Romînia Liberă, mai 1956 (Anul 14, nr. 3597-3622)

1956-05-01 / nr. 3597

^ Na vîn SEHEN KIRSANOV CINTEC DE MAI Ne vine-n casă cu ssupiri de soare Ind­iul Mai în strai de sărbătoare ! Şi-ntreaga ţară, ţi întreg oraşul, Te-aşteaptă cum aştepţi în prag poştaşul! Poate că-n drum, ori undeva pe stradă Mai sînt uitate ochiuri de zăpadă. Dar noi vedem cum totul înfloreşte Şi te primim în prag sărbătoreşte, Iar straiul tău de-un verde lucitor, A fost atins de-o pensulă uşor, împodobit cu muguri şi cu flori, Stropit de ploi fugare uneori, Ce vin şi trec în zborul lor hoinar, Stropind mesteceni parcă daţi cu var, Ce stau în cîmp privind in depărtare Spre cîmpul cu recolta-i viitoare ! IntîiMÎ Mai! Noi te vedem pe rînd Şi-n flori, şi în drapelul fluturind, Şi-n oamenii ce trec cîntînd pe străzi, Noi ştim că tu la rîndul tău ne vezi, Că tu avînd la îndemînă vîntul Ne vei trimite-n depărtări cuvîntul, Spre fabrici şi uzine, spre ogoare, Spre căutari, vremii viitoare, Spre cel ce-n munţi conduc excavatorul, Vei trece-ntr-o clipită ecuatorul, In grabă vei străbate toată harta Oprindu-te-n Hanoi şi în Djakarta, Spre ţărmul Chinei te vei duce-n zbor Ducînd salutul nostru tuturor! Salutul nostru de întîiul Mai Să-i duci cultivatorului de ceai, Şi să te duci în zbor prin lumea-ntreagă Să spui că pacea, munca ne e dragă Şi tot aşa din plai în plai zburînd Prietenii salută-n­-i pe rînd­­ Şi-o să primească vesel fiecare întîiul Mai în strai de sărbătoare I In romineşte de M. D JENT EMI ROV 0 a Schimb de experienţă între sfaturile populare din oraşele Ploeşti şi Seghedin (R. P. Ungară) La invitaţia sfatului popular al ora­şului Seghedin (Szeged) R. P. Un­gară, o delegaţie a sfatului popular orăşenesc Ploeşti a plecat sîmbătă seara spre Seghedin pentru un schimb de experienţă. Din delegaţie fac parte tov. Ion Vi­­droiu, preşedintele comitetului execu­tiv al sfatului popular orăşenesc, şe­ful delegaţiei, tov. Dumitru Soare, de­putat, dr. David Goldstein, medic şef al oraşului, Dumitru Andreescu, şeful secţiei de gospodărie comunală, şi Eu­gen Carţiş, de la Direcția organizato­rică a Consiliului de Miniştri. O trupă acrobatică chineză a sosit în Capitală La invitaţia Institutului Român pen­­­t­ru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, sîmbătă seara a sosit în Capitală un grup de artişti ai trupei acrobatice chi­neze din Sanhai care întreprinde un turneu în ţara noastră. S­PORT „Cursa Păcii“ La 2 mai, din oraşul Varşovia, se dă plecarea în cea de-a IX-a edi­ţie a tradiţionalei competiţii cicliste ,,Cursa Păcii" Varşovia—Berlin— Praga, organizată de ziarele „Try­buna Ludu“, „Neues Deutschland“ şi „Rude Pravo“. Cea mai mare cursă ciclistă­­ ama­toare din lume, „Cursa Păcii“ a în­trunit pentru ediţia anului acesta a­­deziunea a 23 de ţări ale căror echi­pe şi-au pregătit cu multă seriozitate participarea. Aceasta se explică prin înaltul nivel calitativ al ediţiilor an­terioare. Se poate de aceea, lesne anticipa­tă de-a lungul celor peste 2.200 km. (12 etape), cît măsoară traseul ediţiei 1956, se va da o apri­gă luptă atît pentru desemnarea e­chipei învingătoare, cît şi pentru pri­mul loc al clasamentului individual. La actuala ediţie, ţara noastră va fi reprezentată de o echipă formată din C. Dumitrescu, C. Şandru, G. Moiceanu, L. Zanoni, Ion Vasile şi St. Poreceanu. Misiunea alergăto­rilor noştri se anunţă dintre cele mai grele, dat fiind valoarea participan­ţilor. In mod normal se poate însă sconta o b­ună comportare din par­tea lor, la nivelul pregătirilor făcu­te. Prima etapă, care se aleargă la 2 mai, se desfăşoară în jurul Varşoviei şi măsoară 110 km. Urmează apoi, la 3 mai, etapa Varşovia-Lodz (140 km.). Comitetul de organizare a campio­natului mondial de fotbal, al cărui turneu final va avea loc în anul 1958 în Suedia, s-a întrunit la 26 şi 27 aprilie la Lausanne pentru a defini­tiva înscrierile echipelor participante și a procedat la alcătuirea grupelor eliminatorii. Intîlnirile din cadrul eliminatoriilor se vor desfășura tur şi retur între 1 iunie 1956 și 31 decembrie 1957. Echipa R.P.R. a fost repartizată în grupa 7-a alături de R.P.F. Iugo­slavia şi Grecia. După pauza impusă de disputarea meciului R.P.R.