Romînia Liberă, ianuarie 1957 (Anul 15, nr. 3805-3829)

1957-01-03 / nr. 3805

Proletari din toate ţările, uniţi-vol ORDANUL SFATURILOR­ POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XV nr. 3805 4 pagini — 20 bani Joi 3 ianuarie 1957 Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Dragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi, iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de­­activitate creatoare. Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc ogoa­rele, inginerii ca şi savanţii sau cei ce in opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru, har­nic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice■ Ţara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, ex­ploatat în trecut,, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce in­­ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşu­gată. Pentru aceasta avem toate condiţiile-Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică, ne-a­­acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lip­surile provenite din recolta slabă a acestui an cît şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. . Ţara noastră liberă şi independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cunoscut cuvântul său in apărarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de siste­mul lor social. , Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care­­s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primejduiesc, pacea n-au încetat­ Noi suntem­ însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate forţele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe, spre binele tuturor popoare­lor. ★ Păşim Intr-un an nou întăriţi In nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Co­mitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele slnt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţia­tivei şi participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obşteşti, la constru­irea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc in curînd sub egida Frontului Democraţiei Populare vor face ca Marea Adunare Naţională să fie expresia concentrării tuturor forţelor progresiste din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru­ In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dum­neavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare, la mulţi ani! Adresăm urările noastre de pace şi prosperitate tu­turor popoarelor. Vizitele­­delegaţiei parlamentare chineze Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a primit pe tovarăşii Pin Cijen şi Li Cian-sen La 30 decembrie, tovarăşul Gheor­­■he Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C al P.M.R., a primit pe tovarăşul Pin Cijen, membru în Biroul politic şi secretar al C.C. al Partidului Co­munist Chinez, conducătorul delega­­tei Adunării Reprezentanţilor Popu­­ari din întreaga Chină şi pe tovară­­ul Li Cian-sen, membru al C.C. al­­C. Chinez, vicepreşedinte al Fede­­aţiei Sindicatelor din întreaga Chină. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Dră­­ghici, Constantin Pîrvulescu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R. A asistat de asemenea Ke Bo­nian, ambasadorul R.P. Chineze la Bucu­reşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o at­mosferă caldă, tovărăşească. Tovarăşul Chivu Stoica a primit delegaţia chineză La 30 decembrie, tovarăşul Chivu S­toica, preşedintele Consiliului de Mi­­n­iştri, a primit delegaţia Adunării reprezentanţilor Populari din întrea­ga Chină în frunte cu Pîn Cijen, con­ducătorul delegaţiei, Li Tzi-sen, Cen 'rian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzî-an, loc­­itori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al o­­raşului Pekin. La întîlnire au participat tovarăşii :1. Moghioroş şi P. Borilă, prim vice- preşedinţi ai Consiliului de Miniştri,­­J. Bîrlădeanu, Gh. Hossu şi Şt. Voi­tec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, A. Bunaciu, secretar al Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale şi prof. univ. N. Sălăgeanu şi Gh. Vi­­draşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, T. Rudenco, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne, Ed. Stan, prof. univ. N. Meli­­nescu. A fost prezent de Bo­nian, amba­sadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, prietenească. (Agerpres) OASPEŢII AU PĂRĂSIT ŢARA .La 2 ianuarie a părăsit Capitala alegaţia Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină în frunte­­ Pîn Cijen, conducătorul delegaţiei, Ji Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Ju Tzî-an, locţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al oraşului Pekin, care timp 10 zile ne-au vizitat ţara la in­­f­taţia Marii Adunări Naţionale a U.P.R. La gara Băneasa, împodobită cu drapelele de stat ale R.P. Chineze şi­­ P. Romíno, oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşii: acad. M. Sadoveanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Dră­­ghici, Gheorghe Hossu, M. Mujic, A. Lunaciu, Fl. Dănălache, Th. Iordă­­chescu, I. Pas, Popa Gherasim, A. ■­­Iădoiu, C. Teodora, T. Rudenco, ge­­neral colonel I. Teclu, Al. Voitinovici, Gh. Vasilichi, V. Cristache, Stelian Moraru, reprezentanţi ai organiza­ţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, membri ai Comitetului E­­xecutiv al sfatului popular al Capi­talei. Erau prezenţi Ke Bo­nian, ambasa­dorul R. P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, precum şi Stoian Pavlov, ambasadorul R.P. Bul­garia la Bucureşti şi membri ai am­basadei. Pîn Cijen, conducătorul delegaţiilor a rostit un cuvînt de rămas bun. Acad. M­ Sadoveanu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, a transmis oaspeţilor urările po­porului român. Pînă la frontieră oaspeţii chinezi au fost însoţiţi de Gh. Vidraşcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, prof. univ. N. Melinescu, de funcţionari superiori ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, de ziarişti români. De asemenea, de­legaţiile chineze au fost însoţite de Cen Ke, consilier al Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti şi de alţi mem­bri ai Ambasadei. De la Bucureşti în trenul special al delegaţiei parlamentare chineze au urcat: K­olisurski, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, P. Popzlatev, vicepre­şedinte al Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Mincio Mincev, se­cretarul Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, D. Dimov, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, precum şi S. Pavlov ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti. (Agerpres) A 51.ÍU­E — Astăzi — se afişează listele de alegători Astăzi se afişează la toate centrele amenajate în în­treaga ţară listele de ale­gători alcătuite de sfaturile populare. Pentru a-şi asigura participarea la alegeri, cetă­ţenii patriei noastre au dato-­­­ria de a verifica cît mai din vreme listele de alegători pentru a constata dacă la în­scriere nu s-au făcut omisiuni ori greşeli. Omisiunile ori gre­şelile constatate trebuie aduse la cunoştinţa sfaturilor popu­lare care au alcătuit listele, pentru a se face modificările cuvenite. CETĂŢENI­ VERIFICAŢI DIN VREME LISTELE DE ALEGATORI. VA ÎNDEPLI­NIȚI IN FELUL ACESTA O DATORIE PATRIOTICA, A­­SIGURINDU-VA DREPTUL DE A PARTICIPA LA ALE­­GERI ! έntregul nostru popor salută cu încredere şi satisfacţie hotâririle plenarei al P.M.R. CREŞTEREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE In cursul anului trecut, economia ţării noastre a cunoscut o nouă dezvoltare. Astfel, producţia indu­strială a crescut cu peste 10 la sută faţă de 1955. Creşterea principală a avut loc în producţia mijloa­celor de producţie — peste 13 la sută, in timp ce producţia bunurilor de larg consum a crescut numai cu cca. 6 la sută. Rămînerea în urmă constatată în această ramură a economiei ca urmare a recoltei slabe din anul trecut a făcut ca nivelul de trai al celor ce muncesc să se îmbunătăţească în măsură mai mică decît s-a prevăzut atunci cînd