelor iugoslave. Am avut prilejul să ne informăm asupra multor sectoare ale economiei, să aflăm cum îşi desfăşoară activitatea o serie de organizaţii şi organe obşteşti. Am venit la contact şi am purtat discuţii tovărăşeşti, cu muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, cu activişti sindicali, de partid şi de stat, cu reprezentanţi ai intelectualităţii. I-am văzut pe oamenii muncii din Iugoslavia muncind cu avînt pentru construirea socialismului, conştienţi că înfăptuiesc o măreaţă operă istorică. Pretutindeni unde am fost în timpul vizitei noastre prin Iugoslavia, am fost primiţi cu bucurie şi căldură frăţească; toate întîlnirile avute s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de călduroasă şi au devenit adevărate demonstraţii ale sentimentelor de prietenie reciprocă. (Aplauze). Delegaţia noastră îşi aminteşte cu multă plăcere cum în fiecare întreprindere şi instituţie era înconjurată de o atenţie deosebită. Conducîndu-ne prin întreprinderi, tovarăşii iugoslavi ne-au arătat cu îndreptăţită mîndrie realizările lor la producţie. Aceste realizări sînt o dovadă vie a capacităţii creatoare a clasei muncitoare iugoslave, care a devenit stăpîna mijloacelor de producţie. In ciuda greutăţilor care au existat un număr de ani, poporul iugoslav şi-a păstrat şi a dezvoltat cuceririle sale revoluţionare, a păstrat şi consolidat independenţa sa naţională şi a obţinut realizări importante pe drumul construirii bazei economice a socialismului. In Republica Populară Federativă Iugoslavia se manifestă din partea guvernului şi Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia o grijă deosebită pentru dezvoltarea industriei grele, a industriei mijloacelor de producţie. Delegaţia noastră a vizitat şi unele întreprinderi ale industriei uşoare, cum este fabrica de confecţii „Nada Dimici” din Zagreb, care a luat fiinţă prin reunirea mai multor ateliere mici într-o întreprindere modernă socialistă. In toate aceste întreprinderi muncitorii se străduiesc să mărească producţia şi productivitatea muncii şi să reducă preţul de cost al produselor. Ei cunosc perspectivele de dezvoltare ale întreprinderilor şi luptă pentru progresul lor tehnic şi economic. In timpul scurtei noastre vizite în Iugoslavia am avut ocazia să ne informăm şi la cîteva probleme privitoare la agricultură. Tovarăşii din conducerea statului şi partidului ne-au relatat despre unele probleme importante ridicate de construcţia socialistă la sate, despre greutăţile pe care le întîmpină în acest sector. In momentul de faţă sectorul socialist în agricultură, reprezentat de cooperativele agricole şi gospodăriile agricole de stat, deţine 15% din suprafeţele însămînţate, restul de 85% aparţinînd ţăranilor cu gospodărie individuali. Tovarăşii iugoslavi stat preocupaţi şi iau măsuri pentru ridicarea producţiei agricole, pentru a se putea reduce şi lichida importul de produse agro-alimentare. Conducătorii Iugoslaviei, socotind că un factor esenţial pentru dezvoltarea agriculturii este socializarea acesteia, duc o politică de promovare a mişcării de creare a cooperativelor de producţie agricolă. Cu ocazia vizitelor în întreprinderi, am purtat numeroase convorbiri cu preşedinţi de consilii muncitoreşti, directori, preşedinţi ai comitetelor de întreprindere, secretari ai organizaţiilor Uniunii Comuniştilor, ingineri şi funcţionari. După ce a arătat că modul de conducere şi administrare a întreprinderilor este deosebit de cel din ţara noastră, vorbitorul a descris sistemul de funcţionare a consiliilor muncitoreşti, alese de toţi muncitorii, inginerii şi funcţionarii întreprinderilor respective, şi care ocrează în legătură cu organele locale de autoconducere — comitetele populare şi vece (consilii) ale producătorilor. In continuare vorbitorul a arătat în ce constă şi cum funcţionează vocea producătorilor şi vocea federativă din R.P.F. Iugoslavia. După cum vedeţi, în organizarea