Romînia Liberă, iunie 1957 (Anul 15, nr. 3933-3959)

1957-06-01 / nr. 3933

Simbata­­ tunt* 1987 — nr. 8988 Lucrările celui de al IIea Congres A.S.I.T. Din sala Congresului a a caracterizat ziua IlI-a a lucrărilor Congresului A.S.I.T., atît şedinţa de dimineaţă cit şi cea de după amiază, au fost numeroa­sele discuţii purtate pe marginea rapoartelor prezentate anterior. Era şi firesc ca problemele legate de promovarea tehnicii noi în indus­tria şi agricultura noastră, probleme expuse pe larg în rapoarte, să adu­că după sine o vie participare la discuţii. Şi n-a fost greu, pentru cine a asistat la lucrări, să-şi dea seama că din discuţiile purtate s-a desprins cu claritate hotărîrea fermă a de­legaţilor la Congres de a-şi spori considerabil aportul la rezolvarea nenumăratelor probleme pe care le ridică în faţa lor introducerea teh­nicii noi. Vorbitorii, fie că s-au re­ferit la o problemă sau alta, nu s-au mărginit să facă doar constatări, ci au venit cu propuneri bazate pe experienţa lor de pînă acum. In felul acesta, ingineri şi tehnicieni, reprezentanţi ai diferitelor filiale A.S.I.T. din ţară au urcat rind pe rînd la tribună, luînd cuvîntul în problemele ce-i preocupă. Fie că ing. Silviu Crişan s-a referit la or­ganizarea ştiinţifică a producţiei, ing. S. Rădulescu la reflectarea mai di­rectă în producţie a activităţii insti­tutelor de cercetări, ing. Alexandru Chiriţescu la problema protecţiei cul­turilor cerealiere, observaţiile şi propunerile lor sunt menite să ducă la mărirea economicităţii industriei şi agriculturii noastre, la îmbunătă­ţirea activităţii asociaţiei şi în spe­cial la întărirea cercurilor A.S.I.T. din întreprinderi. In acest cadru, trebuie subliniată şi intervenţia ing. Ionel Purica care a supus Congresu­lui cîteva probleme legate de intro­ducerea tehnicii nucleare in indus­trie şi in cercetări. In cea de a treia zi a lucrărilor au mai continuat să dezbată rapoar­tele generale prezentate în prima zi: ing. Victor Teodorescu (Cra­­iova), ing. Mihail Petrescu (Ploeşti), ing. A. Negoiţă (Bucureşti), ing. Ilie Nisipeanu (Timişoara), acad. prof. Constantin Budeanu (Bucu­reşti), prof. Dumitru Moţoc (Galaţi), ing. Dan Lubenescu şi prof. Teodor Bordeianu (Bucureşti), ing. Alexan­dru Lungu (Bucureşti), ing. Louis Claudian (Oraşul Stalin), dr. ing. Eugen Kimmel (Timişoara), acad. Gh. Ionescu-Siseşti (Bucureşti), ing. Marcel Jianu (Bucureşti), ing. Gheor­­ghe Aldea (Ploeşti), ing. N. Moldo­­veanu (Bucureşti), ing. Tudorică Di­­mitriu (Iaşi), chimist Maria Tomes­­cu (Hunedoara), ing. Ludovic Tor­­peny (Baia Mare), ing. Iulian Ca­­zacu (Oraşul Stalin), ing. Anton Bacu (Timişoara) şi ing. Andrei Kun (Regiunea Autonomă Maghiară). Tot ieri, reprezentanţii unor aso­ciaţii tehnico-ştiinţifice de peste hotare au adresat Congresului sa­luturi : dr. ing. Mario Pinchera — din partea Asociaţiei Naţionale a Inginerilor şi Arhitecţilor Italieni, ing. Liubomir Barbarie­v din par­tea Asociaţiei Inginerilor şi Tehni­cienilor Iugoslavi, ing. Angeli Nuci din partea inginerilor albanezi, ing. Ir. H. Sangster din partea Institutu­lui Regal al Inginerilor din Olanda, ing. Pak In­bin, şeful delegaţiei A­­sociaţiei Ştiinţifice din industrie, a­­gricultură şi gospodării piscicole din R. P. D. Coreeană şi de prof. ing. Iakim Iakimov, şeful delegaţiei Aso­ciaţiei Ştiinţifice şi Tehnice din R. P. Bulgaria, ing. Iskander Boy­­loglu, reprezentant al Asociaţiei In­ginerilor din Turcia, ing. Johann Li­­pinski, reprezentant al Uniunii In­ginerilor şi Arhitecţilor din Austria, ing. Vaclav Drchal, reprezentant al Consiliului societăţilor tehnico-ştiin­ţifice din R. Cehoslovacă, prof. ing. Kornél Rados, şeful delegaţiei Uniu­nii Societăţilor de ştiinţe naturale şi tehnice din R. P. Ungară, ing. Herbert West, reprezentant al Aso­ciaţiei Camera pentru Tehnică din R. D. Germană. Congresul a fost salutat de asemenea de ing. Ion I­­liescu, secretar al C.C. al U.T.M., preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din R. P. Romînă. 