au fost elaborate pla­nurile de construcţie economică. Din acest considerent ca şi din altele dezvăluite cu curaj de recenta plenară a C.C. al P.M.R. în pe­rioada care urmează, continuînd să dezvoltăm cu precădere industria producătoare de mijloace de pro­ducţie, partidul a pus în centrul atenţiei noastre sarcina dezvoltării sistematice şi hotărîre a agricul­turii şi a industriei producătoare de bunuri de con­sum, concentrînd în aceste ramuri în mai mare mă­sură decît pînă acum mijloace materiale și finan­ciare. DE VORBĂ CU UN STRUNGAR, DOI INGINERI ŞI CONTABILUL ŞEF AL UZINELOR „TIMPURI NOI" DIN CAPITALĂ DESPRE: Perspectiva viitoarelor succese La uzinele metalurgice „Timpuri Noi“ din Capitală în ultima zi a anului 1956. La turnătorie se plă­mădeau ultimele piese,, la montaj, se încercau ultimele motoare. In fiecare atelier, în fiecare secţie se simţea apropierea noului an. Anul 1957, de care îi despărţeau doar cîteva ore, se anunţa pentru fiecare muncitor şi tehnician al uzinei mai bogat ca ori­­cînd. Chezăşie că speranţele şi nă­zuinţele lor vor prinde viaţă, că tra­iul fiecăruia va fi mai l­un, sînt ho­tărîrile plenarei C.C. al P.M.R. de care luaseră cunoştinţă cu o zi îna­inte. De aceea hotărîrile Plenarei stă­teau pe primul loc în discuţiile lor. lată de ce am solicitat părerile unor tovarăşi din uzină despre recenta ple­nară a C.C. al P.M.R. Primul cu care am stat de vorbă a fost strungarul Ion Moldoveanu, responsabilul unei brigăzi de tineret. Recent, el a fost propus în circum­scripţia electorală 17-„Filimon Sîrbu“ drept candidat în alegerile de depu­taţi pentru Marea Adunare Naţio­nală. Acum, de anul nou, tovarăşii lui de muncă i-au făcut o epigramă: «Anul nou serbăm cu toţii / Tot în anotimpuri reci / Insă noi pe ..57“ / Iară tu pe „70“» Şi chiar aşa este, tînărul strungar lucrează în contul anului 1970. „Eram convins — ne-a spus Ion Moldoveanu — că pe baza sezisărilor noastre, ale oamenilor muncii din industrie, partidul va studia posibilităţile înlăturării unor lipsuri care s-au manifestat în siste­mul actual de salarizare. Este foarte adevărat că de pildă, nivelul sala­riului tarifar, a devenit necorespun­zător, încetînd să mai constituie pen­tru noi muncitorii baza cîştigului. Acest lucru se răsfrînge în primul rînd asupra interesului nostru de a creşte productivitatea muncii, de a ne ridica calificarea. Fi de pildă, sunt încadrat în categoria 2/VIII. Nu de puţine ori însă trebuie să lucrez piese care sînt pentru categorii inferioare de salarizare. De plătit însă sunt plătit pe baza încadrării mele. Cine suportă însă diferenţa aceasta, dacă nu preţul de cost al produselor noas­tre. După cum tovarăşi ai mei de muncă, tot strungari, deşi încadraţi în categoria 2/IV sau 2/V, lucrează uneori piese de categorie supe­rioară, dar diferenţa nu o primesc, lată dlar cum salariul tarifar a în­cetat să mai fie un element hotă­­rîtor. Or, tocmai salariul tarifar tre­buie să formeze pentru noi partea cea mai importantă a cîştigului. Cres­­cînd, şi fiind fixat după calificarea fiecăruia, — aşa cum s-a arătat şi la plenara C.C. al P.M.R. — salariul tarifar îşi va îndeplini rolul cuvenit în ridicarea nivelului nostru de trai“. Referitor la aceeaşi problemă, a cîştigului muncitorilor, ing. Corneliu N. Perial, tehnolog al secţiei prelu­crătoare, ne-a vorbit despre legătura care trebuie să existe între introdu­cerea tehnicii noi şi stabilirea unor norme pe baze tehnico-ştiinţifice. „Pot spune că uzinele ..Timpuri Noi“ sunt oarecum profilate pe fabricaţia de motoare. Deşi putem vorbi despre o profilare, la noi s-a resimţit pînă nu de mult lipsa unei tehnologii mo­derne, menţinîndu-se în unele cazuri sisteme de lucru defectuoase. La multe din produsele noastre lipseau de pildă, planurile de operaţii. De­sigur, că în astfel de condiţii şi sta- I blcirea normelor se făcea după cri- I terii prea puţin ştiinţifice. Nouă tehnologilor şi în general­­ tehnicienilor şi inginerilor, ne revine­­ sarcina de a ajuta cel