întreprinderilor, a economiei şi în organizarea de stat a Iugoslaviei există particularităţi care se deosebesc de ceea ce este în ţara noastră. Ceea ce este însă esenţial e faptul că în Iugoslavia ca şi în ţara noastră domină proprietatea obştească asupra principalelor mijloace de producţie în domeniul industriei, transporturilor, sistemului bancar, în comerţul cu ridicata şi în cea mai mare parte a comerţului cu amănuntul. Iugoslavia este o republică federativă compusă din mai multe republici naţionale. Forma de stat introdusă în Iugoslavia a permis rezolvarea justă a problemei naţionale. In timpul şederii noastre, noi am avut ocazia să cunoaştem unele aspecte din viaţa minorităţii naţionale romîneşti din Iugoslavia prin vizita pe care am făcut-o la Urşeţ. Românii din această parte a ţării au şcoli în limba romînă, teatru, editură, presă; ei au manifestat o vie satisfacţie la legătură cu sosirea delegaţiei noastre. Ocupîndu-se de rolul şi activitatea sindicatelor iugoslave, tov. Gh. Apostol a spus : Din 2.200.000 salariaţi cîţi are Iugoslavia, 1.650.000 stat membri ai sindicatelor. In Iugoslavia sînt 18 sindicate pe ramuri de producţie şi 10 asociaţii care cuprind diferite profesiuni. Principiul organizatoric călăuzitor este ca şi cel al sindicatelor noastre: organizarea pe întreprinderi şi ramuri de producţie. In timpul vizitei noastre, tov. D. Sălaj, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Federativă Iugoslavia, precum şi ceilalţi tovarăşi din conducerea sindicatelor iugoslave, s-au străduit şi au reuşit să asigure condiţii cît mai bune pentru desfăşurarea vizitei noastre. Noi ţinem şi cu această ocazie să exprimăm mulţumirile delegaţiei sindicale române pentru primirea călduroasă ce s-a făcut delegaţiei şi pentru condiţiile create pentru cunoaşterea experienţei activităţii sindicatelor iugoslave în educarea şi mobilizarea oamenilor muncii, în construcţia socialistă a Iugoslaviei. Tov. Djuro Salaj ne-a declarat că colaborarea dintre sindicatele noastre va deveni tot atît de strînsă ca şi la trecut şi că aceasta nu numai că e posibil, dar e şi necesar pentru că ambele ţări au aceleaşi sarcini — construirea socialismului. Cu ocazia întîlnirilor pe care le-am avut cu activul sindical din oraşe, din întreprinderi şi instituţii, tovarăşii iugoslavi au făcut numeroase propuneri pentru strîngerea legăturilor între sindicatele noastre. Vizitarea de către delegaţia noastră a diferite monumente istorice şi muzee la Belgrad, Zagreb, Ljubljana, ne-a permis să cunoaştem o serie de aspecte de neuitat din trecutul şi lupta revoluţionară a clasei muncitoare şi poporului iugoslav pentru eliberarea naţională. Tovarăşi, Delegaţia sindicatelor din R.P.R. a purtat — potrivit sarcinii care i-a fost încredinţată — mai multe convorbiri fructuoase cu conducerea sindicatelor iugoslave. Avem bucuria să anunţăm activul sindical al capitalei noastre că privitor la dezvoltarea legăturilor şi colaborării frăţeşti dintre sindicatele noastre, am ajuns la o înţelegere deplină, nu numai asupra necesităţii colaborării dintre sindicatele noastre ci şi asupra unor forme concrete pentru realizarea unei mai bune cunoaşteri reciproce şi a unor legături trainice şi rodnice. Astfel s-a stabilit: 1. Organizarea schimburilor de delegaţii sindicale pe ramuri de producţie. 2. Organizarea unui schimb de experienţă socialistă între muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile din R.P.R. şi R.P.F. Iugoslavia. 3. Realizarea unor schimburi de formaţii artistice şi schimburi operative de publicaţii sindicale, de articole pentru presă, de conferenţiari care să trateze problemele muncii sindicale la Iugoslavia şi la ţara noastră. Ne este deosebit de plăcut să vă anunţăm hotărîrea conducerii sindicatelor iugoslave de a trimite în toamna acestui an în ţara noastră o delegaţie sindicală mai largă în frunte cu tov. D. Salaj pentru a întoarce astfel vizita delegaţiei noastre în Iugoslavia. De asemenea vă informăm că în cursul acestei luni va veni în ţara noastră o delegaţie a Federaţiei Sindicatelor Metalurgiştilor din Iugoslavia, care va participa şi la sărbătorirea, zilei de 1 Mai. Tovarăşi, Aşa cum am arătat, delegaţia noastră a avut un larg schimb de păreri cu conducătorii statului şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Noi am avut bucuria de a fi primiţi de către preşedintele R.P.