—R.P.F. Iugoslavia, campionatul categoriei A de fotbal se reia astăzi, programînd partidele eta­pei a Vl-a. Etapa nu are un „cap de afiş“ care să concentreze atenţia ge­nerală. In schimb,, jocurile progra­mate sunt în general echilibrate şi promit bune spectacole fotbalistice. In Capitală, pe stadionul „23 Au- Concurs de In luna iulie, cei mai buni atleţi şi atlete (juniori) din ţara noastră sunt chemaţi să participe la două compe­tiţii cu caracter internaţional. Astfel, la Bucureşti va avea loc o întîlnire între reprezentativele de juniori ale R.P.R. şi R. P. Bulgaria, după care o reprezentativă de juniori a ţării noastre se va deplasa la Praga unde Grupele eliminatorii au fost stabi­lite după cum urmează : Pentru Euro­pa , grupa l­a: Danemarca, Anglia, Irlanda; grupa Il-a: Belgia, Franţa, Islanda ; grupa IlI-a : R. P. Bulga­ria, R. P. Ungară, Norvegia ; grupa IV-a: R.D­. Germană, R. Cehoslovacă, Ţara Galilor; grupa V-a: Olanda, Luxemburg, Austria ; grupa Vl-a : Finlanda, R. P. Polonă, L­.R.S.S. ; grupa VlI-a: Grecia, R.P.F. Iugo­slavia, R.P.R.; grupa VIII-a: Italia, Irlanda de Nord, Portugalia; grupa IX-a: Scoţia, Elveţia, Spania; gust“, se vor disputa două partide : ora 15,15 : Dinamo—Minerul Petro­şani ; ora 17 : C.C.A.—Ştiinţa Cluj. Cele patru jocuri programate în ţară sînt următoarele : Ploeşti: Fla­căra—Locomotiva Bucureşti ; Timi­şoara : Ştiinţa—Progresul Bucureşti; Oraşul Stalin : Dinamo—Locomotiva Timişoara ; Arad : Flamura Roşie— Progresul Oradea, primăvară va participa la un concurs interţări alături de echipele R. P. Polone şi R. Cehoslovace. Pentru verificarea actualului stadiu de pregătire a atleţilor noştri frun­taşi, comisia centrală de atletism or­ganizează în ziua de 2 mai, pe sta­dionul Tineretului din Capitală, un concurs de primăvară rezervat junio­rilor şi junioarelor. In eliminatoriile campionatului mondial de fotbal echipa R.P.R. va juca cu R.P.F. Iugoslavia și Grecia In campionatul categoriei A de fotbal S­P­E­C­T CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu, Flacăra : Carola Lamberti , Ma­­gheru : Hamlet, Republica, V. Alec­­sandri, Bucureşti, Grădina Progresul, Al. Popov, 23 August, Libertăţii: Infi­delele ; Filimon Sirbu, înfrăţirea intre popoare, Elena Pavel, Al. Sahia, Arta : Cavalerul fără lege; Maxim Gorki, Victoria: Ciocîrlia şi 11 ie în luna de miere ; Timpuri Noi: Povestea viteazu­lui Baiaia ; Lumina, Moşilor. Aurel Vlaicu: Bel Ami ; Central: Matrozul Cijik ; Tineretului; Puterea dragostei ; A C O L E 8 Martie : Cei doi; Griviţa, Cultural •­ Trei starturi; Unirea, M. Eminescu : Serenada străzii; G. David, N. Bălces­­cu: filmul Vagabondul (seria II-a)­; T. Vladimirescu : Fetele din Piaţa Spa­niei ; Munca, Volga: Orele speranţei; Carpaţi: Furtuna echinocţiului ; Mio­riţa : O călătorie în epoca preistorică ; Donca Simo: Urmărirea; G. Coşbur: Nu-i pace sub măslini ; Ilie Pintilie : La marginea oraşului; Popular: Dom­nişoara de Scuderi ; Olga Bancic: Nu­fărul roşu. RĂSPUNSURILE tovarăşilor N. A. la conferinţa In continuarea conferinţei de presă, ţi­nută la 27 aprilie la Londra, lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov le-au fost puse următoarele întrebări: ÎNTREBARE (ziarul englez „SUN­DAY PICTORIAL“): Sînt mulţumiţi conducătorii sovietici de primirea pe care le-a făcut-o poporul englez ? N. A. BULGANIN : Dar suntem­ mulţumiţi. N. S. HRUŞCIOV: Foarte mulţu­miţi. ÎNTREBARE (ziarul englez „DAILY MIRROR“) : Luînd cuvîntul la 23 a­­prilie la Birmingham, dl. Hruşciov a declarat că lanţurile care încătuşează comerţul internaţional trebuie să fie şi vor fi ru­pte. Cum se împacă aceas­tă declaraţie cu declaraţia că U.R.S.S. nu intenţionează să semene discordie în relaţiile dintre Anglia şi S.U.A. ? N. S. HRUŞCIOV: Declarăm şi a­­cum că nu numai că nu vrem să se­­măinăm discordie între S.U.A. şi An­glia, dar am vrea să înlăturăm dis­cordiile de acest fel, astfel incit aces­te