Romînia Liberă, iunie 1957 (Anul 15, nr. 3933-3959)
1957-06-01 / nr. 3933
Simbata tunt* 1987 — nr. 8988 Lucrările celui de al IIea Congres A.S.I.T. Din sala Congresului a a caracterizat ziua IlI-a a lucrărilor Congresului A.S.I.T., atît şedinţa de dimineaţă cit şi cea de după amiază, au fost numeroasele discuţii purtate pe marginea rapoartelor prezentate anterior. Era şi firesc ca problemele legate de promovarea tehnicii noi în industria şi agricultura noastră, probleme expuse pe larg în rapoarte, să aducă după sine o vie participare la discuţii. Şi n-a fost greu, pentru cine a asistat la lucrări, să-şi dea seama că din discuţiile purtate s-a desprins cu claritate hotărîrea fermă a delegaţilor la Congres de a-şi spori considerabil aportul la rezolvarea nenumăratelor probleme pe care le ridică în faţa lor introducerea tehnicii noi. Vorbitorii, fie că s-au referit la o problemă sau alta, nu s-au mărginit să facă doar constatări, ci au venit cu propuneri bazate pe experienţa lor de pînă acum. In felul acesta, ingineri şi tehnicieni, reprezentanţi ai diferitelor filiale A.S.I.T. din ţară au urcat rind pe rînd la tribună, luînd cuvîntul în problemele ce-i preocupă. Fie că ing. Silviu Crişan s-a referit la organizarea ştiinţifică a producţiei, ing. S. Rădulescu la reflectarea mai directă în producţie a activităţii institutelor de cercetări, ing. Alexandru Chiriţescu la problema protecţiei culturilor cerealiere, observaţiile şi propunerile lor sunt menite să ducă la mărirea economicităţii industriei şi agriculturii noastre, la îmbunătăţirea activităţii asociaţiei şi în special la întărirea cercurilor A.S.I.T. din întreprinderi. In acest cadru, trebuie subliniată şi intervenţia ing. Ionel Purica care a supus Congresului cîteva probleme legate de introducerea tehnicii nucleare in industrie şi in cercetări. In cea de a treia zi a lucrărilor au mai continuat să dezbată rapoartele generale prezentate în prima zi: ing. Victor Teodorescu (Craiova), ing. Mihail Petrescu (Ploeşti), ing. A. Negoiţă (Bucureşti), ing. Ilie Nisipeanu (Timişoara), acad. prof. Constantin Budeanu (Bucureşti), prof. Dumitru Moţoc (Galaţi), ing. Dan Lubenescu şi prof. Teodor Bordeianu (Bucureşti), ing. Alexandru Lungu (Bucureşti), ing. Louis Claudian (Oraşul Stalin), dr. ing. Eugen Kimmel (Timişoara), acad. Gh. Ionescu-Siseşti (Bucureşti), ing. Marcel Jianu (Bucureşti), ing. Gheorghe Aldea (Ploeşti), ing. N. Moldoveanu (Bucureşti), ing. Tudorică Dimitriu (Iaşi), chimist Maria Tomescu (Hunedoara), ing. Ludovic Torpeny (Baia Mare), ing. Iulian Cazacu (Oraşul Stalin), ing. Anton Bacu (Timişoara) şi ing. Andrei Kun (Regiunea Autonomă Maghiară). Tot ieri, reprezentanţii unor asociaţii tehnico-ştiinţifice de peste hotare au adresat Congresului saluturi : dr. ing. Mario Pinchera — din partea Asociaţiei Naţionale a Inginerilor şi Arhitecţilor Italieni, ing. Liubomir Barbariev din partea Asociaţiei Inginerilor şi Tehnicienilor Iugoslavi, ing. Angeli Nuci din partea inginerilor albanezi, ing. Ir. H. Sangster din partea Institutului Regal al Inginerilor din Olanda, ing. Pak Inbin, şeful delegaţiei Asociaţiei Ştiinţifice din industrie, agricultură şi gospodării piscicole din R. P. D. Coreeană şi de prof. ing. Iakim Iakimov, şeful delegaţiei Asociaţiei Ştiinţifice şi Tehnice din R. P. Bulgaria, ing. Iskander Boyloglu, reprezentant al Asociaţiei Inginerilor din Turcia, ing. Johann Lipinski, reprezentant al Uniunii Inginerilor şi Arhitecţilor din Austria, ing. Vaclav Drchal, reprezentant al Consiliului societăţilor tehnico-ştiinţifice din R. Cehoslovacă, prof. ing. Kornél Rados, şeful delegaţiei Uniunii Societăţilor de ştiinţe naturale şi tehnice din R. P. Ungară, ing. Herbert West, reprezentant al Asociaţiei Camera pentru Tehnică din R. D. Germană. Congresul a fost salutat de asemenea de ing. Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din R. P. Romînă. 111 încheierea discuţiilor generale au mai luat cuvîntul: prof. dr. ing. T. Tănăsescu (Bucureşti), inginerii Boris Jitaru (Timişoara), Gelu Cahn (Galaţi), Hari Deleanu (Bucureşti), Dumitru Mleşniţă (Cluj), Dumitru Ionescu şi Gheorghe Lazaride (Bucureşti). In încheierea lucrărilor de ieri Congresul a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care dă descărcare Consiliului Central al A.S.I.T. Lucrările congresului se încheie astăzi. ■k Ca semn al încrederii cu care membrii asociaţiei urmăresc lucrările ce se desfăşoară la Bucureşti, Congresul a primit telegrame de salut din partea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor siderurgişti din Hunedoara, a Cercului A.S.I.T. — Şantierele Navale T. Severin, Uzinele „V. Tudose“ — Colibaş, Cercul A.S.I.T. Metalurgic al întreprinderii de Construcţii siderurgice — Hunedoara, Cercul A.S.I.T. Griviţa Roşie etc. TUDOR GHEORGîi!U 0*00 oe 00 00 00 oc 00 00 eo 00 00 00 00 x ec 00 00 ooec 00 00 ec 03 C ............................. «•«OCXIOOOOOOCX) 0000000005 Oc 00 00 00 oc 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 o DIN RAPOARTELE PREZENTATE Introducerea tehnicii noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei în agricultură Raportul „Introducerea tehnicii noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei în agricultură“, întocmit de ing. Al. Priadcencu, membru corespondent al Academiei R.P.R., şi A. Romanovici şi prezentat în prima zi a lucrărilor congresului înfăţişează dezvoltarea pe care au cumoscut-o toate ramurile agriculturii, precum şi succesele înregistrate în creşterea şi întărirea sectorului socialist. . Subliniind că satisfacerea nevoilor de produse agricole reclamă sporirea considerabilă a producţiei vegetale, îndeosebi a principalelor cereale — griul şi porumbul — şi a producţiei animale, raportul menţionează că pentru soluţionarea acestei probleme, agriculturii îi revine sarcina de prim ordin să dezvolte şi să întărească mai mult sectorul socialist, astfel ca în 1960 să livreze 60—70 la sută din producţia marfă. Chezăşia dezvoltării sectorului socialist, arată în continuare raportul, o constituie aplicarea largă a tehnicii noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei agricole. In legătură cu aceste sarcini s-au pus în dezbaterea Congresului A.S.I.T. importante probleme tehnice şi organizatorice. Există toate condiţiile, subliniază raportul, pentru un nou avînt al producţiei vegetale, succesul acestei acţiuni depinde de soluţionarea unor probleme care condiţionează creşterea producţiei la hectar. Inginerii şi tehnicienii agronomi, toţi lucrătorii din agricultură, trebuie să înţeleagă rostul aplicării complexe şi diferenţiate a regulilor agrotehnice pentru fiecare cultură în parte, al respectării rotaţiei culturilor, al dezvoltării bazei tehnico-materiale de mecanizare etc. Pe de altă parte inginerii şi tehnicienii agronomi, avînd sprijinul organelor de partid şi de stat, pot şi trebuie să-şi aducă contribuţia la acţiunea de mărire a suprafeţelor cultivate. In încheiere raportul evidenţiază însemnătatea organizării producţiei pe baze ştiinţifice şi dezvoltarea cercetărilor în agricultură, menţionînd că inginerii şi tehnicienii agronomi şi zootehnişti, prin activitatea lor în cercurile A.S.I.T., pot contribui la rezolvarea multor probleme actuale cum sunt introducerea asolamentelor, efectuarea unor lucrări cadastrale, îndrumarea activităţii caselor laborator din gospodăriile agricole colective etc. Buna pregătire