Romînia Liberă, iulie 1956 (Anul 14, nr. 3649-3674)
1956-07-22 / nr. 3667
6 Tribuna deputatului Cu ajutorul comitetului de stradă! De la Început vreau să menţionez că fără sprijinul comitetului de stradă din circumscripţia mea* nu aş fi reuşit să realizez mare lucru in munca de deputat. Şi voi arăta, de ce. Comitetul de stradă a fost totdeauna în fruntea acţiunilor cu caracter gospodăresc întreprinse de către comitetul executiv al sfertului popular orăşenesc Vaslui în circumscripţia noastră. In fiecare acţiune lasialonină, Elena Sorlescu, Elena Nourescu, Gheorghe Roşu şi Constantin Şopron, membri ai comitetului de stradă, prin muncă de lămurire de la om la om şi prin exemplul lor personal, au antrenat alegătorii din circumscripţie, la diferite acţiuni de folos obştesc prin care s-a schimbat faţa cartierului. Străzile Costache Negri şi Gheorghe Racoviţă care alcătuiesc circumscripţia în care sunt deputaat, deşi situate in apropiere de V centrul oraşului, erau cât se poate de rău întreţinute. In timpul ploilor, deveneau aproape complet in- K accesibile circularei. Multe aveau de pătimit cetăţenii şi din cauza lipsei de apă potabilă, fiind nevoiţi să-şi aducă apa necesară a gospodăriei lor de la mari distanţe. De aceea repararea străzilor şi aprovizionarea cu apă de băut au constituit in adunările ţinute cu cetăţenii din circumscripţie, prilej de multe discuţii. Pe baza propunerilor cetăţenilor, încă din primăvara, în cartierul nostru a început o acţiune susţinută pentru înlăturarea acestor neajunsuri. In această acţiune comitetul de stradă indeplineşte un rol de seamă. Astfel, incepmndu-se pietruirea străzii Gheorghe Raco- 17 vită, membrii comitetului de stra-adă au mobilizat alegătorii la mun- că voluntară. Aceştia au contriţbuit mai ales la transportul şi descărcatul materialului pietros, evidentiindu-se in mod deosebit cetăţenii Petre Zgîrban, Gheorghe Moraru, Gheorghe Vădănescu, Constantin Plugaru, Toader Arsene, Constantin Gheorghiu, Nicolae Tănase, Constantin Arsene şi alţii. Tot cu sprijinul comitetului de stradă, în ultimul timp, s-a reuşit să se instaleze două cişmele pe strada Gheorghe Racoviţă, rezolvîndu se astfel o veche doleanţă a cetăţenilor. De asemenea, se poate aminti că cele două străzi din circumscripţie sunt astăzi mai curate ca înainte : au fost curăţate de buruieni, cetăţenii şi-au reparat şi văruit gardurile, etc. Din experienţa de pînăacum nu am putut convinge de rolul important pe care-l au comitetele de stradă, o formă directă de legătură a deputatului cu masele de cetăţeni-Pe viitor, voi căuta să colaborez cit mai strîns cu comitetul de stradă din circumscripţia mea, ştiind că în acest fel mă voi putea bucura de sprijinul larg al alegătorilor şi voi reuşi să-mi îndeplinesc Îndatoririle ce-mi revin faţă de acei care m-au ales deputat. S. CONSTANTIN lăcătuş mecanic, deputat în circumscripţia electorală orăşenească nr. 23 Vaslui aa mm Proletari din toate ţârle, urlaţi-văl ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Toate forţele pentru grăbirea recoltării păioaselor! Duduie batozele SATU MARE (de la corespondentul nostru).— Soarele de-abia se ridicase de o prăjină pe cer, cînd la secţia agricolă a raionului zbîrnîi telefonul. — Alo, da, secţia agricolă. — Aici, colectiva din Agriş. Dăm situaţia. Pe ogoarele noastre s-a terminat secerişul.