Romînia Liberă, februarie 1957 (Anul 15, nr. 3830-3854)
1957-02-01 / nr. 3830
Vineri 1 februarie 1957 — nr. 5850 România liberă Rag. 3-a CANDIDAŢII FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE, LUPTĂTORI DE FRUNTE PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI Cuvîntul tovarăşului Chivu Stoica (Urmare din pag. l.a) spectacole şi alte aşezăminte culturale. Chezăşia unor noi succese în dezvoltarea economică şi culturală a raionului o constituie strînsa legătură a organelor locale ale puterii de stat cu masele de cetăţeni. Cetăţeni şi cetăţene Clasele exploatatoare hărăziseră patriei noastre soarta de a rămîne pe vecie o ţară înapoiată din punct de vedere economic, înrobită trusturilor şi monopolurilor străine. Pînă la eliberarea ţării noastre un număr de 12 mii moşieri stăpîneau o suprafaţă de pămînt egală cu cea pe care o aveau 2,5 milioane familii ţărăneşti. Numai regele poseda 300 de mii pogoane de pămînt. Aceasta, în timp ce milioane de gospodării ţărăneşti nu aveau deloc pămînt sau aveau atît de puţin încît nu puteau să-şi asigure nici minimum de existenţă. In ce priveşte industria, ea era slab dezvoltată şi neraţional construită, înaintea celui de al doilea război mondial producţia de energie electrică era atit de scăzută, încît nu revenea decit 0,04 kW, pe cap de locuitor. Din punct de vedere al producţiei de metal ne situam pe ultimele locuri din Europa, iar producţia de maşini satisfăcea mai puţin de 5 la sută din nevoile interne. Trusturile şi bancherii din Apus stăpîneau 92 la sută din industria noastră petroliferă, 95 la sută din industria gazului şi electricităţii, 74 la sută din industria metalurgică, 72 la sută din industria chimică. După instaurarea regimului democrat-popular, partidul clasei muncitoare a chemat masele cele mai largi ale poporului muncitor la luptă pentru dezvoltarea forţelor de producţie ale ţarii in industrie şi agricultură, in vederea ridicării continue a nivelului de viaţă a celor ce muncesc. Statul democrat-popular a alocat multe mijloace materiale şi băneşti pentru a făuri o industrie socialistă puternică. Independenţa economică a ţării, dezvoltarea economiei naţionale şi bunăstarea poporului pot fi asigurate numai dacă avem o bază tehnică înaintată, o industrie grea capabilă să valorifice imensele bogăţii naturale ale ţării, să ridice venitul naţional, să sprijine temeinic propăşirea agriculturii şi industriei uşoare şi alimentare. Duşmanii regimului au luat în derâdere eforturile eroicei clase muncitoare şi prevesteau eşecul operei de industrializare a ţării. Dar clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, cu participarea activă a aproape totalităţii intelectualilor, sub conducerea partidului, a arătat că poate să creeze, să dezvolte şi să gospodărească o puternică economie naţională. Politica partidului de industrializare socialistă s-a dovedit justă, corespunzătoare intereselor fundamentale ale ţării şi ale poporului. Oricît ar fi de neplăcut domnilor capitalişti, fugiţi peste hotare şi trusturilor imperialiste, avem de acum o puternică industrie grea, avem o puternică bază materială pentru a valorifica, în folosul poporului, petrolul, gazele naturale, quarţitul, metalele rare, sărurile şi celelalte bogăţii ale solului şi subsolului. La sfîrşitul anului 1956 producţia industrială a ţării a fost de peste 3 ori mai mare ca în 1938. Energia electrică ce se producea în 1938 într-un an întreg, se produce în prezent în trei luni de zile; minereul de fier — în 84 de zile; oţelul din trei luni; gazul metan — în 28 de zile ; faţă de anul 1938, producţia de energie electrică a fost în 1956 de 4,2 ori mai mare ; producţia de cărbune de 2,3 ori mai mare ; producţia de fontă de 4,3 ori mai mare. La sfîrşitul celui de al doilea război mondial producţia de petrol a ţării, scăzuse pînă la 4 milioane tone anual. Astăzi industria noastră petroliferă produce 11 milioane tone ţiţei. O mare realizare a regimului nostru democrat-popular o constituie făurirea unei industrii proprii de construcţii de maşini. Cu ajutorul acestei industrii se lărgeşte şi se modernizează continuu baza tehnică a tuturor ramurilor industriei, agriculturii, transporturilor şi construcţiilor, se asigură introducerea tehnicii noi în întreaga economie naţională. Producţia industriei constructoare de maşini a fost în anul 1955 de 4 ori mai mare trecut în anul 1949. In prezent, nu numai că acoperim aproape în totalitate necesarul nostru intern, dar exportăm cantităţi mereu sporite de maşini şi utilaj industrial. In 1956 valoarea exportului de maşini a întrecut valoarea importului de maşini; anul acesta valoarea exportului de maşini va fi de peste 4,5 ori mai mare decit valoarea maşinilor pe care le importăm. Toate acestea sunt o expresie a profundei transformări