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz-Tito, cere ?S-a exprimat satisfacţia pentru vizita la Iugoslavia a delegaţiei noastre sindicale şi s-a întreţinut cu noi îndelung, reformîndu-se asupra vieţii economice a ţării noastre, asupra stadiului dezvoltării industriei şi agriculturii. (Aplauze). In timpul vizitei, am avut de asemenea întîlniri şi cu alţi conducători al statului iugoslav, ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi Uniunii Socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia. Astfel, la Belgrad, am avut întîlniri cu tovarăşii Eduard Kardelj şi Alexandr Rankovici, vice-preşedinţi ai Vecei Executive Federative. La Zagreb am fost primiţi de tov. Vladimir Bakarici, preşedintele Adunării Populare a Croaţiei, iar la Ljubljana am fost primiţi de tov. Boris Kraigher, preşedintele Vecei Executive a Sloveniei. In discuţiile cu conducătorii statului iugoslav, ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi ai Uniunii Socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, noi am avut posibilitatea să cunoaştem preocupările actuale ale guvernului, ale Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi Uniunii Socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia pentru consolidarea şi dezvoltarea succeselor înregistrate în construcţia socialistă. Trebuie să subliniem ca aceste convorbiri cu conducătorii poporului iugoslav au fost animate de dorinţa reciprocă de a găsi formele cele maibune pentru colaborarea popoarelor noastre, care luptă pentru construirea socialismului în ţările noastre şi apărarea păcii. Tov. Eduard Kardelj manifestîndu-şi simpatia faţă de delegaţie a numit-o vestitoarea reînoirii legăturilor frăţeşti între clasa muncitoare şi popoarele noastre şi a exprimat încrederea că începutul făcut prin vizita delegaţiei sindicatelor din R.P.R. va fi urmat de lărgirea schimburilor şi relaţiilor prieteneşti între ţările noastre. La rîndul nostru am arătat că Partidul Muncitoresc Romín, guvernul Republicii Populare Romíne, clasa noastră muncitoare şi întregul nostru popor muncitor stat pentru dezvoltarea şi întărirea continuă a legăturilor şi colaborării frăţeşti între clasa muncitoare din Iugoslavia şi Romînia, între popoarele noastre (Vii aplauze). Prin înţelegerea încheiată cu sindicatele iugoslave s-au creat condiţiile unui larg schimb de experienţă socialistă între organele sindicale şi colectivele întreprinderilor din ţara noastră şi Iugoslavia. După ce a arătat care sînt sarcinile pentru a traduce în viaţă înţelegerea realizată, tov. Gh. Apostol a spus : Sîntem convinşi că dînd viaţă înţelegerii stabilite vom realiza un rodnic schimb de păreri şi de experienţă în interesul construirii socialismului în ţările noastre, în interesul consolidării solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, al menţinerii şi întăririi păcii la întreaga lume. (Aplauze îndelungate). Tovarăşi. După vizita făcută în Iugoslavia, o delegaţie a sindicatelor noastre a participat la cel de-al IV-lea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, care a avut loc la Roma. Congresul a constituit un eveniment de o deosebită însemnătate în viaţa clasei muncitoare şi a poporului italian. Congresul a arătat că Confederaţia Generală a Muncii apără cu pricepere, curaj şi succes, interesele clasei muncitoare. Ea aduce o contribuţie importantă la organizarea, educarea şi mobilizarea clasei muncitoare pentru îndeplinirea rolului său istoric de conducător al poporului italian în