Romînia Liberă, octombrie 1956 (Anul 14, nr. 3727-3752)
1956-10-02 / nr. 3727
Recepţie oferită de ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti . Luni seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P- Chineze la Bucureşti, Ke Bo-nian, a oferit o recepţie în saloanele Casei Centrale a Armatei cu prilejul zilei de 1 octombrie, cea de a 7-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Miron Constantinescu, general colonel Alexandru Drăghici, general colonel Leontin Sălăjan, J. Fazekaş, Alexandru Bîrlădeanu, acad. prof. dr. C. I Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Grigore Preoteasa, Constanţa Crăciun, Fl. Dănălache, Th. Iordăchescu, Ion Pas, Sorin Toma, O. Berlogea, acad. P. Constantinescu-Iaşi, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor noastre armate, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti români şi străini. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Printre invitaţi se aflau de asemeva, membrii delegaţiei oamenilor de cultură din Egipt. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) 88 Expoziţia bienală a artelor decorative La Începutul lunii octombrie, în sala Dalles se va deschide expoziţia artelor decorative. In această expoziţie bienală participă cu lucrări de artă decorativă executate în ceramică, textile, piele, lemn, sticlă precum şi păpuşi, mobilă, diorame, artişti din cadrul Uniunii Artiştilor Plastici şi artişti amatori din Capitală şi din toate regiunile ţării. Tîrguri de toamnă In numeroase localităţi din ţară se vor deschide tradiţionalele tîrguri «le toamnă. Blidul de toamnă va avea loc la 24 octombrie la Oraşul Stalin; la Arad şi Craiova la 26 octombrie; la Cluj — 30 octombrie; la Călan — 3 noiembrie; la Tg. Mureş — 9 noiembrie; la Hunedoara — 11 noiembrie; la Timişoara — 13 decembrie etc. In trimestrul IV din acest an, în principalele oraşe din ţară şi în numeroase centre muncitoreşti vor fi organizate 377 de tîrguri mari, cu mult mai multe decit în perioada corespunzătoare anului trecut. Locurile unde se desfăşoară tirgurile de toamnă sunt amenajate din vreme cu gherete, tarabe, magazii pentru desfacerea și păstrarea produselor. [/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XIV nr. 3727 4 pagini — 20 bani Marţi 2 octombrie 1956 Centrala electrică Teleajen a intrat parţial în funcţiune PLOEŞTI. In noaptea de 30 septembrie la centrala electrică de termoficare Teleajen au intrat în funcţiune primele două cazane de 50 tone de aburi pe oră fiecare şi au început probele primului grup electrogen de 6.000 kW. Construcţia noii centrale s-a făcut pe baza proiectelor întocmite de specialişti sovietici. Odată cu intrarea, în funcţiune a acestor agregate, centrala a început să furnizeze aburi rafinăriei nr. 3 Teleajen, iar în curînd va livra şi energie electrică. Prin aceasta se creează posibilitatea să fie date în exploatare noi instalații ale rafinăriei. 2)000c00000000000c0000000c0000000000000c000000000t000000c0030000000c000000000000000000000000000000001$ (POOOOOOOOOOooooooooocr,8 Inaugurarea fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav ORAŞUL STALIN. — Duminică s-a inaugurat la Ghimbav, regiunea Stalin, prima fabrică de hîrtie cretată din ţara noastră. La festivitatea inaugurării ,au luat parte delegaţi ai întreprinderilor producătoare de hîrtie din ţară, constructori, muncitori şi tehnicieni din fabrică. In cadrul mitingului care a avut loc cu acest prilej, a luat cuvîntul Ion Grădinaru, directorul fabricii, care a vorbit despre importanţa acestei noi construcţii pentru economia naţională. Fabrica de hîrtie cretată de la*. Ghimbav, construită intr-un timp record, 1 an şi cîteva luni — este înzestrată cu utilaje moderne primite din R.D. Germană, precum şi cu utilaje fabricate în ţară. Procesul tehnologic este în întregime mecanizat şi în mare parte automatizat. Anual fabrica va produce 3000 tone hîrtie cretată (hîrtie de calitate superioară pentru