ce s-a petrecut în economia ţării noastre, transformare ce a făcut ca Romînia să devină dintr-o ţară agrară înapoiată, o ţară industrial-agricolă în continuă dezvoltare. In acelaşi timp cu dezvoltareaputernică a industriei grele, s-a dezvoltat continuu şi industria producătoare de bunuri de larg consum. Faţă de anul 1938 în ţară se fabrică astăzi de trei ori mai multe ţesături, se produc de cinci ori mai multe preparate şi conserve de carne, de trei ori mai multe uleiuri, de aproape două ori mai mult zahăr şi grăsimi. însemnate progrese s-au realizat şi în dezvoltarea agriculturii. In anii puterii populare, producţia globală de cereale a depăşit producţia de cereale de dinainte de război. Cu ajutorul industriei socialiste se fac paşi mari pe calea mecanizării agriculturii. Numai în ultimii patru ani au fost puse la indemîna ţărănimii muncitoare circa 10.000 tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 batoze şi combine şi alte unelte agricole. In perioada ce a trecut de la ultimele alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională sute de mii de familii de ţărani muncitori, urmind îndemnul partidului au intrat în întovărăşiri, cooperative agricole de producţie şi gospodării colective, pornind astfel pe calea transformării socialiste a agriculturii, calea ce duce la dezvoltarea producţiei agricole şi la belşug. Cetăţeni şi cetăţene, Ţelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bunăstării materiale a poporului muncitor. In anii primului plan cincinal salariul real al muncitorilor a crescut cu 28 la sută, atît prin creşterea salariului mediu cît şi prin reducerea preţului bunurilor de larg consum. In anul 1956 s-au îmbunătăţit salariile mai multor categorii de muncitori , s-au sporit salariile şi pensiile mici, s-a acordat alocaţia de stat pentru copii. În anul trecut sumele puse la dispoziţie de stat pentru asigurări sociale au fost de peste 2 miliarde Iei, faţă de 658 milioane în 1949. Numărul oamenilor muncii şi al copiilor trimişi anual la odihnă, pe cheltuiala statului, în staţiile balneo-climaterice a crescut de la 195 mii în 1940, la 450 mii în 1956. în anii regimului democrat-popular, milioanelor de oameni ai muncii le-au fost larg deschise porţile spre învăţămînt şi cultură. Trista moştenire a trecutului — analfabetismul — este aproape lichidat. Incepînd din anul şcolar 1955-1956, învăţământul de 7 ani a devenit general şi obligatoriu la oraşe, centre muncitoreşti, reşedinţe, de raioane şi în majoritatea comunelor. Amintind realizările obţinute, partidul nostru arată în mod deschis poporului muncitor că există încă numeroase greutăţi şi lipsuri şi că nivelul de trai a crescut într-o măsură mai mică decît era prevăzut. O deosebită însemnătate pentru realizarea politicii partidului şi guvernului de îmbunătăţire sistematică a condiţiilor de viaţă ale poporului, are lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor Plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. Plenara a arătat că producţia agricolă şi a bunurilor de larg consum a rămas în urma dezvoltării industriale şi aceasta creează greutăţi în aprovizionarea oamenilor muncii şi în îmbunătăţirea nivelului de trai. Trebuie să ţinem seama că populaţia oraşelor s-a dublat aproape in anii puterii populare, iar consumul propriu de cereale al ţărănimii a crescut aproape de 4 ori, ca urmare a faptului că ţărănimea trăieşte astăzi mult mai bine ca înainte. Plenara a hotărît ca în perioada care urmează, continuîrdu-se dezvoltarea cu precădere a industriei grele, să punem în centrul atenţiei noastre sarcina dezvoltării sistematice a agriculturii, a industriei producătoare de bunuri de consum şi a construcţiilor de locuinţe, concentrînd in aceste ramuri mijloace materiale şi financiare mult mai mari decît pînă acum. in vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, Plenara din decembrie 1956 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a hotărît reexaminarea unor prevederi ale directivelor celui de al doilea plan cincinal, în sensul micşorării investiţiilor de stat pe perioada 1956— 1960. Aceasta va permite ca o parte mai mare a venitului naţional să fie alocată fondului de consum, in scopul satisfacerii mai depline a cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. Preocuparea principală a partidului se îndreaptă permanent spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale clasei muncitoare. Pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea al partidului, Plenara a hotărît îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor. Masurile luate pentru îmbunătăţirea salarizării vor face ca incă anul acesta salariaţii să primească cu 2 miliarde şi jumătate lei mai mult decit în anul trecut. Îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare prin