Romînia Liberă, octombrie 1956 (Anul 14, nr. 3727-3752)

1956-10-02 / nr. 3727

Recepţie oferită de ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti . Luni seara, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al R. P- Chineze la Bucureşti, Ke Bo-nian, a oferit o recepţie în saloanele Casei Centrale a Armatei cu prilejul zilei de 1 octom­brie, cea de a 7-a aniversare a sărbă­torii naţionale a Republicii Populare Chineze. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceau­­şescu, Miron Constantinescu, general colonel Alexandru Drăghici, general colonel Leontin Sălăjan, J. Fazekaş, Alexandru Bîrlădeanu, acad. prof. dr. C. I­ Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Grigore Preoteasa, Con­stanţa Crăciun, Fl. Dănălache, Th. Iordăchescu, Ion Pas, Sorin To­ma, O. Berlogea, acad. P. Con­­stantinescu-Iaşi, conducători ai in­stituţiilor centrale şi ai organizaţii­lor obşteşti, generali şi ofiţeri supe­riori ai forţelor noastre armate, oa­meni de ştiinţă, artă şi cultură, zia­rişti români şi străini. Au luat parte şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi­­ alţi membri ai corpului diplomatic.­­ Printre invitaţi se aflau de aseme­­v­­a, membrii delegaţiei oamenilor de cultură din Egipt. Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) 88 Expoziţia bienală a artelor decorative La Începutul lunii octombrie, în sala Dalles se va deschide expoziţia arte­lor decorative. In această expoziţie bienală participă cu lucrări de artă decorativă executate în ceramică, tex­tile, piele, lemn, sticlă precum şi pă­puşi, mobilă, diorame, artişti din ca­drul Uniunii Artiştilor Plastici şi ar­tişti amatori din Capitală şi din toate regiunile ţării. Tîrguri de toamnă In numeroase localităţi din ţară se vor deschide tradiţionalele tîrguri «le toamnă. Blidul de toamnă va avea loc la 24 octombrie la Oraşul Stalin; la Arad şi Craiova la 26 octombrie; la Cluj — 30 octombrie; la Călan — 3 noiem­brie; la Tg. Mureş — 9 noiembrie; la Hunedoara — 11 noiembrie; la Timi­şoara — 13 decembrie etc. In trimestrul IV din acest an, în principalele oraşe din ţară şi în nu­meroase centre muncitoreşti vor fi or­ganizate 377 de tîrguri mari, cu mult mai multe decit în perioada cores­punzătoare anului trecut. Locurile unde se desfăşoară tirgu­­rile de toamnă sunt amenajate din vreme cu gherete, tarabe, magazii pentru desfacerea și păstrarea produ­selor. [/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XIV nr. 3727 4 pagini — 20 bani Marţi 2 octombrie 1956 Centrala electrică Teleajen a intrat parţial în funcţiune PLOEŞTI.­­ In noaptea de 30 septembrie la centrala electrică de termoficare Teleajen au intrat în funcţiune primele două cazane de 50 tone de aburi pe oră fiecare şi au început probele primului grup electrogen de 6.000 kW. Construcţia noii centrale s-a fă­cut pe baza proiectelor întocmite de specialişti sovietici. Odată cu intrarea, în funcţiune a acestor a­­gregate, centrala a început să furnizeze aburi rafinăriei nr. 3 Te­leajen, iar în curînd va livra şi energie electrică. Prin aceasta se creează posibilitatea să fie date în exploatare noi instalații ale rafi­năriei. 