Romînia Liberă, decembrie 1956 (Anul 14, nr. 3779-3804)
1956-12-01 / nr. 3779
Stmbätä j decembrie 1956—nr, 3779 Succesele sportivilor romîni Sportivii romîni au repurtat succese strălucite în cea de a 9-a zi a Jocurilor Olimpice de la Melbourne. Pentru prima oară de la începutul acestei Olimpiade drapelul de stat al Republicii Populare Române a fost înălțat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacului Wendouree, unde Leon Rotman, învingător în cursa de canoe pe distanţa de 10.000 m, a primit cununa de lauri şi medalia de aur de campion olimpic. Citeva ore mai tîrziu în sala Kida Town Hall din Melbourne tînăra Horetistă Olga Orbán aducea un nou succes culorilor noastre obţinînd medalia de argint pentru locul doi cucerit în întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In acelaşi timp pe ringul de la „West Melbourne Stadium" boxerii Mircea Dobrescu, N. Linca Şi Gh. Negrea deţineau victorii strălucite calificîndu-se in finalele categoriilor respective, însufleţiţi de un puternic elan patriotic sportivii români au luptat astăzi ca niciodată confirmînd încrederea şi speranţele care le-au fost acordate. Seria splendidelor succese olimpice a fost continuată de înotătorul Alexandru Popescu care a reuşit să se califice în finala probei de 200 m. fluture, alături de alţi 7 renumiţi specialişti din S.U.A., Australia, R.P. Ungară şi alte ţări. Meritoriu este şi rezultatul canoiştilor Alexe şi inmailiuri clasaţi pe locul cinci în finala probei de dublu (10.000 m.). TIR — Competiţia olimpică de tir a continuat cu desfășurarea probei de pistol precizie Clasament final : 1. Pentti Unuoosvuo (Finlanda) 556 puncte (26 „muşte“) (record olimpic) ; 2. Mahmud Umarov (U.R.S.S.) 556 puncte (24 „muşte“) ; 3. O. Pinion (S.U.A.) 551 puncte. CAIAC-CANOE. — Pe lacul Wendouree a început vineri concursul de caiac canoe. Clasamentul probei de canoe dublu: I. U.R.S.S 54’02”4/10; 2. Franța 54'48"3/10; 3. R.P. Ungară 55'15"6/10; ...5 R. P. Română 55 51”1/10. Clasamentul probei de caiac simplu : 1. Gert Fredriksson (Suedia) 44'43' 4/10; 2. Ferenc Hatlaczky (R.P. Ungara) 47”53”3/10; 3. Michel Scheler (Germania) 48 00”0. Clasamentul final al probei de caiac de două persoane : 1. R. P. Ungară 43’37’’0; 2. Germania 43'40”6/10; 3. Australia 43’43”2/10 POLO PE APA. — In seria A echipa R.P.R. a întîlnit reprezentativa R P. F. Iugoslavia. Jucătorii noştri au fost tot timpul egali sportivilor iugoslavi care au reuşit totuşi să obţină, după o luptă extrem de disputată, victoria la limită cu scorul de 3~2 (2—2). Tot în seria A echipa U.R.S.S. a înnvins Australia cu 3—0 (3—0). Reprezentativa R.P. Ungare a dispus de Întrecerile de canoe s-au desfăşurat pe apele lacului Wendouree situat în apropierea localităţii Ballarat la aproape 150 km. de Melbourne Primul start s-a dat în cursa de canoe simplu pe distanţa de 10.000 m. O probă extrem de grea care supune concurenţii la eforturi neînchipuit de mari. Reprezentantul nostru Leon Rotman a făcut cu succes faţă atacurilor neîntrerupte ale canoiştilor unguri, sovietici şi canadieni pe întreg parcursul celor 10.000 m, cucerind intr-o manieră categorică medalia olimpică. El a trecut primul linia de sosire în excelentul timp de 56'41" urmat la aproape un minut de Janos Parti (R.P. Ungară) cronometrat cu 57’11” şi Ghenadi Buharin (U.R.S.S.)—57’14’ 5/10 Olga Orbán a avut o comportare strălucită pe planşele instalate în sala „Kilda Town Hall“. In finala turneului de floretă ea nu a dezminţit speranţele iubitorilor sportului din ţara noastră obţinînd un succes de preţ. După disputarea celor şapte asalturi, în fruntea clasamentului se găseau Orbán şi Gillian Sheen, ambele cu cîte 6 victorii şi o înfrîngere. In meciul de baraj, Sheen, mai experimentată, a reuşit să cîştige la o diferenţă mică: 4-2. Sportiva romină a constituit marea revelaţie a turneului final, atrăgîndu-şi aprecierile unanime ale specialiştilor din lumea întreagă. Clasament final: 1. Gillian Sheen (Anglia) 6 victorii; 2. Olga Orbán echipa S.U.A. cu 6—2 (3—1) într-un meci contînd pentru seria C. Pentru turneul final al concursului de polo pe apă s-au calificat următoarele echipe: U.R.S.S., R.P.F. Iugoslavia, R.P. Ungară, S.U.A., Italia și Germania. FOTBAL. — Echipa reprezentativă de fotbal