lupta pentru bunăstare, progres social şi pace. Timp de o săptămînă Congresul a dezbătut pe larg situaţia actuală a economiei italiene şi a oamenilor muncii, obiectivele şi metodele de luptă ale sindicatelor în raport cu această situaţie. Dezbaterea importantelor probleme puse la ordinea de zi, întreaga desfăşurare a Congresului a avut loc sub semnul închegării unităţii de acţiune a clasei muncitoare italiene. La Congres erau reprezentate 8 curente politice. Trebuie să subliniem că toate hotărîrile au fost luate în unanimitate. De asemenea s-a ajuns la o înţelegere unanimă la privinţa reprezentării acestor curente în organele de conducere ale Confederaţiei. Linia consecventă de închegare a unităţii de acţiune se oglindeşte şi la indicaţiile date de Congres, cu privire la organizarea acţiunilor pentru aplicarea hotărîrilor luate. Delegaţii au făcut o călduroasă demonstraţie de simpatie şi dragoste faţă de conducerea Confederaţiei Generale Italiene a Muncii. Tov. Giuseppe di Vittorio, secretarul general al C.G.I.L., care, deşi este tacă incomplet restabilit, a participat la Congres, a fost întîmpinat cu deosebită dragoste de către toţi participanţii. Salutul prezentat de delegaţia noastră în numele Consiliului Central al Sindicatelor şi al oamenilor muncii din R.P.R. a fost primit cu multă căldură, congresiştii manifestînd pentru prietenia oamenilor muncii şi popoarelor italian şi român. Tovarăşi, Legăturile oamenilor muncii şi sindicatelor noastre cu oamenii muncii şi sindicatele din alte ţări se lărgesc şi se întăresc tot mai mult. Vizita delegaţiei sindicatelor noastre în R.P.F. Iugoslavia constituie in această privinţă un eveniment de o importanţă remarcabilă. Participarea delegaţiei noastre la Congresul Sindicatelor Italiene se situează de asemenea pe linia strîngerii legăturilor internaţionale ale oamenilor muncii. Educaţia spiritul internaţionalismului proletar de către partidul nostru, oamenii muncii şi sindicatele din ţara noastră militează pentru întărirea frăţiei şi solidarităţii oamenilor muncii din toate ţările Aceasta a fost, este şi rămîne arma cea mai puternică a clasei muncitoare la lupta pentru bunăstare, libertate, progres social şi pace. (Aplauze puternice). Darea de seamă prezentată de tov. Gh. Apostol în numele delegaţiei sindicatelor din R.P.R. care a vizitat R. P. F. Iugoslavia şi a participat la Congresul C. G. M. din Italia Lucrările celei de a 8-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Discuţii la Proiectul de lege privind modificarea legii pentru organizarea judecătorească Discuţii la Proiectul de lege pentru modificarea codului de procedură penală Discuţii la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului familiei CUVINTUL DEPUTATULUI STELIAN NIŢUESCU Proiectul de lege privind modificarea legii pentru organizarea judecătorească asigură o formă de organizare mai bună pentru înfăptuirea justiţiei şi întărirea legalităţii populare. Unul din principiile care asigură justiţiei un caracter adînc democratic este independenţa judecătorului şi supunerea lui numai legii. Aceasta înseamnă că judecătorul şi asesorul popular eliberaţi de orice influenţă, judecă şi Hotărăsc pornind de la conştiinţa lor juridică, socialistă, pe baza probelor şi împrejurărilor de fapt faţă de care stat obligaţi să aplice legile ţării. Supunîndu-se numai legii, judecătorul Împlineşte misiunea de a asigura respectarea şi aplicarea legilor de către toate organele şi instituţiile de stat, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi cooperatiste, ca şi de toţi cetăţenii R.P.R. Proiectul de lege pune în faţa conducerii Ministerului de Justiţie, prin dispoziţia că pentru a fi judecător trebuie să ai studii juridice superioare cu examenul de stat, problema de cea mai mare importanţă a calificării cadrelor de judecători ai justiţiei noastre populare., Una din sarcinile principale trasate instanţelor judecătoreşti prin