publicaţii). Rezultatele obţinute pînă acum sînt bune. Noua fabrică a şi început să livreze editurilor hîrtie cretată. • In decursul actualului plan cincinal, alături de fabrica de hîrtie cretată, vor intra în funcţiune noi unităţi producătoare de hîrtie, printre care şi fabrica de carton ondulat pentru ambalaj. Din partea constructorilor şi montorilor ing. Vasile Ciobotaru, inginer şef al întreprinderii de construcţii şi montaj pentru celuloză, hîrtie şi stuf, a vorbit despre munca însufleţită a constructorilor şi sprijinul primit din partea specialiştilor din R.D. Germană la montarea utilajelor. Luînd cuvîntul din partea specialiştilor germani, tehnicianul Gerhart Hammer ,a arătat că fabrica de hîrtie cretată de la Ghimbav este o expresie a colaborării economice dintre ţara noastră şi R.D. Germană. In încheierea mitingului, ing. Mihail Florescu, ministrul Industriei Chimice, a felicitat pe constructori şi montori pentru contribuţia lor la darea în funcţiune înainte de termen a fabricii de hîrtie cretată. (Agerpres) Instalaţia principală de cretat hîrtie. -------- Foto: NICU VASILE V & _________ IHIHATHMAIA Cu o fină ironie, proprie oamenilor cu o îndelungată şi bogată experienţă şi capacitate de a observa, sintetiza şi analiza faptele de viaţă, popoarele asiatice au dat alianţei agresive S.E.A.T.O. o poreclă care exprimă sugestiv atît dispreţul cit şi ura lor: „Tigrul de hîrtie". Umorul şi înţelepciunea populară au botezat astfel alianţa născută la îndemnul direct al Pentagonului datorită acţiunilor întreprinse pină acum şi scopurilor, proclamate sau ţinute secrete. I s-a spus „tigru" datorită scopurilor sale agresive, iar calificativul „de hîrtie“ s-a adăugat din conştiinţa matură a unor oameni care ştiu că uneltirile imperialiştilor, planurile lor de subjugare a popoarelor libere, vor fi zădărnicite prin acţiunea unită şi hotărîtă a tuturor popoarelor. In ciuda ridicolului cu care s-a înconjurat şi a zidului de ură care s-a ridicat în jurul său „tigrul de hîrtie“ a hotărît că a venit momentul să-şi ascută dinţii şi să ameninţe pe cei din jur. Pentru aceasta, conferinţa de la Baguio a consilierilor militari ai celor opt ţări care fac parte din S.E.A.T.O. — blocul militar al Asiei de sudest — a stabilit organizarea unor manevre militare în Marea lavei. Dacă ar fi numai aceasta nu am avea nimic de spus Şi rîndurile de faţă nu şi-ar găsi justificarea. In fond, orice stat are dreptul să-şi organizeze oricîte manevre militare pofteşte. E treaba lui atîta timp cit în faţa participanţilor se pune problema de a studia mijloace de apărare în vederea unor ipotetice agresiuni. Dar cadrul şi scopul manevrelor din Marea lavei depăşesc, vizibil şi intenţionat, limita acestor coordonate. Intr-adevăr, aceste manevre nu se desfăşoară pe teritoriul nici unuia din cele trei state asiatice care fac parte din S.E.A.T.O. (Pakistan, Filipine şi Tailanda) şi nici în apropierea coastelor lor maritime. Ele au loc la aproximativ 1200 km. de Tailanda, 1500 km. de Filipine, 2100 km. de Pakistan. In schimb, şi aceasta este faptul esenţial, manevrele navale se vor desfăşura în Marea Javei intre insulele care formează arhipelagul Indoneziei, mai precis lîngă Insulele Borneo şi Tambelan. Obiectivul militar al manevrelor este intensificarea pregătirii militare a ţărilor participante la S.E.A.T.O. şi coordonarea acţiunilor forţelor lor armate în cazul unei conjuncturi de război. Obiectivul politic, şi acesta e mai important, este crearea artificială a unei încordări a situaţiei din Asia de sud-est şi încercarea de intimidare a ţărilor din regiunea respectivă, mai cu seamă a Indoneziei. Faptul că Indonezia şi alte state asiatice proclară o politică paşnică şi acţionează ca state independente şi neutre nu poate să nu stîrnească furia militariştilor de la Pentagon. Semnificativ este şi filipica rostită de amiralul american Stump la conferinţa de la Baguio împotriva neutralismului. Ridicindu-se împotriva politicii