mai mult la­­ aşezarea unor norme juste, menite ca­­ alături de măsurile privind sistemul­­ tarifar de salarizare, să ducă la mă- t rirea continuă a cîştigului muncito- r­unior. Mai buna normare a muncii­­ trebuie însă permanent privită prin­­ prizma tehnicii noi. Pentru aceasta , trebuie să punem la dispoziţia mun­citorilor scule şi dispozitive care să-i ajute în îndeplinirea şi depăşirea normelor. Or, la noi în uzină în ul­timul timp această preocupare nu a ţinut întotdeauna pasul cu necesită­ţile existente. Echiparea tehnică fă-­­ cută pentru o serie de produse de pildă, a dus la neglijarea necesită­ţilor curente de scule şi dispozitive pentru alte produse. Chiar formele pentru executarea unui dispozitiv necesar, sînt atît de greoaie şi com­plicate, îneît îl poţi primi în cel mai fericit caz după aproape trei luni de la comandă. Ing. A. Debeserian, şeful serviciu­lui tehnic, s-a oprit cu luare aminte asupra pasajelor din raportul tov. Gh. Gheorghiu-Dej, în care se vor­beşte despre progresul tehnic, baza trainică a creşterii productivităţii muncii. „Mai mult ca ori­când acum, TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. 2-a) FĂGĂDUIM să răspundem partidului cu aceeaşi dragoste Vestea despre desfiinţarea cote­lor la grîu, secară, porumb, floarea soarelui, cartofi, lapte, s-a aflat foarte curînd în satul nostru. Unii au auzit-o de la aparatele de ra­dio, alţii am citit-o în gazetele pe care Gheorghe Adumitrei, poştaşul, ni le-a adus chiar în aceeaşi zi. De citeva zile, la noi în sat oa­menii nu vorbesc decît despre ar­eest lucru , despre înlesnirea pe care ne-o aduce desfiinţarea cote­lor. Fiecare dintre noi îşi face planul, chibzuieşte cum să-şi folo­sească mai bine această cantitate de produse care pînă acum o dă­dea la cotă. La fel ca orice om din sat, şi familia mea îşi face planuri, chibzuieşte. Am cinci hectare de pămînt. Două dintre ele le-am insămînţat cu grîu, două şi jumătate le voi pune în primăvară cu porumb, o jumătate cu alte culturi. Pămintul meu e roditor, dar nu în fiecare an m-a răsplătit cum se cuvine. E drept, nici eu nu i-am dat îngri­jirea de care avea nevoie. De acum înainte am să-mi dau silinţa să nu culeg mai puţin de 1500 kg grîu la hectar şi la porumb 3.000 kg la hectar. Pentru nevoile casei nu-mi trebuie mai mult de 3500 kg cereale. Cu restul de produse care-mi rămîn şi pe care pot să le vînd la preţ liber, eu şi la fel ca mine toţi oamenii din comună sun­tem­ foarte bucuroşi să încheiem cu statul contracte pentru a des­face aceste produse prin coopera­tivă. Contractările şi achiziţiile sînt foarte avantajoase pentru noi. Doar fiecare avem nevoie pentru casă de anumite pînzeturi, de îmbrăcămă­minte şi încălţăminte. Şi cite alte nevoi n-are omul la casa lui... Mie de pildă îmi trebuie pentru şură acoperiş nou, materiale să-mi măresc patului şi magazia. Desfiinţarea cotelor ne înlesneşte nouă ţăranilor şi plata impozitelor pe care le vom achita la timp. La timp îmi voi achita şi restanţa pe care o mai am de dat la cota de porumb (200 kg) din anul trecut. Cum să nu mă bucur atunci, cum să nu ne bucurăm cu toţii noi ţăranii muncitori, de această nouă dovadă de grijă a partidului. Ne bucurăm şi făgăduim că vom răs­­punde şi noi la rîndul nostru cu aceeaşi dragoste, pentru ca statul nostru să poată asigura prin con­tractări şi achiziţii fondul central de cereale. NICOLAE I.­CINDEA , ţăran muncitor, comuna Poienarii-Burchi, regiunea Ploeşti Industria alimentară păşeşte în noul an cu mari posibilităţi de dezvoltare O In 1956 populaţia ţării a primit mai multe produse alimen­tare O Avintul agriculturii noastre va contribui la dezvoltarea industriei alimentare O Sarcini sporite în munca de contrac­tare şi achiziţii O Sfaturile populare au un rol important în înflorirea industriei alimentare Pentru asigurarea unui ritm acce­lerat de creştere a nivelului de viaţă a celor ce muncesc, cel de al II-lea Congres al partidului a trasat sarcini sporite tuturor ramurilor economiei