a R.P. Bulgaria s-a calificat vineri în semifinalele turneului olimpic de fotbal, învingind reprezentativa Angliei cu scorul de 6—1 (3—1). ATLETISM — Penultima zi a concursurilor olimpice die atletism a fost marcată de cele trei mari perfomanțe, realizate de negrul american Milton Campbell, la decatlon, sovietica Tamara Iîșkievici, la aruncarea greutăţii şi australiana Betty Cuthbert în proba de 200 m. plat. Clasamentul final la greutate femei: 1. Tamara Tîşkievici (U.R.S.S.) 16,59 m. (nou record olimpic, vechiul record 15,28 m.); 2 Zîbina (U.R.S.S.) 16,53 m.; 3 Werner (Germania) 15,61 m. Clasamentul final la 200 m. plat femei : 1. Betty Cuthbert (Australia) 23”4/10 (record olimpic egalat) ; 2. Stubnik (Germania) 23 7/10; 3. Matthews (Australia) 23”8,/10. Clasamentul final la decatlon: 1. Campbell (S U.A.) 7.937 puncte (nou record olimpic) ; 2. Johnson (S.U.A ) 7.587 puncte ; 3. Kuzneţov (U.R.S.S.) 7.465 puncte. (R.P.R.) 6 victorii; 3. Renee Gamhle (Franţa) 5 victorii. Mircea Dobrescu a coborît pentru a treia oară învingător treptele ringului. El a obţinut o admirabilă victorie la puncte în faţa puternicului boxer irlandez J. Caldwell după ce cu două zile înainte învinsese pe campionul american Perez. In finală Dobrescu va întîlni pe englezul Spinks. Nicolae Linca a răsturnat toate pronosticurile învingind la puncte pe campionul Europei, Nick Gargano (Anglia), in finală N. Linca va fi opus irlandezului F. Tiedt. Gheorghe Negrea este al treilea boxer remân care s-a calificat în finalele turneului olimpic prin victoria la puncte obţinută în faţa boxerului chilian Carlos Lucas. In finală Gh. Negrea va boxa cu americanul J. Boyd. Finalele competiţiei de box vor avea loc astăzi sîmbătă pe ringul de la „West Melbourne Stadium“ cînd vor fi cunoscuţi cei 10 campioni olimpici. Al patrulea reprezentant al nostru C. Dumitrescu a pierdut la puncte în faţa italianului Fr. Nenci. Boxerul italian a atacat în primele două reprize şi a acumulat un uşor avantaj. Repriza a treia a aparţinut in întregime lui Dumitrescu care a marcat mai clar in lupta de aproape. Reprezentantul nostru a echilibrat situaţia, dar juriul a acordat decizia lui Nenci. NATAŢIE: Pentru finala probei de 200 m fluture —■ luîndu-se în consideraţie cele mai bune 8 rezultate înregistrate în cele trei serii — s-au calificat următorii înotători : 1. Yorzyk (S.U.A.) 2’18’’6/10; (record olimpic stabilit); 2. Tumpek (R.P. Ungara) 2'23”3/10; 3. Ishimoto (Japonia) 2’24’2/10; 4. Marshall (Australia) 2’26"8/10; 5. Wilkinson (Australia) 2’27"4/10; 6. Rios Aleman (Mexic) 2’28”1/10; 7. Nelson (S.U.A.) 2’29”4/10; 8. Popescu (R.P.R.) 2’29”9/10. Clasamentul final al probei de 100 m. liber bărbaţi: 1. Henricks (Australia) 55”4/10, (nou record olimpic): Devitt (Australia) 55”8/10; 3. Chapman (Australia) 56”7/10. Rezultatele finale ale cursei de 200 m. bras femei : 1. Ursula Happe (Germania) 2’53” 1/10; 2. Eva Szekely (R.P Ungară) 2’54”8/10; 3. Eva Ten Olsen (Germania) 2'55”1/10. BASCHET: Vineri s-au desfăşura semifinalele competiţiei. Echipa Uniunii Sovietice şi-a luat revanşa în faţa reprezentativei Franţei pe care a învins-o cu scorul de 56—49. Cea de a doua finalistă este echipa S.U.A care a întrecut formația Uruguayului cu scorul de 101—38. Meciul decisiv între echipele U.R.S.S. și S.U.A. se va desfășura astă seară. ■O Prin cîteva bufete şi restaurante din Capitală (Urmare din pas. latului „Cluj“ din Calea Rahovei, starea bună de curăţenie, cadrul agreabil (saloanele aranjate estetic, perdele curate la geamuri, cuiere etc.) mulţumesc sub acest aspect. Dar cu asta nu s-a făcut totul, căci mai există o problemă majoră in care spiritul gospodăresc este absent. Observaţii juste făcute de către consumatori în condica de sugestii şi reclamaţii, referitoare la calitatea şi varietatea restrinsă a mincaturilor nu se bucură de „atenţia“ tovarăşei Ecaterina Economu, responsabila unităţii. Cercetind meniurile din ultimele două săptămini se poate constata că la meniu fix, de pildă, felul doi este invariabil, “chifteiuţe sau şniţel. In două săptămâni de zile mîncăruri, ca de pildă chifteiuţe cu verdeţuri, friptură la tavă, purcel cu legume, au o frecvenţă zilnică, aşa incit consumatorul curent nici nu poate sa şi dea seama dacă i se serveşte