de neutralitate a unor state asiatice el a declarat că „în lumea actuală nu există loc pentru neutralism“. Potrivit acestei logice şi dat fiind că sub soare nu pot exista şi „neutralişti", Washingtonul a hotărît ţinerea manevrelor în coasta Indoneziei. Operaţia, pentru o mai mare eficacitate, a fost sincronizată (sfîntă coincidenţă !) cu sosirea la Djakarta a conducătorului serviciului de spionaj american, Allan Dulles. După cum scrie un ziar indonezian „Manevrele S.E.A.T-O. nu sunt simple exerciţii militare iar Dulles a sosit în Indonezia nu pentru a-şi petrece concediul". Este inutil să mai arătăm că împotriva acestor manevre agresive opinia publică indoneziană, şi cea din alte ţări de asemenea, şi-a ridicat glasul de protest. Unii oameni îşi pun însă pe bună dreptate şi întrebarea : ce s-ar întîmpla dacă Indonezia sau un alt stat ar hotărî să-şi ţină manevrele militare în golful Californiei sau în golful Mexicului ? „Tigrul de hîrtie“ încearcă să-şi ascută dinţii. El nu sperie însă pe nimeni. Nici pe cei pe care-i ameninţă dar nici pe acei aliaţi ai S.U.A. cărora caută să le insufle bărbăţie şi lealitate faţă de ţelurile S.E.A.T.O. Popoarele asiatice înţeleg să acţioneze în spiritul proclamat la Bandung. In ceea ce-l priveşte, „tigrul de hîrtie“ îşi va strica măselele dacă va încerca soliditatea născută din conştiinţă comună a dreptului la independenţă şi suveranitate. EUGEN PHOEBUS „Tigrul de hîrtie“ îşi ascute dinţii... “‘ s ... » 9 R'* ‘ H . I z 41 i ijh /HARFA /AVA'-Djakarta TELEGRAMA Către ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Române tov. General colonel LEONTIN SĂLĂJAN Bucureşti In numele Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, vă felicit cordial pe dv. şi întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, cu ocazia glorioasei aniversări a Forţelor Armate Populare. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea puterii de apărare a Republicii Populare Române, în întărirea colaborării de luptă între armatele noastre, şi în dezvoltarea continuă a prieteniei între popoarele sovietic și român. I. KONIEV Mareșal al Uniunii Sovietice Concurs pentru monumentul ostaşului român Ministerul Culturii, Ministerul Forţelor Armate ale R.P.R. şi Comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei au organizat un concurs pentru cel mai bun proiect de monument al ostaşului român căzut în războiul pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Monumentul urmează a fi ridicat pe platoul din faţa Academiei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de monument. Artiştii plastici care au obţinut premii au primit comanda monumentului, termenul de predare a lucrărilor stabilindu-se pentru 1 octombrie 1956 cînd s-a încheiat şi faza doua a concursului. Cu prilejul zilei de 2 Octombrie —• Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. — statuile principale executate în gips alb, machetele de ansamblu, reliefurile şi grupurile sculpturale au fost expuse pentru juriu şi public în pavilioanele A şi B din Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“. Cea mai bună dintre lucrări va fi aleasă pentru a fi turnată în bronz şi ridicată apoi pe platoul din faţa Academiei Militare. (Agerpres) „Să cunoaştem Uniunea Sovietică“ Cu prilejul Lunii prieteniei romînosovietice din acest an, Consiliul General A.R.L.U.S., organizează un concurs de jocuri distractive pe tema: ,,Să cunoaştem Uniunea Sovietică". Jocurile sunt publicate într-o broşură ce va fi pusă în vînzare prin centrele de difuzare a presei cu începere de la 5 octombrie şi care vor cuprinde şi condiţiile de participare la concurs. Pentru cele mai bune soluţii, participanţii vor primi ca premii aparate de radio, apărate fotografice, ceasuri, cărţi, discuri de muzică sovietică, şi un premiu special — o călătorie în Uniunea Sovietică. Deschiderea festivă a „Săptâmînii teatrelor de păpuşi din regiuni“ Luni dimineaţă a avut loc în sala Orfeu din Capitală deschiderea festivă a „Săptămînii teatrelor de păpuşi din regiuni“. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Culturii. O delegaţie de pionieri din Capitală a urat succes participanţilor la „Săptămîna teatrelor de păpuşi din regiuni“ şi le-a oferit buchete de fiori. Colectivul teatrului de păpuşi ,,Ţăndărică“ a prezentat apoi piesa „Doi la zero pentru noi“. (Agerpres) Carotaj radioactiv şi în industria carboniferă Carotajul radioactiv, care s-a aplicat pentru prima oară în ţara noastră in industria petroliferă, a început de curînd să fie experimentat şi în industria carboniferă. Primele experienţe se fac în bazinul carbonifer al Văii Jiului în găurile unor sonde de explorare pentru cărbuni. (Agerpres) Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romíne! Intr-un moment de repaus, pe cîmpul de instrucție, soldaţii s-au strins în jurul agitatorului care le cl,teşte ultimele noutăți dintr-un ziar ostăşesc. Ziua glorioaselor noastre forţe armate Oamenii muncii din patria noastră, împreună cu militarii, sărbătoresc în fiecare an Ziua Forţelor Armata ale Republicii Populare Romîne. Sărbătoarea de La 2 Octombrie intrată în tradiţia poporului nostru are o adîncă semnificaţie. Acum 13 ani pe teritoriul Uniunii Sovietice şi cu ajutorul acesteia, a luat fiinţă prima unitate romînească care a jurat credinţă poporului muncitor şi năzuinţelor sale — Divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu“. Purtînd numele eroului popular ce a luptat la începutul secolului al XIX-lea pentru fericirea celor mulţi, divizia de panduri a început alături de Uniunea Sovietică lupta împotriva fascismului, pentru eliberarea şi independenţa patriei noastre. Pe calea ei a pornit apoi întreaga armată. Războiul criminal împotriva Uniunii Sovietice, fărădelegile hitleriştilor, situaţia grea în care se zbatea ţara noastră, umpleau de ură inimile soldaţilor şi ofiţerilor cinstiţi. Cînd la 23 August 1944 a răsunat chemarea Partidului Comunist din Rominia, armata romina ajutind insurecţia populară a alungat pe hitlerişti, salvînd populaţia şi bunurile patriei. Ascultînd chemarea partidului şi îndemnul poporului, ostaşii şi ofiţerii romîni au intrat în rîndurile aliaţilor acoperindu-se de glorie alături de vitejii ostaşi sovietici. Pe fronturile din Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia, 15 divizii romineşti au luptat împotriva hitleriştilor înscriind noi fapte măreţe în paginile istoriei poporului nostru. In lupta împotriva duşmanului comun s-a cimentat prietenia dintre ostaşii noştri şi ostaşii sovietici. In lupta aceasta, Divizia Tudor Vladimirescu- Debreţin ne-a lăsat pilde înalte de vitejie şi dragoste de patrie. Sărbătoarea de la 2 octombrie s-a transformat în decursul anilor într-o zi de manifestare puternică a legăturilor strînse care s-au statornicit între armată şi poporul muncitor, o zi de manifestare a dragostei şi preţuirii cu care este înconjurată armata. In această zi gîndurile pline de recunoştinţă ale oamenilor muncii se îndreaptă spre Partidul Muncitoresc Român, spre Uniunea Sovietică, eliberatoarea şi marea prietenă a patriei noastre. Anii care au trecut de la crearea primelor unităţi ale armatei populare au adus transformări uriaşe în viaţa politică, socială şi economică a ţării. General locotenent Alexandru Vasiliu După 23 August 1944, oamenii muncii au început sub conducerea partidului, construcţia socialistă a ţarii. Din unealtă oarbă pusă în slujba exploatatorilor aşa cum era în timpul regmului burghezo-moşieresc, armata a fost transformată în slujitoarea credincioasă a poporului muncitor, apărătoarea cuceririlor lui revoluţionare. Formată din fii credincioşi ai poporului, armata noastră populară veghează să apere independenţa şi suveranitatea ţării. Conducerea de către partid a forţelor noastre armate, constituie unul din ceie mai de seamă izvoare ale tăriei noastre de neînvins. Partidul ne învaţă că legătura indestructibilă dintre popor şi fiii săi