Romînia Liberă, iunie 1956 (Anul 14, nr. 3623-3648)
1956-06-01 / nr. 3623
COPIII Copiii lumii Sunt bucuria şi speranţa tuturor. Trăind în ţări diferite, pe latitudini diferite, copiii au pielea alba sau neagră, arămie sau galbena; unii au părul încreţit în inele, părul altora e moale ca firul de mătase; ochii unora sunt alungiţi ca migdalele, ochii altora sunt rotunzi şi iscoditori. Crescîndu-şi copiii oamenii ştiu; oriunde ar trăi fetiţele şi băieţii lumii, acelaşi soare îi încălzeşte pe toţi, aceeaşi lună le farmecă nopţile cu basme. In marile oraşe şi în satele căţărate pe munte, în nesfîrşitele stepe şi în ţările reci ale nordului. Oamenii se gîndesc înainte de toate la copiii lor, ei apără înainte de toate viaţa, fericirea copiilor lor. Copiii sînt plăpînzi şi gingaşi — părinţii îi apără — adesea cu puterea sacrificiului — îi ajută să crească mari şi voinici; copiilor le place rîsul, Veselia, cîntecul — părinţii fac totul pentru ca tristeţea să se ţină cît mai departe de copiii lor. Cea mai minunată vîrstă este vîrsta copilăriei —, ca un singur om se ridică părinţii împotriva celor ce fură copiilor copilăria. * Acelaşi soare încălzeşte pe copiii lumii, aceeaşi lună le farmecă nopţile cu basme, dar oamenii ştiu fiu în toate părţile lumii copiii trăiesc la fel. Petia are 9 ani şi e elev la o şcoală din Moscova. Anul acesta a devenit pionier. Tatăl lui discuta acum cu el ca cu un om măre. La vară Petia va pleca într-o tabără. I se va face dor de părinţi, de bunică şi va scrie acasă : „Aici, printre brazi, e bine, adîncăm mult, e soare, sîntem fericiţi". Vocabularul lui Petra fiu e prea bogat, dar el ştie de pe acum ce înseamnă fericirea. Pe lume sînt milioane de copii de vîrsta lui Petia Trăind la Bucureşti, Petre ştie şi el ce înseamnă o copilărie fericită aşa cum ştiu Petar din Sofia şi Pen Cett din îndepărtatul Pekin, Piotr din Varşovia şi Peter din Berlinul democrat, Pak din Phenian şi Petri din Tirana. Privind cum cresc fericiţi copiii lor, oamenii din Uniunea Sovietică şi din ţările de democraţie populară îşi dau seama: clima diversă a lumii poate pigmenta în mod diferit pielea copiilor, dar numai climatul politic al socialismului poate asigura copiilor fericirea. Există în lume ţări în care copiii de vîrsta lui Petra lucrează din zori pînă în noapte la ţesutul covoarelor (degetele lor subţiri fiind foarte potrivite pentru asta). Există ţări în care copiii de vîrsta lui Petre sînt folosiţi de hoţi pentru strecurarea printre ziduri (trupul lor subţire trecîrtd pe acolo pe unde un om matur n-ar reuşi). Există ţări în care copiii de vîrsta lui Piotr sînt folosiţi la căratul pietrelor (plătiţi fiind cu sume atît de mizere încît la auzul lor ţi se face părul măciucă). Există ţări în care copiii de vîrsta lui Pen Cen sînt lăsaţi pradă „comicsurilor“, literaturii pline de cruzimi şi filmelor războinice, adesea stupefiantelor (cu intenţia vădită de a face din ei robi LUMII ascultători stăpînilor). Există ţări în care copiilor le este furată copilăria... Dedicînd în fiecare an o zi luptei pentru apărarea copiilor, oamenii îşi transmit unul altuia chemarea la apărarea viitorului omenirii însăşi. Căci care părinte nu vede în copilul care de-abia a început să însăileze literele pe scriitorul pasionat de mîine, în băiatul care desface în bucăţi ceasul din bucătărie, pe inginerul care va revoluţiona tehnica, în fetiţa care îngînă un cîntec pe celebra cântăreaţă, în ţîncul care acoperă hîrtia cu vopsele, pe piciorul ale cărui tablouri vor încînta ochii şi sufletul ? Indrumînd paşii firavi ai copiilor, oamenii se gîndesc întotdeauna că împlinirea viselor lor, viselor copiilor lor, depinde în primul rînd de liniştea lumii, de victoria păcii pe întregul pămînt. Cu toţii ţin minte anii grei ai războiului. Marte a muşcat cu sete din trupurile gingaşe ale copiilor. Copiii au fost victime ale bombardamentelor şi ale foametei, ale masacrelor şi ale epidemiilor, in satele Ucrainei şi la Coventry, la Lidice şi la Oradour, la Auschwitz şi la Iaşi, în Leningradul asediat şi în ghetoul Varşoviei, pretutindeni au fost