a cadrelor tehnice Prof. dr. ing. Remus Raduleţ, membru corespondent al Academiei R.P.R. membru în Biroul Consiliului Central A.S.I.T. și prof. dr. ing. Tudor Tănăsescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., vicepreședinte al A.S.I.T., au tratat în referatul „Buna pregătire a cadrelor tehnice“, prezentat Congresului, probleme importante în legătură cu pregătirea şi folosirea inginerilor şi tehnicienilor în industrie şi agricultură. Printre altele, raportul subliniază că industria noastră dispune de un mare număr de ingineri şi tehnicieni de specialitate, ceea ce constituie o garanţie în promovarea progresului tehnic. Totuşi, în prezent, industria are nevoie încă de cadre tehnice medii, îndeosebi de maiştri cu o înaltă calificare. In această direcţie este îmbucurător faptul că un număr tot mai mare de muncitori cu experienţă în producţie se îndreaptă acum spre şcolile tehnice de maiştri. Referindu-se la repartizarea şi folosirea cadrelor, raportul arată că pentru a promova interesul şi înţelegerea problemelor tehnologice de către tinerii ingineri şi tehnicieni este necesară o îmbinare mai armonioasă între cunoştinţele lor teoretice şi practice. Este bine ca înainte de intrarea în invăţămîntul tehnic superior, viitoarele cadre tehnice să efectueze un stagiu obligator de practică pentru ca tinerii ingineri să cunoască de la început problemele locului lor de muncă. Este indicat ca ei să-şi înceapă activitatea tot într-un stagiu de activitate practică pe cel puţin un an. Formarea cadrelor tehnice bine pregătite nu trebuie lăsată numai pe seama institutelor de învăţămînt deoarece este ştiut că activitatea în cîmpul muncii reprezintă o etapă de continuare şi desăvîrşire în formarea inginerilor. In legătură cu aceasta, un rol important revine A.S.I.T. care trebuie să sprijine conducerile întreprinderilor în repartizarea şi orientarea cadrelor tinere. In încheiere, raportul recomandă înfiinţarea de case ale inginerului și tehnicianului în scopul organizării cu folos a timpului liber al inginerilor, tehnicienilor, maiștrilor, inovatorilor. Oaspeţi străini despre Congres După cum am mai informat pe cititorii noştri, la cel de al II-lea Congres A.S.I.T. participă şi invitaţi străini, reprezentanţi ai asociaţiilor tehnico inginereşti din 15 ţări ale lumii. In pauzele dintre lucrările Congresului am avut prilejul să stau de vorbă cu ciţiva din oaspeţii străini. Primul interlocutor a fost ing Nicolai Fedotov, delegatul Uniunii Asociaţiilor Ştiinţifice tehnico-inginereşti din U.R.S.S. Desigur, primul lui gînd a fost la colegii de profesiune, la inginerii români,constructori de nave. „Mă bucur că am prilejul să transmit prin intermediul ziarului dvs. cele mai bune urări constructorilor de nave din Romînia. Le doresc din toată inima să construiască vase cu tonaje tot mai mari. Ei au de acum o bună experiență în acest domeniu. Cit despre Congres, părerea ce mi-am făcut-o pînă acum, este că se desfăşoară la un nivel înalt. Spun acest lucru, dat fiind problemele serioase care se ridică, probleme care vor constitui o bună bază pentru rezoluţia Congresului“. Pe dr. ing. Mario Pinchera, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Inginerilor şi Arhitecţilor din Italia, l-am găsit înconjurat, bineînţeles de un grup de ingineri constructori. „Aş vrea să încep — a spus el — printr-o mică destăinuire. Mă simt în România ca acasă. E drept am căutat să vin aici oarecum pregătit. Am citit în Italia o serie de materiale despre frumoasa dvs. ţară. Şi impresia ce mi-am format-o nu este deloc greşită. Dovadă acest congres bine organizat şi foarte serios. Mă bucur că voi avea şi prilejul să vizitez diferite oraşe, întărindu-mi