îmbrăcaţi în uniforma militară, unitatea de vederi şi scopuri dintre armata şi popor sunt particularitatea esenţială a noii noastre armate. Bazîndu-ne pe experienţa multilaterală a Armatei Sovietice şi pe propria noastră experienţă cîştigată in lupta pentru victoria insurecţiei de la 23 August 1944 şi apoi în lupta împotriva fascismului, la îndemnul partidului noi acordăm o atenţie deosebită pregătirii militarilor în conformitate cu cerinţele războiului modern, a tehnicii şi ştiinţei militare contemporane. La temelia organizării şi conducerii armatei noastre stă ştiinţa militară sovietică, profund deosebită de ştiinţa militară burgheză reacţionară. Vitejia şi eroismul, respectul tradiţiilor militare ale înaintaşilor noştri, sînt cultivate în rîndul militarilor. Patriotismul eroilor de la Călugăreni şi Războieni, Rovine şi Griviţa, Mărăşti şi Mărăşeşti, faptele eroilor naţionali care luminează trecutul, sacrificiul luptatorior comunişti pentru viitorul patriei, înfloresc în inimile ostaşilor — tineri muncitori, ţărani şi intelectuali ai ţării. Pilde demne de gloria înaintaşilor noştri au dat în lupta purtată împotriva duşmanilor patriei, pandurii Godeanu, Buzoianu, Levinte, Predescu, Racoţeanu şi Cîmpeanu. Ca şi acestora, dragostea de patrie a dat tăria necesară soldatului erou Ion Grămadă să-şi apere postul sacrificîndu-şi viaţa. Armata noastră populară nu are numai măreaţa sarcină de apărătoare a ţării, a vieţii paşnice pe care o construim; ea este o înaltă şcoală de educaţie cetăţenească. Ostaşul înapoiat, analfabet şi abrutizat de viaţa clinească a cazărmilor de odinioară, a rămas pentru totdeauna în domeniul trecutului. Armata noastră educă ostaşi luminaţi şi culţi. La baza educării şi culturalizării militarilor noştri stă ştiinţa marxist-leninistă, care îi ajută să-şi formeze o concepţie justa despre lume, să se orienteze cu uşurinţă în complexele probleme militare şi cele legate de situaţia Internă şi internaţională. Ostaşii noştri studiază cu interes şi însufleţire hotăririle partidului şi guvernului, documentele celui de-al 11-lea Congres al P.M.R. Anii petrecuţi în armată înseamnă pentru fiecare militar ani de participare activă la viaţa politică, ani de însuşire a meseriei armelor şi în acelaşi timp ani de calificare în diferite meserii, devenind şoferi, mecanici, tractorişti, telegrafişti, etc. Lăsaţi la vatră, ei se achită cu cinste de noile sarcini încredinţate. Mulţi iau parte cu competenţă la conducerea sectoarelor socialiste din agricultură, la conducerea treburilor obşteşti, la munca din fabrici şi uzine. Tocmai de aceea întregul popor muncitor se mîndreşte de armata sa populară. Cea de a 13-a aniversare a Forţelor noastre Armate găseşte poporul muncitor in plină luptă pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Această tradiţională sărbătoare găseşte patria noastră luptînd pentru fericire şi bunăstare, pentru pace şi înţelegere între popoare. Măiestria militară pe care şi-o însuşesc militarii noştri, tehnica modernă cu care este înzestrată armata, dirzenia cu care ea se pregăteşte pentru apărarea patriei, izvorăsc din voinţa de pace a poporului muncitor care-şi construieşte paşnic o viaţă nouă. Armata noastră nu se va transforma niciodată în instrument agresiv. Ţara noastră, ca semnatară a Tratatului de la Varşovia ce uneşte 8 ţări, apără alături de celelalte ţări prietene, ţelurile lagărului socialist, continuînd lupta pentru soluţionarea problemelor internaţional pe cale paşnică. Lupta aceasta ţara noastră o duce şi în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, a cărei membră este. Credincioasă acestor principii, respectând suveranitatea şi drepturile legitime ale tuturor popoarelor, ţara noastră luptă alături de Uniunea Sovietică pentru reducerea forţelor armate, pentru interzicerea armelor de exterminare în masă. In acest sens, urmînd pilda Uniunii Sovietice, ţara noastră şi-a redus forţele armate cu 40.000 de oameni. Promovind