ţări şi popoare să se poată apropia unul de altul. La rîndul nostru, dorim să ne apropiem de poporul englez, de statul englez, să ne apropiem de Sta­tele Unite ale Americii, de orice stat care se situează pe poziţiile coexis­tenţei şi păcii. In ceea ce priveşte problema comerţului, între Statele Unite şi Anglia există deja discordie, dar ea n-a fost semănată de noi, ci de Statele Unite. Anglia, după părerea noastră, este interesata în ruperea lanţurilor despre care s-a vorbit aici, in scopul de a ieşi pe calea largă a comerţului internaţional. Aceasta ar fi în interesul Angliei. ÎNTREBARE (Agenţia P.A.P.): Ce perspective s-au deschis pentru coexis­tenţa paşnică în urma tratativelor care au luat sfîrşit ? N. A. BULGANIN: După părerea noastră perspectivele sînt foarte bune. Credem că aceste perspective se vor îmbunătăiţi pe viitor. ÎNTREBARE: Aţi vrea să plecaţi în America ? N. S. HRUŞCIOV: Statele Unite sînt o ţară foarte interesantă. Cine nu ar dori să plece în această ţară dacă ar avea treburi acolo ? Oamenii noştri îşi exprimă deseori dorinţa de a pleca în America. Dar, din păcate, uneori se întîmplă ca oamenii noştri să nu primească vize de intrare din partea autorităţilor americane, deşi au fost invitaţi să viziteze Statele Unite. Recent, autorităţile americane s-au temut să lase în S.U.A. pe nişte bucă­tari de ai noştri invitaţi acolo, temîn­­du-se, pe cît se vede, ca nu cumva în loc de pîrjoale ei să prepare altceva. (Animaţie în sală). Regretăm existen­ţa unor asemenea relaţii şi sperăm că ele se vor schimba în bine, în inte­resul celor două ţări. ÎNTREBARE: Putem aştepta publi­carea de informaţii cu privire la reali­zările sovietice în domeniul tehnicii ? N. A. BULGANIN : întrebarea este pusă într-o formă prea generală. In ceea ce priveşte ştiinţa, noi sîntem cu totul pentru schimbul de informaţii de acest gen. ÎNTREBARE (ziarul scoţian „GLAS­GOW BULLETIN“) : Ce­­părere aveţi despre condiţiile de muncă şi de viaţă din Marea Britanie ? In presa sovieti­că au apărut uneori ştiri­ potrivit că­rora condiţiile de viaţă aici sînt proaste. N. S. HRUŞCIOV: Se ştie că An­glia a realizat un nivel înalt de dez­voltare a economiei şi culturii sale, dar noi nu am avut posibilitatea să luăm contact direct şi săi stăm de vorbă cu engleza de rînd. I-am văzut, în special prin geamurile automobilu­lui trecînd pe străzile oraşelor voas­tre. De aceea, ne este greu să dăm un răspuns amplu la întrebarea pusă. ÎNTREBARE (agenţia londoneză pentru Orientul Apropiat şi Mijlociu): Veţi acorda liber vize ziariştilor pen­tru a vizita Uniunea Sovietică ? N. S. HRUŞCIOV: Nu am refuzat vize nimănui. Noi eliberăm vize chiar şi acelor oameni care scriu despre Uniunea Sovietică multe lucruri ne­plăcute şi mai ales neadevărate. A­­cordăm vize şi acestor oameni care nu ne sînt pe plac. ÎNTREBARE (ziarul englez „DAILY EXPRESS“) : Va permite oare Uni­unea Sovietică, pe bază de reciproci­tate, unor echipe de inspecţie occiden­tale să viziteze orice puncte de pe te­ritoriul ei şi să controleze dacă se fabrică bombe atomice sau cu hidro­gen ? N. S. HRUŞCIOV: Tovarăşul Gro­­mîko a încărunţit răspunzînd la ase­menea întrebări în subcomitetul Co­misiei O.N.U. pentru dezarmare. Ci­tiţi cuvîntăriile sale la şedinţele aces­tui subcomitet. Acolo se spune tot. (Animaţie în sală, se aud strigăte, nu are încă păr­ţlb). Prezic că poate încărunţi pînă se vor înţelege acolo. ÎNTREBARE: Uniunea Sovietică este un stat foarte puternic, dar pu­terea ei este concentrată în mîini pu­ţine. Aceasta este primejdios pentru restul lumii. Ce vă propuneţi să fa­ceţi pentru a înlătura această primej­die ? N. S. HRUŞCIOV: In ultima vreme nu s-a mai fă­cut nici un recensămînt la noi, dar considerăm că populaţia Uniunii Sovietice este de aproximativ 200 de milioane de oameni. înseamnă că puterea Uniunii Sovietice este concentrată în 400 milioane de miini. Acest număr va creşte. N. A. BULGANIN: Cu cel puţin trei milioane de oameni pe an, adică cu şase milioane de mîini pe an. (Animaţie în sală). ÎNTREBARE (Trustul de ziare