şi îmbogăţindu-mi primele impresii“. încheind, dr. ing. Mario Pinchera a spus : „Cînd am salutat Congresul, am simţit din plin căldura acestor oameni care mă ascultau, care mi-au aplaudat cuvintele. Şi asta nu se uită aşa de uşor“. Delegatul Consiliului societăţilor tehnico-ştiinţifice din R. Cehoslovacă, ing. Vaclav Drchal, a avut cu o zi în urmă prilejul să viziteze uzinele ..23 August“ din Capitală. „Am admirat mult nivelul tehnic înalt al acestei mari uzine, după cum m-a impresionat şi buna organizare a muncii. Dealtfel, cu tehnica românească m-am întilnit şi în ţara mea. Vreau să dau numai un exemplu : electromotoarele pe care România, ţară unde industria electrotehnică era inexistentă, le exportă acum. Aşa că nu m-a mirat faptul că A.S.I.T. este o asociaţie atît de cuprinzătoare, la al cărui Congres, referatele au prezentat atît de deschis problemele care stau în faţa intelectualităţii tehnico-inginereşti din România“. Un alt interlocutor, dr. ing. D. D. Mattews, delegat al Institutului Inginerilor Constructori din Anglia, referindu-se la lucrările Congresului la care a fost invitat, a spus : „Asist cu plăcere şi cu deosebit interes la şedinţele de lucru care se desfăşoară după adunarea din prima zi a lucrărilor. Dezvoltarea tuturor ramurilor tehnicii este astăzi atît de rapidă, încît discuţiile dintre inginerii din toate ţările sînt deosebit de valoroase şi interesante pentru toţi participanţii“. Aprecierile celor patru ingineri străini nu pot decît să arunce o lumină şi mai favorabilă asupra desfășurării lucrărilor celui de al II-lea Congres A.S.I.T. care se încheie astăzi. GH. TODIRAȘ Pregatiri pentru campania de recoltare Gospodăriile agricole de stat se pregătesc pentru campania de recoltare. Potrivit planului de măsuri al departamentului Gostat, recoltarea păioaselor în unităţile agricole de stat urmează să dureze anul acesta cel mult 10 zile. In prezent, în toate gospodăriile agricole de stat continuă reparaţiile la utilajul ce va fi folosit la recoltare. In fruntea lucrărilor se află gospodăriile agricole de stat din regiunea Oradea, care au terminat repararea combinelor, secerătorilor-legători, batozelor şi cositorilor. Intr-un stadiu înaintat se află unitățile din regiunile Ploeşti şi Baia Mare. (4*a pres| . Astăzi se deschide Tîrgul Moşilor Incepînd de azi, cetăţeanul Capitalei va avea un nou prilej de desfătare. Tîrgul Moşilor, deschis în piaţa Obor, oferă diverse distracţii, atît pentru cei mari, cît şi pentru cei mici. Vor fi de toate la Tîrgul Moşilor, căci O.C.L.-urile, uniunile cooperatiste, trusturile de alimentaţie publică îşi dau concursul, deschizînd standuri, bazaruri, restaurante şi bufete, cofetării şi simigerii Din punct de vedere comercial, Tîrgul Moşilor din acest an va avea o mai mare amploare, căci la el vor concura unităţi din întreaga ţară Ieri, la lămpile de descărcare, zeci de vagoane de cale ferată au adus produse industriale şi alimentare. Tîrgul Moşilor de anul acesta îşi păstrează nitorescul. Sunt sumedenie de scrîncioabe cu lanţuri. Nu vor lipsi nici bărcile „sburătoare“ Reclame multicolore anunţă numere de acrobaţie cu „renumitele duo, trio, etc.