o politică consecventă de pace, de construire a socialismului, ţara noastră veghează la liniştea poporului nostru. In această zi de sărbătoare, militarii Forţelor Armate ale ţării noastre se prezintă în faţa partidului, a întregului popor muncitor, mîndri de rezultatele dobîndite în pregătirea de luptă, hotărîţi să-şi respecte jurămîntul dat patriei. Cu astfel de ostaşi, armata noastră populară este în măsură în orice clipă să-şi îndeplinească înalta sa îndatorire, înscrisă în Constituţia ţării noastre, aceea de a sta de strajă independenţei şi securităţii patriei, a păcii. Adunarea festivă din Capitală Luni după amiază, a avut loc în sala Teatrului Armatei din calea 13 Septembrie din Capitală, adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. în cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: general de armată Emil Bodnăraş, P. Borilă, general colonel Al. Drăghici, general colonel L. Sălăjan, general colonel Iacob Teclu, Fl. Dămălache, ing. A. Vlădoiu, generalii de armată în rezervă Mihail Lascăr şi C. Vasiliu-Răşcanu, generalii locotenenţi I. Tutoveanu, Gh. Pintilie, Titus Lupescu, Mircea Haupt şi Al. Vasiliu, general maior Gh. Zaharia, cpt. de rangul 1 C. Burada, I. Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., Tiberiu Török şi Eroul Muncii Socialiste C. Vasilache. La adunare au luat parte miniştri, membri ai C.C. al P M.R., generali activi şi de rezervă ai forţelor noastre armate, numeroşi ofiţeri superiori, ostaşi evidenţiaţi în pregătirea de luptă şi politică, conducători ai organizaţiilor oamenilor muncii, fruntaşi în muncă din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Au participat de asemenea grp. opt.. Joseph S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, colonel J. A. Mars, ataşat militar al Marii Britanii, colonel Miloslav Hoppe, ataşat militar al R. Cehoslovace, locotenent colonel Mei Jun-sie, ataşat militar al R. P. Chineze, locotenent colonel Kenneth G. Taylor, ataşat militar a Statelor Unite ale Americii, locotenent colonel Milan Minici, ataşat militar şi al aerului al R.P.F. Iugoslavia, locote- nent colonel L. L Helgouaeh, ataşat militar al Franţei, locotenent colonel Hamza Gürgüc, ataşat militar al Turciei, James E. Whitley, ataşat militar adjunct al Statelor Unite ale Americii, maior M. I. Novicihîn, colaborator al ataşatului militar al Uniunii Sovietice. A fost intonat Imnul de Stat al R. P. R. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. general colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Expunerea despre Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne a fost prezentată de tov. general colonel Iacob Teclu, prim-locţiitor al ministrului Forţelor Armate ale R.P.R. La sfîrşit, a urmat un bogat program artistic prezentat de echipele premiate în cadrul celui de al 7-lea concurs pe armată al echipelor artistice ostăşeşti de amatori şi de Ansamblul de cîntece şi dansuri al Ministerului Forţelor Armate ale R.P.R. (Agerpres) ------- ORDINUL------Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne 2 octombrie 1956 Bucureşti Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici ! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Cu prilejul acestei sărbători, felicit întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine. Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor, noi succese in pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disciplinei militare, în cunoaşterea şi întrebuinţarea armamentului şi tehnicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese in ridicarea continuă a capacităţii lor organizatorice pentru ‘îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a Armatei noastre populare. Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romínei Trăiască Guvernul Republicii Populare Romínéi Trăiască Partidul Muncitoresc Romîni Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Rominul Ministrul Forțelor Armate, General colonel, LEONTIN SALAJAN