2)000c00000000000c0000000c0000000000000c000000000t000000c0030000000c000­000000000000000000000000000001$ (POOOOOOOOOO­ooooooooocr,8 Inaugurarea fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav ORAŞUL STALIN. — Duminică s-a inaugurat la Ghimbav, regiunea Stalin, prima fabrică de hîrtie cretată din ţara noastră. La festivitatea inau­gurării ,au luat parte delegaţi ai în­treprinderilor producătoare de hîrtie din ţară, constructori, muncitori şi tehnicieni din fabrică. In cadrul mitingului care a avut loc cu acest prilej, a luat cuvîntul Ion Grădinaru, directorul fabricii, care a vorbit despre importanţa acestei noi construcţii pentru economia naţională. Fabrica de hîrtie cretată de la*. Ghim­bav, construită intr-un timp record, 1 an şi cîteva luni — este înzestrată cu utilaje moderne primite din R.D. Germană, precum şi cu utilaje fabri­cate în ţară. Procesul tehnologic este în întregime mecanizat şi în mare parte automatizat. Anual fabrica va produce 3000 tone hîrtie cretată (hîr­tie de calitate superioară pentru pu­blicaţii). Rezultatele obţinute pînă a­­cum sînt bune. Noua fabrică a şi în­ceput să livreze editurilor hîrtie cretată. • In decursul actualului plan cincinal, alături de fabrica de hîrtie cretată, vor intra în funcţiune noi unităţi producătoare de hîrtie, printre care şi fabrica de carton ondulat pentru ambalaj. Din partea constructorilor şi mon­­torilor ing. Vasile Ciobotaru, inginer şef al întreprinderii de construcţii şi montaj pentru celuloză, hîrtie şi stuf, a vorbit despre munca însufleţită a constructorilor şi sprijinul primit din partea specialiştilor din R.D. Germa­nă la montarea utilajelor. Luînd cuvîntul din partea specialiş­tilor germani, tehnicianul Gerhart Hammer ,a arătat că fabrica de hîrtie cretată de la Ghimbav este o expresie a colaborării economice dintre ţara noastră şi R.D. Germană. In încheierea mitingului, ing. Mi­hail Florescu, ministrul Industriei Chimice, a felicitat pe constructori şi montori pentru contribuţia lor la da­rea în funcţiune înainte de termen a fabricii de hîrtie cretată. (Agerpres) Instalaţia principală de cretat hîrtie. --------­ Foto: NICU VASILE V & _________ IHIHATHMAIA C­u o fină ironie, proprie oa­menilor cu o îndelungată şi bogată experienţă şi capaci­tate de a observa, sintetiza şi a­­naliza faptele de viaţă, popoarele asiatice au dat alianţei agresive S.E.A.T.O. o poreclă care expri­mă sugestiv atît dispreţul cit şi ura lor: „Tigrul de hîrtie". Umorul şi înţelepciunea popu­lară au botezat astfel alianţa năs­cută la îndemnul direct al Pen­tagonului datorită acţiunilor în­treprinse pină acum şi scopurilor, proclamate sau ţinute secrete. I s-a spus „tigru" datorită scopuri­lor sale agresive, iar calificativul „de hîrtie“ s-a adăugat din con­ştiinţa matură a unor oameni care ştiu că uneltirile imperialiştilor, planurile lor de sub­jugare a po­poarelor libere, vor fi zădărnicite prin acţiunea unită şi hotărîtă a tuturor popoarelor. In ciuda ridicolului cu care s-a înconjurat şi a zidului de ură care s-a ridicat în jurul său „tigrul de hîrtie“ a hotărît că a venit mo­mentul să-şi ascută dinţii şi să a­­meninţe pe cei din jur. Pentru a­­ceasta, conferinţa de la Baguio a consilierilor militari ai celor opt ţări care fac parte din S.E.A.T.O. — blocul militar al Asiei de sud­­est — a stabilit organizarea unor manevre militare în Marea lavei. Dacă ar fi numai aceasta nu am avea nimic de spus Şi rîndurile de faţă nu şi-ar găsi justificarea. In fond, orice stat are dreptul să-şi organizeze oricîte manevre militare pofteşte. E treaba lui a­­tîta timp cit în faţa participanţilor se pune problema de a studia mij­loace de apărare în vederea unor ipotetice agresiuni. Dar cadrul şi scopul manevrelor din Marea la­vei depăşesc, vizibil şi intenţionat, limita acestor coordonate. Intr-a­­devăr, aceste