— Bine. Şi noi vă anunţăm că sînteţi primii pe raion. In ziua aceea, prin firul telefonic s-au transmis veşti îmbucurătoare. Ţăranii cu gospodării individuale din Calciu Mic au terminat şi ei secerişul. La Vita-Satu Mare au rămas doar cîteva lanuri de secerat. Pînă în seara zilei de 18 iulie în raionul Satu Mare s-au secerat peste 62 la sută din culturile planificate. Cei mai harnici colectivişti şi ţărani muncitori au trecut imediat la treieri. In aceeaşi zi, 23 batoze şi-au început activitatea pe ariile din raion. Colectiviştii din Culciu Mare au treierat pînă acum recolta de pe 20 ha., la Mădăraş s-au treierat 11 tone orz, iar la Răteşti recolta de pe 27 ha. Au început treierişuil şi ţăranii muncitori din comunele Potău, Apa şi altele. In 12 gospodării agricole colective, patru comune şi cîteva întovărăşiri treierişul este în toi. * în regiunea Bucureşti secerişul orzului şi griului a luat sfîrşit Ţăranii muncitori, colectivişti, întovărăşiţi şi cei cu gospodărie individual din regiunea Bucureşti au obţinut un deosebit succes in munca de recoltare a făioaselor. In ziua de 21 iunie ei au terminat secerişul orzului şi griului de pe întreaga suprafaţă de 427.000 ha, cucerind astfel titlul de fruntaşi pe ţară in această muncă. Comparativ cu anul trecut recoltarea acestor păioase în regiunea Bucureşti s-a făcut într-o perioadă cu 5 zile mai scurtă. In 6 raioane, printre care Zimnicea, Giurgiu şi Alexandria, recoltarea griului şi orzului s-a terminat într-un timp cu 8—10 zile mai scurt. Anul acesta munca de strîngere a păioaselor a fost mai bine organizată odată cu începerea secerişuri toate maşinile destinate acestor lucrări erau pregătite. Inginerii şi tehnicienii agronomi, deputaţii sfaturilor populare, in permanenţă in mijlocul ţăranilor muncitori, au dat ajutor la organizarea mai bună a muncii, la folosirea din plin a întregii capacităţi de producţie a maşinilor. Astfel din primele zile de muncă viteza zilnică la recoltare a fost considerabil depăşită, iar in perioada de vîrf a recoltării, viteza zilnică a fost depăşită cu peste sută la sută. Succesul obţinut anul acesta de ţăranii muncitori din regiunea Bucureşti se datoreşte mai ales faptului că faţă de anul trecut numărul familiilor de ţărani muncitori care au lucrat în comun este cu aproape 38.000 mai mare, iar numărul gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole a crescut din iulie 1955 şi pînă acum cu 678. Acum in întreaga regiune oamenii muncii de pe ogoare muncesc cu toate forţele străduîndu-se ca în cinstea zilei de 23 August să termine şi treierişul. Şi la gospodăria de stat Oradea După cum aflăm din telegrama trimisă de tov. A Ciupea, corespondent voluntar, şi la gospodăria agricolă de stat Oradea s-a terminat recoltarea cerealelor păioase. Intr-un timp scurt, lucrătorii acestei unităţi au recoltat 833 ha. cu griu, 242 ha. cu orz şi 30 ha. cu secară. In ultimele zile ei au recoltat şi mazărea de pe o suprafaţă de 90 ha. A crescut viteza zilnică la seceriş IAŞI. In cuprinsul raionului Murgeni funcţionează aproape 200 grupe de într-ajutorare. Ca urmare a acestui fapt, în ultimele trei zile viteza zilnică la seceriş a crescut de la 1093 ha, la 2820 ha. Pînă acum s-a recoltat peste 68 la sută din suprafaţa cu păioase. Secerişul păioaselor s-a terminat pe cele 1110 ha, ale gospodăriei agricole de stat Murgeni, care anul acesta a avut de recoltat păioasele de pe o suprafaţă care depăşeşte cu 500 ha. pe cea din anul trecut. Secerişul păioaselor este pe sfîrşite şi în gospodăria agricolă de stat Bogdana, care recoltează o suprafaţă dublă faţă de anul trecut. Pînă acum, în raionul Murgeni 50 la sută din numărul gospodăriilor agricole colective, prinre care cele din Berezeni, Vetrişoaia şi Fălciu, au terminat recoltarea păioaselor, folosind secerătorile-legători de la S.M-T. Bogdăneşti şi S.M.T. Huşi. Urmînd exemplul colectiviştilor, ţăranii muncitori din aceste comune, precum şi ţăranii muncitori din alte 6 comune, au terminat şi ei secerişul. La gospodăriile colective Berezeni, Cîrja, Fălciu, Vetrişoaia se treieră din plin. De asemenea se treieră şi în numeroase întovărăşiri agricole. La circa. 