naţionale şi în mod special acelora ce poartă răspunderea asigurării volumu­lui sporit de bunuri de larg consum. In rîn­dul acestor ramuri un loc im­portant îl ocupă și industria produse­lor alimentare. Insusindu-și sarcinile Congresului partidului, lucrătorii din această ra­mură s-au angajat prin planul de stat pe 1956 să dea un volum sporit de bunuri alimentare, să lupte cu mai multă hotărîre pentru produse de ca­litate bună şi la un preţ de cost re­dus. Bilanţul anului 1956, un bilanţ pozitiv In vederea realizării acestor obiec­tive, industria alimentară a primit noi mijloace materiale. Cu ajutorul fondu­rilor alocate în cursul anului trecut, au fost puse în funcţiune întreprin­deri noi, iar altele au fost reconstrui­te. Aşa, de exemplu, noua fabrică de pâine din oraşul Victoria, secţia pis­cicolă de la mila 35, fabrica de plase pescăreşti din Galaţi, 8 noi centre de vinificare cu o capacitate de depozi­tare de peste 890 vagoane, o uscăto­­rie de tutun la Tîrnăveni, noua fa­brică de paste făinoase din Timişoara şi altele. Sunt pe cale de a fi date în funcţiune alte unităţi noi sau refăcu­te, printre care se numără fabrica de zahăr Livezi din regiunea Craiova, cu o capacitate de circa 2.000 tone sfeclă în 24 ore, una din cele mai moderne fabrici de aceră­gen din țară, fabrica de lactoză din Vatra Tiflei, unitate Un articol de CONST. TEODORU Ministrul Industriei Alimentare principală pentru fabricarea uneia din materiile prime de bază pentru fabri­carea antibioticelor. Combinatul de carne din Bacău şi altele. Îmbunătăţirea muncii aparatului în­sărcinat cu contractarea şi achiziţio­narea materiei prime, ajutorul concret dat de majoritatea sfaturilor populare, ne-au permis ca în cursul anului 1956 să realizăm o simţitoare îmbunătăţire în aprovizionarea ritmică cu materii prima a industriei şi ca urmare, o sporire corespunzătoare a volumului producţiei alimentare. Astfel, faţă de 1955, nivelul producţiei în 1956, a a­­tins următorii indici la principalele produse: carne 117 la sută; preparate carne 112 la sută; conserve carne 137 la sută; peşte proaspăt 142 la sută; conserve de peşte 148 la sută; zahăr 120 la sută; produse de zahăr 108 la sută; ulei comestibil 107 la sută; con­serve legume 106 la sută; paste făi­noase 107 la sută; tutun 111 la sută. O problemă acută: îmbunătăţirea gospodăririi întreprinderilor Succesele obţinute în industria noa­stră alim­entară nu trebuie să ne facă a trece însă la vederea serioasele lip­suri care mai dăinuie în activitatea unor întreprinderi. Sporul de producţie ce s-a obţinut în cursul acestui an, ar fi putut fi şi mai mare, dacă într-o serie de sec­toare munca ar fi fost mai bine or­ganizată, bunurile materiale ar fi fost mai bine gospodărite şi o serie de conducători de întreprinderi ar fi lu­crat cu mai multă competenţă şi tra­gere de inimă. Astfel, o activitate nesatisfăcătoare se constată în sectorul industriei lap­telui şi produselor lactate, sectoare in care majoritatea întreprinderilor nu şi-au realizat obligaţiile privind pla­nul de producţie. Desigur că la ră­­mînerea in urmă au contribuit ele­mente obiective ca recolta slabă la furaje sau lipsa unor mijloace de transport, dar acestea nu sunt singu­rele cauze ce au dus la situaţia rea­lizării planului numai in proporţie de 91 la sută. îmbunătăţirea activităţii gospodă­reşti a întreprinderilor noastre rămi­­ne o problemă deosebit de acută, pen­tru rezolvarea căreia va trebui să concentrăm întreaga noastră atenţie. Trebuie să creăm o adevărată opinie de masă contra risipei şi risipitorilor, contra indiferenţei faţă de bunul ob­ştesc, contra celor care dau produse de proastă calitate. Aceasta va pune în evidenţă tot mai mult uriaşele rezer­ve pe care fiecare întreprindere le are în reducerea substanţială a preţului de cost. Noul an începe în condiţii deosebit de favorabile Oamenii muncii din industria ali­mentară, ca şi întregul nostru popor, îşi încep munca în noul an, in con­ i'Continuare in pag. 2-a)

Next