manevre nu se des­făşoară pe teritoriul nici unuia din cele trei state asiatice care fac parte din S.E.A.T.O. (Pakis­tan, Filipine şi Tailanda) şi nici în apropierea coastelor lor mari­time. Ele au loc la aproximativ 1200 km. de Tailanda, 1500 km. de Filipine, 2100 km. de Pakistan. In schimb, şi aceasta este faptul esenţial, manevrele navale se vor desfăşura în Marea Javei intre in­sulele care formează arhipelagul Indoneziei, mai precis lîngă Insu­­lele Borneo şi Tambelan. Obiectivul militar­ al manevrelor este intensificarea pregătirii mili­tare a ţărilor participante la S.E.A.T.O. şi coordonarea acţiuni­lor forţelor lor armate în cazul unei conjuncturi de război. Obiec­tivul politic, şi acesta e mai im­portant, este crearea artificială a unei încordări a situaţiei din Asia de sud-est şi încercarea de inti­midare a ţărilor din regiunea res­pectivă, mai cu seamă a Indone­ziei. Faptul că Indonezia şi alte state asiatice proclar­ă o politică paş­nică şi acţionează ca state inde­pendente şi neutre nu poate să nu stîrnească furia militariştilor de la­­ Pentagon. Semnificativ este şi filipica rostită de amiralul ameri­can Stump la conferinţa de la Baguio împotriva neutralismului. Ridicindu-se împotriva politicii de neutralitate a unor state asia­tice el a declarat că „în lumea actuală nu există loc pentru neu­tralism“. Potrivit acestei logice şi dat fiind că sub soare nu pot exista şi „neutralişti", Washingtonul a hotărît ţinerea manevrelor în coasta Indoneziei. Operaţia, pen­tru o mai mare eficacitate, a fost sincronizată (sfîntă coincidenţă !) cu sosirea la Djakarta a conducă­torului serviciului de spionaj ame­rican, Allan Dulles. După cum scrie un ziar indonezian „Mane­vrele S­.E.A.T-O. nu sunt simple exerciţii militare iar­ Dulles a sosit în Indonezia nu pentru a-şi petrece concediul". Este inutil să mai arătăm că împotriva acestor manevre agre­sive opinia publică indoneziană, şi cea din alte ţări de asemenea, şi-a ridicat glasul de protest. Unii oameni îşi pun însă pe bună dreptate şi întrebarea : ce s-ar întîmpla dacă Indonezia sau un alt stat ar hotărî să-şi ţină mane­vrele militare în golful Californiei sau în golful Mexicului ? „Tigrul de hîrtie“ încearcă să-şi ascu­tă dinţii. El nu sperie însă pe nimeni. Nici pe cei pe care-i ameninţă dar nici pe acei aliaţi ai S.U.A. cărora caută să le insu­fle bărbăţie şi lealitate faţă de ţelurile S.E.A.T.O. Popoarele asia­tice înţeleg să acţioneze în spiri­tul proclamat la Bandung. In ceea ce-l priveşte, „tigrul de hîr­tie“ îşi va strica măselele dacă va încerca soliditatea născută din conştiinţă comună a dreptului la independenţă şi suveranitate. EUGEN PHOEBUS „Tigrul de hîrtie“ îşi ascute dinţii... “‘ s ... » 9 R'* ‘ H . I z 41 i­ ijh /HARFA /AVA­'-Djakarta TELEGRAMA Către ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Române tov. General colonel LEONTIN SĂLĂJAN Bucureşti In numele Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, vă felicit cordial pe dv. şi întregul personal al Forţe­lor Armate ale Republicii Populare Române, cu ocazia glorioasei aniver­sări a Forţelor Armate Populare. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea puterii de apărare a Republicii Popu­lare Române, în întărirea colaborării de luptă între armatele noastre, şi în dezvoltarea continuă a prieteniei în­tre popoarele sovietic și român. I. KONIEV Mareșal al Uniunii Sovietice Concurs pentru monumentul ostaşului român Ministerul Culturii, Ministerul For­ţelor Armate ale R.P.R. şi Comitetul executiv al sfatului popular al Capi­talei au organizat un concurs pentru cel mai bun proiect de monument al ostaşului român căzut în războiul pen­tru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Monumentul urmează a fi ri­dicat pe platoul din faţa Academiei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de monument. Artiştii plastici care au obţinut pre­mii au primit comanda monumentu­lui, termenul de predare a lucrărilor stabilindu-se pentru 1 octombrie 1956 cînd s-a încheiat şi faza doua a con­cursului. Cu prilejul zilei de 2 Octombrie —• Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. — statuile principale executate în gips alb, machetele de ansamblu, reliefu­rile şi grupurile sculpturale au fost expuse pentru juriu şi public în pa­vilioanele A şi B din Parcul de cul­tură şi odihnă „I. V. Stalin“. Cea mai bună dintre lucrări va fi aleasă pentru a fi turnată în bronz şi ridi­cată apoi pe platoul din faţa Acade­miei Militare. (Agerpres) „Să cunoaştem Uniunea Sovietică“ Cu prilejul Lunii prieteniei romîno­­sovietice din acest an, Consiliul Ge­neral A.R.L.U.S., organizează un concurs de jocuri distractive pe tema: ,,Să cunoaştem Uniunea Sovietică". Jocurile sunt publicate într-o broşură ce va fi pusă în vînzare prin centrele de difuzare a presei cu începere de la 5 octombrie şi care vor cuprinde şi condiţiile de participare la concurs. Pentru cele mai bune soluţii, partici­panţii vor primi ca premii aparate de radio, apărate fotografice, ceasuri, cărţi, discuri de muzică sovietică, şi un premiu special — o călătorie în Uniunea Sovietică. Deschiderea festivă a „Săptâmînii teatrelor de păpuşi din regiuni“ Luni dimineaţă a avut loc în sala Orfeu din Capitală deschiderea festi­vă a „Săptămînii teatrelor de păpuşi din regiuni“. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Ion Pas, prim locţiitor al mi­nistrului Culturii. O delegaţie de pionieri din Capitală a urat succes participanţilor la „Săp­­tăm­îna teatrelor de păpuşi din regi­uni“ şi le-a oferit buchete de fiori. Colectivul teatrului de păpuşi ,,Ţăn­dărică“ a prezentat apoi piesa „Doi la zero pentru noi“. (Agerpres) Carotaj radioactiv şi în industria carboniferă Carotajul radioactiv, care s-a apli­cat pentru prima oară în ţara noastră in industria petroliferă, a început de curînd să fie experimentat şi în in­dustria carboniferă. Primele experienţe se fac în bazi­nul carbonifer al Văii Jiului în gău­rile unor sonde de explorare pentru cărbuni. (Agerpres) Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romíne! Intr-un moment de repaus, pe cîmpul de instrucție, soldaţii s-au strins în jurul agitatorului care le cl­,­teşte ultimele noutăți dintr-un ziar­ ostăşesc. Ziua glorioaselor noastre forţe armate Oamenii muncii din patria noastră, împreună cu militarii, sărbătoresc în fiecare an Ziua Forţelor Armata ale Republicii Populare Romîne. Sărbă­toarea de La 2 Octombrie intrată în tradiţia poporului nostru­­ are o a­­dîncă semnificaţie. Acum 13 ani pe teritoriul Uniunii Sovietice şi cu aju­torul acesteia, a luat fiinţă prima u­­nitate romînească care a jurat cre­dinţă poporului muncitor şi năzuinţe­lor sale — Divizia de voluntari „Tu­dor Vladimirescu“. Purtînd numele e­­roului popular ce a luptat la începu­tul secolului al XIX-lea pentru feri­cirea celor mulţi, divizia de panduri a început alături de Uniunea Sovie­tică lupta împotriva fascismului, pentru eliberarea şi independenţa pa­triei noastre. Pe calea