revizuirea reţelelor tarifare, sporirea salariilor tarifare ale muncitorilor şi îmbunătăţirea normării muncii se va face cu consultarea şi participarea largă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprinderi. Nici nu încape îndoială că muncitorii, tehnicienii, inginerii vor face propuneri concrete de mare însemnătate pentru definitivarea măsurilor propuse, în scopul găsirii celor mai potrivite soluţii care să asigure atît creşterea continuă a cîştigurilor muncitorilor cît şi îmbunătăţirea activităţii de producţie. Vorbindu-se despre îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare trebuie să accentuez în faţa dv. că ridicarea bunei stări a poporului poate avea loc numai în condiţiile creşterii producţiei şi a productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost. Ca să trăim mai bine, mai îndestulat, trebuie să producem mai mult, mai bun şi mai ieftin. Dacă nivelul de trai n-a crescut în măsura dorită, aceasta se explică și prin aceea că in multe întreprinderi maşinile nu sunt folosite cum trebuie, materialele sunt cheltuite neeconomic, unii muncitori și unele cadre de conducere nu au calificarea necesară. Acest lucru este valabil pentru toate întreprinderile din ţară, inclusiv pentru uzinele ,,23 August“ şi „Republica“, pentru Filatura Romina de Bumbac, pentru fabrica ,,Cimentul", pentru fabrica ,,Sticla“ şi pentru celelalte întreprinderi din acest raion. Ridicarea nivelului de trai este în mîinile noastre. Nu este tot una dacă aceeaşi maşină dă în fiecare schimb produse în valoare de zece mii de lei sau de cinci mii de lei. Trebuie să învăţăm să gospodărim mai bine întreprinderile, să folosim mai bine maşinile, materialele, timpul de lucru, suprafeţele de producţie. Cetăţeni şi cetăţene, Cunoaşteţi din documentele Plenarei din decembrie 1956 că pentru a înlătura tot ceea ce frînează creşterea producţiei de cereale marfă, Comitetul Central a hotărît să se desfiinţeze cotele obligatorii la majoritatea produselor agricole şi să dezvolte pe scara cea mai largă achiziţiile. In urma acestei hotărîri, relaţiile de schimb între oraş şi sat vor fi aşezate pe baze comerciale, la liberă înţelegere, ceea ce va stimula într-o măsură mai mare interesul ţărănimii de a spori producţia agricolă marfă şi va întări mai departe alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Este o sarcină de mare răspundere de a acorda un sprijin temeinic ţărănimii ca ea să producă cantităţi cît mai mari de cereale şi alte produse agricole, să vîndă statului sau pe piaţă cantităţi cît mai mari, ca astfel piaţa să fie din abundenţă aprovizionată. In interesul dezvoltării schimbului de mărfuri între oraş şi sat, trebuie să sporim cantităţile de mărfuri industriale trimise la sate. Partidul şi Guvernul acordă o însemnătate deosebită mobilizării tuturor oamenilor muncii pentru realizarea sarcinii trasate de Congresul al II-lea al Partidului cu privire la sporirea considerabilă a producţiei agricole, îndeplinirea acestei sarcini revine, desigur, în primul rînd, oamenilor muncii din agricultură. Dar ca să obţinem o producţie anuală de cel puţin 15 mlioane tone cereale şi sporuri însemnate de producţie la celelalte culturi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industrie au datoria să asigure mecanizarea producţiei agricole şi sporirea însemnată a producţiei de îngrăşăminte chimice. In condiţiile înlocuirii sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea achiziţiilor la liberă înţelegere, creşte foarte mult importanţa sectorului socialist din agricultură in sporirea producţiei agricole-marfă şi constituirea fondului central al statului. Să sprijinim gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile astfel încît ele să aibă producţii bogate şi mari surplusuri de produse agricole pe care să le vîndă pe piaţă şi mai ales organizaţiilor comerciale de stat. Sarcina principală de constituire a fondului central de stat revine gospodăriilor agricole de stat care trebuie să devină în anii următori mari producătoare de cereale ; în anul 1960 gospodăriile de stat trebuie să contribuie la fondul central al statului cu cel puţin 1 milion tone cereale. S.M.T. vor trebui să-şi îmbunătăţească munca, să folosească mai bine parcul de maşini şi tractoare, să ridice calitatea lucrărilor şi să reducă preţurile lor de cost. Statul democrat popular va sprijini şi de acum înainte pe ţăranii muncitori cu gos, podurii individuale, apărîndu-i de exploatare şi ajutîndu-i să obţină recolte mai mari. Cetăţeni şi cetăţene. Caracteristic pentru orînduirea noastră de stat este dezvoltarea democraţiei socialiste, participarea largă a maselor populare la conducerea economiei şi statului. Principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat popular este centralismul democratic, îmbinarea