111 încheierea discuţiilor generale au mai luat cuvîntul: prof. dr. ing. T. Tănăsescu (Bucureşti), inginerii Boris Jitaru (Timişoara), Gelu Cahn (Galaţi), Hari Deleanu (Bucureşti), Dumitru Mleşniţă (Cluj), Dumitru Ionescu şi Gheorghe Lazaride (Bucu­reşti). In încheierea lucrărilor de ieri Congresul a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care dă descărcare Consiliului Central al A.S.I.T. Lucrările congresului se încheie astăzi. ■k Ca semn al încrederii cu care membrii asociaţiei urmăresc lucră­rile ce se desfăşoară la Bucureşti, Congresul a primit telegrame de salut din partea muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor siderurgişti din Hunedoara, a Cercului A.S.I.T. — Şantierele Navale T. Severin, U­­zinele „V. Tudose“ — Colibaş, Cer­cul A.S.I.T. Metalurgic al între­prinderii de Construcţii siderurgice — Hunedoara, Cercul A.S.I.T. Gri­­viţa Roşie etc. TUDOR GHEORGîi!U 0*00 oe 00 00 00 oc 00 00 eo 00 00 00 00 x­ ec 00 00 ooec 00 00 ec 03 C­­ ............................. «•«OCXIOOOOOOCX) 0000000005 Oc 00 00 00 oc 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 o DIN RAPOARTELE PREZENTATE Introducerea tehnicii noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei în agricultură Raportul „Introducerea tehnicii noi şi organizarea ştiin­ţifică a producţiei în agricultură“, întocmit de ing. Al. Priadcencu, membru corespondent al Academiei R.P.R., şi A. Romanovici şi prezentat în prima zi a lucrărilor con­gresului înfăţişează dezvoltarea pe care au cumoscut-o toate ramurile agriculturii, precum şi succesele înregis­trate în creşterea şi întărirea sectorului socialist. . Subliniind că satisfacerea nevoilor de produse agricole reclamă sporirea considerabilă a producţiei vegetale, în­deosebi a principalelor cereale — griul şi porumbul — şi a producţiei­ animale, raportul menţionează că pentru so­luţionarea acestei probleme, agriculturii îi revine sarcina de prim ordin să dezvolte şi să întărească mai mult sec­torul socialist, astfel ca în 1960 să livreze 60—70 la sută din producţia marfă. Chezăşia dezvoltării sectorului socialist, arată în con­tinuare raportul, o constituie aplicarea largă a tehnicii noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei agricole. In legă­tură cu a­ceste sarcini s-au pus în dezbaterea Con­gresului A.S.I.T. importante probleme tehnice şi organiza­torice. Există toate condiţiile, subliniază raportul, pentru un nou avînt al producţiei vegetale, succesul acestei ac­ţiuni depinde de soluţionarea unor probleme care condi­ţionează creşterea producţiei la hectar. Inginerii şi tehnicienii agronomi, toţi lucrătorii din agri­cultură, trebuie să înţeleagă rostul aplicării complexe şi diferenţiate a regulilor agrotehnice pentru fiecare cultură în parte, al respectării rotaţiei culturilor, al dezvoltării bazei tehnico-materiale de mecanizare etc. Pe de altă parte inginerii şi tehnicienii agronomi, avînd sprijinul or­ganelor de partid şi de stat, pot şi trebuie să-şi aducă contribuţia la acţiunea de mărire a suprafeţelor cultivate. In încheiere raportul evidenţiază însemnătatea organi­zării producţiei pe baze ştiinţifice şi dezvoltarea cercetă­rilor în agricultură, menţionînd că inginerii şi tehnicienii agronomi şi zootehnişti, prin activitatea lor în cercurile A.S.I.T., pot contribui la rezolvarea multor probleme ac­tuale cum sunt introducerea asolamentelor, efectuarea unor lucrări cadastrale, îndrumarea activităţii caselor la­borator din gospodăriile agricole colective etc. Buna pregătire a cadrelor tehnice Prof. dr. ing. Remus Raduleţ, membru corespondent al Academiei R.P.R. membru în­ Biroul Consiliului Central A.S.I.T. și prof. dr. ing. Tudor Tănăsescu, membru cores­pondent al Academiei R.P.R., vicepreședinte al A.S.I.T., au tratat în referatul „Buna pregătire a cadrelor tehnice“, prezentat Congresului, probleme importante în legătură cu pregătirea şi folosirea inginerilor şi tehnicienilor în industrie şi agricultură. Printre altele, raportul subliniază că industria noastră dispune de un mare număr de ingi­neri şi tehnicieni de specialitate, ceea ce constituie o ga­ranţie în promovarea progresului tehnic. Totuşi, în pre­zent, industria are nevoie încă de cadre tehnice medii, îndeosebi de maiştri cu o înaltă calificare. In această di­recţie este îmbucurător faptul că un număr tot mai mare de muncitori cu experienţă în producţie se îndreaptă acum