ei a pornit apoi întreaga armată. Războiul criminal împotriva Uniu­nii Sovietice, fărădelegile hitleriştilor, situaţia grea în care se zbatea ţara noastră, umpleau de ură inimile sol­daţilor şi ofiţerilor cinstiţi. Cînd la 23 August 1944 a răsunat chemarea Partidului Comunist din Rominia, ar­mata romina ajutind insurecţia popu­lară a alungat pe hitlerişti, salvînd populaţia şi bunurile patriei. Ascultînd chemarea partidului şi îndemnul po­porului, ostaşii şi ofiţerii romîni au intrat în rîndurile aliaţilor acoperin­­du-se de glorie alături de vitejii ostaşi sovietici. Pe fronturile din Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia, 15 divizii romineşti au luptat împotriva hitle­­riştilor înscriind noi fapte măreţe în paginile istoriei poporului nostru. In lupta împotriva duşmanului comun s-a cimentat prietenia dintre ostaşii noştri şi ostaşii sovietici. In lupta a­­ceasta, Divizia Tudor Vladimirescu- Debreţin ne-a lăsat pilde înalte de vitejie şi dragoste de patrie. Sărbătoarea de la 2 octombrie s-a transformat în decursul anilor într-o zi de manifestare puternică a legă­turilor strînse care s-au statornicit între armată şi poporul muncitor, o zi de manifestare a dragostei şi pre­ţuirii cu care este înconjurată arma­ta. In această zi gîndurile pline de recunoştinţă ale oamenilor muncii se îndreaptă spre Partidul Muncitoresc Român, spre Uniunea Sovietică, elibe­­ratoarea şi marea prietenă a patriei noastre. Anii care au trecut de la crearea primelor unităţi ale armatei populare au adus transformări uriaşe în viaţa politică, socială şi economică a ţării. General locotenent Alexandru Vasiliu După 23 August 1944, oamenii muncii au început sub conducerea partidului, construcţia socialistă a ţarii. Din unealtă oarbă pusă în slujba exploatatorilor aşa cum era în timpul regmului burghezo-moşieresc, arma­ta a fost transformată în slujitoarea credincioasă a poporului muncitor, a­­părătoarea cuceririlor lui revoluţiona­re. Formată din fii credincioşi ai po­porului, armata noastră populară ve­ghează să apere independenţa şi su­veranitatea ţării. Conducerea de că­tre partid a forţelor noastre armate, constituie unul din ceie mai de seamă izvoare al­e tăriei noastre de neînvins. Partidul ne învaţă că legătura inde­structibilă dintre popor şi fiii săi îm­brăcaţi în uniforma militară, unitatea de vederi şi scopuri dintre armata şi popor sunt particularitatea esenţială a noii noastre armate. Bazîndu-ne pe experienţa multilaterală a Armatei Sovietice şi pe propria noastră expe­rienţă cîştigată in lupta pentru vic­­toria insurecţiei de la 23 August 1944 şi apoi în lupta împotriva fascismului, la îndemnul partidului noi acordăm o atenţie deosebită pregătirii militarilor în conformitate cu cerinţele războiu­lui modern, a tehnicii şi ştiinţei mi­litare contemporane. La temelia orga­nizării şi conducerii armatei noastre stă ştiinţa militară sovietică, profund deosebită de ştiinţa militară burghe­ză reacţionară. Vitejia şi eroismul, respectul tradiţiilor militare ale îna­intaşilor noştri, sînt cultivate în rîn­­dul militarilor. Patriotismul eroilor de la Călugăreni şi Războieni, Rovine şi Griviţa, Mărăşti şi Mărăşeşti, faptele eroilor naţionali care luminează tre­cutul, sacrificiul luptatori­or comunişti pentru viitorul patriei, înfloresc în inimile ostaşilor — tineri muncitori, ţărani şi­ intelectuali ai ţării. Pilde demne de gloria înaintaşilor noştri au dat în lupta purtată împotriva duşmanilor patriei, pandurii