“. Sus, pe balustradă stînd, vei putea urmări rotocoalele făcute de motociclistul-minune pe zidul de scîndură. Copiii, în special cei mici, vor putea rîde de piticii cît o şchioapă şi vor vedea pe cîte un „cel mai tare om din lume“, luîndu-se la trîntă dreaptă cu un urs, învăţat să mai lase de la el pentru a fi trîntit de omul cu eşarfa de şampion, legată de-a curmezişul pieptului gol. In plus, bineînţeles, fanfara care e „sarea“ tuturor distracţiilor. A reînviat bătrînul Tîrg al Moşilor I . Romínia libera O iniţiativă demnă de urmat Cetăţenii Capitalei care au drum prin piaţa Bălcescu poposesc adeseori în faţa Universităţii, lîngă ale cărei ziduri sunt rezemate panouri mari, cu reproduceri în culori după cele mai cunoscute şi valoroase picturi aflate în muzeele din Uniunea Sovietică. Inmănunchiate în acest loc din iniţiativa Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S., litografiile înfăţişează maselor largi de bucureşteni excelente reproduceri după comorile artei plastice ruse, sovietice şi universale. Iniţiativa aceasta ar putea fi extinsă şi în celelalte oraşe ale ţării, chiar şi în mediul sătesc. Cu un asemenea mod de popularizare, secţiile culturale ale sfaturilor populare ar putea face şi mai cunoscute lucrări din arta plastică a ţării noastre. In clişeu: Cetăţeni admirind reproducerile expuse pe panourile de la Universitate. »: - - ■ ! Foto U. VALUREANU Dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, a răspuns printr-o scrisoare cordială elevilor de liceu din localitatea Sümeg din regiunea transdunăreană centrală a Ungariei, care i-au adresat o scrisoare în legătură cu articolul pe care l-a publicat cu prilejul celei de-a 140-a aniversări a naşterii şi a 75-a comemorări a morţii marelui poet ungur Janos Arany. ★ Academia R.P.R., filiala Cluj, şi secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular al regiunii Cluj anunţă că mîine, 2 iunie, va avea loc în satul Prislop de lîngă Năsăud festivitatea deschiderii Casei memoriale „Liviu Rebreanu“. ★ In numele femeilor și al mamelor din R. P. Romînă, Comitetul Femeilor Democrate din R. P. R. a adresat o telegramă Subcomitetului comisiei O.N.U. pentru dezarmare în care arată că femeile din R.P.R. sînt adînc îngrijorate şi indignate de faptul că guvernele S. U. A. şi Angliei resping propunerile privind încetarea experienţelor termo-nucleare care reprezintă un pericol pentru viaţă şi cer să se ia măsurile concrete necesare realizării unei dezarmări efective, asigurării unei păci trainice în lume. O telegramă asemănătoare a fost adresată Subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare de către Comitetul Naţional pentru Apărarea Copilului din R. P. Romînă. ★ In dimineaţa zilei de 30 mai, la chioşcurile de ziare din Oraşul Stalin a fost pus în vînzare primul număr al săptămînialului, în limba germană, „Volkszeitung“, organ al comitetului regional P.M.R. şi al sfatului popular regional Stalin. ★ Cu prilejul sărbătoririi Zilei internaţionale a copilului vor avea loc în Capitală şedinţe festive şi manifestări artistice şi sportive. La Palatul Pionierilor se va deschide la ora 9 dimineaţa expoziţia darurilor trimise copiilor din ţara noastră de copiii din ţările de democraţie populară. La ora 10 şi jumătate va avea loc o şedinţă festivă. Apoi ansamblul artistic al Palatului va prezenta un program artistic. Incepînd de la ora 15:30 în parcul Palatul Pionierilor se vor desfăşura diferite manifestări sportive In fiecare din cele opt raioane din Capitală vor avea loc şedinţe festive urmate de programe artistice. ★ Colectivul artistic al Teatrului de Stat din Timişoara a prezentat joi seara în premieră piesa „Ziariştii“ de A. Mirodan. Piesa s-a bucurat de un frumos succes în rîndu-i publicului timişorean. ★ Astăzi, 300 de copii pionieri şi şcolari din diferite comune ale regiunii Bucureşti vor sosi cu autobuzele în Capitală pentru a participa la serbările ce vor avea loc cu prilejul Zilei internaţionale a copilului. La Teatrul Ţăndărică vor fi aşteptaţi de 100 copii pionieri şi şcolari din Capitală cu care vor schimba un salut prietenesc, împreună vor asista la spectacolul „Albă ca zăpada“. După terminarea spectacolului, copiii vor