spre şcolile tehnice de maiştri. Referindu-se la repartizarea şi folosirea cadrelor, rapor­tul arată că pentru a promova interesul şi înţelegerea pro­blemelor tehnologice de către tinerii ingineri şi tehnicieni este necesară o îmbinare mai armonioasă între cunoştin­ţele lor teoretice şi practice. Este bine ca înainte de intra­rea în invăţămîntul tehnic superior, viitoarele cadre teh­nice să efectueze un stagiu obligator de practică pentru ca tinerii ingineri să cunoască de la început problemele locului lor de muncă. Este indicat ca ei să-şi înceapă ac­tivitatea tot într-un stagiu de activitate practică pe cel puţin un an. Formarea cadrelor tehnice bine pregătite nu trebuie lă­sată numai pe seama institutelor de învăţămînt deoarece este ştiut că activitatea în cîmpul muncii reprezintă o etapă de continuare şi desăvîrşire în formarea inginerilor. In legătură cu aceasta, un rol important revine A.S.I.T. care trebuie să sprijine conducerile întreprinderilor în repartizarea şi orientarea cadrelor tinere. In încheiere, raportul recomandă înfiinţarea de case ale inginerului și tehnicianului în scopul organizării cu folos a timpului liber al inginerilor, tehnicienilor, maiștrilor, inovatorilor. Oaspeţi străini despre Congres După cum am mai informat pe citi­torii noştri, la cel de al II-lea Congres A.S.I.T. participă şi invitaţi străini, reprezentanţi ai asociaţiilor tehnico inginereşti din 15 ţări ale lumii. In pauzele dintre lucrările Congresului am avut prilejul să stau de vorbă cu ciţiva din oaspeţii străini. Primul interlocutor a fost ing Nicolai Fedotov, delegatul Uniunii Asociaţiilor Ştiinţifice tehnico-ingine­­reşti din U.R.S.S. Desigur, primul lui gînd a fost la colegii de profesiune, la inginerii români,­­constructori de nave. „Mă bucur că am prilejul să transmit prin intermediul ziarului dvs. cele mai bune urări constructorilor de nave din Romînia. Le doresc din toată inima să construiască vase cu tonaje tot mai mari. Ei au de acum o bună experiență în acest domeniu. Cit despre Congres, părerea ce mi-am făcut-o pînă acum, este că se desfăşoară la un nivel înalt. Spun acest lucru, dat fiind problemele serioase care se ridică, probleme care vor constitui o bună bază pentru re­zoluţia Congresului“. Pe dr. ing. Mario Pinchera, vicepre­şedinte al Asociaţiei Naţionale a Ingi­nerilor şi Arhitecţilor din Italia, l-am găsit înconjurat, bineînţeles de un grup de ingineri constructori. „Aş vrea să încep — a spus el — printr-o mică destăinuire. Mă simt în România ca acasă. E drept am căutat să vin aici oarecum pregătit. Am citit în Italia o serie de materiale despre frumoasa dvs. ţară. Şi impresia ce mi-am for­mat-o nu este deloc greşită. Dovadă acest congres bine organizat şi foarte serios. Mă bucur că voi avea şi prile­jul să vizitez diferite oraşe, întărin­­du-mi şi îmbogăţindu-mi primele im­presii“. încheind, dr. ing. Mario Pin­chera a spus : „Cînd am salutat Con­gresul, am simţit din plin căldura a­­cestor oameni care mă ascultau, care mi-au aplaudat cuvintele. Şi asta nu se uită aşa de uşor“. Delegatul Consiliului societăţilor teh­­nico-ştiinţifice din R. Cehoslovacă, ing. Vaclav Drchal, a avut cu o zi în urmă prilejul să viziteze uzinele ..23 August“ din Capitală. „Am admirat mult nivelul tehnic înalt al acestei mari uzine, după cum m-a impresionat şi buna organizare a muncii. Dealtfel, cu tehnica românească m-am întilnit şi în ţara mea. Vreau să dau numai un exemplu : electromotoarele pe care România, ţară unde industria electro­tehnică era inexistentă, le exportă acum. Aşa că nu m-a mirat faptul că A.S.I.T. este o asociaţie atît de cuprin­zătoare, la al cărui Congres, refera­tele au prezentat atît de deschis pro­blemele care stau în faţa intelectuali­tăţii tehnico-inginereşti din România“. Un alt interlocutor, dr. ing. D. D. Mattews, delegat al Institutului Ingi­nerilor Constructori din Anglia, refe­rindu-se la lucrările Congresului la care a fost invitat, a spus : „Asist cu plăcere şi cu deosebit interes la şedin­ţele de lucru care se desfăşoară după adunarea din prima zi a lucrărilor. Dezvoltarea tuturor ramurilor tehnicii este astăzi atît de rapidă, încît discu­ţiile dintre inginerii din toate ţările