copii... Războiul a răpit multor părinţi tot ce au avut aceştia mai scump — pe copiii lor; războiul a răpit multor copii tot ce au avut aceştia mai scump — pe părinţii lor. Nici um părinte în care bate o inimă omenească nu poate dori repetarea acestor grozăvii. Nici o mamă nu poate primi fără revoltă ştirile despre pregătirea unui nou război. Priviţi copiii ! Părul care vă place să-l ciufuliţi nu mai trebuie să devină niciodată materie primă pe care o livrează uzinele de gazare; jucăriile care fac bucuria celor mici nu mai trebuie niciodată să vorbească despre copiii căzuţi jertfă zeului războiului; pantofiorii din dulap nu mai trebuie să devină niciodată amintire rămasă de la copiii căzuţi pradă măcelului. Copiii nu se pot apăra singuri de duşmani, ei au însă apărători puternici. Toate minţile, toate inimile, toate braţele, toţi părinţii lumii au o datorie sfîntă: să bareze drumul războiului ! In numeroase ţări există afişe care înfăţişează leagăne ameninţate de bombe, şcoli pe care le pîndesc, ca pe nişte păsări de pradă, avioanele, copii cărora războiul hîd se pregăteşte să le curme suflarea. Oamenii îşi împrospătează memoria, — în eî creşte nestăvilita dorinţă de a-şi apăra împreună copiii. De numeroase ori ei, copiii lumii, au fost asemuiţi cu florile. Ca şi ele copiii sînt gingaşi ; ca şi ele copiii înseamnă veselie şi bucurie; ca şi ele copiii aduc primăvara omenirii. Ca şi florilor, copiilor le prieşte cerul senin, ca şi florile ei nu pot suporta furtuna. Apărînd florile vieţii, oamenii, oriunde s-ar află ei, nu pot să nu stăvilească furtuna! RADU ŢIULESCU Vidéri 1 iunie 1956 —* nr. 8623 (Urmare din pag. la fără degete, năsucul încă puţin îngheţat de plimbarea în aer liber. ★ Intîmplării acesteia de acum trei luni îi datorez bucuria de a fi cunoscut „lumea nepoţilor“, mile de fericiţi pensionari de o şchioapă a căminelor de zi sau de săptămînă, oganizate în toate cartierele bucureştene, de felurite instituţii de stat, de sfaturile populare raionale. Vizitîndu-le pe îndelete, iaca, m-a apucat vara în mijlocul sbenghiului şi rîsului cu care-şi petrec ziua copiii muncitoilor din fabrici şi birouri. Mi- a rămas întipărită în minte sceia din grădina Icoanei, cheie fermentă cu care am descuiat auritele porţiile unui univers ignorat pînă atunci. I cunoscusem pe cel negru şi hîd de odinioară, cînd copiii constituiau o tribilă problemă pentru părinţii munciori. ,,în grija cui rămîn ?“ — se înrebau în fiecare dimineaţă cînd plecau la lucru. „Faptele diverse“, din această zbuciumată viaţă a nevoiaşilor îşi alimentau cu precădere rubrica sumbră, intitulată generic „nenorociri“. De cîte ori biata mamă revenind de la cine ştie ce trudnică treabă, găsea jalea oploşită între pereţii bordeiului. Copiii opăriţi cu ancropul pregătit pe plită pentru anemica ciorbă a cinei de seară, cînd şi soţul se întorcea acasă, sau amestecaţi cu scrumul căsuţei a- Drunsă de la focul vetrei supravegheat ana de 0 fetiţă sau un băieţaş de cinci ani. Ah ! amara copilărie a acestei progenituri subalimentate şi sdrenţăroase ! Vagabonde, după cerşit pe bulevardele oraşului, singuri, ori scîncind de foame şi frig în braţele mamelor miroage, în frecventele perioade de şomaj ce imobilizau în căsuţa îngheţată a periferiei, pe tatăl sleit de mizerie şi boală. Astăzi... La ora şase dimineaţa, şoferul Alexandru Buşe din serviciul căminului de zi al salariaţilor Academiei R.P.R. a pornit autocamioneta „Ifa“, cu o capacitate de 30 de locuri, încă trei camionete au demarat, în acelaşi timp, spre direcţii diferite. Concomitent, zeci de automobile aparţinînd altor cămine de zi şi de săptămînă s-au împrăştiat în raioanele cu populaţie muncitoare, unde părinţii gata de plecare, aşteaptă să-şi îmbarce micile odrasle. Această rumoare matinală din timpul verii, e mai întîrziată cu o oră, iarna. Maşinile s-au întîlnit la intrarea căminului din strada Aurel Vlaicu. Curînd, o sută de glasuri ciripitoare, irump în sufrageriile celor trei etaje. La fiece etaj, o sufragerie. Potrivit cu vîrsta copiilor. Cei de trei ani, la parter. Cei de şapte sus, şi la etajul de mijloc