mişcare proaspătă sau gătită în cine ştie care altă zi. Constatările noastre în vizita amintită le oprim aici pentru că, mărturisim cinstit, la un moment dat ele au devenit tot atît de invariabile, de monotone, ca şi „listele de bucate“ de care am amintit in rîndurile de mai sus. Am preferat de aceea să trecem la concluzii: responsabilii de unităţi amintiţi, ca şi conducătorii Trustului de alimentaţie publică nr 5, tovarăşii Ilie Mauriciu şi Aurel Pupăză, au înclinaţia să limiteze tendinţele gastronomice ale oamenilor. Aceasta îi scuteşte de orice eforturi, de bătaie de cap, de discuţii. Parafrazînd unele din aprecierile lor, am putea spune că ei gîndesc şi se comportă în felul următor : „Bine că alimente avem din belşug, că cratiţa de mîncare şi farfuriile sunt pline, că avem ce servi“. Aici însă gospodarii noştri intră în conflict cu consumatorii care, cum se vede, au cu totul alte revendicări. Şi pentru că cunoaştem bine starea lucrurilor, putem afirma că ceva trebuie să se schimbe şi anume mentalitatea amintiţilor „gospodari“. Ei au datoria şi pot să realizeze ceea ce în principal au ca sarcină să satisfacă cerinţele consumatorilor, să asigure rentabilitatea unităţilor lor. I. CIMPEANU DIRECTIA GENERALA A CASELOR DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI C.E.C LISTA OFCIALA DE CISTIGURI la obligaţiunile C E.C. 5% cu ciştiguri Tragerea de bază din 30 noiembrie 1956 Ni „buga. (lumi* ciştigătoare Valoarea ciştigurilor Nr ciştigurilor Numărul seriei Parţială Totală 1 10758 43 50.000 50 000 1 00163 43 25.000 25.000 1 02870 49 25.000 25.000 1 03399 39 25.000 25.000 1 12086 11 25.000 25.000 1 00219 07 10.000 10.000 1 01142 06 10.000 10.000 1 01701 04 10.000 10.000 1 04704 01 10.000 10.001 1 04931 48 10.000 10.001 1 11271 36 10.000 torn 1 11971 26 10.000 10.000 1 13019 35 10.000 10000 1 13842 46 10.000 10.000 1 24927 17 10.000 10.000 25 terminația serie 1 687 05 5.000 125 000 25 687 35 5.000 125 000 250 31 36 1.000 250 000 250 61 16 1.000 250.000 565 Total 1 000 000 Cişlogurile de mai sus revin obligațiunilor de bază de lei 200. Sărbătorirea academicianului Gh. Oprescu Vineri după amiază Academia R.P.R. a sărbătorit, în cadrul unei şedinţe festive, pe academicianul Gh. Oprescu cu ocazia împlinirii virstei de 75 de ani. Acad. Mihail Jora, maestru emerit al artei, preşedintele subsecţiei de artă a Academiei R.P.R., a vorbit despre personalitatea academicianului Gh. Oprescu. A luat apoi cuvîntul directorul Muzeului de Artă al R.P.R., artistul emerit M . Maxy, care a scos în evidenţă meritele deosebite ale sărbătoritului în munca de formare şi îndrumare a noilor cadre de cercetători în domeniul istoriei artelor, a miilor de studenţi pentru care profesorul Oprescu a fost şi va rămîne întotdeauna un luminos exemplu. A vorbit apoi Ion Frunzetti, şeful secţiei de artă modernă şi contemporană a institutului de istoria artei al Academiei R.P.A fost student al profesorului Oprescu. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul mulţumind călduros Academiei R.P.R., Uniunii Artiştilor Plastici, Muzeului de Artă al R.P.R., care au organizat această sărbătorire. Campionatul de şah al R.P.R. In runda a ill-a, fruntaşul clasamentului, Ghiţescu a suferit prima înfrîngere în partida cu Urseanu. Celălalt fruntaş alclasamentului, Rănulescu a facut remiza cu Pali, iar Ciocînea învingindu-1 pe Pitpinic intr-o Dună paraua de atac a ajuns şi el în fruntea Clasamentului cu 2*/2 puncte. Un rezultat surpriză a survenit in partida Drimer — O. Traianescu, primul cistigind un pion în jocul de mijloc a decis partida în favoarea sa printr-o tehnică remarcabilă. Reicher a cîştigat la Szabó care se găsește la a treia înfrîngere consecutiva. Alte rezultate au fost: Șuta — Negrea 1—0; Halic — Militelu '/a.