sînt deosebit de valoroase şi intere­sante pentru toţi participanţii“. Aprecierile celor patru ingineri stră­ini nu pot decît să arunce o lumină şi mai favorabilă asupra desfășurării lucrărilor celui de al II-lea Congres A.S.I.T. care se încheie astăzi. GH. TODIRAȘ Pregatiri pentru campania de recoltare Gospodăriile agricole de stat se pregătesc pentru campania de recol­tare. Potrivit planului de măsuri al departamentului Gostat, recoltarea pă­­ioaselor în unităţile agricole de stat urmează să dureze anul acesta cel mult 10 zile. In prezent, în toate gospodăriile a­­gricole de stat continuă reparaţiile la utilajul ce va fi folosit la recoltare. In fruntea lucrărilor se află gospodă­riile agricole de stat din regiunea Ora­dea, care au terminat repararea com­binelor, secerătorilor-legători, batoze­lor şi cositorilor. Intr-un stadiu înain­tat se află unitățile din regiunile Plo­eşti şi Baia Mare. (4*a pres| . Astăzi se deschide Tîrgul Moşilor Incepînd de azi, cetăţeanul Capita­lei va avea un nou prilej de desfă­tare. Tîrgul Moşilor, deschis în piaţa Obor, oferă diverse distracţii, atît pen­tru cei mari, cît şi pentru cei mici. Vor fi de toate la Tîrgul Moşilor, căci O.C.L.-urile, uniunile coopera­tiste, trusturile de alimentaţie publi­că îşi dau concursul, deschizînd stan­duri, bazaruri, restaurante şi bufete, cofetării şi simigerii Din punct de vedere comercial, Tîrgul Moşilor din acest an va avea o mai mare am­ploare, căci la el vor concura uni­tăţi din întreaga ţară Ieri, la lămpile de descărcare, zeci de vagoane de cale ferată au adus produse industriale şi alimentare. Tîrgul Moşilor de anul acesta îşi păstrează nitorescul. Sunt sumedenie de scrîncioabe cu lanţuri. Nu vor lipsi nici bărcile „sburătoare“ Reclame multicolore anunţă numere de acro­baţie cu „renumitele duo, trio, etc.“. Sus, pe balustradă stînd, vei putea urmări rotocoalele făcute de motoci­­clistul-minune pe zidul de scîndură. Copiii, în special cei mici, vor putea rî­de de piticii cît o şchioapă şi vor vedea pe cîte un „cel mai tare om din lume“, luîndu-se la trîntă dreap­tă cu un urs, învăţat să mai lase de la el pentru a fi trîntit de omul cu eşarfa de şampion, legată de-a curmezişul pieptului gol. In plus, bineînţeles, fanfara care e „sarea“ tuturor distracţiilor. A reînviat bătrînul Tîrg al Mo­şilor I . Romín­ia libera O iniţiativă demnă de urmat Cetăţenii Capitalei care au drum prin piaţa Bălcescu poposesc adeseori în faţa Universităţii, lîngă ale cărei ziduri sunt rezemate panouri mari, cu reproduceri în culori după cele mai cunoscute şi valoroase picturi aflate în muzeele din Uniunea Sovietică. Inmă­­nunchiate în acest loc din iniţiativa Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S., lito­grafiile înfăţişează maselor largi de bucureşteni excelente reproduceri după comorile artei plastice ruse, sovietice şi universale. Iniţiativa aceasta ar pu­tea fi extinsă şi în celelalte oraşe ale ţării, chiar şi în mediul sătesc. Cu un asemenea mod de popularizare, secţiile culturale ale sfaturilor populare ar putea face şi mai cunoscute lucrări din arta plastică a ţării noastre. In clişeu: Cetăţeni admirind repro­ducerile expuse pe panourile de la Universitate. »­­­: - - ■ ! Foto U. VALUREANU Dr. Petru Groza, preşedintele Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale a Re­publicii Populare Române, a răspuns printr-o scrisoare cordială elevilor de liceu din localitatea Sümeg din regiu­nea transdunăreană centrală a Unga­riei, care i-au adresat o scrisoare în legătură cu articolul pe care l-a pu­blicat cu prilejul celei de-a 140-a ani­versări a naşterii şi a 75-a comemo­rări a morţii marelui poet ungur Ja­nos Arany. ★ Academia R.P.R., filiala Cluj, şi sec­ţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular al regiunii Cluj anunţă că mîine, 2 iunie, va avea loc în satul Prislop de lîngă Năsăud festivitatea deschiderii Casei memoriale „Liviu Re­­breanu“. ★ In numele femeilor și al mamelor din R. P. Romînă, Comitetul Femeilor Democrate din R. P. R. a adresat o telegramă Subcomitetului comisiei O.N.U. pentru dezarmare în care ara­tă că femeile din R.P.R. sînt adînc îngrijorate şi indignate de faptul că guvernele S. U. A. şi