şi re­­viste KEMSLEY): Veţi scădea oare cursul rublei pentru turişti ? N. S. HRUŞCIOV: Rubla noastră costă atît cît trebuie să coste. ÎNTREBARE: (Societatea naţională americană de radiodifuziune). In de­claraţie se aminteşte despre năzuin­ţa de a se reduce cursa înarmărilor. Va reduce oare Uniunea Sovietică sau va convinge alte state prietene ei să-şi reducă livrările de armament pentru ţările din Orientul Mijlociu ? . N. S. HRUŞCIOV: Este o întrebare foarte delicată, dar nu ne vom feri să dăm un răspuns. De fapt noi nu li­vrăm armament nimănui şi am vrea, ca şi alte ţări să acţioneze la fel. To­tuşi, se livrează armament. De aceea dacă v-am spune că refuzăm orice cerere de a vinde armament, am da un răspuns care nu ar fi adevărat tocmai pentru că alte ţări vînd arma­ment. De aceea poziţia noastră poate fi exprimată­ astfel: dacă toate ţările ar putea ajunge la o înţelegere asupra tuturor acestor chestiuni prin inter­mediul O.N.U. sau pe altă cale, noi am sprijini aceasta şi am saluta o a­­semenea înţelegere. Ea ar permite să se creeze com­iţii pe­ntru o viaţă praja­­nică şi liniştită în acele colţuri ale globului în care se mai observă ele­mente de nelinişte. Nu ne-am da în­lături de a participa la o asemenea acţiune bună, deoarece ea va aduce foloase omenirii. ÎNTREBARE (ziarul francez „FRAN­CE SOIR“): Aţi dori să vizitaţi în­­tr-un viitor apropiat Franţa ? N. S. HRUŞCIOV : Sîntem repre­zentanţii unui mare stat şi ne revine o foarte mare răspundere. De aceea, noi nu dispunem de timpul nostru aşa cum dispune un turist. Sîntem, fireşte, îngrădiţi în alegerea timpului pentru călătoriile noastre. Dacă insă se vor crea condiţiile şi se va ivi necesitatea, sîntem gata să plecăm în orice ţară. ÎNTREBARE: Consideraţi că a dat rezultate călătoria dv. şi că vizita dv. în Anglia a fost utilă ? N. S. HRUŞCIOV: Considerăm că am realizat multe și că călătoria noastră a fost foarte utilă. Principa­lul lucru realizat este încrederea în­tre noi, Uniunea Sovietică, şi Anglia. Ne-am cunoscut mai bine cu prilejul întîlnirilor noastre cu conducătorii en­glezi. Ne-am convins că nici poporul Angliei, nici guvernul său nu vor război, şi aceasta este principalul. Am căpătat posibilitatea de a înţelege mai bine situaţia internaţională şi de a duce în mod corespunzător politica noastră. N. A. BULGANIN a spus în conti­nuare că din păcate, timpul rezervat conferinţei de presă a trecut şi că e timpul să plece la gară. Ingăduiţi-ne, domnilor, a spus N. A. Bulganin, să ne luăm rămas bun de la dv. şi să vă urăm succese. N. S. HRUŞCIOV a adăugat: In­­gă­diuiţi-ne să vă urăm succese în in­formarea justă, obiectivă care să con­tribuie la întărirea relaţiilor de prie­tenie dintre popoare, la întărirea păcii în lumea Întreagă. Bulganin şi N. S. Hruşciov de presă de la Londra Discursul radiotelevizat al premierului englez Anthony Eden LONDRA 28 (Agerpres). — TASS transmite: După cum s-a mai anunţat, primul ministru al Angliei, A. Eden, a rostit un discurs radiotelevizat, con­sacrat vizitei lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov în Anglia. Eden a declarat, între altele. Fără îndoială, tratativele au fost valoroase. Unii puneau la îndoială utilitatea invitării conducătorilor so­vietici în ţara noastră pentru ducerea de tratative. Aceasta nu este de fel de mirare, avîndu-se în vedere istoricul relaţiilor anglo-sovietice de după răz­boi. Ce-i drept, în vara anului trecut am ţinut la Geneva o conferinţă la cel mai înalt nivel, cum a fost denumită, şi această conferinţă a dus la o oare­care îmbunătăţire. Dar, după aceasta, marile puteri au intrat din nou în impas. Eu consider totuşi că a fost just să se organizeze această întîlnire. A renunţa la speranţa de a ne mai întîlni vreodată cu acei cu care avem divergenţe ar însemna pur şi simplu să ne lăsăm cuprinşi de disperare. Şi, în genere, consider că a fost foarte potrivit că tratativele s-au ţinut la Londra. Acum ele s-au terminat şi oaspeţii noştri se află în drum spre casă. Tratativele au durat peste o săp­­tămînă şi au fost intense. Care