—'/a. Două partide s-au întrerup.. Samarian are avantaj la Gavrilă și Radovici la Bălanei. Astăzi se joaca runda a IV-a. B. MENAS antrenor de șah informaţii Cu prilejul aniversarii a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Federative Iugoslavia. Institutul român pentru relaţiile culturale cu stramatatea a organizat vineri seara în sala cinematografului ,, Vasile Alecsandri“ o gală a filmului iugoslav. ★ Sub auspiciile Ministerului Culturii şi in organizarea Oficiului de Spectacole şi Turnee Artistice din R.P.R (O.S.T.A.) renumitul Cvartet de muzică de cameră KOMITAS, Colectiv Emerit al R.S.S Armenia, va da sâmbătă 1 decembrie 1956, ora 20, în sala Dalles, un al doilea şi ultim concert extraordinar. (Agerpres) Romfala liberă Lucrările sesiunii Adunării Generale a O. N. U. NEW YORK 30 (Agerpres). — Corespondentul special Agerpres transmite : In cadrul şedinţelor plenare ale Adunării Generale continuă discuţia politică generală. Şeful delegaţiei Birmaniei, U PE K1N a declarat că trebuie să înfiereze de asemenea Israelul pentru faptul că în vederea atingerii ţelului său el a recurs la aşa-numitul „război preventiv“. „Războaiele „preventive“ (adică „de preîntîmpinare“), a spus el, nu previn niciodată nimic. Războaiele rămîn războaie“. Conducătorul delegaţiei suedeze UNDEN, ministrul Afacerilor Externe al Suediei, şi-a consacrat scurta sa cuvîntăre agresiunii împotriva Egiptului şi evenimentelor din Ungaria. Nici un fel de explicaţii şi încercări de a justifica acţiunile militare împotriva Egiptului, a spus el, nu pot ascunde faptul că aceste acţiuni constituie o încălcare flagrantă a Cartei O.N.U. Reprezentantul Republicii Cehoslovace, V. DAVID, care a luat apoi cuvîntul, referindu-se la agresiunea împotriva Egiptului, a spus : Adunarea noastră trebuie să demaşte manevrele agresorilor şi complicilor lor şi să facă tot posibilul pentru ca trupele agresorilor să părăsească imediat teritoriul Egiptului, fără nici un fel de condiţii. V. David s-a referit apoi la problema restabilirii drepturilor legitime ale R. P. Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite. Delegatul Iranului, ENTEZAM, a condamnat agresiunea împotriva Egiptului și a sprijinit cererea privind re-* tragerea imediată a trupelor agresori-* lor de pe teritoriul egiptean. A luat apoi cuvîntul conducătorul delegaţiei Republicii Populare Române GRIGORE PREOTEASA. La discuţia generală au luat cuvîntul de asemenea reprezentanții Nepalului, Laosului și Libiei. Discursul rostit de tovarăşul Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. „Domnule preşedinte! Sesiunea actuală a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a căpătat o importanţă deosebită datorită împrejurărilor internaţionale pline de încordare în care ea se desfăşoară. Înainte de a prezenta punctul de vedere al delegaţiei Republicii Populare Române în problemele de mare însemnătate aflate în faţa Adunării, vă rog să-mi permiteţi să înfăţişez pe scurt — ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite — elementele de bază ale politicii externe a Romîniei. Romînia se află angajată într-un vast program de construcţie, de dezvoltare a economiei civile în scopul ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Romînia a fost cunoscută şi descrisă deseori ca o ţară a contrastului adînc între bogăţia economică a ţării şi sărăcia cronică a maselor populare, sărăcie atît de grea încît afecta biologic naţiunea. Pentru a măsura efortul întreprins şi progresul realizat faţă de vechea stare a Romîniei, este grăitor faptul că la sfîrşitul anului 1955 producţia industrială a depăşit de 3 ori nivelul din 1938 şi că pentru a realiza astăzi o producţie egală cu cea a întregului an 1938 este nevoie de o producţie de energie electrică realizată numai în 3 luni, de minereu de fier în 84 de zile, de oţel în 4 luni, de gaz metan în 28 de zile, de produse de carne în 9 luni. Dintr-o ţară agrară şi producătoare de materii prime, Romînia s-a transformat într-o ţară industrial-agrară în plină dezvoltare Strînsele relaţii de prietenie şi ajutor reciproc care s-au creat între Romînia, Uniunea Sovietică, China populară şi celelalte ţări socialiste, a arătat vorbitorul, servesc în modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale acestor ţări cît şi intereselor păcii şi ale securităţii internaţionale. Totul în această prietenie sprijină şi întăreşte cauza păcii, in ultimul deceniu, perioadă în care regimul de democraţie populară s-a dezvoltat şi s-a consolidat de-finitiv. Romînia şi-a lărgit relaţiile cu numeroase ţări din Europa, Asia, Orientul Apropiat. Cu unele din aceste ţăr stabilind neutru prima oară relaţii diplomatice şi economice Republica Populară Romrînă întreţine relaţii economice cu 62 