Angliei resping propunerile privind încetarea experien­ţelor termo-nucleare care reprezintă un pericol pentru viaţă şi cer să se ia măsurile concrete necesare realizării unei dezarmări efective, asigurării unei păci trainice în lume. O telegramă asemănătoare a fost a­­dresată Subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare de către Comitetul Naţional pentru Apărarea Copilului din R. P. Romînă. ★ In dimineaţa zilei de 30 mai, la chio­şcurile de ziare din Oraşul Stalin a fost pus în vînzare primul număr al săptămînialului, în limba germană, „Volkszeitung“, organ al comitetului regional P.M.R. şi al sfatului popular regional Stalin. ★ Cu prilejul sărbătoririi Zilei interna­ţionale a copilului vor avea loc în Ca­pitală şedinţe festive şi manifestări ar­tistice şi sportive. La Palatul Pionierilor se va deschide la ora 9 dimineaţa expoziţia darurilor trimise copiilor din ţara noastră de copiii din ţările de democraţie popu­lară. La ora 10 şi jumătate va avea loc o şedinţă festivă. Apoi ansamblul ar­tistic al Palatului va prezenta un pro­gram artistic. Incepînd de la ora 15:30 în parcul Palatul Pionierilor se vor desfăşura diferite manifestări sportive In fiecare din cele opt raioane din Capitală vor avea loc şedinţe festive urmate de programe artistice. ★ Colectivul artistic al Teatrului de Stat din­ Timişoara a prezentat joi seara în premieră piesa „Ziariştii“ de A. Miro­­dan. Piesa s-a bucurat de un frumos succes în rîndu-i publicului timişorean. ★ Astăzi, 300 de copii pionieri şi şco­lari din diferite comune ale regiunii Bucureşti vor sosi cu autobuzele în Capitală pentru a participa la serbă­rile ce vor avea loc cu prilejul Zilei internaţionale a copilului. La Teatrul Ţăndărică vor fi aşteptaţi de 100 copii pionieri şi şcolari din Capitală cu care vor schimba un salut prietenesc, îm­preună vor asista la spectacolul „Albă ca zăpada“. După terminarea specta­colului, copiii vor vizita Parcul de cul­tură şi odihnă „I. V. Stalin“ şi Pala­tul Pionierilor, luînd parte la manifes­tările artistice şi sportive ce se vor desfăşura în cursul acestei zile. ★ La tragerea de amortizare din 31 mai a asigurărilor de viaţă, au ieşit următoarele 8 combinaţii de litere : D, V, Z ; A, G, K, N, G, P , G, O, O , G, Z, X , O, M, A ; B, X, A ; R, D, R. Vineri seara, la sediul Asociaţiei Presei Străine, ambasadorul R. D. Ger­mane la Bucureşti, Georg Stibl, a vor­bit despre rolul şi locul pe care îl ocu­pă R. D. Germană în lagărul socialis­mului şi al păcii. ★ Muncitorii întreprinderii de locuinţe şi localuri din Sibiu, efectuînd unele săpături l­a diferite clădiri din oraş, au găsit o serie de obiecte datînd de prin secolele al 17-lea şi al 18-lea. Printre obiectele descoperite se află picturi murale diatînd de la sfîrşitul se­colului al 17-lea, blazonul breslei aura­rilor din anul 1745 şi altele. * Vineri la amiază, tov. Anton Moises­­cu, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a primit pe membrii delegaţiilor din ţările Americii Latine care au participat la cea de a II-a Conferinţă Internaţională a mun­citorilor din transporturi, porturi şi pescuit care a avut loc recent la Bu­cureşti. ★ In cuprinsul oraşului Brăila, la ulti­­mile luni s-au deschis încă 5 unităţi a­­limentare, două unităţi pentru desface­rea produselor industriale şi două pen­tru legume şi zarzavaturi. Totodată, au fost amenajate pentru colectivişti 15 tarabe, 4 prăvălii, 86 mese. * La Casa Ziariştilor din Capitală a avut loc vineri seara un colocviu între critici dramatici şi actori în legătură cu cel de al doilea concurs republican al tinerilor actori din teatrele drama­tice, încheiat recent. Colocviul a fost organizat de secţia de cronicari dra­matici a Uniunii Ziariştilor din R.P.R. şi cenaclul tinerilor regizori „V. I. Popa“. * Aproape 600 mii de bucureşteni au răspuns la sondajul organizat, zilele trecute, de I.T.B. pe unele linii de tramvai şi autobuze din Capitală. Re­zultatele practice ale sondajului, adică măsurile concrete, se vor cunoaşte abia peste o lună. ★ In urma simpozionului naţional pri­vind problema cadrelor medico-sani­­tare în R.P.R. — care a avut loc la Bucureşti — cu participarea miniştri­lor Sănătăţii din