conducerii unitare a întregii vieţi de stat şi social-economice cu stimularea iniţiativelor de jos. Plenara din decemone iyoo a Comitetului Central al partidului a elaborat o sene de masuri pentru nenidarea elementelor decentralizare excesiva in conducerea economiei si administraţiei de stat, înlăturarea centralismului excesiv va spori encacitatea activităţii întreprinderilor si organizaţiilor economice, a sfaturilor populare şi se va raspnge favorabil asupra întregii economii nationale. Ea treoue să duca in acelaşi timp la întărirea disciplinei de stat şi a disciplinei de plan, la folosirea cu spirit de raspundere şi cu începere a atribuţiilor şi competinţeior mai largi acordate cadrelor conducătoare din Întreprinderi şi organe locale. Este necesar sa se asigure atragerea mai larga și mai efectivă a oamenilor muncii în rezolvarea proble- melor producției, în conducerea activității economice. Aceasta presupune lichidarea elementelor de formatism care mai există în organizarea consfătuirilor de producție, participarea activa a muncitorilor, tennicienilor si inginerilor la discutarea problemelor de producție, a planurilor de masuri tehnico-organizatonce, in asa fel ilicitiecare lucrator sa-si poata spune cuvintul si sa poată contribui efectiv la îmbunatățirea activității economice, la îndeplinirea şi nepasarea planului. Să dăm o justă orientare tineretului, indrauîndu-l spre ocupaţii legate direct de producţie, ca o măsură de prevenire şi combatere a birocratismului. Lărgirea atribuţiilor sfaturilor populare va trebui să ducă la participarea mai mare a deputaţilor şi a oamenilor muncii în conducerea comunelor, oraşelor şi statului, la Întărirea rolului şi autorităţii sfaturilor populare ca organe alese ale puterii de stat, răspunzătoare in faţa maselor populare. Democraţia noastră socialistă este democraţia cea mai larga, deoarece ea asigura şi garanteaza exercitarea drepturilor şi libertăţior democratice de catre toţi cetăţenii, participarea la conducerea statului a maselor de oameni ai munca de la oraşe şi sate. Statul democrat popular nu va îngădui insa ca duşmanii socialismului să folosească libertăţile democratice împotriva cuceririlor socialiste ale poporului muncitor. Cei care urmăresc sa tulbure munca paşnica a poporului, să ridice mîna împotriva orinciurii democrat-populare, vor fi loviţi fără cruţare de forţa statului popular, stat al oamenilor muncii. Libertăţile democratice sînt un bun sfînt şi de neatins al poporului muncitor. Cetăţeni şi cetăţene. Pentru realizarea planurilor sale de construcţie economică şi culturală, poporul român are nevoie de pace. Activitatea desfăşurată de delegaţia R.P.R. la O.N.U. este o manifestare concretă a ataşamentului sincer al guvernului şi al poporului român pentru cauza întăririi păcii şi colaborării internaţionale, în ultimul timp cercurile imperialiste din apus şi-au intensificat acţiunile agresive şi au provocat o simţitoare agravare a situaţiei internaţionale, Agresiunea angro-franco-israeliană împotriva Egiptului, amestecul provocator al cercurilor imperialiste în Ungaria cit şi acţiunea Statelor Unite ale Americă de subjugare a ţărlor din Orientul Apropiat şi Mijlociu sub firma aşa zisei ,,doctrine Eisenhower“ sînt manifestări îngrijorătoare ale cercurilor agresive de a tîrî lumea într-un nou război. Totodată, aceste cercuri imperialiste desfăşoară o intensă activitate subversivă împotriva ţărilor socialiste încercînd să semene discordie şi să submineze unitatea lagărului socialist. In întreaga lume cresc însă forţele populare dornice de pace. Ele au determinat prăbuşirea acţiunilor aventuriste ale imperialiştilor în Egipt, în Ungaria şi în alte părţi ale lumii. Mişcarea de eliberare naţională din ţările Orientului a devenit mai activă şi mai cuprinzătoare. Solidaritatea internaţională de luptă a oamenilor muncii se dezvoltă şi se consolidează. Forţa cea mai puternică pentru apărarea păcii este unitatea ţărilor socialiste. O mare importanţă pentru întărirea continuă a coeziunii ţarilor lagărului socialist o are declaraţia din 30 octombrie 1956 a guvernului Uniunii Sovietice. Relaţiile dintre ţările lagărului socialist, întemeiate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii de stat, neamestecului reciproc în treburile interne, colaborarea strînsă şi ajutorarea frăţească, fac ca unitatea ţărilor socialiste să fie de nezdruncinat. Recentele tratative bilaterale între delegaţiile guvernamentale şi de partid poloneze, germane, cehoslovace, chineze cu delegaţiile de guvern şi de partid din Uniunea Sovietică, întilnirea de la Budapesta de la începutul acestui an între reprezentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti şi ai guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei, Romîniei, Ungariei şi U.R.S.S. au