cei de cinci. Seara, aceleaşi vehicule depun copiii la domiciliu. Au ce povesti. Ce zi! Plină ca un ciorchine, frumoasă ca o pajişte, veselă şi desfătătoare ca un basm cu zîne şi pitici... Mai întîi s-au bucurat că nu-s opriţi de la joacă,, fiindcă tovarăşul doctor cît s-a ciocănit pe spate şi s-a uitat în gîtlejuri, n-a descoperit nimic suspect. Şi-au pus straiele la vestiar, fiecare în dulăpaşul lui marcat cu o poză ca să-l recunoască — un fluture, o trompetă, o păpuşe, o roabă — pentru că sînt mici, încă neştiutori de carte. A urmat micul dejun, cu cacao, marmeladă, biscuiţi — ceea ce furnizează energie pentru baba-oarba afară, în curte. Mai tîrziu, cei mai răsăriţi, — de la 5 la 7 ani — au ţinut să demonstreze că în afară de linguriţa de sorbit cafea cu lapte, de minge şi de hîrleţul pentru nisip, ei ştiu mînni un creion şi o pensulă, învîrtind creionul jur împrejur pe hîrtie, au realizat o spirală, să juri că e ghemul (cam încîlcit) luat ca model. Cu pensula au vopsit tăiţei, pentru şiragurile de mărgele albastre, roşii, galbene. Au făcut şi colibe de castane, trenur ofiţe din cutii de chibrituri, mărţişoare din jumătăţi de ghindă. Apoi ? Ce să mai faci cînd a sunat de prînz ? Au mîncat — staţi să consultăm menodul — omletă, supă de pasăre, pilaf de găină şi compot. Şi? După masă s-au culcat. Hm, cele trei dormitoare, cu pătuturi verzi, cu covoare moi, cu tablouri din Capra cu cei trei iezi, ce te mai îmbie la somn ! Şi cînd s-au trezit ? O plimbare în parcul din apropiere, că doar n-o să se apuce să taie lemne ! Apoi, fireşte, budinca şi laptele de la ora patru, căci plimbarea sau chiar cinematograful, stîrnesc un apetit grozav. ★ Victor Hugo socotea că bunicilor le incumbă misiunea desfătării copiilor şi nu s-a dat deoparte, fiind şi el bunic, cum rezultă din minunata lui carte „L’art d’être, grand pere“. Dar pe vremea lui nu toţi bunicii şi toţi nepoţii au avut parte de această familială bucurie. Ce triste, ce mizerabile sînt figurile bunicilor şi nepoţilor din romanele altui mare scriitor realist, Dickens ! Zîmbesc, gîndindu-mă la butadele bunicii Dariei, cum că s-a isprăvit cu rolul bunicilor care se ,pot și ele dedica tihnei vîrstei, de cînd greul a fost preluat — ca și în multe alte probleme de asistentă socială — de statul democrat-popular. Da, am ajuns vremea rîvnită ca şi bătrînii şi copiii să se bucure deopotrivă de darurile şi îndestulările vieţii. îmi creşte inima cînd aud pe bunici întrebîndu-şi nepoţii : — Ce v-a dat astăzi la cămin ? — Dulceaţă şi cafea cu lapte şi biscuiţi. Şi la prînz... Mi-e somn, mammare. Iţi povestesc mîine... ★ Vizitele delegaţiei Sovietului Suprem al U. R. S. S. la Iaşi IAŞI . Continuindu-şi vizitele în ţară, delegaţia Sovietului Suprem al U. R.S.S. a sosit joi în oraşul Iaşi. Din primele ore ale dimineţii, mii de muncitori şi tehnicieni, oameni de cultură, elevi, studenţi se îndreptau spre traseul pe unde urma să treacă şefii marelui popor sovietic. Steaguri roşii şi tricolore, pancarde care chemau la întărirea legăturilor prieteneşti ce unesc popoarele sovietic şi poporul român, dădeau oraşului un aspect sărbătoresc. La ora 10, cele două avioane cu care au călătorit membrii delegaţiei aterizează pe aeroportul oraşului. Dift ele coboară parlamentarii sovietici. Ei sînt Salutaţii de tovarăşii : D. Gheorghiu, prim secretar al comitetului regional Iaşi al P.M.R., C. Nistor, preşedintele sfatului popular regional, D. Zaharlă, Victoria Cioflîngă, Emil Mazilu, deputaţi în Marea Adunare Naţională, C. Franke, rectorul Institutului de medicină, Cr. Simionescu, rectorul Institutului politehnic, C. Pîntea, rectorul Institutului agronomic, I. Şandru, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza“, V. Cracea, prim secretar al comitetului orăşenesc Iaşi al P.M.R., Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc. Pe traseul de la aeroport pînă în centrul oraşului o mulţime de oameni a ovaţionat călduros pe solii marelui popor sovietic. In cinstea sosirii delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S. în piaţa Unirii a avut loc un mare miting. Salutînd