30 la sută din ariile organizate în raion s-a început treierişul. întovărăşirea din Vetrişoaia a transportat la baza de recepţie 3000 kg. griu primind chitanţa nr. 1 pe raion. De ce în raionul Aiud se aşteaptă inaugurarea festivă a treierişului? Raionul Aiud este unul din raioanele regiunii Cluj unde grînele au condiţii mai timpurii de coacere. Pe ogoarele colectiviştilor din Decea şi Mirăslău, la Rădeşti şi în multe alte locuri, griul a dat în pîrgă, aşteptînd numai să fie recoltat. Dovedindu-şi hărnicia, colectiviştii din comuna Mirăslău au fost primii care au ieşit la muncile de recoltare. Ei au secerat griul de pe o mare suprafaţă, iar orzul recoltat de pe 12 hectare l-au şi treierat. Rezultate bune au obţinut şi întovărăşiţii din satul Meşeresc, comuna Rădeşti, care din cele 56 hectare însămînţate cu griu au recoltat pînă la 17 iulie 25 ha. De altfel, recoltatul merge bine în întreaga comună Rădeşti întrucît orzul a fost recoltat în Întregime, iar griul de pe cele 550 ha. însămînţate a fost recoltat mai bine de jumătate. Oare tot aşa de bine se prezintă situaţia in întregul raion Aiud ? Din păcate, nu. Recoltatul şi mai cu seamă treierişul păioaselor n-au ţinut pasul cu timpul, cu condiţiile de climă şi cu posibilităţile existente. In multe locuri, griul se scutură înregistrîndu-se pierderi de recoltă. Dacă în comuna Rădeşti, de pildă, orzul a fost recoltat în Întregime, iar griul mai bine de jumătate, în comuna Ciumbrud — care are aceleaşi condiţii ca şi comuna Rădeşti — nu s-au recoltat decir 76 hectare de griu din cele 479 ha. însămînţate. In comuna Unirea, rezultatele sînt şi mai proaste. Deşi grînele au dat în pîrgă, pînă la 17 iulie abia s-a recoltat 1 ha. de orz din cele 19 ha. însămînţate şi 16 ha. de grîu din cele 609 însămînţate. La fel stau lucrurile şi la întovărăşirea din comuna Decea unde recoltatul merge greu In loc să recolteze în comun grîul, acolo unde el s-a copt. întovărăşiţii din satul Decea şi-au împărţit grîul pe suprafeţe, secerînd fiecare pe parcela de lucru repartizată. Această metodă de lucru este dăunătoare, întrucît echipele de pe unele parcele unde grîul nu s-a copt încă stau degeaba un loc să ajute pe parcelele unde grîul dat în pîrgă ameninţă cu scuturarea şi unde braţele repartizate de conducerea întovărăşirii nu se dovedesc suficiente. Deficienţe mai mari se petrec şi în sectorul individual. Dată fiind situaţia, este explicabil că pînă la 17 iulie în raionul Aiud nu se recoltase decit 6 la sută din suprafaţa planificată şi nu se dezmiriştise decit 53 hectare din totalul de 837 hectare recoltate pe raion. In ce priveşte treierişul pînă la data susamintită nu s-au treierat decît 92 tone de păioase de pe o suprafaţă de 41 hectare recoltate. O astfel de situaţie ar îngrijora pe oricine. Ce fac Insă organele raionale ? In şedinţa colectivului agricol raional diin 16 iulie, de pildă, accentul principal a fost pus pe... alegerea zilei festive de deschidere a treierişului. Cei 22 membri ai acestui colectiv aveau părerile împărţite: unii spuneau că treierişul trebuie inaugurat în cadru festiv, in toate comunele din raion, sîmbătă 21 iulie; alţii erau de părere că condiţiile nu sunt create pentru această dată şi că festivitatea trebuie amînată pe luni 23 iulie. Putin s-a vorbit însă în cadrul acestei şedinţe despre întîrzierea secerişului şi treierişului; puţin s-a vorbit despre ariile care n-au fost încă amenajate, de batozele nereparate. Tovarăşul Vasile Făgădaru, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, care girează în prezent munca de preşedinte al sfatului popular raional Aiud, împreună cu ceilalţi 21 de membri ai colectivului agricol raional Aiud, ar face mai bine dacă ar alerga mai puţin după „festivităţi“ şi s-ar deplasa la sate unde ar putea da un ajutor mai temeinic la impulsionarea muncilor agricole de vară. MIRCEA SCRIPCA Corespondentul,României libere din regiunea Cluj Comunică fraţilor tăi să nu se risipească. Hotărim noi o zi festivă pentru treieriş !Desen de GH. CHIRIAC Sărbătoarea naţională a R. P. Polone Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez VARŞOVIA Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, Prezidiul