de ţări şi susţine prin eforturi practice dezvoltarea relaţiilor economice, politice şi culturale cu statele Europei apusene, Americii de nord şi Americii Latine. Pornind de la ideea ca nu există problemă litigioasa care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, guvernul român a luat iniţiativa rezolvării problemelor pendinte cu alte ţări. In urmărirea acestui obiectiv de îmbunătăţire continuă a relaţiilor sale internaţionale, Romînia a restabilit în ultimele luni relaţiile diplomatice, întrerupte in cursul războiului, cu Grecia —■ unul dintre vecinii sai apropiaţi. Republica Populară Romina a invitat Statele Unite ale Americii să ducă tratative pentru a discuta problemele pendinte între cele două ţări pentru a promova între ele relaţii comerciale culturale şi a dezvola relaţii de prietenie intre poporul american şi cel romin. Republica Populară Romină, a spus mai departe Grigore Preoteasa, prri veste cu adânca simpatie şi înţelegere mişcarea de eliberare a popoarelor din ţările coloniale şi dependente. Această poziţie are o profundă explicaţie istorică. Intr-un trecut nu prea îndepărtat, poporul român a trăit vremuri amare, cînd ţara sa era ţinută în stare de înapoiere economică, iar bogăţiile naţionale erau exploatate în beneficiul marilor concerne mondiale, cînd guvernele romîne erau schimbate după interesele marilor capitale occidentale, căci România era atrasă în aventuri militare care nu aveau nimic comun cu interesele sale naţionale. Pentru poporul român, acest capitol întunecat de istorie a fost încheiat odată pentru totdeauna. Noi considerăm pe deplin legitimă năzuinţa popoarelor din Asia, Orientul Apropiat, Africa de a se guverna potrivit intereselor lor naţionale, de a exploata în propriul lor folos bogăţiile de pe teritoriul lor, de a păşi pe drumul dezvoltării economiei şi al ridicării standardului de viaţă. Salutăm statele care şi-au cucerit de curînd independenţa şi care joacă un rol tot mai important în apărarea păcii şi dezvoltarea colaborării internaţionale- Socotim acest fapt ca unul din cei mai însemnaţi factori de progres ai istoriei contemporane. Creşterea impetuoasă a mişcării naţional-eliberatoare a pus la ordinea zilei chestiunea lichidării depline a sistemului colonial. Cu atît mai gravă şi mai plină de consecinţe este în zilele noastre încercarea de a recuceri prin război poziţii coloniale pierdute. Războiul de agresiune pornit de Anglia şi Franţa cu ajutorul Israelului împotriva bravului popor egiptean este tipic în această privinţă. Metodele şi practicile colonialiste condamnate de întreaga omenire nu pot fi reluate în a doua jumătate a secolului XX fără riscul unui dezastru politic, economic şi militar. Reacţia energică şi hotărîtă a forţelor iubitoare de pace, hotărîrea quasi-unanimă a Adunării Generale a reuşit să frîneze agresiunea, agresorii s-au găsit izolaţi şi condamnaţi. Aceste concluzii nu pot fi ignorate de cercurile agresive internaţionale. Delegaţia romînă ţine să sublinieze că principala măsură pe care o impun interesele păcii şi securităţii în această chestiune este retragerea imediată din Egipt a trupelor invadatoare şi restabilirea statu quo-ului din momentul declanşării agresiunii, aşa cum o cer hotărîrile Adunării Generale. Numai în acest fel se pot evita complicaţiile ulterioare şi se pot aborda alte probleme inâinii Orientul Apropiat. Ţara noastră, care a dezvoltat cu multe din aceste ţări relaţii economice, culturale şi politice prieteneşti, spre folosul reciproc, este profund interesată în restaurarea păcii în Orientul Mijlociu, în consolarea independenţei statelor arabe şi în dezvoltarea lor economică Delegaţia romina consideră că O.N.U. trebuie să se împotrivească cu hotărîre noilor intrigi şi planuri de agresiune în ţările Orientului Mijlociu. Colonialismul constituie o cauză permanentă de încordare internaţională, de încălcare brutală a drepturilor popoarelor, de conflicte şi războaie. De aceea, una din sarcinile principale şi dintre cele mai urgente ale Adunării Generale a O.N.U. este de a dezbate şi rezolva în mod just asemenea probleme deschise pe ordinea de zi, ca problema Ciprului, Algeriei şi Irianului de Vest. Republica Populară Romînă doreşte să insiste în mod deosebit asupra necesităţii