Romînia Liberă, decembrie 1956 (Anul 14, nr. 3779-3804)

1956-12-01 / nr. 3779

Stmbätä j decembrie 1956—nr, 3779 Succesele sportivilor romîni Sportivii romîni au repurtat succese strălucite în cea de a 9-a zi a Jocu­rilor Olimpice de la Melbourne. Pen­tru prima oară de la începutul aces­tei Olimpiade drapelul de stat al Re­publicii Populare Române a fost înăl­țat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacului Wendouree, unde Leon Rot­­man, învingător în cursa de canoe pe distanţa de 10.000 m, a primit cunu­na de lauri şi medalia de aur de campion olimpic. Citeva ore mai tîr­­ziu în sala Ki­da Town Hall din Mel­bourne tînăra Horetistă Olga Orbán aducea un nou succes culorilor noas­tre obţinînd medalia de argint pen­tru locul doi cucerit în întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In acelaşi timp pe ringul de la „West Melbourne Stadium" boxerii Mircea Dobrescu, N. Linca Şi Gh. Negrea deţineau victorii strălucite calificîn­­du-se in finalele categoriilor respec­tive, însufleţiţi de un puternic elan pa­triotic sportivii români au luptat as­tăzi ca niciodată confirmînd încrede­rea şi speranţele care le-au fost acor­date. Seria splendidelor succese olim­pice a fost continuată de înotătorul Alexandru Popescu care a reuşit să se califice în finala probei de 200 m. fluture, alături de alţi 7 renumiţi specialişti din S.U.A., Australia, R.P. Ungară şi alte ţări. Meritoriu este şi rezultatul canoiştilor Alexe şi in­­mail­iuri clasaţi pe locul cinci în fi­nala probei de dublu (10.000 m.). TIR — Competiţia olimpică de tir a continuat cu desfășurarea probei de pistol precizie Clasament final : 1. Pentti Unuoosvuo (Finlanda) 556 puncte (26 „muşte“) (record olimpic) ; 2. Mahmud Umarov (U.R.S.S.) 556 puncte (24 „muşte“) ; 3. O. Pinion (S.U.A.) 551 puncte. CAIAC-CANOE. — Pe lacul Wen­douree a început vineri concursul de caiac canoe. Clasamentul probei de canoe dublu: I. U.R.S.S 54’02”4/10; 2. Franța 54'48"3/10; 3. R.P. Ungară 55'15"6/10; ...5 R. P. Română 55 51”1/10. Clasamentul probei de caiac sim­plu : 1. Gert Fredriksson (Suedia) 44'43' 4/10; 2. Ferenc Hatlaczky (R.P. Ungara) 47”53”3/10; 3. Michel Scheler (Germania) 48 00”0. Clasamentul final al probei de ca­iac de două persoane : 1. R. P. Un­gară 43’37’’0; 2. Germania 43'40”6/10; 3. Australia 43’43”2/10 POLO PE APA. — In seria A echipa R.P.R. a întîlnit reprezentativa R P. F. Iugoslavia. Jucătorii noştri au fost tot timpul egali sportivilor iugo­slavi care au reuşit totuşi să obţină, după o luptă extrem de disputată, vic­toria la limită cu scorul de 3~2 (2—2). Tot în seria A echipa U.R.S.S. a înnvins Australia cu 3—0 (3—0). Re­prezentativa R.P. Ungare a dispus de Întrecerile de canoe s-au desfăşurat pe apele lacului Wendouree situat în apropierea localităţii Ballarat la a­­proape 150 km. de Melbourne Primul start s-a dat în cursa de canoe sim­plu pe distanţa de 10.000 m. O probă extrem de grea care supune concu­renţii la eforturi neînchipuit de mari. Reprezentantul nostru Leon Rotman a făcut cu succes faţă atacurilor neîn­trerupte ale canoiştilor unguri, sovie­tici şi canadieni pe întreg parcursul celor 10.000 m, cucerind intr-o manie­ră categorică medalia olimpică. El a trecut primul linia de sosire în exce­lentul timp de 56'41" urmat la a­­proape un minut de Janos Parti (R.P. Ungară) cronometrat cu 57’11” şi Ghenadi Buharin (U.R.S.S.)—57’14’ 5/10 Olga Orbán a avut o comportare strălucită pe planşele instalate în sala „Kilda Town Hall“. In finala turneu­lui de floretă ea nu a dezminţit speran­ţele iubitorilor sportului din ţara noas­tră obţinînd un succes de preţ. După disputarea celor şapte asalturi, în frun­tea clasamentului se găseau Orbán şi Gillian Sheen, ambele cu cîte 6 victorii şi o înfrîngere. In meciul de baraj, Sheen, mai experimentată, a reuşit să cîştige la o diferenţă mică: 4-2. Spor­tiva romină a constituit marea reve­laţie a turneului final, atrăgîndu-şi aprecierile unanime ale specialiştilor din lumea întreagă. Clasament final: 1. Gillian Sheen (Anglia) 6 victorii; 2. Olga Orbán echipa S.U.A. cu 6—2 (3—1) într-un meci contînd pentru seria C. Pentru turneul final al concursului de polo pe apă s-au calificat următoa­rele echipe: U.R.S.S., R.P.F. Iugosla­via, R.P. Ungară, S.U.A., Italia și Ger­mania. FOTBAL. — Echipa reprezentativă de