Marii Adunări Naţionale, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine şi Comitetui Central al Partidului Muncitoresc Romin vă transmit dumneavoastră şi întregului popor polonez sincere şi călduroase felicitări. In cei 12 ani care au trecut de la eliberarea Poloniei, poporul polonez, preţuind puterea innimnile sale şi dobîndindu-şi adevărata independenţă naţională, a parcurs o cale glorioasă, obţinînd victorii istorice în dezvoltarea economiei şi culturii nationale. Aceste măreţe succese au fost repurtate sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, luptător credincios pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru întărirea continuă a unităţii de nezdruncinat a marii familii a ţărilor socialiste, pentru consolidarea prieteniei şi colaborării dintre popoare. Poporul român nutreşte pentru poporul frate polonez sentimente de profundă prietenie şi-i urează noi succese in lupta pentru consolidarea cuceririlor sale şi construirea societăţii noi, socialiste. Prezidiul Consiliul de Miniştri Comitetul Central Marii Adunări al Republicii al Partidului Naționale a R.P R. Populare Romíne Muncitoresc Romín e Recepţie oferită de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone — Ziua eliberării — Jan Izydoreik, ambasador extraordinar şi ministru pierit polenţiar al R.P. Polone la Bucureşti a oferit sîmbătă seara o recepţie la restaurantul Pescăruş. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, N. Ceauşescu, I Chişinevschi, Al. Drăghici, C. Pîrvulescu, Ştefan Voitec, Al. Birlădeanu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, acad. prof. dr. C.I. Parhon, M. Mujic, Constanţa Crăciun, M. Fiorescu, acad. I. Murgulescu, ing. Popa Gherasim, Ion Dumitru, U Gheitz, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Radea, G. D. Safer, D. Simulescu, C. Teodoru, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Recepţia de la legaţia Belgiei din Bucureşti Dr. Joseph de Bruyn, însărcinatul cu afăceri al Belgiei la Bucureşti, a oferit sîmbătă seara o recepţie îrn saloanele legaţiei cu prilejul sărbătorii naţionale a Belgiei. La recepţie au participat : Chivu Stoica, Al. Drăghici, Şt. Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, M. Mujic, ing. Popa Gherasim, acad. P. Constantinescu Iaşi, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gin D. Şafer, D. Simulescu, C. Teodoru, C. Paraschivescu Bălăceanu, Th. Rudenco, N. Anghel, M. Novac şi alţii. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. (Agerpres) Anul XIV nr. 3667 4 pagini 20 bani Duminică 22 iulie 1956 Asbocimentul Ce se poate face cu asbocimentul . Răsfoiesc notițele. E greu să mă hotărăsc cu ce să încep : să arăt ce este asbocimentul, care sunt foloasele sale, să vorbesc despre caracteristicile noii fabrici, despre constructori, să insist mai mult pe pregătirea cadrelor necesare întreprinderii... Este greu să te hotărăşti. Sînt atît de multe de spus despre fabrica de asbociment de la Bicaz. In ţara noastră exista un fel de atelier de asbociment, de proporţii reduse, la Oradea. Cum necesităţile erau mult mai mari, la Bicaz s-a construit prima fabrică din ţară de acest gen. in Uniunea Sovietica industria de asbociment a luat o uriaşă amploare, aducînd foloase de nepreţuit, iar înCehoslovacia se fac circa 150 feluri de produse din asbociment. Pentru necesităţile construcţiilor, noi am importat şi importăm încă însemnate cantităţi de asbociment. O idee sumară asupra foloaselor întrebuinţării asbocimentului ne oferă cunoaşterea faptului că plăcile de asbociment la tensiune ating cam 30.000 kg. pe cm.p., ceea ce înseamnă o rezistenţă la tensiune de aproape 4 ori mai mare ca a oţelului. Asbocimentul sub formă de plăci sau tuburi se poate folosi în joc de marmoră, ebonită, fontă, ţiglă, ca tablouri pentru contoare electrice etc. Chiar deşeurile de asbociment, amestecate cu ciment, pot da minunaţi