imperioase de a se rezolva problema Ciprului, ridicată în faţa O.N.U. de Grecia. Este evident că regimul colonial impus populaţiei Ciprului de către ocupanţii englezi constituie una din principalele surse de nelinişte şi instabilitate în sud-estul Europei şi Orientului Apropiat. Delegaţia romînă consideră că acordarea rapidă a dreptului de autodeterminare poporului cipriot este în interesul tuturor statelor Aceasta cu atît mai mult cu cît evenimentele recente au arătat că Anglia a transformat Ciprul într-o bază militară a agresiunii care ameninţă pacea şi independenţa popoarelor din această parte a lumii. Poporul român, legat prin străvechi relaţii de prietenie şi luptă comună pentru independenţă cu poporul grec, sprijină cu fermitate cererea Greciei de a se rezolva problema Ciprului, potrivit cu aspiraţiile fierbinţi de libertate ale poporului cipriot. Domnule preşedinte, In faţa Adunării Generale a fost adusă în repetate rînduri problema situaţiei din Ungaria. Delegaţia R.P.R. a avut prilejul în mai multe rînduri să-şi exprime poziţia în această problemă care a fost şi rămîne o chestiune internă a statului ungar. Principalul — a arătat vorbitorul — este acum de a ajuta poporul ungar să-şi aline grelele suferinţe şi să-şi reconstruiască viaţa. Guvernul român, a continuat Grigore Preoteasa, consideră că problema realizării unei păci trainice este legată de înfăptuirea dezarmării. Adunarea Generală a fost sezisată de noile propuneri ale guvernului Uniunii Sovietice in chestiunea dezarmării şi micşorării tensiunii internaţionale. Delegaţia Republicii Populare Române consideră ca aceste propuneri constituie o contribuţie de cea mai mare însemnătate şi pot duce la o soluţie pozitivă. Desigur, nu numai Republica Populară Romînă, ci majoritatea ţărilor care vor îndepărtarea ameninţării războiului, care vor să facă schimburi comerciale avantajoase, să-şi consacre bugetele pentru opere sociale şi dezvoltarea economiei naţionale aşteaptă ca celelalte mari puteri, şi în primul rînd Statele Unite ale Americii, să iasă în mod real in întîmpinarea propunerilor sovietice. Mă voi opri asupra cîtorva aspecte care interesează în mod deosebit Republica Populară Romînă. Romînia a redus cu 40.000 de soldaţi şi ofiţeri efectivele forţelor sale armate şi a scurtat termenul serviciului militar, dînd o dovadă concludentă că este gata să înfăptuiască în practică politica de reducere a înarmărilor. Republica Populară Romînă consideră necesară realizarea unei înţelegeri internaţionale cu privire la limitarea şi reducerea progresivă a armamentelor şi a forţelor armate ale marilor puteri, precum şi ale celorlalte ţări. Noi sprijinim cu toată ţăria propunerea Uniunii Sovietice de interzicere a armei atomice şi a armei cu hidrogen, de încetare a experienţelor cu armele nucleare şi de instituire a unui cotrol internaţional al acestor măsuri. Republica Populară Romina s-a pronunțat permanent și în sensul că pacea și securitatea în Europa pot fi asigurate nu prin crearea de blocuri militare antagoniste, ci pe calea efortului comun al tuturor statelor europene pentru înfăptuirea unui sistem general de securitate In acest spirit, sprijinim propunerea încheierii unui pact de neagresiune între ţările pactului Atlanticului de nord şi ţările Tratatului de la Varşovia, care ar crea condiţii din cele mai favorabile pentru realizarea mai departe a dezarmării generale şi a întăririi păcii. Uniunea Sovietică a făcut propuneri concrete puterilor occidentale cu privire la desfiinţarea bazelor militare, reducerea şi retragerea trupelor N.A.T.O. de pe teritorii străine, retragerea trupelor puterilor occidentale din Germania de vest, precum şi a trupelor sovietice aflate pe teritoriul ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia. Nu există îndoială că realizarea acestor măsuri ar crea o reală destindere în Europa şi în lumea întreagă. Arătînd că în momentul de faţă se impune rezolvarea în stil realist şi practic în primul rînd a marilor probleme deschise ale situaţiei actuale, vorbitorul a continuat: Dar în acelaşi timp trebuie să acordăm toată atenţia tuturor formelor de întărire a colaborării internaţionale dezvoltînd tocmai pe acelea pentru care s-au creat sau se pot crea condiţii favorabile relaţiilor