pe oaspeţi, tovarăşul Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc a spus : „Mare ne este bucuria că astăzi primim în oraşul nostru, oraş cu vechi tradiţii de lupte revoluţionare în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., soli ai marelui popor sovietic, care sub conducerea gloriosului Partid Comunist construieşte cu înflăcărare comunismul“. A luat apoi cuvîntul Vera Rincinova Boianova, membru îi Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., deputată în Sovietul Naţionalităţilor, ministrul Sănătăţii al R.A.S.S. Buhat-Mongole, care, după ce a mulţumit pentru primirea călduroasă, a salutat populaţia Iaşului şi prin ea populaţia întregii Moldove. Oraşul Iaşi *— a spus vorbitoarea — este locul unde s-au pus bazele prieteniei de multe veacuri dintre popoarele rus şi român. In timpul şederii în ţara dv. ospitalieră ne-am convins cu proprii noştri ochi despre prietenia sinceră care se întăreşte zi de zi între popoarele Uniunii Sovietice şi poporul Republicii Populare Române. In salutul adresat participanţilor la miting, Alexandr Filipovici Diordiţa, membru al Comisiei bugetare a Sovietului Naţionalităţilor, vicepreşedinte al Coriliului de Miniştri a R.S.S. Mol-dovedeşti a spus printre altele: „Noi soli ai poporului sovietic, am sosit la dv. într-o vizită de curtoazie şi prietenie şi sînterfi foarte bucuroşi că avem posibilitatea ca astăzi aici în vechiul şi gloriosul Iaşi să ne salutăm personal, dragi prieteni. Deputaţii sovietici au fost apoi oaspeţii corpului didactic şi studenţilor universităţii „Al I. Cuza". La rectorat oaspeţii s-au întîlnit cu reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt superior din Iaşi, academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Profesorul Ioan Sandri, prorectorul universităţii, a făcut oaspeţilor o prezentare a activităţii acesteia începînd din anul înfiinţării ei — 1860. Prof. Şandru a dăruit apeiconducătorului delegaţiei sovietice un album cu aspecte din viaţa Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Mulţumind pentru darul primit, F. R. Kozlov a oferit universităţii ieşene un album înfăţişînd Universitatea „Lomonosov’ din Moscova. Din partea delegaţiei sovietice, Adbîhamil Ibneevici Sembaev, deputat în Sovietul Uniunii, prorector al Universităţii de stat Kazahe, a salutat pe cei prezenţi transmiţîndu-se salutul oamenilor de ştiinţă din U.R.S.S. El a arătat că oamenii de ştiinţă sovietici stimează şi preţuiesc pe prietenii lor romîni şi a împărtăşit celor prezenţi bucuria cu care a luat cunoştinţă de realizările institutelor de învăţămînt superior pe care le-a vizitat la Cluj şi Tg. Mureş. Deputaţii sovietici au vizitat apoi biblioteca seminarului de matematici a academicianului Al. Myller şi laboratoarele de mineralogie şi geologie întemeiate de Grigore Cobîlcescu, săli de studii, aule etc. Oaspeţii au vizitat după aceasta monumentele istorice care poartă amintirea legăturilor de prietenie ce s-au născut şi cimentat între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice : frumosul monument arhitectonic Biserica „Trei ierarhi", construită de domnitorul Vasile Lupu, care a adus pentru pictarea ei pictori ruşi, biserica Golia, Palatul Culturii. In parcul Copou oaspeţii s-au oprit la Teiul lui Eminescu. In continuare, deputaţii sovietici au vizitat fabrica de antibiotice. Apoi delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. în frunte cu F. R. Kozlov a depus coroane de flori la monumentele eroilor sovietici şi români de la cimitirul Eternitatea. La solemnitate au asistat Gh. Vidraşcu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., Al. Rogojinski, deputat în Marea Adunare Iraţională, precum şi I. S. Ilin, secretar al Ambasadei Uniunii Sovietice. Seara, oaspeţii au asistat la un concert dat în cinstea lor de către Filarmonica de Stat „Moldova" din Iaşi. Programul a cuprins lucrări de Enescu, Kalinikov, Glier şi Borodin. (Agerpres) Informaţii Opera maghiară de stat din Cluj a prezentat joi premiera operei „Bal mascat“ de Giuseppe Verdi. In rolurile principale au cîntat Ottrok Ferenc, Vida Victor, Sallay