înlocuitori de cărămidă. După unele calcule sumare, producţia de plăci de asbociment va putea înlocui jumătate din producţia tuturor fabricilor de ţiglă existente în ţară. Interesant este că, deşi asbestul in acest momert se importă, s-au găsit zăcăminte şi în ţară şi este în studiu problema exploatării lui. coslum pe metru pătrat este cu mult mai ieftin prin folosirea asbocimentului decît prin folosirea ţiglei. Sînt bine cunoscute bogăţiile naturale imense din jurul Cheilor Bicazului. Marna şi calcarul de aci, ca şi energia electrică ce va fi furnizată de către hidrocentrala,V. I. Lenin“ oferă posibilitatea construirii aci a unui uriaş combinat cu numeroase unităţi :producătoare de ciment, asbociment, înlocuitor de cărămidă, una din cele mai moderne fabrici de asbociment, dimaine va, stîlpi centrifugaţi etc. Pînă in prezent, în anii regimului nostru, a şi luat fiinţă aci cea mai mare fabrică de ciment din ţară, „Congresul al XIX-lea“ cu şase linii tehnologice şi prinde viaţă sub ochii noştri, fabrica de asbociment cu două linii tehnologice : de plăci şi de tuburi. Putem afirma fără pic de îndoială că aceasta este una din cele mai moderne fabrici de asbociment din lume. In primul rând act au fost aduse maşini sovietice dintre cele mai moderne, ultimul tip realizat în acest domeniu. Totodată, inginerul sovietic Alexandru Iacovici Baskakov, care a supravegheat îndeaproape şi a ajutat cu deosebit sîrg şi devotament montarea maşinilor, a făcut în prealabil o vizită celor mai mari şi mai moderne fabrici de acest gen din Bulgaria, Italia, Cehoslovacia şi din alte ţări în care această industrie este dezvoltată. Observînd cu atenţie procesele de fabricaţie respective, el ne a împărtăşit nouă toate „tainele“ de fabricaţie şia introdus la maşinile montate, neîntrerupte modificări, menite a mări productivitatea, a da un asbociment de cît mai bună calitate. Linia tehnologică de tuburi va fi un conveier de 200 m, lungime care, sub forma a trei etaje, va constitui circuitul pe care se va efectua transportul tuburilor pe bandă, de la maşinile de fasonat pînă la bazinul de întărire definitivă. Doar doi oameni care vor întreţine conveierul vor fi aci. Aceasta nu înseamnă că aci nu vor lucra mai mulţi oameni, şi încă din cei cu cea mai înaltă calificare profesională. Numărul lor va fi însă mic faţă de volumul uriaş de producţie. Totuşi, numeroşi tineri, au şi urmat trei cursuri, care au durat cîte 5 luni la atelierul de asbociment din Oradea, alţii au urmat un curs la Piatra Neamţ la fabrica de carton şi mucava „Comuna din Paris“ — fabrici a căror maşini sunt asemănătoare cu cele de aci. Din Bulgaria unde au fost pentru specializare şi practică se vor întoarce în curînd o serie de muncitori. 60 muncitori bine calificaţi, împre-ună cu cîţiva ingineri şi tehnicieni, alcătuiesc deja nucleul colectivului fabricii de asbociment, iar 30 de tineri termină cursurile acum. Aşa că tînăra noastră industrie de asbociment are de pe acum cadre pregătitepentru ca lucrul să decurgă de la început in bune condiţii. Nu de mult am pătruns în interiorul fabricii. Am privit îndelung, fără să îndrăznesc să-i deranjez, cum inginerul Ioan Coman, şef al producţiei la viitoarea fabrică, (spun viitoare deoarece în acel,moment nu începuse încă să funcţioneze), lua în primire cu straşnică exigenţă fiecare piesă montată. De nenumărate ori, urcînd şi coborînd scările a urmărit inginerul şi şeful lotului de montori, tehnicianul Mihail Sălceanu, skipul care urca în mod automat cu o închipuită încărcătură de aub-sst pe care îl răsturna în malaxor şi care tot în mod automat, urmărit doar cu privirea, îşi relua poziţia şi cobora încet la locul de încărcare. Nu-i vorbă, montorii de aci au deja experienţă. Chiose, de pildă, a lucrat şi la laminorul din Roman, şi la o fabrică de biciclete, şi la staţiile de egrenat gogoşi de mătase din Piteşti şi Roşiorii