sînt impresiile noastre ? Au fost o serie de declaraţii des­chise. Aceasta, a fost, fireşte, abso­lut inevitabil şi consider chiar folosi­tor, deoarece cele două părţi ale noas­tre îşi propuneau scopuri serioase în tratativele noastre. Noi nu ne aştep­tam, de­sigur, aşa cum,­ nici dvs. nu vă aşteptaţi, ca în decurs de cîteva zile să reuşim să înlăturăm serioasele di­vergenţe care despart lumea. In unele din problemele discutate nu am obţi­nut succes. Aşa, de pildă, nu am ajuns la un acord în problema germană, de­oarece noi, în Anglia,­ considerăm că în Germania trebuie să se ţină ale­geri libere şi că germanii trebuie să-şi hotărască singuri viitorul. Nimic nu a schimbat punctul nostru de vedere în această privinţă. Pe de altă parte, există o serie de probleme în care am ajuns la un grad îmbucurător de în­ţelegere, recunosc, la un grad de în­ţelegere mai mare decît rr.Mă aşteptam cînd am început tratativele. De exem­plu, cele două părţi ale noastre vor să obţină reglementarea conflictului din­tre Israel şi vecinii săi arabi în con­diţii acceptabile pentru ambele părţi. Ştiţi că am dorit de mult acest lucru. Este plăcut să aflăm că noi şi oaspeţii noştri sovietici năzuim împreună spre acest ţel. Am declarat că sîntem gata să sprijinim orice iniţiativă a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite îndreptată spre stabilirea unei păci permanente. Intre timp, chemăm în comun cele două părţi să respecte armistiţiul existent. Apoi există o problemă atît de com­plicată — dezarmarea, care, după cum ştiţi, nu poate fi separată niciodată complet de teama existentă în relaţiile dintre ţări. Cu cît ţările au mai multe temeri, cu atît sînt ele mai puţin dis­puse să se dezarmeze. Şi totuşi, dacă se va reuşi să se atingă un oarecare grad de dezarmare, aceasta va duce la întărirea încrederii între ţări. Am discutat această problemă des­tul de amănunţit. Am încercat să gă­sim mijloace — prin intermediul con­trolului sau pe o altă cale — pentru a înlătura temerile ţărilor, pentru a obţine un oarecare succes în micşora­rea acestei poveri grele a înarmărilor. Aceasta este, după cum se pare, cea mai dificilă problemă internaţională. După cum am mai spus, noi am discu­tat-o în mod amănunţit. Şi sper că schimbul de păreri care a avut loc în­tre noi va fi de ajutor subcomitetului Comisiei O.N.U. care îşi ţine în pre­zent şedinţele la Londra. După aceea, problema comerţului, importantă nu numai prin ea însăşi, ci şi prin faptul că un comerţ mai li­ber poate contribui la stabilirea înţe­legerii reciproce între ţări. Cu cît ele se cunosc mai mult una pe alta, cu atît mai bine. Cu cît legăturile lor comerciale sînt mai trainice, cu atît mai puternici sînt factorii care acţio­nează în favoarea păcii. După cum îşi amintesc mulţi dintre dumnea­voastră, încă în 1949 au fost intro­duse îngrădiri în ceea ce priveşte li­vrările unor materiale strategice în Rusia. Aceste îngrădiri au fost slăbite în ultimii ani, dar mai există încă. Ţările libere ale Occidentului au sem­nat un acord prin care s-au stabilit aceste îngrădiri, şi ele continuă încă să fie semnatare ale acestui acord. De aceea, nu poate fi vorba că noi le-am stabilit singuri. Am explicat toate a­­cestea ruşilor şi am spus de asemenea că, după părerea noastră, există mari posibilităţi pentru lărgirea comerţului între noi în afara acestui control. Şi sînt convins că lucrurile stau astfel. Ruşii ne-au comunicat nu numai su­ma — 200.000.000 lire sterline anual — pentru care sînt gata să facă achi­ziţii la noi, ci şi o enumerare concretă a mărfurilor. Noi o studiem minuţios şi credem că îngrădirile nu se referă în general la aproape două treimi din aceste mărfuri, şi este cu totul posi­bil ca această parte să se dovedească a fi şi mai mare. Aşa­dar, vedeţi că există mari posibilităţi pentru lărgirea comerţului între Rusia Sovietică şi noi. Anul trecut am exportat mărfuri în valoare de aproximativ 23.000.000 lire sterline, şi aceasta a fost mult mai mult decît în anul precedent. Acum studiem minuţios aceste liste, consul­­tîndu-ne