comerciale, culturale, contactelor directe între conducători şi oameni de răspundere ai tuturor ţărilor. Dezvoltarea relaţiilor diplomatice n-a ţinut pasul cu dezvoltarea schimburilor internaţionale , a relaţiilor economice, culturale, politice între state. Actualitatea unor eforturi în această direcţie apare limpede dacă luăm în considerare influenţa favorabilă pe care a avut-o asupra situaţiei internaţionale restabilirea recentă a relaţiilor întrerupte între unele ţări ca urmare a ultimului război mondial. De asemenea, noi avem în vedere că în ultimii ani au apărut un număr de state noi. Cu cît aceste state îşi vor putea dezvolta mai repede relaţiile diplomatice, cu atît spiritul general de colaborare între state se va întări. In ce priveşte capitolul de importanţă considerabilă a problemelor economice, guvernul român socoteşte că interesele progresului şi înţelegerii internaţionale impun cu necesitate un comerţ internaţional pe baze de avantaje reciproce care să se desfăşoare fără bariere artificiale şi discriminări, în cadrul colaborării economice internaţionale, o deosebită importanţă prezintă problema asistenţei economice şi tehnice pentru regiunile insuficient dezvoltate, pentru acele regiuni unde, după cum arată domnul Hammarskjoeldin introducerea la raport, „sărăcia continuă să fie legea vieţii pentru marea majoritate a oamenilor“. Rezolvarea justă a acestei probleme este însă considerabil îngreunată de marile cheltuieli destinate de unele state înarmărilor, de faptul că ajutorul acordat de aceste state regiunilor slab dezvoltate are un caracter militar preponderent. Guvernul român s-a pronunțat pentru acordarea de asistenţă economică şi tehnică regiunilor insuficient dezvoltate, pe baza deplinei egalităţi în drepturi şi fără concilii militare sau politice. In acest spirit, Republica Populară Romînă va sprijini crearea fondului special al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea economică. Socotind că schimbul de experienţă tehnică pe cale internaţională, cum de altfel se şi dezvoltă în fapt, poate să cuprindă toate ţările, pe cele mai avansate ca şi pe cele mai puţin avansate, guvernul român favorizează un asemenea schimb de experienţă. El este gata să împărtăşească, altor ţări experienţa sa, de pildă în domeniul industriei petrolifere. Domnule preşedinte, Nu pute încheia expunerea noastră fără a arăta încă odată că rolul deosebit de important pe care trebuie să-l aibă O.N.U. în promovarea colaborării internaţionale este serios diminuat de absenţa din snul acestei organizaţii a reprezentanţilor poporului chinez de 600 milioane de oameni. Nu reluăm toate aspectele acestei situaţii absurde şi profund dăunătoare, dar gîndiţi-vă domnilor, la un singur aspec : 22 de ţări din cele două Americi care însumează la un loc aproximativ 350 milioane de locuitori au 22 de voturi, iar poporul chinez care reprezintă un sfert din omenire, nu are nici un vot. Desigur, noi ne bucurăm că fiecare popor, oricît de puţin numeros ar fi, are posibilitatea să participe cu drepturi egale la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, ne bucurăm că O.N.U. se apropie de realizarea deplină a principiului universalităţii, dar tocmai în aceste condiţii apare mai strigător, mai evident neajunsuri care se creează pentru cola-* borare internaţională în cadrul O.N.U. dacă situaţia nedreaptă şi inadmisibilă prin care China este ţinută departe de activitatea Organizaţiei, va mai continua Ţin să subliniez importanţa deosebită pe care delegaţia română o atribuie rolului şi lucrărilor Naţiunilor Unite. Trecem printr-o perioadă în care cercurile interesate în menţinerea şi accentuarea încordării internaţionale au trecut la agresiune şi întreţin atmosfera tulbure, prielnică unor noi atacuri împotriva păcii şi independenţei statelor paşnice. Ne exprimăm totuşi încrederea în posibilităţile Naţiunilor Unite de a face din Adunare locul prin ex-* celenţă al tratativelor internaţionale,a rezolvării cu participarea tuturor ţă-* riiorrmari şi mici, a problemelor puse în faţa Organizaţiei In ceea ce o priveşte, delegaţia Republicii Populare Romîne este gata să-şi dea întreaga contribuţie la rezolvarea problemelor care stau în faţa Adunării şi să colaboreze cu toate delegaţiile care