demonstrat deplina unitate şi solidaritate frăţească a ţărilor socialiste. Congresele partidelor comuniste din ţările occidentale ca şi tratativele duse între delegaţiile acestor partide cu delegaţiile unor partide comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste au fost puternice manifestări ale unităţii comuniste internaţionale, a marii forţe reprezentate de ideile internaţionalismului proletar. In lupta împotriva uneltirilor imperialismului se produce o şi mai puternică concentrare a tuturor celor ce se pronunţă pentru menţinerea şi apărarea păcii. Această lupta reuneşte sute de milioane de oameni cu concepţii politice şi religioase diferite din Europa, Asia, Africa, din toate ţările lumii. Poporul român ştie că garanţia cea mai sigură a viitorului său o constituie prietenia şi alianţa frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. Discuţiile de la Moscova dintre delegaţiile guvernamentale română şi sovietică, declaraţia comună din 3 decembrie 1956, sprijinul material tehnic şi financiar pe care din nou ni l-a acordat Uniunea Sovietică, ilustrează relaţiile de frăţească colaborare şi ajutor reciproc existente între ţările noastre şi dovedeşte încă odată ca ne putem sprijini in toate împrejurările pe prietenia cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Un eveniment important în politica partidului şi guvernului nostru este restabilirea relaţiilor prieteneşti, pe linie de stat şi de partid, cu Iugoslavia şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Guvernul nostru se pronunţă pentru lărgirea legăturilor politice, economice şi culturale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, respingînd însă orice fel de încercare de imixtiune în treburile interne ale ţării noastre. Trăinicia relaţiilor între ţări o constituie schimburile comerciale reciproc avantajoase. Guvernul Republicii noastre Populare militează pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu toate ţările, pentru lărgirea relaţiilor culturale şi ştiinţifice între toate popoarele, în vederea întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Cetăţeni şi cetăţene, Partidul Muncitoresc Român, în fruntea tuturor forţelor democratice şi patriotice, cheamă pe oamenii muncii de la oraşe şi sate la muncă şi la luptă pentru obţinerea unor noi realizări pe calea înfloririi economiei naţionale şi a ridicării continuie a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Programul cu care se prezintă Frontul Democraţiei Populare în faţa alegătorilor este un program de construire a socialismului, de muncă paşnică pentru o viaţă mai îndestulată, pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre patrii. Niciodată mai mult ca acum nu a fost atît de puternică unitatea moralpolitică a orînduirii noastre democratpopulare. Lichidarea asupririi naţionale şi asigurarea deplinei egalităţi în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român face ca oamenii muncii maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi să participe cu însufleţire alături de oamenii muncii romini la construirea socialismului in patria noastră comună, Republica Populară Romînă. Luînd parte în mod unanim la alegerile de la 3 februarie, cetăţenii patriei noastre îşi vor manifesta adincul lor ataşament pentru puterea populară, încrederea nezdruncinată în orînduirea democrat-populară. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională întăresc şi mai mult unitatea între partid, guvern şi popor şi arată hotărîrea oamenilor muncii de a contribui cu toată energia şi capacitatea lor creatoare la făurirea societăţii noi, socialiste. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă ! Trăiască victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare ! La muncă şi la luptă pentru înflorirea patriei pentru viitorul fericit al poporului nostru. intîlnirea tovarăşului Emil Bodnăraş cu alegatorii Facem parte dintr-un sistem mondial care numără 900 milioane de oameni CIMPULUNG MOLDOVENESC (de la trimisul nostru). — In sala de festivităţi a oraşului Cîmpulung Moldovenesc a avut loc ieri după amiază intîlnirea dintre alegătorii circumscripţiei electorale nr. 2 Cîmpulung cu tov. EMIL BODNARAŞ, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Intîlnirea s-a deschis într-o atmosferă însufleţită. Numeroşi participanţi care s-au perindat la tribună pentru a dezbate problemele politice şi gospodăreşti au vorbit cu bucurie despre realizările înfăptuite în anii regimului democrat-popular în oraşul şi raionul Cîmpulung cît şi în întreaga ţară. Unii vorbitori au amintit cu cifre şi fapte concrete că şi în raionul Cîmpulung a fost desfăşurată o largă acţiune de construire de locuinţe, şcoli, cămine culturale, cinematografe (Mihai Mihalache prim-secretar al comitetului raional de partid) iar alţi vorbitori