Margit şi László Eva. Direcţia muzicală a aparţinut dirijorului Földvári Ernő, iar direcţia de scenă regizorului Jean Rînzescu de la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. ★ Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii anunţă că vineri la ora 19 va avea loc în sala Bibliotecii centrale universitare, din calea Victoriei nr. 88, conferinţa „Gh. Munteanu- Murgoci, deschizător de drumuri în geologia românească“, pe care o va ţine acad. Alex. Codarcea. După conferinţă va rula filmul „Fantomele părăsesc piscurile“. Tot vineri la ora 18 va avea loc în cadrul Universităţii populare sala S.R.S.C., din str. Biserica Amzei, nr. 5-7, conferinţa „Atomul, sursa de energie a viitorului“, pe care o va ține conf. univ. Toth Emeric. România liberă Deschiderea expoziţiei „Republica Populară Romina pe drumul construirii socialismului“ (Urmare din pag. 1-aducţie au intrat în stăpînirea celor ce muncesc ca bunuri ale întregului popor, ţara noastră şi-a schimbat radical înfăţişarea, transformîndu-se dintr-o ţară agrară din cele mai înapoiate, într-o țară industrial-agrară înaintată. Exponatele prezentate aici oglindesc realizări, în special din ramurile economice nou create. Fiecare din acestea reprezintă o victorie a oamenilor muncii. Ele sînt o izbîndă a clasei muncitoare pe calea realizării sarcinilor planurilor noastre economice şi în primul rînd a dezvoltării industriei. Expoziţia oglindeşte de asemenea înfăptuiri din sectorul socialist al agriculturii şi sprijinul dat producţiei individuale a ţărănimii muncitoare. Asigurarea bazei tehnico-materiale a agriculturii a creat premizele înaintării intr-un ritm mai rapid pe calea transformării socialiste a agriculturii. Ca urmare a succeselor obţinute în toate ramurile economiei naţionale, a crescut nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In perioada dintre 1948-1955 s-au cheltuit peste 32 miliarde lei pentru învăţămînt, asistenţă medicală, pentru dezvoltarea artei şi culturii. Expoziţia înfăţişează de asemenea multiplele legături ale R.P.R. cu ţările din întreaga lume pe tirîm politic, economic, cultural şi sportiv. In încheiere, tov. Al. Bîrlădeanu a spus: Fie ca miile de oameni ai muncii care vor vizita această expoziţie şi o vor părăsi cu un justificat sentiment de mîndrie faţă de realizările lor proprii, ale tovarăşilor lor de muncă cunoscuţi şi necunoscuţi de pe întinsul ţării să găsească în această trecere in revistă a succeselor de pînă azi, un nou imbold pentru realizarea sarcinilor ce le avem de îndeplinit în cel de al doilea plan cincinal, aşa cum au fost ele indicate în hotărîrile Congresului al 2-lea al P.M.R., şi un izvor de noi puteri în lupta noastră pentru pace şi stplă stare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. Primele săli sînt consacrate realizărilor din domeniul industriei. Panouri cu fotografii şi grafice înfăţişează creşterea producţiei, dezvoltarea şi utilarea modernă a unora din marile întreprinderi ale industriei noastre grele. Sînt expuse machete ale întreprinderilor şi ale unor produse ale industriei grele. O hartă a R.P.R. înfăţişează prin puncte luminoase centrele industriale din ţara noastră. O sală a expoziţiei prezintă realizările industriei producătoare de utilaj minier şi petrolifer, industriei chimice, construcţiilor de maşini, de utilaj electric şi electrotehnic etc. Sălile de la parterul expoziţiei sînt consacrate agriculturii. Pot fi văzute tipuri de tractoare fabricate la uzinele „Ernst Thälmann". Mostre, panouri şi grafice ilustrează progresul obţinut prin crearea de noi soiuri de seminţe selecţionate destinate să sporească producţia agricolă din ţara noastră. In continuare, standurile prezintă realizări ale industriilor uşoară şi alimentară. Sînt expuse produse ale întreprinderilor electrotehnice, de textile, confecţii, încălţăminte, sticlărie etc. Două săli ilustrează atenţia care se acordă construirii de noi locuinţe pentru oamenii muncii. In sălile următoare se prezintă realizările dobîndite în ultimii ani în domeniul învăţămintului, artei şi ştiinţei. Ultima sală înfăţişează multiplele legături ale R.P.R. pe tărîm politic, economic, cultural şi sportiv cu alte ţări. In expoziţie sînt prezentate cîteva produse ale unor mari întreprinderi constructoare de maşini. (Agerpres). Recepţie la Legaţia Marii Britanii Joi seara, dl. Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii, a oferit o recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Marii Britanii, ziua naşterii Majestăţii Sale-Regina Elisabeta II. La recepţie au participat tovarăşii : Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Al. Moghioroş, L. Sălăjan, Gr. Preoteasa, M. Florescu, M. Ralea, T. Rudenko, acad. Victor Eftimiu, ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P.R., funcţionari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Comerţului Exterior. La recepţie au participat membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Un monument al naturii - un monument al bogăţiei OSTROVUL MALIUC — (Prin telefon de la trimisul nostru special). Turistul şi vînătorul au străbătut de nenumărate ori braţele Dunării, Delta, gîrlele şi canalele, mai înguste sau mai largi, desfătîndu-şi privirile şi umplîndu-şi tolba cu vînat. Cu toţii au spus şi mulţi chiar au şi scris că Delta Dunării este un adevărat monument al naturii. Cu rare excepţii, astfel de aprecieri au izvorît doar din admirarea frumuseţii peisajelor pe care Delta le oferă la tot pasul. Cît despre flora şi fauna Deltei ceea ce imprimă, acestui teritoriu adevăratul caracter de monument al naturii, aprecierile cercetătorilor au fost pînă nu de mult ceva mai zgîrcite. Aşa se face că Delta a rămas încă un ţinut stăpînit de natură. Oamenii de ştiinţă adunaţi de cîteva zile în Ostrovul Maliuc la un adevărat congres al Deltei, se străduiesc tocmai să evidenţieze marile bogăţii ale acestui monument al naturii, să găsească cele mai potrivite căi de a le valorifica. Referatele lor de specialitate, rod al unor îndelungate cercetări, discuţiile viu purtate de la tribuna consfătuirii, toate sunt menite să pună în valoare Delta la nevoile actuale ale ţării. De aceea nu întîmplător participanţii la consfătuire s-au oprit mai îndelung la discutarea celor două laturi economice principale ale Deltei Dunării : piscicultura, şi exploatarea stufului. Aşezată în calea migraţiei peştelui marin, care intră în Dunăre în căutarea locurilor de hrană şi reproducere, cît şi în calea migrării peştelui de apă dulce, şi el în căutarea locurilor de hrană mai bogată în zona de la gurile Dunării. Delta constituie locul de trecere a multor peşti, formează un amestec de faună piscicolă foarte bogat. Pornind de la această premiză, profesorul Th. Buşniţă, membru corespondent al Academiei R.P.R., a făcut consfătuirii o serie de propuneri preţioase menite să ducă la o ameliorare continuă a economiei piscicole a Deltei. Delta, patria peştelui, este întregită de patria stufului. Nesfîrşitele păduri de stuf îi dau acum, la început de vară, vizitatorului Deltei, o imagine de o rară forţă vitală. Cît zăreşti cu ochii nesfîrşite lanuri de stuf verde se ondulează în bătaia vîntului, sclipesc în soare. Şi o imagine din avion ar fi foarte greu să cuprindă cele peste 250.000 hectare de stufării ce formează un masiv unic în lumea întreagă. Valorificării acestei mari bogăţii naturale, partidul şi guvernul îi acordă acum toată atenţia. In inima Deltei au apărut în ultimii ani staţiuni experimentale, a început exploatarea mecanizată a stufului, s-au construit depozite, funiculare. Constructorii de maşini au făurit prototipuri de agregate de recoltat stuf, de transportat. Dar, în aceste zile, oameni de ştiinţă cu o vastă experienţă discută în consfătuirea lor în Ostrovul Maliuc cum să pună mai bine în valoare această mare bogăţie a patriei. Ştiind că din stuful recoltat, doar de pe o suprafaţă de 16.000 hectare de stufării amenajate, se pot obţine 50.000 tone celuloză pentru fibre textile, 60.000 tone celuloză pentru industria hirtiei şi multe alte produse ne putem da seama ce înseamnă pentru economia ţării valorificarea stufului din Deltă. FR. KLINGER Pag, 3-0 Decernarea premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale In sala Teatrului Tineretului a avut loc joi seara festivitatea decernării premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale organizată de Ministerul Culturii între 20—30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii, numeroşi actori şi alţi oameni de teatru, fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director general adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra a dat citire listei teatrelor, actorilor, regizorilor şi pictorilor scenografi premiaţi. Premiul 1 a fost acordat colectivului Teatrului de Stat din Galaţi pentru spectacolul „Preludiu“ de Ana Novac şi colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secţia maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată“ de Horia Lovinescu. Premiul 2 a fost obţinut de colectivul Teatrului Naţional din Iaşi pentru spectacolul „Horia“ de Mihail Davidoglu. Premiul 3 au primit colectivul Teatrului de Stat din Oradea, secţia română, pentru spectacolul „Inima noastră“ de Valeriu Luca, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia maghiară, pentru spectacolul „Zile obişnuite“ de Földes Maria şi colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia romînă, pentru piesa „Ultima oră“ de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un premiu onorific Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureş şi o menţiune onorifică colectivului Teatrului de Stat din Turda. Premiul individual pentru regie a fost acordat regizorilor dr. Grof László de la Teatrul de Stat din Oradea secţia maghiară şi Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galaţi. Premiul 2 a obţinut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare secţia maghiară, iar premiul 3 regizorii Mihai Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare secţia romînă şi Corneliu Zdrehuş de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia romînă. Pentru scenografie a primit premiul 2 Al. Olian de la Teatrul de Stat din Piteşti, iar premiul 3, Elena Fortu de la Teatrul Naţional din Iaşi. Premiul 1 pentru interpretare a fost acordat artiştilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat din Oradea secţia romînă, şi Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară. Premiul 2 au primit actorii Coca Andronescu, Gh. Leahu şi Ion Lascăr, iar Premiul 3 Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Toma Caragiu şi alţii. De asemenea au fost acordate premii onorifice şi menţiuni. (Agerpres) Problema unificării Coreei să fie rezolvată de însuşi poporul coreean ߣs?:msuriie date de Kim Ir Sen la întrebările ziaristului indian V. Prasad PHENIAN 31 (Agerpres). — TASS transmite: La Phenian s-au dat publicităţii răspunsurile date de mareşalul Kip Ir Sen, preşedintele Cabinetului de Miniștri al Republicii Populare Democrate Coreene, la întrebările ziaristului indian V. Prasad. Fiind întrebat printre altele care este părerea sa în legătură cu perspectivele unificării Coreei, Kim Ir Sen a declarat: Insistăm consecvent ca problema unificării Coreei să fie rezolvată fără vreun amestec străin, de însuşi poporul coreean, pe baze democrate, pe baza înţelegerii reciproce, pe calea de tratative. Aceasta este dorinţa unanimă a întregului popor coreean, a tuturor patrioţilor coreeni■ Dacă autorităţile sud-coreene ar răspunde la această cerere insistentă a poporului coreean, unificarea Coreei ar putea fi realizată in curînd. Totuşi, autorităţile sud-coreene, ignorind această cerere a poporului coreean şi urmind ordinele unor state străine ale căror trupe ocupă partea de sud a ţării noastre, a spus în continuare Kim Ir Sen, se situează pe o poziţie neraţională. Ele ar vrea să obţină unificarea Coreei prin forţă. Aceasta este insă o poziţie nereală, care contravine intereselor noastre naţionale. După cum a declarat Kim Ir Sen, prin acţiunile lor, autorităţile sud-coreene nu vor putea bara calea care duce spre unificarea paşnică a Coreei. Sint convins că unificarea paşnică a Coreei va fi obţinută deoarece întregul popor coreean doreşte aceasta cu căldură şi popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă o cer Pentru a grăbi unificarea Coreei cerem, în primul rînd, transformarea armistiţiului din Coreea într-o pace trainică, retragerea tuturor trupelor străine din Coreea de sud şi de nord, reducerea efectivului forţelor armate ale Coreei de sud şi de nord, asigurarea în Coreea de sud a libertăţilor democratice şi a activităţii tuturor partidelor politice şi organizaţii obşteşti, stabilirea unor relaţii economice şi culturale largi între Coreea de nord şi de sud, crearea unui comitet permanent, alcătuit din reprezentanţi ai Coreei de sud şi de nord, pentru discutarea problemei unificării ţării. Vom depune şi pe viitor toate eforturile pentru a uni, în numele unificării paşnice a patriei noastre, toate forţele naţiunii, inclusiv toate partidele politice, organizaţiile obşteşti şi activiştii tuturor păturilor populaţiei din Coreea de sud şi de nord. Constat cu regret că, datorită opoziţiei anumitor ţări, care nu vor unificarea paşnică a Coreei, pină in prezent nu a fost convocată o conferinţă a ţărilor Extremului Orient interesate, cu participarea largă a ţărilor Asiei. O asemenea conferinţă ar putea avea un rol pozitiv în reglementarea problemei coreene. Reprezentanţi ai forţelor aeriene americane vor pleca în U. R. S. S. WASHINGTON 31 (Agerpres). Ministrul Forţelor Aeriene al S.U.A., Donald Quarles, a dat miercuri publicităţii un comunicat cu următorul conţinut: „Cu autorizaţia preşedintelui Eisenhower, generalul Nathan Twining, şeful statului major al Forţelor aeriene americane a acceptat invitaţia guvernului sovietic de a participa la demonstraţia care va avea loc în Uniunea Sovietică la 24 iunie (cu prilejul Zilei Aviaţiei — N. R.). Secretarul Departamentului de Stat şi ministrul Apărării au aprobat această vizită. Generalul Twining va fi însoţit de cîţiva ofiţeri de aviaţie“, Agenţia Associated Press relatează că „cercurile care au insistat ca Twining să accepte invitaţia au adus argumentul că a se sustrage acesteia ar însemna să se aducă Statelor Unite acuzaţia că nu doresc să îmbunătăţească relaţiile cu U.R.S.S.“. Problema acceptării invitaţiei sovietice a fost dezbătută pe larg în ultimele cîteva zile în cercurile competente din S.U.A. Adepţii politicii „de pe poziţii de forţă“, care s-au pronunţat întotdeauna împotriva coexistenţei paşnice şi a colaborării între state cu orînduiri sociale diferite, s-au ridicat şi de data aceasta împotriva vizitei proiectate. Printre ei se numără preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, James Richards şi faimosul senator Knowland. Observatorii diplomatici şi politici de la Washington acordă o mare importanţă comunicatului privitor la acceptarea vizitei. Se subliniază că preşedintele Eisenhower, în calitate de comandant suprem al Forţelor Armate, a fost cel căruia i-a revenit să-şi dea consimţămîntul şi că invitaţia „s-a bucurat de la început de o primire favorabilă la Casa Albă“ „La Washington se crede — subliniază agenţia France Presse — că această acceptare ar putea să marcheze o cotitură radicală în relaţiile dintre Washington şi Moscova“. LISTA DE ClŞTIGURI la obligaţiunile C.E.C. 50/n cu ciştiguri Tragerea de bază din 31 mai 1956 Câştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de lei 200. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţionară de 100, 50 lei şi 25 Iei cîştigă '/a. ‘A sau Vs din cîştigurile de maî sus. Plata cîștigurilor se face la toate sucursalele raionale C.E.C. *) Terminația nr. de serie. Nr. Nr. seriei sau terminației seriei Nr. obligatiunii cîştigătoare Valoarea cîştigurilor cîştigurilor Parțială Totală 1 11263 24 50 000 50 000 1 01887 26 25.000 25 000 1 03081 25 25.000 25.0001 04439 44 25.000 25 0001 10310 26 25.000 25.0001 00832 48 10.000 10.0001 02174 50 10.000 10 0001 02732 40 10 000 10.0001 03474 41 10.000 10.0001 04643 47 10.000 10.0001 11732 47 10.000 10.0001 12619 14 10.000 10.0001 13940 37 10000 10 0001 24010 03 10.000 10 0001 24073 21 10000 10 000 25 750*) 03 5.000 125 000 25 871*) 21 5.000 125 000 250 33*) 16 1.000 250 000 250 12*) 12 1.000 250.000 565 Total 1.000.000