Romînia Liberă, iunie 1956 (Anul 14, nr. 3623-3648)

1956-06-01 / nr. 3623

­ COPIII C­opiii lumii Sunt bucuria şi speranţa tuturor. Trăind în ţări diferite, pe lati­­tudini diferite, copiii au pielea alba sau neagră, arămie sau galbena; unii au părul încre­ţit în inele, părul altora e moale ca firul de mătase; ochii unora sunt alungiţi ca mig­­dalele, ochii altora sunt rotunzi şi iscoditori. Crescîndu-şi copiii oamenii ştiu; oriunde ar trăi fetiţele şi băieţii lumii, acelaşi soare îi încălzeşte pe toţi, a­­ceeaşi lună le farmecă nopţile cu basme. In marile oraşe şi în satele căţărate pe munte, în nesfîrşitele stepe şi în ţările reci ale nordului. Oamenii se gîn­­desc înainte de toate la copiii lor, ei apără înainte de toate viaţa, fericirea copiilor lor. Co­piii sînt plăpînzi şi gingaşi — părinţii îi apără — adesea cu puterea sacrificiului — îi ajută să crească mari şi voinici; co­piilor le place rîsul, Veselia, cîntecul — părinţii fac totul pentru ca tristeţea să se ţină cît mai departe de copiii lor. Cea mai minunată vîrstă este vîrsta copilăriei —, ca un singur om se ridică părinţii împotriva celor ce fură copiilor copilăria. * Acelaşi soare încălzeşte pe copiii lumii, aceeaşi lună le far­mecă nopţile cu basme, dar oa­menii ştiu­­ fiu în toate părţile lumii copiii trăiesc la fel. Petia are 9 ani şi e elev la o şcoală din Moscova. Anul acesta a de­venit pionier. Tatăl lui discuta acum cu el ca cu un om măre. La vară Petia va pleca într-o tabără. I se va face dor de pă­rinţi, de bunică şi va scrie acasă : „Aici, printre brazi, e bine, ad­încăm mult, e soare, sîntem fericiţi". Vocabularul lui Petra fiu e prea bogat, dar el ştie de pe acum ce înseamnă fe­ricirea. Pe lume sînt milioane de copii de vîrsta lui Petia­ Trăind la Bucureşti, Petre ştie şi el ce înseamnă o copilărie fericită aşa cum ştiu Petar din Sofia şi Pen Cett din îndepărtatul Pe­kin, Piotr din Varşovia şi Pe­ter din Berlinul democrat, Pak din Phenian şi Petri din Tirana. Privind cum cresc fericiţi copiii lor, oamenii din Uniunea Sovietică şi din ţările de demo­craţie populară îşi dau seama: clima diversă a lumii poate pig­menta în mod diferit pielea co­piilor, dar numai climatul poli­tic al socialismului poate asi­gura copiilor fericirea. Există în lume ţări în care copiii de vîrsta lui Petra lucrează din zori pînă în noapte la ţesutul covoarelor (degetele lor subţiri fiind foarte potrivite pentru asta). Există ţări în care copiii de vîrsta lui Petre sînt folosiţi de hoţi pentru strecurarea prin­tre ziduri (trupul lor subţire trecîrtd pe acolo pe unde un om matur n-ar reuşi). Există ţări în care copiii de vîrsta lui Piotr sînt folosiţi la căratul pietrelor (plătiţi fiind cu sume atît de mizere încît la auzul lor ţi se face părul măciucă). Există ţări în care copiii de vîrsta lui Pen Cen sînt lăsaţi pradă „co­micsurilor“, literaturii pline de cruzimi şi filmelor războinice, adesea stupefiantelor (cu inten­ţia vădită de a face din ei robi LUMII ascultători stăpînilor). Există ţări în care copiilor le este fu­rată copilăria... Dedicînd în fiecare an o zi luptei pentru apărarea copiilor, oamenii îşi transmit unul altuia chemarea la apărarea viitorului omenirii însăşi. Căci care pă­rinte nu vede în copilul care de-abia a început să însăileze li­terele pe scriitorul pasionat de mîine, în băiatul care desface în bucăţi ceasul din bucătărie, pe inginerul care va revoluţiona tehnica, în fetiţa care îngînă un cîntec pe celebra cântăreaţă, în ţîncul care acoperă hîrtia cu vopsele, pe piciorul ale cărui tablouri vor încînta ochii şi sufletul ? Indrumînd paşii fi­ravi ai copiilor, oamenii se gîn­­desc întotdeauna că împlinirea viselor lor, viselor copiilor lor, depinde în primul rînd de liniş­tea lumii, de victoria păcii pe întregul pămînt. Cu toţii ţin minte anii grei ai războiului. Marte a muşcat cu sete din trupurile gingaşe ale copiilor. Copiii au fost victime ale bombardamentelor şi ale foametei, ale masacrelor şi ale epidemiilor, in satele Ucrainei şi la Coventry, la Lidice şi la Oradour, la Auschwitz şi la Iaşi, în Leningradul asediat şi în ghetoul Varşoviei, pretutin­deni au fost copii... Războiul a răpit