fotbal a R.P. Bulgaria s-a calificat vineri în semifinalele turneului olim­pic de fotbal, învingind reprezentativa Angliei cu scorul de 6—1 (3—1). ATLETISM — Penultima zi a con­cursurilor olimpice die atletism a fost marcată de cele trei mari perfom­anțe, realizate de negrul american Milton Campbell, la decatlon, sovietica Ta­mara Iîșkievici, la aruncarea greu­tăţii şi australiana Betty Cuthbert în proba de 200 m. plat. Clasamentul final la greutate femei: 1. Tamara Tîşkievici (U.R.S.S.) 16,59 m. (nou record olimpic, vechiul record 15,28 m.); 2 Zîbina (U.R.S.S.) 16,53 m.; 3­ Werner (Germania) 15,61 m. Clasamentul final la 200 m. plat femei : 1. Betty Cuthbert (Australia) 23”4/10 (record olimpic egalat) ; 2. Stubnik (Germania) 23 7/10; 3. Matthews (Australia) 23”8,/10. Clasamentul final la decatlon: 1. Campbell (S U.A.) 7.937 puncte (nou record olimpic) ; 2. Johnson (S.U.A ) 7.587 puncte ; 3. Kuzneţov (U.R.S.S.) 7.465 puncte. (R.P.R.) 6 victorii; 3. Renee Gam­hle (Franţa) 5 victorii. Mircea Dobrescu a coborît pentru a treia oară învingător treptele ringului. El a obţinut o admirabilă victorie la puncte în faţa puternicului boxer irlan­dez J. Caldwell după ce cu două zile înainte învinsese pe campionul ameri­can Perez. In finală Dobrescu va în­­tîlni pe englezul Spinks. Nicolae Linca a răsturnat toate pro­nosticurile învingind la puncte pe campionul Europei, Nick Gargano (Anglia), in finală N. Linca va fi opus irlandezului F. Tiedt. Gheorghe Negrea este al treilea boxer remân care s-a calificat în fi­nalele turneului olimpic prin victoria la puncte obţinută în faţa boxerului chilian Carlos Lucas. In finală Gh. Negrea va boxa cu americanul J. Boyd. Finalele competiţiei de box vor a­­vea loc astăzi sîmbătă pe ringul de la „West Melbourne Stadium“ cînd vor fi cunoscuţi cei 10 campioni olim­pici. Al patrulea reprezentant al nostru C. Dumitrescu a pierdut la puncte în faţa italianului Fr. Nenci. Boxerul italian a atacat în primele două re­prize şi a acumulat un uşor avantaj. Repriza a treia a aparţinut in între­gime lui Dumitrescu care a marcat mai clar in lupta de aproape. Repre­zentantul nostru a echilibrat situaţia, dar juriul a acordat decizia lui Nenci. NATAŢIE: Pentru finala probei de 200 m fluture —■ luîndu-se în consi­deraţie cele mai bune 8 rezultate în­registrate în cele trei serii — s-au calificat următorii înotători : 1. Yor­­zyk (S.U.A.) 2’18’’6/10; (record olim­pic stabilit); 2. Tumpek (R.P. Ungara) 2'23”3/10; 3. Ishimoto (Japonia) 2’24’2/10; 4. Marshall (Australia) 2’26"8/10; 5. Wilkinson (Australia) 2’27"4/10; 6. Rios Aleman (Mexic) 2’28”1/10; 7. Nelson (S.U.A.) 2’29”4/10; 8. Popescu (R.P.R.) 2’29”9/10. Clasamentul final al probei de 100 m. liber bărbaţi: 1. Henricks (Austra­lia) 55”4/10, (nou record olimpic): De­vitt (Australia) 55”8/10; 3. Chapman (Australia) 56”7/10. Rezultatele finale ale cursei de 200 m. bras femei : 1. Ursula Happe (Ger­mania) 2’53” 1/10; 2. Eva Szekely (R.P Ungară) 2’54”8/10; 3. Eva Ten Olsen (Germania) 2'55”1/10. BASCHET: Vineri s-au desfăşura semifinalele competiţiei. Echipa Uniu­nii Sovietice şi-a luat revanşa în faţa reprezentativei Franţei pe care a în­vins-o cu scorul de 56—49. Cea de a doua finalistă este echipa S.U.A care a întrecut formația Uruguayului cu scorul de 101—38. Meciul decisiv în­tre echipele U.R.S.S. și S.U.A. se va desfășura astă seară. ■O Prin cîteva bufete şi restaurante din Capitală (Urmare din pas. l­a­­tului „Cluj“ din Calea Rahovei, sta­rea bună de curăţenie, cadrul agreabil (saloanele aranjate estetic, perdele curate la geamuri, cuiere etc.) mul­ţumesc sub acest aspect. Dar cu asta nu s-a făcut totul, căci mai există o problemă majoră in care spiritul gospodăresc este absent. Observaţii juste făcute de către consumatori în condica de sugestii şi reclamaţii, re­feritoare la calitatea şi varietatea restrinsă a mincaturilor nu se bucură de „atenţia“ tovarăşei Ecaterina Eco­­nomu, responsabila unităţii. Cerce­­tind meniurile din ultimele două săp­­tămini se poate constata că la meniu fix, de pildă, felul doi este invariabil, “chifteiuţe sau şniţel. In două săptă­mâni de zile m­încăruri, ca de pildă chifteiuţe cu verdeţuri, friptură la tavă, purcel cu legume, au o frecvenţă zilnică, aşa incit consumatorul curent nici nu poate sa şi dea seama dacă i se serveşte