au arătat cît de multe transformări şi cît s-a modernizat oraşul Cîmpulung (prof. Ion Bilenschi). Unii vorbitori au subliniat libertatea de conştiinţă care există astăzi în statul nostru (Protopopul Gheorghe Antonescu, preotul Theodor Botnar), alţii au scos în evidenţă cît de mult s-a îmbunătăţit situaţia sanitară a populaţiei (Filip Zarughevici din comuna Moldoviţa.). Unii dintre cetăţeni au făcut diferite propuneri gospodăreşti (Artemiza Ignătescu) iar alţii au vorbit de contribuţia intelectualilor din Cîmpulung la dezvoltarea ora*şului (Prof. Alexandru Vasilescu). Primit la tribună cu multă bucurii de cetăţeni a luat apoi cuvîntul Iov* Emil Bodnăraș. Cuvîntul tovarăşului Emil Bodnăraş Luînd cuvîntul tov. Emil Bodnăraş a subliniat că prefacerile adîtjei care s-au produs pe cuprinsul întregii noastre ţări, despre care au amintit alegătorii se datoresc clasei muncitoare şi partidului ei, forţa conducătoare care a creat condiţii pentru răsturnarea puterii burgheziei şi a moşierimii împotriva căreia ca.50 afli In urmă s-a răsculat ţărănimea împilată. Schimbările care au avut loc la Cîmpulung sunt fenomene care s-au generalizat pe întinsul întregii noastre ţări. Ne prezentăm, în cadrul Frontului Democraţiei Populare, pentru a treia oară în faţa poporului spre a-i cere votul, supunînd votului politica partidului. Rezultatele cu care ne prezentăm astăzi sunt însemnate. Ţara noastră a făcut paşi uriaşi înainte Mijloacele principale de producţie se găsesc azi in miinile oamenilor muncii care le administrează prin statul lor, pe care ei l-au creat — statul de democraţie populară. Puterea in ţara noastră aparţine oamenilor muncii şi nu altcuiva şi această putere oamenii muncii şi-o organizează aşa cum le convine mai bine, conform intereselor lor. Nimeni nu poate să se amestece şi să-i împiedice a-şi organiza această putere. Suntem hotărîţi să strivim orice încercare din partea oricui de a clinti puterea populară şi a statului nostru democrat-popular sub cea mai neînsemnată formă s-ar manifesta. Puterea oamenilor muncii se organizează respectînd legile fundamentale de dezvoltare a societăţii socialiste. După ce a evocat trecutul de luptă al P.C.R., vorbitorul a subliniat că, în lupta sa pentru construirea socialismului în ţara noastră, P.M.R., se călăuzeşte de propria sa experienţă, de experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de experienţa mişcării revoluţionare internaţionale. Fiecare om al muncii este dator să ajute în fiecare zi la întărirea acestei puteri, a puterii populare, a puterii oamenilor muncii, a dictaturii proletariatului, pentru că proletariatului, ca clasa cea mai înaintată, îi revine sarcina de a avea rolul conducător în făurirea statului, în dezvoltarea puterii populare. Dacă în zilele tulburi în care reacţiunea credea că poate să restaureze stăpîinirea în Ungaria, şi pe la noi unii visau la vreo restaurare a vechilor orînduiri, fără îndoială că şi-au găsit răspunsul. Să întărim in fiecare moment alianţa cu ţărănimea muncitoare — aceasta este temelia puterii populare. Să săvîrşim în fiecare zi construcţia statului democrat-popular ca formă superioară de organizare a societăţii, căreia îi revine rolul să construiască orînduirea nouă în care om pe om să nu se mai poată exploata. Să întărim solidaritatea ţărilor socialiste între ele, care este una din condiţiile de bază ale tăriei noastre. Această solidaritate s-a afirmat în zilele grele în Ungaria cînd ţările socialiste au venit în ajutorul forţelor sănătoase ale poporului ungar. Solidaritatea aceasta formează unul din elementele de seamă în desfăşurarea întregii politici internaţionale. Vorbind despre politica de pace a ţării noastre, tov. Emil Bodnăraş a arătat că R.P. Romînă face parte dintr-un sistem, dintr-un lagăr mare care are 900.000.000 de oameni pe care îi uneşte aceeaşi învăţătură în transformarea societăţii omeneşti, care acţionează fiecare cu specificul său naţioral, dar pe linia aceleeaşi dezvoltări a societăţii. In China, în Mongolia, Vietnam, Polonia, Germania democrată sau Romînia, sau în alte ţări de democraţie populară se vorbeşte acelaşi limbaj, atunci cînd este vorba de construirea societăţii noi, de înlăturarea capitaliştilor de la putere, atunci cînd este vorba de eliberarea omului de sub robia Capitalista. Cercurile imperialiste agresive, duşmane ale păcii, nu ne-ar fi lăsat în pace dacă nu ştiau ce se aşteaptă in cazul cînd ar fi atentat la independenţa noastră. Ele ar fi întîmpinat nu numai rezistenţa noastră, ci şi solidaritatea largă a ţărilor socialiste. O agresiune împotriva oricăreia din ţările lagărului nostru ar antrena după sine puterea de neînvins a lagărului nostru întreg în care există şi bomba atomică şi multe altele care pot pune la punct pe aventurierii războinici. Să