sunt însufleţite de dorinţa de a face ca in această Adunare să prevaleze spiritul de înţelegere şi bunăvoinţă menit să consolideze pacea şi colaborarea inter- națională. Atrtudinea faţă de Uniunea Sovetică, piatra de încercare a internaţionaistrului proletar Cuvîntarea lui Todor Jivkov la mitingul oamenilor muncii din Sofia SOFIA 30 (Agerpres). — A.T B. transmite: La 28 noiembrie a avut loc la Sofia un mare miting al oamenilor muncii, convocat de Consiliul Naţional al Frontului Patriei. La miting au luat parte conducătorii Partidului Comunist din Bulgaria şi ai guvernului. Todor Jivkov, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Bulgaria, a rostit o cuvîntare în care a condamnat agresiunea Angliei, Franţei şi Israelului împotriva Egiptului şi a exprimat solidaritatea poporului bulgar cu forţele patriotice din Ungaria. In acea parte a cuvîntării sale consacrată situaţiei interne, Todor Jivkov, s-a oprit asupra problemelor dezvoltării democraţiei socialiste şi in legătură cu aceasta a atras atenţia asupra faptului că va trebui să se dea o ripostă hotărîtă duşmanilor înveteraţi ai poporului care ar încerca să atenteze la cuceririle socialiste. Evenimentele din Ungaria, a spus vorbitorul, ne învaţă că este necesar să se mobilizeze vigilenţa întregului popor, să se creeze pretutindeni o situaţie în care să fie imposibile nu numai încercări ci şi planuri de a atenta la Republica noastra Populară Bulgaria. (Aplauze furtunoase). Noi, comuniştii bulgari, împreună cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, a continuat vorbitorul, vrem să declarăm astăzi folosind cuvintele lui Gheorghi Dimitrov: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este marele dascăl al tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti, al întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti internaţionale, inclusiv şi al partidului nostru (Aplauze furtunoase) , că atitudinea faţă de Uniunea Sovietică faţă de partidul său comunist, este piatra de încercare a internaţionalismului proletar, a devotamentului faţă de interesele clasei muncitoare, a fidelităţii faţă de socialism. Participanţii la miting au adoptat o rezoluţie în care declară în unanimitate că sprijină în întregime politica Partidului Comunist din Bulgaria şi a guvernului popular îndreptată spre dezvoltarea socialistă continuă şi cu succes a ţării, spre întărirea păcii, spre adîncirea continuă a prieteniei cu poporul sovietic, cu toate țările socialismului. Pag. 3-0 Vizita lui Ciu En-lai în India DELHI 30 (Agerpres). — China Nouă transmite: La 29 noiembrie CIU EN-LAI, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, care se află la vizită oficială în India, a făcut o vizită preşedintelui Republicii India, RAJENDRA PRASAD. Preşedintele a oferit un dejun în cinstea lui Ciu En-lai. In după-amiaza aceleeaşi zile Ciu En-lai a vizitat parlamentul, unde vicepreşedintele Consiliului Statelor şi preşedintele Camerei Populare au oferit o recepţie. Ciu En-lai a rostit o cuvîntare în faţa deputaţilor celor două Camere ale parlamentului Indiei. La30 noiembrie, Ciu En-lai a avut o convorbire cu Nehru, primul ministru al Indiei, care a durat trei ore și jumătate. ! Deputaţi romîni în vizită Sa Rangoon şi Caraci CARACI 30 (Agerpres). — Corespondenţă specială. In drum spre patrie delegaţia romină condusă de deputatul Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., care a luat parte la lucrările Conferinţei interparlamentare, s-a oprit la 24 noiembrie la Rangoon, capitala Uniunii Birmane. Membrii delegaţiei au fost primiţi de vicepreşedinţii celor două Camere ale parlamentului Uniunii Birmane cu care au avut convorbiri privind interesele ambelor ţări. Cu acest prilej preşedintele parlamentului birman a oferit o masă în cinstea delegaţiei romîne. Continuîndu-şi drumul, delegaţia romină s-a oprit la 27 noiembrie la Caraci, capitala Pakistanului. Membrii delegaţiei au fost primiţi de vicepreşedintele parlamentului pakistainez şi de ministrul Informaţiilor. La 29 noiembrie în cinstea delega-* ţiei romîne a fost organizată la se- diul parlamentului pakistanez o întîL* nire la care au luat parte vicepreşe-* dintele parlamentului, miniştrii Agro-* culturii, Alimentaţiei şi al Muncii,precum şi numeroşi deputaţi.