mişcare proaspătă sau gătită în cine ştie care altă zi. Constatările noastre în vizita amin­tită le oprim aici pentru că, mărtu­risim cinstit, la un moment dat ele au devenit tot atît de invariabile, de monotone, ca şi „listele de bucate“ de care am amintit in rîndurile de mai sus. Am preferat de aceea să trecem la concluzii: responsabilii de unităţi amintiţi, ca şi conducă­torii Trustului de alimentaţie publică nr 5, tovarăşii Ilie Mauriciu şi Aurel Pupăză, au înclinaţia să limiteze ten­dinţele gastronomice ale oameni­lor. Aceasta îi scuteşte de orice eforturi, de bătaie de cap, de discuţii. Parafrazînd unele din a­­precierile lor, am putea spune că ei gîndesc şi se comportă în felul următor : „Bine că alimente avem din belşug, că cratiţa de mîncare şi far­furiile sunt pline, că avem ce servi“. Aici însă gospodarii­ noştri intră în conflict cu consumatorii care, cum se vede, au cu totul alte revendicări. Şi pentru că cunoaştem bine starea lu­crurilor, putem afirma că ceva tre­buie să se schimbe şi anume menta­litatea amintiţilor „gospodari“. Ei au datoria şi pot să realizeze ceea ce în principal au ca sarcină să satis­facă cerinţele consumatorilor, să asi­gure rentabilitatea unităţilor lor. I. CIMPEANU DIRECTIA GENERALA A CASELOR DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI C.E.C LISTA OFCIALA DE CISTIGURI la obligaţiunile C E.C. 5% cu ciştiguri Tragerea de bază din 30 noiembrie 1956 Ni „buga. (lumi* ciştigătoare Valoarea ciştigurilor Nr ciştigurilor Numărul seriei Parţială Totală 1 10758 43 50.000 50 000 1 00163 43 25.000 25.000 1 02870 49 25.000 25.000 1 03399 39 25.000 25.000 1 12086 11 25.000 25.000 1 00219 07 10.000 10.000 1 01142 06 10.000 10.000 1 01701 04 10.000 10.000 1 04704 01 10.000 10.001 1 04931 48 10.000 10.001 1 11271 36 10.000 torn 1 11971 26 10.000 10.000 1 13019 35 10.000 10000 1 13842 46 10.000 10.000 1 24927 17 10.000 10.000 25 terminația serie 1 687 05 5.000 125 000 25 687 35 5.000 125 000 250 31 36 1.000 250 000 250 61 16 1.000 250.000 565 Total 1 000 000 Cişlogurile de mai sus revin obligațiunilor de bază de lei 200. Sărbătorirea academicianului Gh. Oprescu Vineri după amiază Academia R.P.R. a sărbătorit, în cadrul unei şedinţe festive, pe academicianul Gh. Oprescu cu ocazia împlinirii virstei de 75 de ani. Acad. Mihail Jora, maestru eme­rit al artei, preşedintele subsecţiei de artă a Academiei R.P.R., a vorbit despre personalitatea academicianu­lui Gh. Oprescu. A luat apoi cuvîntul directorul Mu­zeului de Artă al R.P.R., artistul emerit M . Maxy, care a scos în evidenţă meritele deosebite ale sărbă­toritului în munca de formare şi în­drumare a noilor cadre de cercetători în domeniul istoriei artelor, a miilor de studenţi pentru care profesorul Oprescu a fost şi va rămîne întot­deauna un luminos exemplu. A vorbit apoi Ion Frunzetti, şeful secţiei de artă modernă şi contem­porană a institutului de istoria artei al Academiei R.P.A fost student al profesorului Oprescu. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul mulţumind călduros Academiei R.P.R., Uniunii Artiştilor Plastici, Muzeului de Artă al R.P.R., care au organi­zat această sărbătorire. Campionatul de şah al R.P.R. In runda a ill-a, fruntaşul clasa­mentului, Ghiţescu a suferit prima înfrîngere în partida cu Urseanu. Ce­lălalt fruntaş al­­clasamentului, Ră­n­­ulescu a facut remiza cu Pali, iar Ciocîn­ea învingindu-1 pe Pitpinic in­tr-o Dună paraua de atac a ajuns şi el în fruntea Clasamentului cu 2*/2 puncte. Un rezultat surpriză a surve­nit in partida Drimer — O. Traia­­nescu, pr­imul cistigind un pion în jo­cul de mijloc a decis partida în fa­voarea sa printr-o tehnică remarca­bilă. Reicher a cîştigat la Szabó care se găsește la a treia înfrîngere con­­secutiva. Alte rezultate au fost: Șuta — Negrea 1—0; Halic — Mili­­telu '/a.