ne aducem aminte că aventura din Egipt a apărut odată cu aceea din Ungaria. Ce şi-au zis imperialiştii ? „Dezlănţuim aci o contrarevoluţie, şi rezolvăm greutăţile noastre din Orientul apropiat“ Cu ajutorul provocării Israelului, Franţa şi Marea Britanie au pornit agresiunea împotriva Egiptului. Şi cu ce s-au ales din aventura aceasta ? Cu retragerea ruşinoasă impusă de ura şi indignarea sutelor de milioane de oameni de pe întregul glob şi îndeosebi de limbajul clar şi limpede în care a vorbit Uniunea Sovietică. Domnii capitalişti au înţeles că nu e chiar aşa de simplu. Astăzi suntem în 1957, nu în 1907. Referindu-se la hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie tov. Emil Bodnăraș a arătat că măsurile luate de partid, de stat, nu sînt întâmplătoare. Ele sînt rezultatul unei munci pregătitoare îndelungate. Partidul nostru se conduce după legi, după reguli, după calcule ştiinţific întemeiate. Cind am luat un şir de măsuri ne-am gindit mult la ele. Fiindcă nici un gospodar nu trăieşte fără rezerve, avem nevoie de cantităţi mari de cereale ; astăzi oamenii nu mai trăiesc cu un harbuz şi cu o bucată de pline ca pe vremea cînd mureau la 38—40 de ani. Desigur că mai există greutăţi în aprovizionare, recunoaştem şi nu ne speriem de ele. Le vom învinge. Facem totul pentru ca oamenii să trăiască bine. Nu e aşa de simplu să le rezolvi pe toate, dar noi depunem eforturi în această direcţie. Pentru a produce mai mult, pămîntul trebuie lucrat mai bine. Noi am desfiinţat cotele ca să-l ajutăm pe ţăran să acorde mai mult interes cul,turii pămîntului pentru a obţine recolte mai bogate, să dea o producţie mai mare cu ajutorul maşinilor pe care am început să le fabricăm în fabrici,le noastre. Va trebui să mobilizăm pe muncitori, maiştri, ingineri să studieze noul sistem de salarizare, să vină cu propuneri. Nu poţi face nici un fel de normare care să nu ţină cont de particularităţile fiecărei întreprinderi , care are utilaje mai vechi sau mai noi, condiţii mai bune sau mai rele. Aceasta, ca şi problema achiziţiilor, vor fi probleme şi pentru deputaţii Marii Adunări Naţionale care vor trebui să contribuie pentru a le rezolva cît mai just. In ceea ce priveşte ţărănimea să-i vorbim gospodăreşte, convingător, despre avantajele achiziţiilor. Noi am văzut răspunsul ei la desfiinţarea cotelor : intrarea în mare mimăr în gospodării colective şi în tovărăşiri agricole. In ciuda anumitor proorociri avem astăzi cîteva raioane din ţară care sînt complect cooperativizate. Am trecut la descentralizarea aparatului nostru administrativ şi economic pentru că s-au creat condiţii pentru aceasta. Sistemul socialist este prin esenţă un sistem centralizat. Dar centralismul nostru poartă o denumire deosebită : centralism democratic. El trebuie să asigure legătura cu întreaga masă, care trebuie antrenată la formularea unor hotărîri şi la luarea unor măsuri". Dar la noi s-a văzut că s-a ajuns la forme prea rigide, care au devenit o frină. Referindu-se la lărgirea competenţei şi atribuţiilor sfaturilor populare, vorbitorul a subliniat că astăzi cetăţenii participă mai cu tragere de inimă la diferite acţiuni iniţiate de sfaturile populare, de diferitele comisii. S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor populare mai multă răspundere în administrarea treburilor. Nu este normal ca Sfatul popular din Botoşani să nu poată angaja 4 măturători fără aprobare din Bucureşti. Formele birocratice de conducere vor fi astfel în mare măsură înlăturate. Sfaturile populare să-şi administreze veniturile, iar cetăţenii să se tragă la răspundere ! In încheiere tov. Emil Bodnăraş a mulţumit pentru cuvintele calde adresate P.M.R., subliniind că încrederea aceasta a oamenilor în partid, în capacitatea lui este cea mai bună călăuză. Noi susţinem cu tărie F.D.P. şi vom face tot posibilul pentru ca el să iasă victorios în alegerile pentru Marea Adunare Naţională. Oamenii muncii romini şi maghiari uniţi sub steagul socialismului (Urmare din pag. la) dobindite în regiunea Cluj, în ultimii ani, printre care construirea numai in cursul anului 1956 a numeroase blocuri de locuit în această regiune. Prof. univ. Iuliu Marton, prorectorul universităţii Bolyai“ a arătat în cuvîntul său că dreptul deplin de care se bucură naţionalităţile conlocuitoare in patria noastră, sunt rod al politicii juste a partidului manifestată în problemele naţionale. Mărturie a acestei politici sunt universitatea cu limba de predare maghiară Bolyai, care a dat pînă acum peste 2.000 absolvenţi, facultatea agrotehnică cu limba de predare maghiară din cadrul Institutului agronomic Cluj, numeroase şcoli cu limba de predare maghiară, Teatrul şi Opera maghiară de stat din Cluj, cărţi şi reviste editate în limba maghiară. Tov. Vasile Vaida, membru supleant al CC. al