multor părinţi tot ce au avut aceştia mai scump — pe copiii lor; războiul a răpit mul­tor copii tot ce au avut aceştia mai scump — pe părinţii lor. Nici um părinte în care bate o inimă omenească nu poate dori repetarea acestor grozăvii. Nici o mamă nu poate primi fără revoltă ştirile despre pregătirea unui nou război. Priviţi copiii ! Părul care vă place să-l ciufuliţi nu mai tre­buie să devină niciodată materie primă pe care o livrează uzinele de gazare; jucăriile care fac bucuria celor mici nu mai tre­buie niciodată să vorbească des­pre copiii căzuţi jertfă zeului războiului; pantofiorii din dulap nu mai trebuie să devină nicio­dată amintire rămasă de la copiii căzuţi pradă măcelului. Copiii nu se pot apăra singuri de duşmani,­­ ei au însă apără­tori puternici. Toate minţile, toate inimile, toate braţele, toţi părinţii lumii au o datorie sfîntă: să bareze drumul răz­boiului ! In numeroase ţări există afişe care înfăţişează leagăne ameninţate de bombe, şcoli pe care le pîndesc, ca pe nişte pă­sări de pradă, avioanele, copii cărora războiul hîd se pregăteşte să le curme suflarea. Oamenii îşi împrospătează memoria, — în eî creşte nestăvilita dorinţă de a-şi apăra împreună copiii. De numeroase ori ei, copiii lumii, au fost asemuiţi cu florile. Ca şi ele copiii sînt gingaşi ; ca şi ele copiii înseamnă veselie şi bucurie; ca şi ele copiii aduc primăvara omenirii. Ca şi flo­rilor, copiilor le prieşte cerul senin, ca şi florile ei nu pot suporta furtuna. Apărînd florile vieţii, oamenii, oriunde s-ar află ei, nu pot să nu stăvilească furtuna! RADU ŢIULESCU Vidéri 1 iunie 1956 —* nr. 8623 (Urmare din pag. l­a f­ără degete, năsucul încă puţin în­gheţat de plimbarea în aer liber. ★ I­ntîmplării acesteia de acum trei luni îi datorez bucuria de a fi cunoscut „lumea nepoţilor“, mi­le de fericiţi pensionari de o şchioapă a căminelor de zi sau de săptămînă, oganizate în toate cartierele bucureş­­tene, de felurite instituţii de stat, de sfaturile populare raionale. Vizitîn­­du-le pe îndelete, iaca, m-a apucat vara în mijlocul sbenghiului şi rîsului cu care-şi petrec ziua copiii muncito­­ilor din fabrici şi birouri. Mi- a rămas întipărită în minte sce­­ia din grădina Icoanei, cheie ferme­ntă cu care am descuiat auritele porţi­ile unui univers ignorat pînă atunci. I cunoscusem pe cel negru şi hîd de odinioară, cînd copiii constituiau o tr­­ibilă problemă pentru părinţii munci­­ori. ,,în grija cui rămîn ?“ — se în­­rebau în fiecare dimineaţă cînd ple­­cau la lucru. „Faptele diverse“, din această zbu­ciumată viaţă a nevoiaşilor îşi aliment­au cu precădere rubrica sumbră, in­­titulată generic „nenorociri“. De cîte ori biata mamă revenind de la cine ştie ce trudnică treabă, găsea jalea oploşită între pereţii bordeiului. Copiii opăriţi cu ancropul pregătit pe plită pentru anemica ciorbă a cinei de sea­ră, cînd şi soţul se întorcea acasă, sau amestecaţi cu scrumul căsuţei a- Drunsă de la focul vetrei supravegheat a­na de 0 fetiţă sau un băieţaş de cinci an­i. Ah ! amara copilărie a acestei pro­genituri subalimentate şi sdrenţăroa­­se ! Vagabonde, după cerşit pe bule­vardele oraşului, singuri, ori scîncind de­ foame şi frig în braţele mamelor miroage, în frecventele perioade de şomaj ce imobilizau în căsuţa înghe­ţată a periferiei, pe tatăl sleit de mi­zerie şi boală. A­stăzi... La ora şase dimineaţa, şoferul Alexandru Buşe din serviciul căminului de zi al salariaţilor Acade­miei R.P.R. a pornit autocamioneta „Ifa“, cu o capacitate de 30 de locuri, încă trei camionete au demarat, în a­­celaşi timp, spre direcţii diferite. Concomitent, zeci de automobile a­­parţinînd altor cămine de zi şi de săptămînă s-au împrăştiat în raioanele cu populaţie muncitoare, unde părinţii gata de plecare, aşteaptă să-şi îmbar­ce micile odrasle. Această rumoare ma­­tinală din timpul verii, e mai întîrzia­­tă cu o oră, iarna. Maşinile s-au întîlnit la intrarea că­minului din strada Aurel Vlaicu. Cu­­rînd, o sută de glasuri ciripitoare, irump în sufrageriile celor trei etaje. La fiece etaj, o sufragerie. Potrivit cu vîrsta copiilor. Cei de trei ani, la par­ter. Cei de şapte sus, şi la etajul de mijloc cei de cinci. Seara, aceleaşi