cu Rusia, şi rezultatul va tre­bui să fie o îmbunătăţire reală a pie­ţei de export a Angliei. In tratativele noastre am ajuns de asemenea la un acord în privinţa unei serii de propuneri care vor ajuta po­porul nostru să stabilească tot felul de contacte în domeniul ştiinţei, ar­tei, sportului etc., în proporţii mai largi decît înainte. Toate acestea vor fi de folos, dar nu rezolvă încă, desi­gur, întreaga problemă, nu duc la un acord care să producă o cotitură. Dar, de altfel, acest lucru nici nu este po­sibil. Marile puteri nu-și schimbă uşor politica. Cu toate acestea, tratativele de la Londra ar putea să se dovedea­scă a fi ceva foarte important. Ele s-ar putea dovedi a fi începutul începutu­lui. La conferinţa sa de presă de azi dimineaţă, dl. Bulganin a spus ceva ce aş dori să vă citez, deoarece sînt întrutotul de acord cu aceasta. Citez cuvintele sale: „După cum vedeţi, pro­gramul este solid şi avem la ce lucra. Noi, oamenii sovietici, luăm în serios acest program şi ne vom strădui să-l traducem în viaţă”. La fel vom pro­ceda şi noi. Dacă vom obţine fie chiar un succes parţial, vom putea contribui totuşi prin aceasta la stabi­lirea păcii în întreaga lume. Există oameni care susţin că acor­duri de acest fel ne-au adus deseori în trecut deziluzii. Ei declară că în­cheierea unor asemenea acorduri nu are sens. Nu sînt deloc de acord cu aceasta şi vreau să înţelegeţi clar po­ziţia mea în această chestiune. Atît timp cît voi avea o anumită răspun­dere, vom continua să depunem efor­turi pentru reglementarea acestor pro­bleme. In ceea ce mă priveşte, nu mă voi declara de acord cu situaţia în care marile puteri ale lumii se pri­vesc cu un aer sumbru una pe alta şi consumă o parte însemnată a bo­găţiilor lor pentru înarmare. Trebuie făcut ceva mai bun decît aceasta. Po­sibil — şi cred că aceasta este situaţia — ca primejdia directă a unui război să se fi micşorat. Şi aceasta este bine. Dar, chiar dacă lucrurile stau aşa, aceasta nu este încă suficient. Iată în ce constă politica noastră. Nu ne vom despărţi de prietenii noştri şi nu vom renunţa la interesele noas­tre vitale, dar vom căuta să ajungem la un acord cu toţi. In decursul înde­lungatei istorii a diplomaţiei, suspi­ciunile au adus prejudicii mai mari decît încrederea — credeţi-mă că a­­ceasta este realitatea. Vom urma poli­tica pe care v-am prezentat-o, căutînd să realizăm acorduri, sprijinind prie­tenia. Sînt convins că vizita sovieti­cilor a corespuns acestui spirit și ca rezultat lumea se poate considera în­tr-o irgî­nară securitate . Presa occidentală comentează rezultatul tratativelor sovieto-engleze LONDRA 28 (Agerpres). — Bilan­ţul călătoriei lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov în Anglia este larg comentat atît la Londra cît şi în alte capitale occidentale. Corespondenţii de presă scot în evidenţă comunitatea de păreri exprimată nu numai în decla­raţia anglo-sovietică ci şi ulterior de către conducătorii sovietici în conferin­ţa de presă şi de primul ministru Eden în discursul rostit la posturile de ra­dio şi televiziune engleze. „Se înre­gistrează un început de îmbunătăţire reală a atmosferei internaţionale şi a speranţelor întemeiate în vederea unor acorduri viitoare”, sublinia agenţia France Presse. Aspectele concrete ale Declaraţiei comune au atras în mod deosebit a­­tenţia opiniei publice engleze. Agen­ţia Reuter relata în acest sens : „In cercurile industriale şi comerciale bri­tanice se discută posibilitatea sporirii de şase ori a volumului exporturilor britanice către Uniunea Sovietică, în urma convorbirilor lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov cu conducătorii bri­tanici... S-a anunţat sîmbătă că pe lîngă bunurile nestrategice, pe care Marea Britanie le poate vinde Uniunii Sovietice, guvernul britanic va face demersuri pe lîngă Statele Unite pen­tru a ridica embargoul­­existent asupra anumitor articole, în vederea unei noi sporiri a comerţului cu U.R.S.S.