proiectul de lege este aceia de apărare a avutului obştesc. Desfăşurarea unei munci politice de masă, pentru crearea unei atmosfere de reprobare faţă de cei ce comit infracţiuni contra avutului obştesc, duce la lichidarea şi prevenirea infracţiunilor în dauna avutului obştesc. Proiectul de lege va asigura justiţiei noastre populare o formă de organizare şi mai bună, mai corespunzătoare împlinirii funcţiei ei de întărire a legalităţii populare. CUVÎNTUL DEPUTATULUI ION VINTE Proiectul de lege pentru organizarea judecătorească — a spus vorbitorul — exprimă caracterul profund democratic al justiţiei noastre populare. Legile statului nostru exprimă voinţa pe CUVÎNTUL DEPUTATULUI C. PARASCHIVESCUBALACEANU Modificările aduse codului de procedură penală prin proiectul ce ni se supune spre aprobare, reprezinti, nuporului, politica partidului şi guvernului şi servesc interesele de bază, vitale, ale oamenilor muncii în lupta pentru construirea socialismului. In cuprinsul lor se îmbină armonios interesele societăţii cu interesele personale ale cetăţenilor. Proiectul de lege pentru organizarea judecătorească prevede ca o îndatorire fundamentală pentru instanţele judecătoreşti sarcina de a apăra cu sfinţenie aplicarea şi realizarea în toate domeniile vieţii noastre de stat a principiului legalităţii populare. In lupta pentru aplicarea întocmai a legilor un rol covîrşitor îi revine justiţiei. Activitatea instanţelor judecătoreşti nu se reduce numai la aplicarea sancţiunilor împotriva celor ce încalcă legile, ea are un rol educativ deosebit de important. In vederea îndeplinirii acestui rol, pe baza proiectului de lege, justiţia noastră populară are la îndemînă o serie de mijloace şi căi. Astfel, judecarea cauzelor în şedinţă publică face posibil ca cetăţenii prezenţi să ia contact cu toate detaliile procesului, de la ascultarea martorilor pînă la pronunţarea sentinţei. Orice sentinţă trebuie să fie atît de convingătoare, încît cei ce ascultă la judecată să înţeleagă justeţea hotărîrii pronunţată de instanţă. Posibilitatea de a se judeca cauzele la faţa locului constituie un alt mijloc eficace de educare a cetăţenilor. Intr-o măsură insuficientă au fost utilizate dările de seamă ale asesorilor populari faţă de cei care i-au ales, ca mijloc de popularizare a activităţii instanţelor şi a legilor. Un alt mijloc de educare a cetăţenilor este şi acţiunea de prevenire desfăşurată de către judecători şi asesorii populari în rîndul populaţiei. Lucrătorii din justiţie trebuie să ţină prelucrări şi conferinţe cu teme juridice la instituţii, la unităţi cooperatiste, fabrici, G.A.S., S.M.T., G.A.C., cămine culturale etc. Mergînd pe acest drum organele noastre de justiţie se vor bucura şi mai mult de încrederea, dragostea şi sprijinul tuturor cetăţenilor cinstiţi ai Republicii noastre, principiu şi în fond, grija faţă de om, faţă de drepturile şi libertăţile lui cetăţeneşti, de asigurare şi garantare a lor. De ce la regimul nostru există o aşa de mare grijă pentru modificarea codului de procedură penală şi azi discutăm o parte a codului, — parte premergătoare judecăţii, — cînd codul penal şi textele penale privesc doar pe infractori, pe cei care frînează mersul nostru înainte, căci infracţiunea este o piedică la construirea socialismului ? Tocmai pentru a distinge binele de rău, pentru a nu trimite în judecată un nevinovat, pentru a apăra drepturile la libertate ale cetăţenilor cinstiţi ai Republicii noastre, pentru a le apăra bunul lor de preţ — libertatea individuală — persoana şi avutul lor realizat prin muncă cinstită. Constituţia noastră garantează prin art. 87 inviolabilitatea persoanei şi proiectul de azi prevede mijloacele procedurale destinate acestui scop. Puterea noastră populară pune un preţ deosebit pe înfăptuirea concretă a acestei libertăţi, căci libertatea tuturor acelora care respectă legile noastre foloseşte construcţiei socialiste. Noul proiect modificator