vehicule depun copiii la domiciliu. Au ce povesti. Ce zi! Plină ca un ciorchine, fru­moasă ca o pajişte, veselă şi desfătă­toare ca un basm cu zîne şi pitici... Mai întîi s-au bucurat că nu-s opriţi de la joacă,, fiindcă tovarăşul doctor cît s-a ciocănit pe spate şi s-a uitat în gîtlejuri, n-a descoperit nimic sus­pect. Şi-au pus straiele la vestiar, fiecare în dulăpaşul lui marcat cu o poză ca să-l recunoască — un fluture, o trom­petă, o păpuşe, o roabă — pentru că sînt mici, încă neştiutori de carte. A urmat micul dejun, cu cacao, marmeladă, biscuiţi — ceea ce furni­zează energie pentru baba-oarba afară, în curte. Mai tîrziu, cei mai răsăriţi, — de la 5 la 7 ani — au ţinut să­ demonstreze că în afară de linguriţa de sorbit ca­fea cu lapte, de minge şi de hîrleţul pentru nisip, ei ştiu mînni un creion şi o pensulă, învîrtind creionul jur împrejur pe hîrtie, au realizat o spira­lă, să juri că e ghemul (cam încîlcit) luat ca model. Cu pensula au vopsit tăiţei, pentru şiragurile de mărgele albastre, roşii, galbene. Au făcut şi colibe de castane, trenur ofiţe din cutii de chibrituri, mărţişoare din jumătăţi de ghindă. Apoi ? Ce să mai faci cînd a sunat de prînz ? Au mîncat — staţi să con­sultăm menodul — omletă, supă de pa­săre, pilaf de găină şi compot. Şi? După masă s-au culcat. Hm, cele trei dormitoare, cu pătuturi verzi, cu co­voare moi, cu tablouri din Capra cu cei trei iezi, ce te mai îmbie la somn ! Şi cînd s-au trezit ? O plimbare în parcul din apropiere, că doar n-o să se apuce să taie lemne ! Apoi, fireşte, budinca şi laptele de la ora patru, căci plimbarea sau chiar cinematograful, stîrnesc un apetit grozav. ★ V­ictor Hugo socotea că bunicilor le incumbă misiunea desfătării copiilor şi nu s-a dat deoparte, fiind şi el bunic, cum rezultă din mi­nunata lui carte „L’art d’être, grand pere“. Dar pe vremea lui nu toţi buni­cii şi toţi nepoţii au avut parte de a­­ceastă familială bucurie. Ce triste, ce mizerabile sînt figurile bunicilor şi ne­poţilor din romanele altui mare scrii­tor realist, Dickens ! Zîmbesc, gîndindu-mă la butadele bunicii Dariei, cum că s-a isprăvit cu rolul bunicilor care se ,pot și ele de­dica tihnei vîrstei, de cînd greul a fost preluat — ca și în multe alte proble­me de asistentă socială — de statul democrat-popular. Da, am ajuns vre­mea rîvnită ca şi bătrînii şi copiii să se bucure deopotrivă de darurile şi îndestulările vieţii. îmi creşte inima cînd aud pe bunici întrebîndu-şi ne­poţii : — Ce v-a dat astăzi la cămin ? — Dulceaţă şi cafea cu lapte şi bis­cuiţi. Şi la prînz... Mi-e somn, mam­­mare.­ Iţi povestesc mîine... ★ Vizitele delegaţiei Sovietului Suprem al U. R. S. S. la Iaşi IAŞI . Continuindu-şi vizitele în ţară, delegaţia Sovietului Suprem al U. R.S.S. a sosit joi în oraşul Iaşi. Din primele ore ale dimineţii, mii de mun­citori şi tehnicieni, oameni de cultură, elevi, studenţi se îndreptau spre tra­seul pe unde urma să treacă şefii marelui popor sovietic. Steaguri roşii şi tricolore, pancarde care chemau la întărirea legăturilor prieteneşti ce unesc­ popoarele sovietic şi poporul român, dădeau oraşului un aspect sărbătoresc. La ora 10, cele dou­ă avioane cu care au călătorit membrii delegaţiei ateri­zează pe aeroportul oraşului. Dift ele coboară parlamentarii sovietici. Ei sînt Salutaţii de tovarăşii : D. Gheorghiu, prim secretar al comitetului regional Iaşi al P.M.R., C. Nistor, preşedintele sfatului popular regional, D. Zaharlă, Victoria Cioflîngă, Emil Mazilu­, depu­taţi în Marea Adunare Naţională, C. Franke, rectorul Institutului de medi­cină, Cr. Simionescu, rectorul Institu­tului politehnic, C. Pîntea, rectorul Institutului agronomic, I. Şandru, pro­rector al Universităţii „Al. I. Cuza“, V. Cracea, prim secretar al comitetu­lui orăşenesc Iaşi al P.M.R., Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc. Pe traseul de la aeroport pînă în centrul oraşului o mulţime de oameni a ovaţionat călduros pe solii marelui popor sovietic. In cinstea sosirii delegaţiei Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. în piaţa Unirii a avut loc un mare miting. Salutînd­ pe oaspeţi, tovarăşul Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc a spus : „Mare ne este bucu­ria că astăzi primim în oraşul nostru, oraş cu vechi tradiţii de lupte revolu­ţionare în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., soli ai marelui popor sovietic, care sub conducerea gloriosului Partid Comunist con­struieşte cu înflăcărare comunismul“. A luat apoi cuvîntul Vera Rincinova Boianova, membru î­i Prezidiul Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., deputată în Sovietul Naţionalităţilor, ministrul Să­nătăţii al R.A.S.S. Buh­at-Mongole, care, după ce a mulţumit pentru pri­mirea călduroasă, a salutat populaţia Iaşului şi prin ea populaţia întregii Moldove. Oraşul Iaşi *— a spus vorbitoarea — este locul unde s-au pus bazele pri­eteniei de multe veacuri dintre popoarele ru­s şi român. In timpul şederii în ţara dv. ospitalieră ne-am convins cu proprii noştri ochi despre prietenia sinceră care se întăreşte zi de zi între popoarele Uniunii Sovietice şi poporul Republicii Populare Româ­ne. In salutul adresat participanţilor la miting, Alexandr Filipovici Diordiţa, membru al Comisiei bugetare a Sovie­tului Naţionalităţilor, vicepreşedinte al Cor­­iliului de Miniştri a R.S.S. Mol-­­dovedeşti a spus printre altele: „Noi soli ai poporului sovietic, am sosit la dv. într-o vizită de curtoazie şi prie­tenie şi sînterfi foarte bucuroşi că a­­vem posibilitatea ca astăzi aici în ve­chiul şi gloriosul Iaşi să ne salutăm personal, dragi prieteni. Deputaţii sovietici au fost apoi oaspeţii corpului didactic şi studenţilor universităţii „Al I. Cuza". La rectorat oaspeţii s-au întîlnit cu reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt superior din Iaşi, academicieni, oameni de şti­inţă, artă şi cultură. Profesorul Ioan Sandri, prorectorul universităţii, a făcut oaspeţilor o pre­zentare a activităţii acesteia începînd din anul înfiinţării ei — 1860. Prof. Şandru a dăruit apei­­conducătorului delegaţiei sovietice un album cu as­pecte din viaţa Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Mulţumind pentru darul primit, F. R. Kozlov a oferit universităţii ieşene un album înfăţişînd Universitatea „Lomonosov­’ din Moscova. Din partea delegaţiei sovietice, Ad­­bîhamil Ibneevici Sembaev, deputat în Sovietul Uniunii, prorector al Uni­versităţii de stat Kazahe, a salutat pe cei prezenţi transmiţîndu-se salutul oa­menilor de ştiinţă din U.R.S.S. El a arătat că oamenii de ştiinţă sovietici stimează şi preţuiesc pe prietenii lor romîni şi a împărtăşit celor prezenţi bucuria cu care a luat cunoştinţă de realizările institutelor de învăţă­mînt superior pe care le-a vizitat la Cluj şi Tg. Mureş. Deputaţii sovietici au vizitat apoi biblioteca seminarului de matematici a academicianului Al. Myller şi labo­ratoarele de mineralogie şi geologie întemeiate de Grigore Cobîlcescu,­ săli de studii, aule etc. Oaspeţii au vizitat după aceasta monumentele istorice care poartă a­­mintirea legăturilor de prietenie ce s-au născut şi cimentat între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice : frumosul monument arhitectonic Bi­serica „Trei ierarhi", construită de domnitorul Vasile Lupu, care a adus pentru pictarea ei pictori ruşi, biseri­ca Golia, Palatul Culturii. In parcul Copou oaspeţii s-au oprit la Teiul lui Eminescu. In continuare, deputaţii sovietici au vizitat fabrica de antibiotice. Apoi delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. în frunte cu F. R. Kozlov a depus coroane de flori la monumen­tele eroilor sovietici şi români de la cimitirul Eternitatea. La solemnitate au asistat Gh. Vidraşcu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., Al. Rogojinski, deputat în Marea Adunare Iraţională, precum şi I. S. Ilin, secretar al Ambasadei Uniunii Sovietice. Seara, oaspeţii au asistat la un concert dat în cinstea lor de către Filarmonica de Stat „Moldova" din Iaşi. Programul a cuprins lucrări de Enescu, Kalinikov, Glier şi Borodin. (Agerpres) I­nformaţii Opera maghiară de stat din Cluj a prezentat joi premiera operei „Bal mascat“ de Giuseppe Verdi. In rolu­rile principale au cîntat Ottrok Fe­renc, Vida Victor, Sallay Margit şi László Eva. Direcţia muzicală a apar­ţinut dirijorului Földvári