—'/a. Două partide s-au între­rup.. Samarian are avantaj la Gavri­­lă și Radovici la Bălanei. Astăzi se joaca runda a IV-a. B. MENAS antrenor de șah inf­or­maţii Cu prilejul aniversarii a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Federative Iugoslavia. Institutul ro­mân pentru relaţiile culturale cu stramatatea a organizat vineri seara în sala cinematografului ,, Vasi­le A­­lecsandri“ o gală a filmului iugo­slav. ★ Sub auspiciile Ministerului Culturii şi in organizarea Oficiului de Spec­tacole şi Turnee Artistice din R.P.R (O.S.T.A.) renumitul Cvartet de mu­zică de cameră KOMIT­AS, Colectiv Emerit al R.S.S Armenia, va da sâm­­bătă 1 decembrie 1956, ora 20, în sala Dalles, un al doilea şi ultim concert extraordinar. (Agerpres) Romfala liberă Lucrările sesiunii Adunării Generale a O. N. U. NEW YORK 30 (Agerpres). — Co­respondentul special Agerpres trans­mite : In cadrul şedinţelor plenare ale A­­dunării Generale continuă discuţia po­litică generală. Şeful delegaţiei Birmaniei, U PE K1N a declarat că trebuie să înfiereze de asemenea Israelul pentru faptul că în vederea atingerii ţelului său el a recurs la aşa-numitul „război preven­tiv“. „Războaiele „preventive“ (adică „de preîntîmpinare“), a spus el, nu pre­vin niciodată nimic. Războaiele rămîn războaie“. Conducătorul delegaţiei suedeze UN­­DEN, ministrul Afacerilor Externe al Suediei, şi-a consacrat scurta sa cu­­vîntăre agresiunii împotriva Egiptului şi evenimentelor din Ungaria. Nici un fel de explicaţii şi încercări de a justifica acţiunile militare împo­triva Egiptului, a spus el, nu pot as­cunde faptul că aceste acţiuni consti­tuie o încălcare flagrantă a Cartei O.N.U. Reprezentantul Republicii Cehoslova­ce, V. DAVID, care a luat apoi cu­vîntul, referindu-se la agresiunea îm­potriva Egiptului, a spus : Adunarea noastră trebuie să de­maşte manevrele agresorilor şi com­plicilor lor şi să facă tot posibilul pentru ca trupele agresorilor să pără­sească imediat teritoriul Egiptului, fără nici un fel de condiţii. V. David s-a referit apoi la proble­ma restabilirii drepturilor legitime ale R. P. Chineze în Organizaţia Naţiu­nilor Unite. Delegatul Iranului, ENTEZAM, a condamnat agresiunea împotriva Egip­tului și a sprijinit cererea privind re-* tragerea imediată a trupelor agresori-* lor de pe teritoriul egiptean. A luat apoi cuvîntul conducătorul delegaţiei Republicii Populare Române GRIGORE PREOTEASA. La discuţia generală au luat cuvîn­­tul de asemenea reprezentanții Nepa­­lului, Laosului și Libiei. Discursul rostit de tovarăşul Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. „Domnule preşedinte! Sesiunea actuală a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a căpătat o impor­tanţă deosebită datorită împrejurărilor internaţionale pline de încordare în care ea se desfăşoară. Înainte de a prezen­ta punctul de vedere al delegaţiei Re­publicii Populare Române în proble­mele de mare însemnătate aflate în faţa Adunării, vă­ rog să-mi permiteţi să înfăţişez pe scurt — ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite — ele­mentele de bază ale politicii externe a Romîniei. Romînia se află angajată în­tr-un vast program de construcţie, de dezvoltare a economiei civile în scopul ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Romînia a fost cunoscută şi descrisă deseori ca o ţară a contrastului adînc între bogăţia eco­nomică a ţării şi sărăcia cronică a ma­selor populare, sărăcie atît de grea în­­cît afecta biologic naţiunea. Pentru a măsura efortul întreprins şi progresul realizat faţă de vechea stare a Romî­niei, este grăitor faptul că la sfîrşitul anului 1955 producţia industrială a de­păşit de 3 ori nivelul din 1938 şi că pentru a realiza astăzi o producţie ega­lă cu cea a întregului an 1938 este ne­voie de o producţie de energie electri­că realizată numai în 3 luni, de mine­reu de fier în 84 de zile, de oţel în 4 luni, de gaz metan în 28 de zile, de pro­duse de carne în 9 luni. Dintr-o ţară agrară şi producătoare de materii pri­me, Romînia s-a transformat într-o ţa­ră industrial-agrară în plină dezvol­tare Strînsele relaţii de prietenie şi a­jutor reciproc care s-au creat între Ro­mînia, Uniunea Sovietică, China popu­lară şi celelalte ţări socialiste, a arătat vorbitorul, servesc în modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale a­­cestor ţări cît şi intereselor păcii şi ale securităţii internaţionale. Totul în a­­ceastă prietenie sprijină şi întăreşte cauza păcii, in ultimul deceniu, perioa­dă în care regimul de democraţie popu­lară s-a dezvoltat şi s-a consolidat de-­­finitiv. Romînia şi-a lărgit relaţiile cu numeroase ţări din Europa, Asia, Ori­entul Apropiat. Cu unele din aceste ţăr stabilind neutru prima oară relaţii diplomatice şi economice Republica Populară Romrînă întreţine relaţii eco­nomice cu 62 de ţări