U.R.S.S., R.P. Chineză şi ţările de democraţie populară, s-a luat hotărîrea să se înfiinţeze o re­vistă internaţională pe problemele de organizare sanitară. Secretar general al acestei reviste, care va fi redactată la noi în ţară, a fost numit prof. univ. Th. Itea. ■k Astăzi se efectuează prima cursă pu­­blică a noii linii aeriene internaţionale — „TAROM“, Bucureşti — Stockholm cu escale la Berlin şi Copenhaga. ★ Pe Bulevardul Magheru din Capitală se construieşte în momentul de faţă din piese prefabricate, hala unei expoziţii permanente, care aparţine Ministerului Construcţiilor şi al Materialelor de Construcţii. Expoziţia se va deschide la începu­tul lunii august. C.E.C. Lista oficială de cîştiguri Ctştigurile de mal sus revin obligaţiunilor de bază de lei 200. Obligaţiunile câştigătoare, în valoare frac­ţionării de 100, 50 şi 5 lei, clştigă 1/„­l/1 respectiv 4/8 din ctştigurile de mal cue. 1 1 la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 mai 1957 O . s 2 "B feV) hZ Nr. obliga­ţiunii cîşti­­gătoare Valoarea cîştigurilor Parțială 1 23116 20 50.000 1 14144 17 25.000 15006 34 25.000 18045 21 25.000 1 21110 44 25.000 1 00530 14 10.000 1 02477 26 10.000 1 05810 46 10.000 1 06248 10 10 000 1 08694 02 10.000 1 11822 33 10.000 1 17785 14 10.000 1 20202 02 10.000 1 22515 23 10.000 1 24367 46 10.000 terminația seriei 25 388 22 5.000 25 682 33 5.000 250 23 28 1.000 250 47 17 1.000 Pag. 3-11 Campionatele europene de bo* Dobrescu, Negrea şi Mariuţan calificaţi în filiale ! PRAGA 31 (Prin telefon de la tri­misul special Agerpres) — In reuniunea de vineri după amiază reprezentantul ţării noastre, Mircea Dobrescu, l-a învins­­într-o manieră strălucită pe puternicul campion fran­cez Rene Libeer, calificîndu-se astfel în finala categoriei muscă. El va întîlni în finală pe Homberg (R. F. Germană) care in mod surprinzător l-a învins pe Dawies (Țara Galilor). ★ In reuniunea de vineri seara a Campionatelor europene de box, pu­­giliștii romîni au repurtat două victo­rii strălucite. La categoria semigrea, Gheorghe Negrea l-a învins prin abandon, în prima repriză, pe ceho­­slovacul Cipru şi s-a calificat pentru finală, în care va întîlni pe bulgarul Spasov. O comportare excelentă a avut şi­­ greul“ Vasile Mariuţan, învingător la puncte în faţa campionului iugoslav Davidovici. In finală, Mariuţail va boxa cu campionul U.R.S.S., Abramov. Astă seară, se dispută finalele Cam­pionatelor Europei de box. Trei re­prezentanţi ai R. P. Româno, Dobres­cu, Negrea şi Mariuţan, se numără printre cei 20 de finalişti şi sînt de­cişi să lupte din toate puterile lor pentru a duce la victorie culorile noastre sportive. Azi, dubla întîlnire de fotbal R.P.R. — U.R.S.S. La Moscova şi la Bucureşti au loc astăzi, simultan, partidele de fotbal dintre echipele A şi B ale Uniunii So­vietice şi R.P.R. Ambele întîlniri sînt la prima lor ediţie şi constituie un examen dintre cele mai dificile pentru jucătorii noştri, dată fiind valoarea de reputaţie mondială a fotbaliştilor so­vietici. O întîlnire cu campionii olimpici, pe propriul lor teren, constituie o încer­care de zile mari. De acest adevăr sînt convinşi şi jucătorii noştri care în jo­cul de azi de la Moscova, unde se vor găsi faţă în faţă echipele A, sînt ho­­tărîţi să facă o partidă corespunzătoa­re misiunii ce le revin. Partida care se joacă pe stadionul „V. I. Lenin“ din Moscova angajea­ză următoarele formaţii: U.R.S.S. : Iaşin, — Ogonikov, Krîjevski, Kuzne­­ţov, — Voinov, Netto — Tatusin, Isa­ev, Strelţov, Ivanov, Rişkin ; R.P.R.: Toma — Zavoda II, Apolzan, Neacşu — Călinoiu, Bone — Cacoveanu, Con­stantin, Ene I., Ozon, Tătaru. După cum se vede, echipa noastră nu a su­ferit nici o modificare faţă de cea în­trebuinţată în jocul cu Belgia. Jocul va fi arbitrat de suedezul Ahlner. întîlnirea de la Bucureşti, dintre e- Bucureşti . — Pe Stadionul „23 August" din Ca­pitală in deschidere la partida de fot­bal R.P.R. (B) — U.R.S.S. (B) se desfăşoară. Incepînd de la orele 15,45, întîlnirea internaţională de rugbi Bucu­reşti (A) — Cardiff (Ţara Galilor). Formaţia echipei Bucureşti pentru această partidă cuprinde următorii jucători: Buda, Penciu, GhiuzeleaE­chipele secunde, programată pe sta­dionul „23 