P.M.R. prim secretar al comitetului regional P.M R. Cluj a vorbit pe larg despre realizările dobindite de oamenii muncii din patria noastră, realizări cu care se prezintă la alegerile din 3 februarie. Tov. Vasile Vaida a subliniat că hotărîrile recentei plenare a C.C. al P.M.R. însufleţesc lupta oamenilor muncii pentru dezvoltarea continuă a regiunii Cluj. In încheierea adunării, tov. Petre Jurcă, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj a dat citire unei telegrame adresate de alegătorii circumscripţiei electorale „Atelierele C.F.R. 16 Februarie“ Cluj, tovarăşului dr Petru Groza în care asigură pe candidatul lor că vor munci cu toată rîvna pentru a întări realizările de pînă acum, de a contribui la dezvoltarea şi înflorirea patriei. Cuvîntul tovarăşului Iosif Chişinevschi (Urmare din pag. la) ne şi iau masa la cantine în condiţii ce nu se pot compara cu cele din trecut. Bunăstarea materială a studenţilor constituie o preocupare permanentă a partidului şi guvernului ţării. In oraşul Iaşi au fost construite 4 cămine studenţeşti, iar alte două sunt în construcţie De asemenea s-a construit o clădire a Institutului politehnic, Institutul de igienă şi altele Partidul şi guvernul acordă o atenţie şi o grijă deosebită oamenilor de ştiinţă şi cultură. Dispreţuiţi şi umiliţi în trecut oamenii ştiinţei şi artei, scriitorii, savanţii, artiştii se bucură azi de condiţii prielnice activităţii lor creatoare. Nu încape îndoială că şi în anii următori ştiinţa şi arta in ţara noastră vor cunoaşte o nouă înflorire demnă de epoca glorioasă a construirii socialismului îmbogăţind şi mai mult aportul pe care-l aduce poporul nostru la tezaurul culturii universale. In munca noastră ca în orice acţiune mare — a continuat vorbitorul — au existat şi greşeli şi greutăţi generate de înapoierea economică din trecut a ţării noastre, de urmările războiului, la care adăugăm insuficienta experienţă a cadrelor noastre în construcţia socialismului. In continuare tovarăşul I. Chişinevschi a subliniat că rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 a adoptat un şir de măsuri de cea mai mare importanţă pentru crearea celor mai potrivite condiţii unei desfăşurări şi mai largi a iniţiativei şi activităţii creatoare a oamenilor muncii. Hotărîrile plenarei vor consolida şi mai mult unitatea oamenilor muncii în jurul partidului şi guvernului, vor întări hotărîrea lor de a apăra şi dezvolta cuceririle revoluţionare ale poporului, de a demasca şi zdrobi orice uneltiri ale cercurilor imperialiste şi ale agenţilor lor întărirea vigilenţei revoluţionare, întărirea statului democrat-popular, instrument principal al construirii vieţii noi, este o înaltă îndatorire cetăţenească. Politica externă promovată de partidul şi guvernul nostru este o politică neabătută de pace, de prietenie şi colaborare între toate popoarele lumii, o politică de coexistenţă paşnică intre ţări cu sisteme sociale diferite. Sîntem încredinţaţi că orice neînţelegere internaţională îşi poate găsi o soluţie paşnică, pe calea tratativelor. Poporul nostru a condamnat şi va condamna totdeauna orice agresiune imperialistă ori unde s-ar produce şi va fi întotdeauna alături de popoarele care mai au de dus lupta pentru libertate şi independenţă naţională. Ţara noastră a fost primită în O.N.U. la ale cărei lucrări participă activ. La baza politicii externe a ţării noastre stă prietenia veşnică, tot mai strînsă cu Marea Uniune Sovietică, China Populară şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Recentele tratative dintre delegaţiile guvernamentale ale R.P.R. şi Uniunii Sovietice ilustrează din nou cu multă tărie relaţiile frăţeşti de sinceră prietenie îître ţările noastre socialiste. După cum ştiţi, pentru a ne ajuta sâ învingem consecinţele recoltei slabe de anul trecut, Uniunea Sovietică ne va livra sub formă de credit încă din prima jumătate a anului 1957 o cantitate de 450.000 tone grîu şi 60.000 tone furaje. Mii de tone de cereale din U.R.S.S. au şi sosit în ţară In încheierea cuvîntării sale, tovarăşul I. Chişinevschi a spus : Poporul român păşeşte cu încredere înainte. El este însufleţit de ideile Partidului Muncitoresc Român. El este însufleţit de construcţia socialismului căreia îi consacră întreaga energie creatoare. Apropiatele alegeri vor demonstra cu toată vigoarea devotamentul poporului faţă de această măreaţă cauză Ele vor demonstra însemnătatea faptului că în ţara noastră partidul, guvernul şi poporul constituie o forţă politică unită şi atotbiruitoare. ★ La sfîrşitul adunării participanţii au hotărît să trimită o telegramă Comitetului Central al P.M.R. prin care-şî exprimă voinţa neclintită de a da viaţă în mod exemplar măsurilor elaborate de partid, pentru a contribui astfel la ridicarea nivelului de viaţă al celor ce muncesc.