şi susţine prin e­­forturi practice dezvoltarea relaţiilor e­­conomice, politice şi culturale cu sta­tele Europei apusene, Americii de nord şi Americii Latine. Pornind de la ideea ca nu există pro­blemă litigioasa care să nu poată fi re­zolvată pe calea tratativelor, guvernul român a luat iniţiativa rezolvării pro­blemelor pendinte cu alte ţări. In ur­mărirea acestui obiectiv de îmbunătă­ţire continuă a relaţiilor sale interna­ţionale, Romînia a restabilit în ulti­mele luni relaţiile diplomatice, între­rupte in cursul războiului, cu Grecia —■ unul dintre vecinii sai apropiaţi. Republica Populară Romina a in­vitat Statele Unite ale Americii să ducă tratative pentru a discuta pro­blemele pendinte între cele două ţări pentru a promova între ele re­laţii com­erciale culturale şi a dez­­vola relaţii de prietenie intre po­porul american şi cel romin. Republica Populară Romină, a spus mai departe Grigore Preoteasa, prri veste cu adânca simpatie şi înţe­legere mişcarea de eliberare a popoarelor din ţările coloniale şi de­pendente. Această poziţie are o pro­fundă explicaţie istorică. Intr-un trecut nu prea îndepărtat, poporul român a trăit vremuri amare, cînd ţara sa era ţinută în stare de îna­poiere economică, iar bogăţiile naţio­nale erau exploatate în beneficiul marilor concerne mondiale, cînd guver­nele romîne erau schimbate după in­teresele marilor capitale occidentale, c­ăci România era atrasă în aventuri militare care nu aveau nimic comun cu interesele sale naţionale. Pentru poporul român, acest capitol întunecat de istorie a fost încheiat odată pentru totdeauna. Noi considerăm pe deplin legitimă năzuinţa popoarelor din Asia, Orientul Apropiat, Africa de a se gu­verna potrivit intereselor lor naţionale, de a exploata în propriul lor­ folos bogă­ţiile de pe teritoriul lor, de a păşi pe drumul dezvoltării economiei şi al ri­dicării standardului de viaţă. Salutăm statele care şi-au cucerit de curînd in­dependenţa şi care joacă un rol tot mai important în apărarea păcii şi dezvoltarea colaborării internaţionale- Socotim acest fapt ca unul din cei mai însemnaţi factori de progres ai istori­ei contemporane. Creşterea impetuoasă a mişcării naţional-eliberatoare a pus la ordinea zilei chestiunea lichidării de­pline a sistemului colonial. Cu atît mai gravă şi mai plină de consecinţe este în zilele noastre încercarea de a recuceri prin război poziţii coloniale pierdute. Războiul de agresiune pornit de Anglia şi Franţa cu ajutorul Israe­lului împotriva bravului popor egiptean este tipic în această privinţă. Metodele şi practicile colonialiste condamnate de întreaga omenire nu pot fi reluate în a doua jumătate a secolului XX fără ris­cul unui dezastru politic, economic şi militar. Reacţia energică şi hotărîtă a forţelor iubitoare de pace, hotărîrea quasi-unanimă a Adunării Generale a reuşit să frîneze agresiunea, agresorii s-au găsit izolaţi şi condamnaţi. Aceste concluzii nu pot fi ignorate de cercu­rile agresive internaţionale. Delegaţia romînă ţine să sublinieze că principala măsură pe care o impun interesele pă­cii şi securităţii în această chestiune este retragerea imediată din Egipt a trupelor invadatoare şi restabilirea sta­tu quo-ului din momentul declanşării agresiunii, aşa cum o cer hotărî­rile A­­dunării Generale. Numai în acest fel se pot evita complicaţiile ulterioare şi se pot aborda alte probleme in­âinii O­­rientul Apropiat. Ţara noastră, care a dezvoltat cu­ multe din aceste ţări re­laţii economice, culturale şi politice prieteneşti, spre folosul reciproc, este profund interesată în restaurarea păcii în Orientul Mijlociu, în consol­­area independenţei statelor arabe şi în dez­voltarea lor economică Delegaţia ro­mina consideră că O.N.U. trebuie să se împotrivească cu hotărîre noilor in­trigi şi planuri de agresiune în ţările Orientului Mijlociu. Colonialismul constituie o cauză permanentă de încordare internaţio­nală, de încălcare brutală a drepturi­lor popoarelor, de conflicte şi războaie. De aceea, una din sarcinile principa­le şi dintre cele mai urgente ale A­­dunării Generale a O.N.U. este de a dezbate şi rezolva în mod just ase­menea probleme deschise pe ordinea de zi, ca problema Ciprului, Algeriei şi Irianului de Vest. Republica Popu­lară Romînă doreşte să insiste în mod deosebit asupra necesităţii