August“ din Capitală, amin­­tă, de asemenea, un joc „tare“. For­maţia Uniunii Sovietice pentru această partidă e probabil să cuprindă urmă­­torii jucători: Razinski — Kesarev, Golubev, Krutikov — Beţa, Zariov — Ilin, Mamîkin, Bubukin, Fedosov şi Fornin. Ce reprezintă această echipă se poate lesne întrevedea şi din faptul că patru dintre jucătorii ei (Razinski, Golubev, Ilin şi Fomin) au făcut parte din formaţia primă a Uniunii Sovieti­ce. Din nou deci — repetînd — un meci dintre cele mai dificile pentru jucătorii noştri. Pentru această întîlni­re formaţiei noastre i s-au adus modi­ficări substanţiale faţă de cea prezen­tată în întîlnirea cu R. P. Polonă (R).­­De astă dată, vor îmbrăca tricoul na­ţional : Dungu — Zbîrcea, Brînzel, Ivă­­nescu — Alex. Vasile, Mihăilescu — P. Moldoveanu, Mesaroş, Alexandres­­cu­ Zavoda I şi Suru. In această al­cătuire, semne de întrebare ridică tot linia de atac şi anume cele două „ex­treme“, care trebuie să se străduie în mod deosebit pentru o bună compor­tare. întîlnirea începe la ora 17:30 şi va fi condusă de trei arbitrii bulgari: Gior (la centru), Gelev şi Dinev (la tuşe). Cardiff la rugbi Ilie, Radu Nanu, Chiriac, D. Ionescu, Pîrcălăbescu, Pavloșeanu, Florescu, M­arina che. Blăgescu, Teofilovici, Ior­­dăchescu, Cotter. întîlnirea­ va fi condusă de arbitrul italian Silvio Pozzi. Reamintim că in primul joc dispu­tat in Capitală, miercuri după amia­ză, „Cardiff“ a învins echipa Bucu­­rești , cu scorul de 9—6. La radio şi televiziune Posturile noastre de radio vor re­transmite astăzi pe programul I des­făşurarea meciurilor de fotbal de la Bucureşti şi Moscova, astfel: ora 16: U.R.S.S. A — R.P.R. A; ora 18,30: • Prima etapă a competiţiei ciclis­te „Cupa Recolta“, disputată vineri pe ruta Bucureşti—Giurgiu—Bucureşti, a fost cîştigată de I. Constantinescu (C.C.A.), care a parcurs 112 km. în 2h.44’30”. Pe locurile următoare s-au clasat C. Moiceanu (Voinţa) şi V. Dobrescu (C.C.A.) în acelaşi timp cu învingătorul. • Pe stadionul Republicii din Capi­tală se desfăşoară azi şi mîine etapa a doua a campionatului republican de atletism pe echipe. Programul de azi începe la ora 16. • Azi la ora 10, din Parcul de Cul­tură şi Odihnă „I. V. Stalin“, se dă plecarea în ştafeta „Scînteii Pionieru­lui“ în turul R.P.R. Ştafeta (2189 km) va străbate timp de aproape două luni, nouă regiuni ale ţării şi va re­veni la Bucureşti în ziua plecării de­legaţiei tineretului nostru la Festiva­lul Mondial de la Moscova. • Joi şi vineri au părăsit Capita­lă pierind peste hotare mai multe de­R.P.R. R — U.R.S.S. R, repriza a II-a. Se vor televiza, repriza a Il-a a me­ciului de rugbi Bucureşti A — Cardiff şi, în întregime, meciul de fotbal din­tre echipele B ale R.P.R.. şi U.R.S.S. legaţii sportive române. In Uniunea Sovietică a plecat echipa selecţionată de fotbal a asociaţiei Dinamo. Fotba­liştii dinaimovişti vor juca la 3 iunie cu Burevestnik Chişinău, la 6 iunie cu Dinamo Kiev şi la 11 iunie cu Di­namo Tbilisi. în cursul serii de joi a plecat cu trenul în R.P.F. Iugoslavia reprezentativa masculină de handbal a R.P. Române care urmează să sus­ţină duminică la Belgrad o întîlnire în compania selecționatei R.P.F. Iu­­­goslaviai. Tot în R.P.F. Iugoslavia a plecat vineri dimineața cu avionul re­prezentativa feminină de baschet a R.P.R. Baschetbalistele române vor­ întâlni la 2 iunie la Belgrad echipă feminină a Iugoslaviei • Duminică începe prima competi­ție de pentatlon modern a anului, „Cupa Primăverii“, cu participarea ce­lor mai buni specialişti ai genului din asociaţiile: Progresul, Recolta, C.C.A. şi Dinamo. P­e scurt Ţăranul lui Jiquidi (Urmare din pag. 1-a­­diţii prielnice unei riguroase cerce­tări, poate nu încă pe deplin folo­site. Abia s-au adunat şi publicat (parţial) volume de documente, se scriu primele modeste monografii. Istoria începe să-şi facă datoria. Lucru de laudă. Spre deosebire de filozofie, de pildă, care nici nu s-a trezit încă, nici n-a aflat se pare că marile momente din viaţa unui popor sînt semnele lui distinctive, punctele cruciale ale întregii sale fizionomii. Ele reflectă şi modu­lează, modulează şi reflectă trăsă­turile lui specifice, individualitatea lui. Cind în răstimpuri