“. Rezultatele tratativelor anglo-sovie­tice nu sînt pe placul cercurilor inte­resate în „războiul rece”, care fac ca relaţiile economice să fie greu de rea­lizat datorită a tot soiul de „embar­gouri”, şi care au început să profere­ze ameninţări la adresa Angliei. In a­­cest sens agenţia americană Associa­ted Press transmite: „Senatorul Henry Jackson a declarat vineri că Marea Britanie trebuie să-şi arate limpede acum — înainte de începerea dezbate­rilor din Congres privind ajutorul pen­tru străinătate — intenţiile­ ei asupra intensificării comerţului cu Uniunea Sovietică. Jackson şi-a exprimat pă­rerea că oferta sovietică privind inten­sificarea schimburilor între cele două ţări „ar putea avea o influenţă se­rioasă asupra legii ajutorului pentru străinătate care va fi dezbătută în Congres”. La rîndul său, senatorul democrat John McClellan şi-a expri­mat speranţa că Marea Britanie va avea „înţelepciunea” să respingă noua ofertă sovietică de a cumpăra din An­glia mărfuri”. Sc­nAte­s 11 Vi O VIZITA NEOBISNUITA LA AMBASADA ROMINA DIN MOSCOVA MOSCOVA. — TASS: La 27 apri­lie Ion Rab, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíne în U.R.S.S., a primit vizita unor oaspeţi neobişnuiţi — un grup de elevi ai şcolii , nr. 182 din Moscova. Copiii au adus cu ei două lăzi mari. — Aici sînt cadouri pentru prietenii noştri, şcolarii din oraşul Breaza — au explicat ei. Cerem concursul dv. ca ele să ajungă la destinaţie pînă la data de 1 Mai. Şcolarii din Moscova au trimis în Romînia un album de plăci de pate­fon, un număr al ziarului clasei a VIII-a „A“, un album cu reproduceri de pe tablourile galeriei Tretiakov, un album de fotografii. — Dragi copii — le-a spus apoi Ion Rab — am primit o telefonogramă de la şcolarii din oraşul Breaza, ei vă felicită la rîndul lor cu prilejul sărbătorii de 1 Mai şi vă urează suc­cese la învăţătură. Ingăduiţi-ne şi nouă, membrilor ambasadei, să vă dăruim în semn de prietenie, cravata roşie. Ion Rab a pus personal tuturor şcolarilor cravatele de pionier. VINCENT AURIOL DESPRE VIZITA SA IN UNIUNEA SOVIETICA PARIS. — Agerpres: Vincent Auriol, fruntaş al vieţii publice, fost preşe­dinte al Franţei, a început să publice la 27 aprilie în ziarul „France Soir“ o serie de articole în legătură cu re­centa sa vizită în Uniunea Sovietică, în primul articol el subliniază că „în 30 de ani, poporul sovietic a înlăturat înapoierea de două veacuri şi a făcut ca ţara sa să ajungă a doua putere industrială din lume“. In articol se subliniază că principala trăsătură a U.R.S.S. este în prezent construcţia care se desfăşoară pe sca­ră largă. Auriol scrie că în timpul vi­zitei sale el a putut urmări viaţa „unui popor sănătos şi vioi“, care nu cunoaşte „nici mizeria, nici tristeţea". CANCELARUL ADENAUER E IN CONTRATIMP CU VREMEA... BONN. — Agerpres: Luind cu­­vîntul în cadrul congresului partidu­lui creştin democrat care s-a deschis vineri la Stuttgart, cancelarul Ade­nauer şi-a reafirmat hotărîrea de a continua actuala sa politică externă bazată exclusiv pe pactul Atlantic și pe acordurile de la Paris. Respingind toate criticile formulate de cercurile largi ale opiniei publice vestgermane la adresa politicii ex­terne a guvernului de la Bonn, can­celarul Adenauer a declarat că „tre­buie să se continue cu o politică de forţă“. De asemenea Adenauer s-a de­dat la tot felul de calomnii la adresa Uniunii Sovietice şi a ţărilor de de­mocraţie populară. „NEWSWEEK“: STATELE UNITE „PIERD RĂZBOIUL RECE“ NEW YORK­ — Agerpres: Revista „Newsweek“ scrie că, după cum a arătat referendumul organizat în tim­pul conferinţei Asociaţiei redactorilor de ziare americane săptămîna trecută, majoritatea redactorilor, membrilor Congresului, ai Curţii Supreme şi alte personalităţi care au participat la conferinţă, consideră că Statele Unite „pierd războiul rece“. NOUL PLAN CINCINAL AL R.P. UNGARE BUDAPESTA. — M.T.I.: La 27 a­­prilie au fost date publicităţii la Buda­pesta directivele cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a Ungariei. După ce vor fi discutate de întregul popor, aceste directive vor fi examinate în cadrul unei plenare a C.C. al Parti­dului celor ce