impe­rioase de a se rezolva problema Ci­­prului, ridicată în faţa O.N.U. de Grecia. Este evident că regimul co­lonial impus populaţiei Ciprului de către ocupanţii englezi constituie una din principalele surse de nelinişte şi instabilitate în sud-estul Europei şi Orientului Apropiat. Delegaţia romînă consideră că acordarea rapidă a drep­tului­­ de autodeterminare poporului cipriot este în interesul tuturor state­lor Aceasta cu atît mai mult cu cît evenimentele recente au arătat că Anglia a transformat Ciprul într-o bază militară a agresiunii care ame­ninţă pacea şi independenţa popoare­lor din această parte a lumii. Po­porul român, legat prin străvechi re­laţii de prietenie şi luptă comună pentru independenţă cu poporul grec, sprijină cu fermitate cererea Greciei de a se rezolva problema Ciprului, potrivit cu aspiraţiile fierbinţi de li­bertate ale poporului cipriot. Domnule preşedinte, In faţa Adu­nării Generale a fost adusă în repe­tate rînduri problema situaţiei din Ungaria. Delegaţia R.P.R. a avut pri­lejul în mai multe rînduri să-şi ex­prime poziţia în această problemă care a fost şi rămîne o chestiune in­ternă a statului ungar. Principalul — a arătat vorbitorul — este acum de a ajuta poporul ungar să-şi aline gre­lele suferinţe şi să-şi reconstruiască viaţa. Guvernul român, a continuat Gri­gore Preoteasa, consideră că proble­ma realizării unei păci trainice este legată de înfăptuirea dezarmării. A­­dunarea Generală a fost sezisată de noile propuneri ale guvernului Uniu­nii Sovietice in chestiunea dezarmă­rii şi micşorării tensiunii internaţio­nale. Delegaţia Republicii Populare Române consideră ca aceste propu­neri constituie o contribuţie de cea mai mare însemnătate şi pot duce la o soluţie pozitivă. Desigur, nu numai Republica Populară Romînă, ci ma­joritatea ţărilor care vor îndepărtarea ameninţării războiului, care vor să facă schimburi comerciale avantajoa­se, să-şi consacre bugetele pentru o­­pere sociale şi dezvoltarea economiei naţionale aşteaptă ca celelalte mari puteri, şi în primul rînd Statele Unite ale Americii, să iasă în mod real in întîmpinarea propunerilor sovietice. Mă voi opri asupra cîtorva aspecte care interesează în mod deosebit Re­publica Populară Romînă. Romînia a redus cu 40.000 de soldaţi şi ofiţeri efectivele forţelor sale armate şi a scurtat termenul serviciului militar, dînd o dovadă concludentă că este gata să înfăptuiască în practică po­litica de reducere a înarmărilor. Re­publica Populară Romînă consideră necesară realizarea unei înţelegeri in­ternaţionale cu privire la limitarea şi reducerea progresivă a armamentelor şi a forţelor armate ale marilor pu­teri, precum şi ale celorlalte ţări. Noi sprijinim cu toată ţăria propunerea Uniunii Sovietice de interzicere a armei atomice şi a armei cu hidro­gen, de încetare a experienţelor cu armele nucleare şi de instituire a unui cotrol internaţional al acestor măsuri. Republica Populară Romina s-a pronunțat permanent și în sensul că pacea și securitatea în Europa pot fi asigurate nu prin crearea de blocuri militare antagoniste, ci pe calea efor­tului comun al tuturor statelor euro­pene pentru înfăptuirea unui sistem general de securitate In acest spirit, sprijinim propunerea încheierii unui pact de neagresiune între ţările pac­tului Atlanticului de nord şi ţările Tratatului de la Varşovia, care ar crea condiţii din cele mai favorabile pentru realizarea mai departe a dez­armării generale şi a întăririi păcii. Uniunea Sovietică a făcut propuneri concrete puterilor occidentale cu pri­vire la desfiinţarea bazelor militare, reducerea şi retragerea trupelor N.A.T.O. de pe teritorii străine, re­tragerea trupelor puterilor occidenta­le din Germania de vest, precum şi a trupelor sovietice aflate pe terito­riul ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia. Nu există îndoială că realizarea acestor măsuri ar crea o reală destindere în Europa şi în lu­mea întreagă. Arătînd că în momentul de faţă se imp­une rezolvarea în stil realist şi practic în primul rînd a marilor pro­bleme deschise ale situaţiei actuale, vorbitorul a continuat: Dar în acelaşi timp trebuie să acor­dăm toată atenţia tuturor formelor de întărire a colaborării internaţionale dezvoltînd tocmai pe acelea pentru care s-au creat sau se pot crea con­diţii favorabile relaţiilor