infime, în luni, săptămini sau zile, se răsco­lesc şi se urnesc adincurile, se miş­că la lumină, învolburat, ceea ce pînă atunci nu cunoştea decit o miş­care interioară, nevăzută, neauzită, nesimţită, neimaginată măcar, cind în răstimpuri infime vorbesc în sfîr­­şit tăcuţii istoriei şi se urnesc în mişcare tumultoasă şi aprigă , ne­mişcaţii, reazemul, stinca, pămîntul, accelerînd în acel răstimp mersul întregii istorii; cind toate acestea se întîmplă dintr-odată, ca din ni­mic, de parcă din somn vrăjit de farmece s-ar scula ■ uriaşul din po­veste, atunci — tocmai atunci — obştea unui popor poate fi mai bine şi mai profund şi mai uşor cunos­cută în ceea ce are ea mai măreţ, caracteristic­­şi esenţial. Jiquidi a descoperit bogăţia de tezaur a acestui filon, iar printre piesele lui una dintre cele mai pre­ţioase şi substanţiale. Piesa asta este Ţăranul, Ţăranul cu identita­tea şi istoria lui, cu trecut şi pre­zent, viitorul fiind astfel implicat ca subînţeles. Ţăranul lui Jiquidi este în primul rind, aşa cum ne apare pe copertă, Ion Una­mie nouă sute şapte, ţăranul în răscoala din 1907, apoi Ion Ţăranul, ţăranul in răscoală, suferinţă şi disperare mi­lenară, şi în sfîrşit — ca o extremă şi atotcuprinzătoare generalizare — i-aş spune Ion Romanul, purtînd cu sine încă de alunei, încă de secole şi secole, alături de multă suferin­ţă şi disperată tristeţe, alături de panică şi descurajare, acea neinfrun­­tă, blindă dar viguroasă vitalitate care a străpuns secolele şi duce azi pe umerii ei greul şi pasiunea fău­ririi unei noi societăţi, a unei ast­fel de bucurii. Romanul lui Jiquidi înfruntă şi răstoarnă un vechi ne­adevăr, inventat de vechi filozofi fără ştiinţă şi fără răspundere. Să­­şi amintească oricine lipsa, amara suferinţă silnică a ţăranului nu nu­mai în 1907, ci in orice clipă înde­părtată sau mai apropiată a trudi­­tei lui existenţe, in 1917, 1927, 1937, in fiecare an, in fiecare lună şi zi; să-şi amintească oricine lipsa şi totuşi arzătoarea lui sete de orizont, setea de a afla o ieşire, o cale, un cuvint-lumină, în toţi acei ani de neomenească, sălbatică administra­re socială burghezo-moşierească. Şi iată cuvintul-lumină, cuvintul-în­­credere, cuvîntul care să însufle­ţească şi să ridice inimile, minţile, cuv­itul filozofiei. Il spune Lucian Blaga în „Spaţiul Mioritic prin firea sa românul se aşează într-un „raport de vasalitate plină de în­credere faţă de destin". „El înain­tează in imprevizibilul timpului şi nu orînduielile lumii exterioare cu sentimentul că răul şi binele li se dă după înaltă socoală. E aci latura pozitivă a sentimentului său cu privire la destin“. Şi mai departe: „In sentimentul destinului, propriu sufletului rominesc, alternează ur­sita şi graţia covină, ca valea şi dealul. Românul nu va încerca prea mult să schimbe cursul întâmplări­lor..." Avem aci tot ce ne trebuie. Vasalitate plină de încredere faţă de destin. Răul şi binele ţi se dă după înaltă socoală. Perfect. 1907 nu a fost o răscoală stimaţi scrii­tori, artişti, cercetători, stimaţi ce­tăţeni şi cetăţene. Nu a fost un protest, n-a fost un veto „destinu­lui“, n-a fost o aprigă dorinţă pen­tru dreptate, nici o năpraznică ex­plozie a urii. Românul înaintează în imprevizibilul timpului... cu sen­timentul că răul şi binele ţi se dă după înaltă socoată. E aci latura pozitivă... O spune Lucian Blaga şi ne invită să-l credem. Perfect. 1907 nu a fost. Ţăranul. Romi­nul dumitale — domnule Jiquidi — nu a fost, nu este, totul e o închipuire, o fantezie, o regreta­bilă rătăcire a spiritului. Perfect. Slavă, neuitare acestei profunde, a­­devărate și viguroase filozofii. Ro­minul nu va încerca prea mult să schimbe cursul întîmplărilor. Adi­că, poate 1907 a fost totuşi ceva dar în nici un caz prea mult. Prea mult n-au fost nici 11.000 de morţi, nici alte zeci de mii de schingiuiţi şi schilodiţi pe viaţă, nici multe zeci de mii de orfani din fragedă pruncie şi văduve, nici bucuria, fericirea pierdută, nici umilinţa, amarnica umilinţă îndurată. Romanul nu va încerca prea mult. Ca şi marele poem al lui Tudor Arghezi, albumul lui Jiquidi aduce cu sine o altă filozofie în depăna­­rea domoală a cumplitelor întîm­­plări, NICULAE BELLU .

Next