muncesc din Ungaria. Directivele prevăd sporirea continuă a industriei socialiste. In 1960 volu­mul producţiei industriale urmează să depăşească cu 50—52% nivelul anu­lui 1955. Salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor din Ungaria va spori in decurs de cinci ani cu 25%. Aceasta se va realiza atît prin majorarea sa­lariilor cît şi prin reducerea preţuri­lor cu amănuntul. O DELEGAŢIE A PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ A PLECAT LA MOSCOVA PARIS — France Presse. La 28 a­­prilie a părăsit Parisul, îndreptîndu-se spre Moscova, delegaţia partidului so­cialist francez care va vizita Uniunea Sovietică, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. Din delegaţie, care cuprinde 15 per­­soane, fac parte Pierre Commin, se­cretar general al partidului socialist francez, André Philip, membru al con­siliului economic, Robert Verdier, de­putat, Lemmne-Gueye, primarul oraşului Dakar, Georges Altman, ziarist, etc. GUVERNUL FRANCEZ A CERUT VOT DE ÎNCREDERE PARIS — France Presse , in şedin­ţa din seara de 27 aprilie a Adunării Naţionale Franceze, primul ministru Guy Molret a pus chestiunea de în­credere cerînd Adunării să acorde prio­ritate discutării proiectului de lege cu privire la asigurarea pensiilor pentru bătrîni. Primul ministru a pus ches­tiunea de încredere împotriva amînări- lor cerute de unii deputaţi ai grupu­­rilor de dreapta. Votul de încredere urmează să aibă joc în după amiaza de miercuri 2 mai. Un grup artistic studenţesc român obţine frumoase succese în Franţa PARIS 28 (Agerpres). — Intre 9-16 aprilie a.c. s-a desfăşurat în oraşul Lille (Franţa) Festivalul tradiţional al studenţilor francezi, la care au parti­cipat circa 1.000 de delegaţi din nu­meroase ţări. Răspunzînd invitaţiei Uniunii naţionale a studenţilor fran­cezi, studenţii din ţara noastră au tri­mis la acest festival un­­ grup artistic format dintr-o orchestră populară vo­­cal-instrumentală, solişti de muzică clasică şi populară, precum şi un grup de dansatori. In timpul festivalului grupul de studenţi romîni a prezentat în oraşul Lille 6 spectacole la care au partici­pat circa 3.000 de persoane. In cadrul festivalului studenţii romîni au mai dat două spectacole şi în oraşul Douai din apropiere de Lille. Spectacolele rezentate de studenţii romîni s-au scurat de un mare succes. Răspunzînd la invitaţia minerilor din oraşul miner Dechy din nordul Franţei, grupul de studenţi a petrecut aici ultima zi a festivalului. Specta­colul prezentat în faţa minerilor s-a bucurat de un succes deosebit. In ur­ma acestui succes, delegaţia de stu­denţi din R.P.R. a fost invitată să facă un turneu la Bordeaux şi Tou­louse, unde a dat spectacole. După spectacolele prezentate, presa locală a publicat articole elogioase despre turneul grupului artistic al studenţilor ron­îni. Postul de radio Toulouse a transmis un program de muzică popu­lară romî­nească interpretat de stu­denții romîni. a anditat • Primele rezultatele ale alegerilor generale din Birmania indică o victo­rie categorică a ligii antifasciste a poporului birman — condusă de ac­tualul prim-ministru U Nu, (France Presse ) • Comitetul pentru afacerile ex­terne al Adunării Naţionale franceze a hotârît să trimită o delegaţie par­lamentară în R.P. Polonă (P.A.P.) • Trupe ale Vietnamului de sud au deschis recent focul, in scop provoca­tor, în regiunea de frontieră cu Cam­­bodgia. (China Nouă) • In apropiere de Varşovia a în­ceput construirea Institutului central polonez de cercetări atomice. (P.A.P) • La 27 aprilie au sosit la Mos­cova reprezentanţi oficiali ai guver­nului japonez pentru a participa la tratativele sovieto-japoneze privind pescuitul în apele părţii de nord-vest a Oceanului Pacific şi ajutorarea na­velor şi persoanelor care se află in pericol pe ocean. (TASS) • Delegaţia de ziarişti sovietici a fost primită de P. Lapie, vicepreşe­dinte al Biroului Adunării Naţionale franceze. Oaspeţii sovietici ai vizitat de asemenea centrul de televiziune francez şi redacţia marelui ziar pati­rizian „France Soir". (TASS)

Next