Godeanu, Buzoianu, Levinte, Predescu, Raco­­ţeanu şi Cîmpeanu. Ca şi acestora, dragostea de patrie a dat tăria ne­cesară soldatului erou Ion Grămadă să-şi apere postul sacrificîndu-şi viaţa. Armata noastră populară nu are nu­mai măreaţa sarcină de apărătoare a ţării, a vieţii paşnice pe care o con­struim; ea este o înaltă şcoală de e­­ducaţie cetăţenească. Ostaşul înapoiat, analfabet şi abrutizat de viaţa cli­­nească a cazărmilor de odinioară, a rămas pentru totdeauna în domeniul trecutului. Armata noastră educă o­­staşi luminaţi şi culţi. La baza edu­cării şi culturalizării militarilor noştri stă ştiinţa marxist-leninistă, care îi a­­jută să-şi formeze o concepţie justa despre lume, să se orienteze cu uşu­rinţă în complexele probleme milita­re şi cele legate de situaţia Internă şi internaţională. Ostaşii noştri stu­diază cu interes şi însufleţire hotări­­rile partidului şi guvernului, docu­mentele celui de-al 11-lea Congres al P.M.R. Anii petrecuţi în armată în­seamnă pentru fiecare militar ani de participare activă la viaţa politică, ani de însuşire a meseriei armelor şi în acelaşi timp ani de calificare în diferite meserii, devenind şoferi, me­canici, tractorişti, telegrafişti, etc. Lă­saţi la vatră, ei se achită cu cinste de noile sarcini încredinţate. Mulţi iau parte cu competenţă la conducerea sectoarelor socialiste din agricultură, la conducerea treburilor obşteşti, la munca din fabrici şi uzine. Tocmai de aceea întregul popor muncitor se mîn­­dreşte de armata sa populară.­­ Cea de a 13-a aniversare a Forţelor noastre Armate găseşte poporul mun­citor in plină luptă pentru îndeplini­rea sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al Partidului Munci­toresc Român. Această tradiţională sărbătoare găseşte patria noastră luptînd pentru fericire şi bunăstare, pentru pace şi înţelegere între po­poare. Măiestria militară pe care şi-o în­suşesc militarii noştri, tehnica moder­nă cu care este înzestrată armata, dirzenia cu care ea se pregăteşte pen­tru apărarea patriei, izvorăsc din vo­inţa de pace a poporului muncitor care-şi construieşte paşnic o viaţă nouă. Armata noastră nu se va tran­sforma niciodată în instrument agre­siv. Ţara noastră, ca semnatară a Tra­tatului de la Varşovia ce uneşte 8 ţări, apără alături de celelalte ţări prietene, ţelurile lagărului socialist, continuînd lupta pentru soluţionarea problemelor internaţional pe cale paşnică. Lupta aceasta ţara noastră o duce şi în cadrul Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, a cărei membră este. Credincioasă acestor principii, res­pectâ­nd suveranitatea şi drepturile le­gitime ale tuturor popoarelor, ţara noastră luptă alături de Uniunea So­vietică pentru reducerea forţelor ar­mate, pentru interzicerea armelor de exterminare în masă. In acest sens, urmînd pilda Uniunii Sovietice, ţara noastră şi-a redus forţele armate cu 40.000 de oameni. Promovind o politică consecventă de pace, de construire a socialismu­lui, ţara noastră veghează la liniştea poporului nostru. In această zi de săr­bătoare, militarii Forţelor Armate ale ţării noastre se prezintă în faţa par­tidului, a întregului popor muncitor, mîndri de rezultatele dobîndite în pregătirea de luptă, hotărîţi să-şi res­pecte jurămîntul dat patriei. Cu astfel de ostaşi, armata noastră populară este în măsură în orice cli­pă să-şi îndeplinească înalta sa înda­torire, înscrisă în Constituţia ţării noastre, aceea de a sta de strajă in­dependenţei şi securităţii patriei, a păcii. Adunarea