de Vede. Cu toată străşnicia inginerului Coman, Chiose face faţă exigenţelor şi fara îndoială că pînă la urmă cei care vor lua în primire în mod definitiv maşiniie nu vor avea de ce să fie nemulţumiţi. In forfota halei, ca'mî, zîmbitori şi neîncetat înconjuraţi de cîte un grup de oameni care le ascultă cu deosebită atenţie explicaţiile, îndrumările, inginerii şi tehnicienii sovietici, îmbrăcaţi în salopete albastre şi cu şepci albe pe cap, privesc mulţumiţi uriaşele agregate, hala, care curînd vor da patriei asbociment. ION MARIN cel mai nou produc al industriei noastre Se montează naşinile Fabrica de asbociment de la Bicaz Foto : AGERPRES ----------------poo---------------- Un nou şantier de locuinţe PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — In oraşul Piteşti a luat fiinţă un nou şantier. Din iniţiativa comitetului executiv regional se construiesc noi blocuri pentru oamenii muncii, fiecare bloc avînd 18 apartamente. Majoritatea materialelor se procură pe plan local. In acest scop, au luat fiinţă două fabrici de cărămidă, la Vaţa şi Mărăcineni, iar lingă Piteşti un atelier de prefabricate. Tîmplăria necesară se execută în unităţile întreprinderii regionale forestiere. Multe din aceste apartamente vor fi date în folosinţă chiar în cursul acestui an, datorită muncii stăruitoare desfăşurată de echipele conduse de Marin Ghiţu, Ion Păun, Gheorghe Stan, Apostol Stoenescu şi alţii. Teatrul Evreesc de Stat îşi deschide stagiunea de vară Teatrul Evreesc de Stat din Capitală îşi deschide stagiunea de vară, duminică 22 iulie a.c. orele 20,15, în grădina din strada Mircea Vodă nr. 5 Cu acest prilej se prezintă în premieră spectacolul muzical de satiră şi umor „Hai sa ridem“, de I. Flavius şi I. Berg, iar ruzica de H.Schwiartzman şi E. Săculeţ. Noul spectacol al Teatrului Evreesc de Stat este regizat ■ . • de M. Sekîer, artist emerit al R.P.R., Trenuri suplimentare între R. P. R. şi R. P. Ungară In vederea asigurării traficului sporit de călători şi turişti din această perioadă, între R.P.R. şi R.P. Ungară, începînd de la 24 iulie, se vor pune în circulaţie două trenuri accelerate suplimentare, care vor circula pe distanţa Teiuş — Budapesta. Călătoria cu aceste trenuri se face fără rezervarea locurilor, după următorul orar: trenul accelerat nr- 351 pleacă din Teiuş la ora 22,55 şi soseşte la Budapesta la ora 12,10; ia înapoiere trenul accelerat nr. 352 pleacă din Budapesta la ora 17,50 şi soseşte la Teiuş la ora 8:38. (Agerpres) « Importante succese pe şantierul laminorului , din Galaţi GALAŢI. Pe şantierul laminorului de tablă subţire de la uzina „Cristea Nicolae“ din Galaţi au fost terminate lucrările de fundaţii ale laminorului şi cuptoarelor, iar în curînd va începe montajul primelor care trimise de uzinele „23 August“ din Bucureşti. S-a terminat de asemenea construcţia magaziei de produse finite, iar la secţia de gazogene s-au executat instalaţiile staţiei de epurare a gazelor şi s-au montat plăcile de bază la o baterie de 4 gazogene. In halele mari s-au montat 6 poduri rulante cu o capacitate de 5—15 tone și alte utilaje care vor contribui la mecanizarea muncii. Spectacolele Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Mongole în Capitală Ansamblul de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Mongole, după un turneu întreprins în Uniunea Sovietică, vasosi în Capitala ţării noastre marţi 24 iulie a.c. Acest ansamblu, format din 130 de persoane sub conducerea locotenent-colonelului Iatma, va prezenta o serie de spectacole de cîntece și dansuri populare mongole în Capitală, precum urmează : 26 iulie la Teatrul de Vară „I. V. Stalin“, 27 iulie la grădina Boema, la 28 iulie la Teatrul de vară „23 August“, la 29 iulie la Arenele Libertăţii, la 31 iulie la Teatrul de vară „Nicolae Bălcescu“. După 1 august Ansamblul de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Mongole va pleca