al codului de procedură penală se caracterizează printr-un profund democratism, ajută operei justiţiei populare, ajută la întărirea ordinei de drept socialiste şi a regimului nostru de democraţie populară. CUVÎNTUL DEPUTATULUI ALEXA AUGUSTIN Procuror General al R.P.R. Proiectul de lege pentru modificarea procedurii penale constituie una din cele mai importante schimbări în legislaţia penală a ţării noastre. In procesul activităţii legislative, în neîntreruptă dezvoltare pe baza principiilor socialiste ale dreptului şi în concordanţă cu noile stări social-economice şi politice din ţara noastră, noua reglementare a procedurii privind urmărirea penală reprezintă un moment cînd se înlătură rămăşiţele vechilor reguli de cercetări, realizîndu-se şi mai mult principiile profund democra CUVÎNTUL DEPUTATULUI DEJEU Autoritatea tutelară, a spus vorbitorul, a fost instituită pentru a se putea supraveghea şi exercita un control efectiv şi continuu din partea statului asupra modului la care copilul este crescut, educat şi îngrijit, indiferent dacă acesta este sub ocrotirea părinţilor, a tutorelui, sau sub altă îngrijire. Acest sistem este menţinut şi la actualul proiect de lege cu privire la modificarea şi completarea Codului familiei cu observaţia că la privinţa modificării măsurilor referitoare la drepturile şi obligaţiile existente între părinţii divorţaţi şi copii, proiectul trece competenţa de la comitetul executiv al sfatului popular,tice ale dreptului socialist cu privire la urmărirea penală. In dreptul nou socialist al ţării noastre, urmărirea penală are ca principii fundamentale stabilirea adevărului obiectiv, adică a realităţii faptelor şi stricta individualizare a răspunderii în fiecare cauză penală. Principiul stabilirii adevărului cu garantarea integrală a dreptului de apărare, se oglindeşte în mod deosebit la proiect în cele două instituţii cu totul noi, aceea a punerii sub învinuire, care are loc în prima fază a urmăririi penale şi aceea a prezentării lucrărilor şi materialelor urmăririi penale învinuitului, în faza finală a urmăririi penale. Este de relevat în mod deosebit faptul că proiectul, în baza prevederilor Constituţiei R.P.R. reglementează precis toate garanţiile cu privire la libertatea personală a celor puşi sub urmărire penală. Nimeni nu poate fi reţinut de organele de cercetare penală mai mult de 24 ore. Numai în cazuri excepţionale, cu aprobarea procurorului, reţinerea poate fi prelungită pînă la cel mult 5 zile. Nimeni nu poate fi arestat preventiv decît pe baza mandatului emis sau confirmat de procuror şi în condiţiile în care legea prevede posibilitatea arestării. Durata deţinerii preventive este limitată la o lună pentru cercetări şi la două luni pentru ancheta penală. Prelungirea acestor termene nu este îngăduită decît în, cazuri excepţionale şi numai cu aprobarea organelor de conducere ale Procuraturii Republicii Populare Române. Respectarea legilor puterii populare asigură întărirea continuă a orînduirii de stat democrat-populare şi apărarea consecventă şi fermă a drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor, care-şi încordează eforturile pentru realizarea construcţiei socialiste la patria noastră, la instituţia ca autoritate tutelară, judecătorească. Un aspect important pe care-l prezintă atît Codul, cît şi proiectul modificat, în ceea ce priveşte ocrotirea minorului — a spus în continuare vorbitorul — este felul în care a fost reglementată înfierea. înfierea este în aşa fel concepută încît să servească exclusiv intereselor minorului, în scopul de a-i asigura o familie în care minorul să găsească grija şi căldura căminului pe care din diferite împrejurări nu o poate avea în familia firească. Consider că dispoziţia proiectului, potrivit căruia adopţiile, încuviinţate înainte de intrarea în vigoare a Codului familiei, se vor putea transforma la înfiere cu efectele filiaţiunii fireşti, este bine venită.