comerciale, culturale, contactelor directe între conducători şi oameni de răspundere ai tuturor ţărilor. Dezvoltarea relaţiilor diplomatice n-a ţinut pasul cu dezvoltarea schimburilor internaţionale , a rela­ţiilor economice, culturale, politice în­tre state. Actualitatea unor eforturi în această direcţie apare limpede dacă luăm în considerare influenţa favora­bilă pe care a avut-o asupra situaţiei internaţionale restabilirea recentă a relaţiilor întrerupte între unele ţări ca urmare a ultimului război mondial. De asemenea, noi avem în vedere că în ultimii ani au apărut un număr de state noi. Cu cît aceste state îşi vor putea dezvolta mai repede rela­ţiile diplomatice, cu atît spiritul ge­neral de colaborare între state se va întări. In ce priveşte capitolul de im­portanţă considerabilă a problemelor economice, guvernul român socoteşte că interesele progresului şi înţelege­rii internaţionale impun cu necesitate un comerţ internaţional pe baze de avantaje reciproce care să se desfă­şoare fără bariere artificiale şi dis­criminări, în cadrul colaborării eco­nomice internaţionale, o deosebită importanţă prezintă problema asis­tenţei economice şi tehnice pentru regiunile insuficient dezvoltate, pen­tru acele regiuni unde, după cum a­­rată domnul Hammarskjoeld­in in­troducerea la raport, „sărăcia conti­nuă să fie legea vieţii pentru mare­a majoritate a oamenilor“. Rezolvarea justă a acestei probleme este însă considerabil îngreunată de marile cheltuieli destinate de unele state înarmărilor, de faptul că ajutorul a­­cordat de aceste state regiunilor slab dezvoltate are un caracter militar preponderent. Guvernul român s-a pronunțat pentru acordarea d­e asis­tenţă economică şi tehnică regiunilor insuficient dezvoltate, pe baza depli­nei egalităţi în drepturi şi fără con­cilii militare sau politice. In acest spirit, Republica Populară Romînă va sprijini crearea fondului special al Naţiunilor Unite pentru dez­­voltarea economică. Socotind că schimbul de experienţă tehnică pe cale internaţională, cum de altfel se şi dezvoltă în fapt, poate să cuprindă toate ţările, pe cele mai a­­vansate ca şi pe cele mai puţin avan­sate, guvernul român favorizează un asemenea schimb de experienţă. El este gata să împărtăşească, altor ţări experienţa sa­, de pildă în domeniul in­­dustriei petrolifere. Domnule preşedinte, Nu pute­­ înche­ia expunerea noastră fără a arăta încă odată că rolul deosebit de important pe care trebuie să-l aibă O.N.U. în pro­movarea colaborării internaţionale este serios diminuat de absenţa din s­nul acestei organizaţii a reprezentanţilor poporului chinez de 600 milioane de oameni. Nu reluăm toate aspectele a­­cestei situaţii absurde şi profund dău­nătoare, dar gîndiţi-vă domnilor, la un singur aspec : 22 de ţări din cele două Americi care însumează la un loc aproximativ 350 milioane de locui­tori au 22 de voturi, iar poporul chi­nez care reprezintă un sfert din ome­nire, nu­ are nici un vot. Desigur, noi ne bucurăm că fiecare popor, oricît de puţin numeros ar fi, are posibilitatea să participe cu drepturi egale la acti­vitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, ne bucurăm că O.N.U. se apropie de realizarea deplină a principiului uni­versalităţii, dar tocmai în aceste con­diţii apare mai strigător, mai evident neajunsuri care se creează pentru cola-* borare internaţională în cadrul O.N.U. dacă situaţia nedreaptă şi inadmisibilă prin care China este ţinută departe de activitatea Organizaţiei, va mai conti­­­nua Ţin să subliniez importanţa deo­sebită pe care delegaţia română o atri­buie rolului şi lucrărilor Naţiunilor U­­nite. Trecem printr-o perioadă în care cercurile interesate în menţinerea şi accentuarea încordării internaţionale au trecut la agresiune şi întreţin atmosfera tulbure, prielnică unor noi atacuri îm­potriva păcii şi independenţei statelor paşnice. Ne exprimăm totuşi încrede­rea în posibilităţile Naţiunilor Unite de a face din Adunare locul prin ex-* c­elenţă al tratativelor internaţionale,­­a­ rezolvării cu participarea tuturor ţă-* riior­­rm­ari şi mici, a problemelor puse în faţa Organizaţiei In ceea ce o pri­veşte, delegaţia Republicii Populare­ Romîne este gata să-şi dea întreaga contribuţie la rezolvarea problemelor care stau în faţa Adunării şi să cola­boreze cu toate delegaţiile care