festivă din Capitală Luni după amiază, a avut loc în sala Teatrului Armatei din calea 13 Septembrie din Capitală, adunarea festivă organizată de Comitetul oră­şenesc Bucureşti al P.M.R. în cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: general de armată Emil Bodnăraş, P. Borilă, general colonel Al. Drăghici, general colonel L. Să­lăjan, general colonel Iacob Teclu, Fl. Dăm­ălache, ing. A. Vlădoiu, generalii de armată în rezervă Mihail Lascăr şi C. Vasiliu-Răşcanu, generalii locote­nenţi I. Tutoveanu, Gh. Pintilie, Ti­tus Lupescu, Mircea Haupt şi Al. Va­­siliu, general maior Gh. Zaharia, cpt. de rangul 1 C. Burada, I. Iliescu, se­cretar al C.C. al U.T.M., Tiberiu Tö­rök şi Eroul Muncii Socialiste C. Va­­silache. La adunare au luat parte miniştri, membri ai C.C. al P­ M.R., generali ac­tivi şi de rezervă ai forţelor noastre armate, numeroşi ofiţeri superiori, os­taşi evidenţiaţi în pregătirea de lup­tă şi politică, conducători ai organi­zaţiilor oamenilor muncii, fruntaşi în muncă din întreprinderile şi institu­ţiile Capitalei. Au participat de asemenea grp. opt.. Joseph S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, colonel J. A. Mars, ataşat militar al Marii Britanii, colo­nel Miloslav Hoppe, ataşat militar al R. Cehoslovace, locotenent colonel Mei Jun-sie, ataşat militar al R. P. Chineze, locotenent colonel Kenneth G. Taylor, ataşat militar a Statelor Unite ale Americii, locotenent colonel Milan Minici, ataşat militar şi al aerului al R.P.F. Iugoslavia, locote-­ nent colonel L. L Helgouaeh, ataşat militar al Franţei, locotenent colonel Hamza Gürgüc, ataşat militar al Turciei, James E. Whitley, ataşat mili­tar adjunct al Statelor Unite ale Ame­ricii, maior M. I. Novicihîn, colabora­tor al ataşatului militar al Uniunii Sovietice. A fost intonat Imnul de Stat al R. P. R. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. general colonel Leontin Sălă­jan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Expunerea despre Ziua Forţelor Ar­mate ale Republicii Populare Romîne a fost prezentată de tov. general co­lonel Iacob Teclu, prim-locţiitor al ministrului Forţelor Armate ale R.P.R. La sfîrşit, a urmat un bogat pro­gram artistic prezentat de echipele premiate în cadrul celui de al 7-lea concurs pe armată al echipelor artis­tice ostăşeşti de amatori şi de Ansam­blul de cîntece şi dansuri al Ministe­rului Forţelor Armate ale R.P.R. (Agerpres) ------- ORDINUL------­Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne 2 octombrie 1956 Bucureşti Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici ! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua For­ţelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Cu prilejul acestei sărbători, felicit întregul personal al Forţe­lor Armate ale Republicii Populare Romine. Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor, noi suc­cese in pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disci­plinei militare, în cunoaşterea şi întrebuinţarea armamentului şi teh­nicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese in ridicarea con­tinuă a capacităţii lor organizatorice pentru ‘îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a Armatei noastre populare. Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romínei Trăiască Guvernul Republicii Populare Romínéi Trăiască Partidul Muncitoresc Romîni Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Rominul Ministrul Forțelor Armate, General colonel, LEONTIN SALAJAN

Next