Ernő, iar direcţia de scenă regizorului Jean Rînzescu de la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. ★ Societatea pentru răspîndirea ştiin­ţei şi culturii anunţă că vineri la ora 19 va avea loc în sala Bibliotecii cen­trale universitare, din calea Victoriei nr. 88, conferinţa „Gh. Munteanu- Murgoci, deschizător de drumuri în geologia românească“, pe care o va ţine acad. Alex. Codarcea. După con­ferinţă va rula filmul „Fantomele pă­răsesc piscurile“. Tot vineri la ora 18 va avea loc în cadrul Universităţii populare sala S.R.S.C., din str. Biserica Amzei, nr. 5-7, conferinţa „Atomul, sursa de energie a viitorului“, pe care o va ține conf. univ. Toth Emeric. Român­ia liberă Deschiderea expoziţiei „Republica Populară Romina pe drumul construirii socialismului“ (Urmare din pag. 1-a­­ducţie au intrat în stăpînirea celor ce muncesc ca bunuri ale întregului popor, ţara noastră şi-a schimbat radical înfăţişarea, transformîndu-se dintr-o ţară agrară din cele mai îna­poiate, într-o țară industrial-agrară înaintată. Exponatele prezentate aici oglindesc realizări, în special din ramurile eco­nomice nou create. Fiecare din acestea reprezintă o victorie a oame­nilor muncii. Ele sînt o izbîndă a cla­sei muncitoare pe calea realizării sarcinilor planurilor noastre economi­ce şi în primul rînd a dezvoltării in­dustriei. Expoziţia oglindeşte de asemenea înfăptuiri din sectorul socialist al agriculturii şi sprijinul dat producţiei individuale a ţărănimii muncitoare. Asigurarea bazei tehnico-materiale a agriculturii a creat premizele înain­tării intr-un ritm mai rapid pe calea transformării socialiste a agriculturii. Ca urmare a succeselor obţinute în toate ramurile economiei naţionale, a crescut nivelul de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In perioada dintre 1948-1955 s-au cheltuit peste 32 miliarde lei pentru învăţămînt, asistenţă medicală, pentru dezvoltarea artei şi culturii. Expoziţia înfăţişează de asemenea multiplele legături ale R.P.R. cu ţările din întreaga lume pe tirîm poli­tic, economic, cultural şi sportiv. In încheiere, tov. Al. Bîrlădeanu a spus: Fie ca miile de oameni ai muncii care vor vizita această expozi­ţie şi o vor părăsi cu un justificat sentiment de m­îndrie faţă de realiză­rile lor proprii, ale tovarăşilor lor de muncă cunoscuţi şi necunoscuţi de pe întinsul ţării să găsească în această trecere in revistă a succeselor de pînă azi, un nou imbold pentru realizarea sarcinilor ce le avem de îndeplinit în cel de al doilea plan cincinal, aşa cum au fost ele indicate în hotărîrile Congresului al 2-lea al P.M.R., şi un izvor de noi puteri în lupta noastră pentru pace şi stplă stare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. Primele săli sînt consacrate realiză­rilor din domeniul industriei. Panouri cu fotografii şi grafice înfăţişează creşterea producţiei, dezvoltarea şi utilarea modernă a unora din marile întreprinderi ale industriei noastre grele. Sînt expuse machete ale între­prinderilor şi ale unor produse ale in­dustriei grele. O hartă a R.P.R. înfă­ţişează prin puncte luminoase centrele industriale din ţara noastră. O sală a expoziţiei prezintă realiză­rile industriei producătoare de utilaj minier şi petrolifer, industriei chimice, construcţiilor de maşini, de utilaj electric şi electrotehnic etc. Sălile de la parterul expoziţiei sînt consacrate agriculturii. Pot fi văzute tipuri de tractoare fabricate la uzinele „Ernst Thälmann". Mostre, panouri şi grafice ilustrează progresul obţinut prin crearea de noi soiuri de seminţe selecţionate destinate să sporească producţia agricolă din ţara noastră. In continuare, standurile prezintă realizări ale industriilor uşoară şi alimentară. Sînt expuse produse ale întreprinderilor electrotehnice, de tex­tile, confecţii, încălţăminte, sticlărie etc. Două săli ilustrează atenţia care se acordă construirii de noi locuinţe pen­tru oamenii muncii. In sălile următoare se prezintă realizările dobîndite în ultimii ani în domeniul învăţămintului, artei şi ştiin­ţei. Ultima sală înfăţişează multiplele legături ale R.P.R. pe tărîm politic, economic, cultural şi sportiv cu alte ţări. In expoziţie sînt prezentate cîteva produse ale unor mari întreprinderi constructoare de maşini. (Agerpres). Recepţie la Legaţia Marii Britanii Joi seara, dl. Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar şi minis­tru plenipotenţiar al Marii Britanii, a oferit o recepţie cu prilejul sărbă­torii naţionale a Marii Britanii, ziua naşterii Majestăţii Sale-Regina Elisa­­beta II. La recepţie au participat tovară­şii : Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Al. Moghioroş, L. Sălăjan, Gr. Preo­teasa, M. Florescu, M. Ralea, T. Rudenko, acad. Victor Eftimiu, ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P.R., funcţionari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Comerţului Exterior. La recepţie au participat membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucu­reşti. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos­feră cordială. (Agerpres) Un monument al naturii - un monument al bogăţiei OSTROVUL MALIUC — (Prin telefon de la trimisul nostru special). Turistul şi vînătorul au străbătut de nenumărate ori braţele Dunării, Delta, gîrlele şi canalele, mai înguste sau mai largi, desfătîndu-şi privirile şi umplîndu-şi tolba cu vînat. Cu toţii au spus şi mulţi chiar au şi scris că Delta Dunării este un adevărat mo­nument al naturii. Cu rare excepţii, astfel de aprecieri au izvorît doar din admirarea frumuseţii peisajelor pe care Delta le oferă la tot pasul. Cît despre flora şi fauna Deltei ceea ce imprimă, acestui teritoriu adevăratul caracter­ de monument al naturii, aprecierile cercetătorilor au fost pînă nu de mult ceva mai zgîrcite. Aşa se face că Delta a rămas încă un ţinut stăpînit de natură. Oamenii de ştiinţă adunaţi de cîteva zile în Ostrovul Maliuc la un adevărat congres al Deltei, se străduiesc tocmai să evidenţieze marile bogăţii ale a­­cestui monument al naturii, să găseas­că cele mai potrivite căi de a le valo­rifica. Referatele lor de specialitate, rod al unor îndelungate cercetări, dis­cuţiile viu purtate de la tribuna con­sfătuirii, toate sunt menite să pună în valoare Delta la nevoile actuale ale ţării. De aceea nu întîmplător partici­panţii la consfătuire s-au oprit mai în­delung la discutarea celor două laturi economice principale ale Deltei Dună­rii : piscicultura, şi exploatarea stufu­lui. Aşezată în calea migraţiei peştelui marin, care intră în Dunăre în căuta­rea locurilor de hrană şi reproducere, cît şi în calea migrării peştelui de apă dulce, şi el în căutarea locurilor de hrană mai bogată în zona de la gurile Dunării. Delta constituie locul de trecere a multor peşti, formează un amestec de faună piscicolă foarte bogat. Pornind de la această premiză, profesorul Th. Buşniţă, membru cores­pondent al Academiei R.P.R., a făcut consfătuirii o serie de propuneri pre­ţioase menite să ducă la o ameliorare continuă a economiei piscicole a Deltei. Delta, patria peştelui, este întregită de patria stufului. Nesfîrşitele păduri de stuf îi dau acum, la început de vară, vizitatorului Deltei, o imagine de o rară forţă vitală. Cît zăreşti cu ochii nesfîrşite lanuri de stuf verde se ondulează în bătaia vîntului, scli­pesc în soare. Şi o imagine din avion ar fi foarte greu să cuprindă cele peste 250.000 hectare de stufării ce formează un masiv unic în lumea în­treagă. Valorificării acestei mari bogăţii naturale, partidul şi guvernul îi acordă acum toată atenţia. In inima Deltei au apărut în ultimii ani staţiuni experi­mentale, a început exploatarea meca­nizată a stufului, s-au construit de­pozite, funiculare. Constructorii de ma­şini au făurit prototipuri de agregate de recoltat stuf, de transportat. Dar, în aceste zile, oameni de ştiinţă cu o vastă experienţă discută în consfă­tuirea lor în Ostrovul Maliuc cum să pună mai bine în valoare această mare bogăţie a patriei. Ştiind că din stuful recoltat, doar de pe o suprafaţă de 16.000 hectare de stufării amenajate, se pot obţine 50.000 tone celuloză pentru fibre tex­tile, 60.000 tone celuloză pentru in­dustria hirtiei şi multe alte produse ne putem da seama ce înseamnă pen­tru economia ţării valorificarea stufu­lui din Deltă. FR. KLINGER Pag, 3-0 Decernarea premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale In sala Teatrului Tineretului a avut loc joi seara festivitatea decernării premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale organizată de Ministerul Culturii între 20—30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanţi ai Minis­terului Culturii, numeroşi actori şi alţi oameni de teatru, fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director general adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra a dat citire listei teatrelor, actorilor, regizorilor şi pictorilor sce­nografi premiaţi. Premiul 1 a fost acordat colectivului Teatrului de Stat din Galaţi pentru spectacolul „Preludiu“ de Ana Novac şi colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secţia maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată“ de Horia Lovi­­nescu. Premiul 2 a fost obţinut de colecti­vul Teatrului Naţional d­in Iaşi pentru spectacolul „Horia“ de Mihail Davi­­doglu. Premiul 3 au primit colectivul Tea­trului de Stat din Oradea, secţia română, pentru spectacolul „Inima noastră“ de Valeriu Luca, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, sec­ţia maghiară, pentru spectacolul „Zile obişnuite“ de Földes Maria şi colec­tivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia romînă, pentru piesa „Ul­tima oră“ de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un premiu onorific Tea­trului Secuesc de Stat din Tg. Mureş şi o menţiune onorifică colectivului Teatrului de Stat din Turda. Premiul­­ individual pentru regie a fost acordat regizorilor dr. Grof László de la Teatrul de Stat din Oradea sec­ţia maghiară şi Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galaţi. Premiul 2 a obţinut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare sec­ţia maghiară, iar premiul 3 regizorii Mihai Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare secţia romînă şi Corneliu Zdrehuş de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia romînă. Pentru scenografie a primit premiul 2 Al. Olian de la Teatrul de Stat din Piteşti, iar premiul 3, Elena Fortu de la Teatrul Naţional din Iaşi. Premiul 1 pentru interpretare a fost acordat artiştilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat din Oradea secţia romînă, şi Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară. Premiul 2 au primit actorii Coca Andronescu­, Gh. Leahu şi Ion Lascăr, iar Premiul 3 Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Toma Caragiu şi alţii. De asemenea au fost acordate premii onorifice şi menţiuni. (Agerpres) Problema unificării Coreei să fie rezolvată de însuşi poporul coreean ߣs?:msuriie date de Kim Ir Sen la întrebările ziaristului indian V. Prasad PHENIAN 31 (Agerpres). — TASS transmite: La Phenian s-au dat publi­cităţii răspunsurile date de mareşalul Ki­­p Ir Sen, preşedintele Cabinetului de Miniștri al Republicii Populare De­mocrate Coreene, la întrebările ziaris­tului indian V. Prasad. Fiind întrebat printre altele care este părerea sa în legătură cu perspectivele unificării Co­reei, Kim Ir Sen a declarat: Insistăm consecvent ca problema unificării Coreei să fie rezolvată fără vreun amestec străin, de însuşi po­porul coreean, pe baze democrate, pe baza înţelegerii reciproce, pe calea de tratative. Aceasta este dorinţa unanimă a întregului popor coreean, a tuturor patrioţilor coreeni■ Dacă autorităţile sud-coreene ar răspunde la această ce­rere insistentă a poporului coreean, unificarea Coreei ar putea fi realizată in curînd. Totuşi, autorităţile sud-coreene, ig­­norind această cerere a poporului co­reean şi urmind ordinele unor state străine ale căror trupe ocupă partea de sud a ţării noastre, a spus în con­tinuare Kim Ir Sen, se situează pe o poziţie neraţională. Ele ar vrea să obţină unificarea Coreei prin forţă. Aceasta este insă o poziţie nereală, care contravine intereselor noastre na­ţionale. După cum a declarat Kim Ir Sen, prin acţiunile lor, autorităţile sud-co­reene nu vor putea bara calea care duce spre unificarea paşnică a Coreei. Sint convins că unificarea paşnică a Coreei va fi obţinută deoarece între­gul popor coreean doreşte aceasta cu căldură şi popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă o cer Pentru a grăbi unificarea Coreei cerem, în primul rînd, transforma­rea armistiţiului din Coreea într-o pace trainică, retragerea tuturor trupelor străine din Coreea de sud şi de nord, reducerea efectivului forţelor armate ale Coreei de sud şi de nord, asigurarea în Coreea de sud a libertăţilor democratice şi a activităţii tuturor partidelor politice şi organizaţii obşteşti, sta­bilirea unor relaţii economice şi culturale largi între Coreea de nord şi de sud, crearea unui comi­tet permanent, alcătuit din repre­zentanţi ai Coreei de sud şi de nord, pentru discutarea problemei unificării ţării. Vom depune şi pe viitor toate efor­turile pentru a uni, în numele unificării paşnice a patriei noastre, toate forţele naţiunii, inclusiv toate partidele poli­tice, organizaţiile obşteşti şi activiştii tuturor păturilor populaţiei din Coreea de sud şi de nord. Constat cu regret că, datorită opo­ziţiei anumitor ţări, care nu vor unifi­carea paşnică a Coreei, pină in pre­zent nu a fost convocată o conferinţă a ţărilor Extremului Orient interesate, cu participarea largă a ţărilor Asiei. O asemenea conferinţă ar putea avea un rol pozitiv în reglementarea pro­blemei coreene. Reprezentanţi ai forţelor aeriene americane vor pleca în U. R. S. S. WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ Ministrul Forţelor Aeriene al S.U.A., Donald Quarles, a dat miercuri pu­blicităţii un comunicat cu următorul conţinut: „Cu autorizaţia preşedintelui Eisenhower, generalul Nathan Twi­ning, şeful statului major al Forţelor aeriene americane a acceptat invitaţia guvernului sovietic de a participa la demonstraţia care va avea loc în Uniu­nea Sovietică la 24 iunie (cu prilejul Zilei Aviaţiei — N. R.). Secretarul Departamentului de Stat şi ministrul Apărării au aprobat această vizită. Generalul Twining va fi însoţit de cîţiva ofiţeri de aviaţie“,­­ Agenţia Associated Press relatează că „cercurile care au insistat ca Twining să accepte invitaţia au adus argumentul că a se sustrage acesteia ar însemna să se aducă Statelor Uni­te acuzaţia că nu doresc să îmbună­tăţească relaţiile cu U.R.S.S.“. Problema acceptării invitaţiei sovie­tice a fost dezbătută pe larg în ulti­mele cîteva zile în cercurile compe­tente din S.U.A. Adepţii politicii „de pe poziţii de forţă“, care s-au pronun­ţat întotdeauna împotriva coexistenţei paşnice şi a colaborării între state cu orînduiri sociale diferite, s-au ridicat şi de data aceasta împotriva vizitei proiectate. Printre ei se numără pre­şedintele Comisiei pentru afaceri ex­terne a Camerei Reprezentanţilor, Ja­mes Richards şi faimosul senator Knowland. Observatorii diplomatici şi politici de la Washington acordă o mare im­portanţă comunicatului privitor la ac­ceptarea vizitei. Se subliniază că pre­şedintele Eisenhower, în calitate de comandant suprem al Forţelor Armate, a fost cel căruia i-a revenit să-şi dea consimţămîntul şi că invitaţia „s-a bucurat de la început de o primire fa­vorabilă la Casa Albă“ „La Washington se crede — subli­niază agenţia France Presse — că a­­ceastă acceptare ar putea să marcheze o cotitură radicală în relaţiile dintre Washington şi Moscova“. LISTA DE ClŞTIGURI la obligaţiunile C.E.C. 50/n cu ciştiguri Tragerea de bază din 31 mai 1956 Câştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de lei 200. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţionară de 100, 50­ lei şi 25 Iei cîştigă '/a. ‘A sau Vs din cîştiguri­le de maî sus. Plata cîștigurilor se face la toate sucursalele raionale C.E.C. *) Terminația nr. de serie. Nr. Nr. seriei sau termina­ției seriei Nr. obliga­­tiunii cîşti­gătoare Valoarea cîştigurilor cîştigurilor Parțială Totală 1 11263 24 50 000 50 000 1 01887 26 25.000 25 000 1 03081 25 25.000 25.000­1 04439 44 25.000 25 0001 10310 26 25.000 25.0001 00832 48 10.000 10.0001 02174 50 10.000 10 0001 02732 40 10 000 10.0001 03474 41 10.000 10.0001 04643 47 10.000 10.0001 11732 47 10.000 10.0001 12619 14 10.000 10.0001 13940 37 10000 10 0001 24010 03 10.000 10 0001 24073 21 10000 10 000 25 750*) 03 5.000 125 000 25 871*) 21 5.000 125 000 250 33*) 16 1.000 250 000 250 12*) 12 1.000 250.000 565 Total 1.000.000

Next