sunt însufleţite de dorinţa de a face ca in această Adunare să prevaleze spiritul de înţelegere şi bunăvoinţă menit să consolideze pacea şi colaborarea inter-­ națională. Atrtudinea faţă de Uniunea Sov­etică, piatra de încercare a internaţiona­istrului proletar Cuvîntarea lui Todor Jivkov la mitingul oamenilor muncii din Sofia SOFIA 30 (Agerpres). — A.T B. transmite: La 28 noiembrie a avut loc la Sofia un mare miting al oame­nilor muncii, convocat de Consiliul Naţional al Frontului Patriei. La mi­ting au luat parte conducătorii Par­tidului Comunist din Bulgaria şi ai guvernului. Todor Jivkov, prim secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comu­nist din Bulgaria, a rostit o cuvîntare în care a condamnat agresiunea An­gliei, Franţei şi Israelului împotriva Egiptului şi a exprimat solidaritatea poporului bulgar cu forţele patriotice din Ungaria. In acea parte a cuvîntării sale consacrată situaţiei interne, Todor Jivkov, s-a oprit asupra problemelor dezvoltării democraţiei socialiste şi in legătură cu aceasta a atras aten­ţia asupra faptului că va trebui să se dea o ripostă hotărîtă duşmanilor înveteraţi ai poporului care ar încer­ca să atenteze la cuceririle socialiste. Evenimentele din Ungaria, a spus vorbitorul, ne învaţă că este necesar să se mobilizeze vigilenţa întregului popor, să se creeze pretutindeni o situaţie în care să fie imposibile nu numai încercări ci şi planuri de a atenta la Republica noastra Populară Bulgaria. (Aplauze furtunoase). Noi, comuniştii bulgari, împreună cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, a continuat vorbitorul, vrem să decla­răm astăzi folosind cuvintele lui Gheorghi Dimitrov: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este marele dascăl al tuturor partidelor comuniste şi mun­citoreşti frăţeşti, al întregii mişcări co­muniste şi muncitoreşti internaţionale, inclusiv şi al partidului nostru (Apla­uze furtunoase) , că atitudinea faţă de Uniunea Sovietică faţă de partidul său comunist, este piatra de încercare a internaţionalismului proletar, a devo­tamentului faţă de interesele clasei muncitoare, a fidelităţii faţă de socia­lism. Participanţii la miting au adoptat o rezoluţie în care declară în unanimita­te că sprijină în întregime politica Partidului Comunist din Bulgaria şi a guvernului popular îndreptată spre dezvoltarea socialistă continuă şi cu succes a ţării, spre întărirea păcii, spre adîncirea continuă a prieteniei cu poporul sovietic, cu toate țările so­cialismului. Pag. 3-0 Vizita lui Ciu En-lai în India DELHI 30 (Agerpres). — China Nouă transmite: La 29 noiembrie CIU EN-LAI, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, care se află la vi­zită oficială în India, a făcut o vizită preşedintelui Republicii India, RA­­JENDRA PRASAD. Preşedintele a oferit un dejun în cinstea lui Ciu En-lai. In după-amiaza aceleeaşi zile Ciu En-lai a vizitat parlamentul, unde vicepreşedintele Consiliului Statelor şi preşedintele Camerei Populare au oferit o recepţie. Ciu En-lai a rostit o cuvîntare în faţa deputaţilor celor două Camere ale parlamentului In­diei. La­­30 noiembrie, Ciu En-lai a avut o convorbire cu Nehru, primul minis­tru al Indiei, care a durat trei ore și jumătate. ! Deputaţi romîni în vizită Sa Rangoon şi Caraci CARACI 30 (Agerpres). — Cores­pondenţă specială. In drum spre pa­trie delegaţia romină condusă de de­putatul Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., care a luat parte la lucră­rile Conferinţei interparlamentare, s-a oprit la 24 noiembrie la Rangoon, ca­pitala Uniunii Birmane. Membrii de­legaţiei au fost primiţi de vicepreşe­dinţii celor două Camere ale parla­mentului Uniunii Birmane cu care au avut convorbiri privind interesele am­belor ţări. Cu acest prilej preşedinte­le parlamentului birman a oferit­­ o masă în cinstea delegaţiei ro­mî­ne. Continuîndu-şi drumul, delegaţia romină s-a oprit la 27 noiembrie la Caraci, capitala Pakistanului. Mem­brii delegaţiei au fost primiţi de vi­cepreşedintele parlamentului pakistai­nez şi de ministrul Informaţiilor. La 29 noiembrie în cinstea delega-* ţiei romîne a fost organizată la se-­ diul parlamentului pakistanez o întîL* nire la care au luat parte vicepreşe-* dintele parlamentului, miniştrii Agro-* culturii,­ Alimentaţiei şi al Muncii,­­precum şi numeroşi deputaţi.

Next