într-un turneu de 18 zile în diferite oraşe din ţară. O - a r—Convorbirile de pe insula Brioni ♦ ♦ I ♦ rupă tratativele iugoslavo-egipteiene, pe insula Brioni au avut loc întrevederile dintre Tito, Nehru şi Nasser. Propunându-şi încă din capul locului să examineze împreună problemele de interes comun şi să facă un tur de orizont al situaţiei internaţionale, in căutarea unor soluţii pentru chestiunile litigioase, cei trei oameni de stat au făcut o operă utilă, salutată cu satisfacţie de opinia publică internaţională. Conversaţiile tripartite de la Brioni au fost urmărite cu interes de cercurile cele mai variate. Interesul este justificat de faptul că se întruneau reprezentanti a trei state situate l.i, mare distantă unul de celălalt, fiecare in alt continent, cu structuri interne deosebtt,dar care colaborează intens intre eie datorită unei atitudini asemânatoare față de problemele internaţionale. Interesul se datoreşte şi faptului că, în diferite ocazii, cele trei state au arătat că promovează o politică de pace, preconizează metode şi căi care să ducă la slăbirea încordării internaţionale. S-ar mai putea adăuga de asemenea şi faptul că opinia publică internaţională a salutat încă de mult, cu simpatie ideea contactelor personale intre, şefii de state, metodă care şi-a verificat in practică utilitatea. Comunicatul care a fost dat publicităţii arată că la Brioni a fost îmbrăţişat un mare număr de probleme şi că cei trei interlocutori au încercat, din nou, să găsească posibilităţi pentru reglementarea unor chestiuni litigioase Semnificativ este faptul că încă din canul Incului, s-a exprimat ataşamentul faţă de principiile enunţate la criferina de la Bandung, principii însoţite de un mare număr de state. Cei ti ii conducători de state s-au pronunţat d'rt nou impot'va blocurilor şi a scindării, lumii. Prin aceasta s a dat un răspuns prompt şi proorocilor de profesie care trîmbițau pe toate cărările că la Brioni se va constitui un aşa numit „bloc al neutraliştilor". I ! I I I I ( I I I I ) • I Fiecare dintre cele trei părţi a subliniat dealtfel in repetate rinduri, pe de o parte că atitudinea comună şi promovarea unor initiative internationale comune nu este o încercare de a avea un..„bloc neutru“, pe de altă parte că fată de problemele internationale importante nupoate existaneutralitate. Aceasta reiese chiar din comunicatul care cere realizarea unui progres pe calea dezarmării, suspenda■* rea experiențelor cu arme termonucleare, intensificarea efortului de accelerare a dezvoltării regiunilor slab dezvoltate, necesitatea înlăturării embagerurilor, reprezentarea R. P. Chineze la O.N.U., reglementarea problemei germane in conformitate cu dorinţele poporului german. Comunicatul vorbeşte de asemenea despre făptui că ,interesele contradictorii ale marilor, puteri au îngreunat situaţia din Orientul Mijlociu. Un alt pasaj exprimă o caldă simpatie faţă de dorinţa de libertate a poporului algerian. lată aşadar puncte de vedere pre- C's exprimate, soluţii convenable pentru aplanarea confacteior. înşir,şit, o atitudine consecventă in favoarea micşorării încordării internaţionale. Desigur că aceasta nu poate conveni acelor cercuri care încă se cramponează de politica „pe marginea prăpastiei". Această nemulţumire se exprimă în unele comentarii din presa occidentală. Ea pare să se oglindească şi in unele coincidente ; de pildă, faptul că tocmai acum Statele Unite şi Anglia au anunţat că nu mai înţeleg să dea Egiptului, ajutor pentru construirea barajului de la Assuan ! Fără îndoială că întrevederile de la Brioni vor exercita o influenţă pozitivă in viaţa internaţională. Ele vor determina, fără îndoială, o mai bună cunoaştere a realitării o mai chibzuită analiză a situaţiilor şi, prin aceasta, vor putea determina o atitudine mai realistă din partea anumitor puteri in vederea soluţionării unor probleme importante. EUGEN PHOEBUS