vizita Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ şi Palatul Pionierilor, luînd parte la manifestările artistice şi sportive ce se vor desfăşura în cursul acestei zile. ★ La tragerea de amortizare din 31 mai a asigurărilor de viaţă, au ieşit următoarele 8 combinaţii de litere : D, V, Z ; A, G, K, N, G, P , G, O, O , G, Z, X , O, M, A ; B, X, A ; R, D, R. Vineri seara, la sediul Asociaţiei Presei Străine, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti, Georg Stibl, a vorbit despre rolul şi locul pe care îl ocupă R. D. Germană în lagărul socialismului şi al păcii. ★ Muncitorii întreprinderii de locuinţe şi localuri din Sibiu, efectuînd unele săpături la diferite clădiri din oraş, au găsit o serie de obiecte datînd de prin secolele al 17-lea şi al 18-lea. Printre obiectele descoperite se află picturi murale diatînd de la sfîrşitul secolului al 17-lea, blazonul breslei aurarilor din anul 1745 şi altele. * Vineri la amiază, tov. Anton Moisescu, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a primit pe membrii delegaţiilor din ţările Americii Latine care au participat la cea de a II-a Conferinţă Internaţională a muncitorilor din transporturi, porturi şi pescuit care a avut loc recent la Bucureşti. ★ In cuprinsul oraşului Brăila, la ultimile luni s-au deschis încă 5 unităţi alimentare, două unităţi pentru desfacerea produselor industriale şi două pentru legume şi zarzavaturi. Totodată, au fost amenajate pentru colectivişti 15 tarabe, 4 prăvălii, 86 mese. * La Casa Ziariştilor din Capitală a avut loc vineri seara un colocviu între critici dramatici şi actori în legătură cu cel de al doilea concurs republican al tinerilor actori din teatrele dramatice, încheiat recent. Colocviul a fost organizat de secţia de cronicari dramatici a Uniunii Ziariştilor din R.P.R. şi cenaclul tinerilor regizori „V. I. Popa“. * Aproape 600 mii de bucureşteni au răspuns la sondajul organizat, zilele trecute, de I.T.B. pe unele linii de tramvai şi autobuze din Capitală. Rezultatele practice ale sondajului, adică măsurile concrete, se vor cunoaşte abia peste o lună. ★ In urma simpozionului naţional privind problema cadrelor medico-sanitare în R.P.R. — care a avut loc la Bucureşti — cu participarea miniştrilor Sănătăţii din U.R.S.S., R.P. Chineză şi ţările de democraţie populară, s-a luat hotărîrea să se înfiinţeze o revistă internaţională pe problemele de organizare sanitară. Secretar general al acestei reviste, care va fi redactată la noi în ţară, a fost numit prof. univ. Th. Itea. ■k Astăzi se efectuează prima cursă publică a noii linii aeriene internaţionale — „TAROM“, Bucureşti — Stockholm cu escale la Berlin şi Copenhaga. ★ Pe Bulevardul Magheru din Capitală se construieşte în momentul de faţă din piese prefabricate, hala unei expoziţii permanente, care aparţine Ministerului Construcţiilor şi al Materialelor de Construcţii. Expoziţia se va deschide la începutul lunii august. C.E.C. Lista oficială de cîştiguri Ctştigurile de mal sus revin obligaţiunilor de bază de lei 200. Obligaţiunile câştigătoare, în valoare fracţionării de 100, 50 şi 5 lei, clştigă 1/„l/1 respectiv 4/8 din ctştigurile de mal cue. 1 1 la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 mai 1957 O . s 2 "B feV) hZ Nr. obligaţiunii cîştigătoare Valoarea cîştigurilor Parțială 1 23116 20 50.000 1 14144 17 25.000 15006 34 25.000 18045 21 25.000 1 21110 44 25.000 1 00530 14 10.000 1 02477 26 10.000 1 05810 46 10.000 1 06248 10 10 000 1 08694 02 10.000 1 11822 33 10.000 1 17785 14 10.000 1 20202 02 10.000 1 22515 23 10.000 1 24367 46 10.000 terminația seriei 25 388 22 5.000 25 682 33 5.000 250 23 28 1.000 250 47 17 1.000 Pag. 3-11 Campionatele europene de bo* Dobrescu, Negrea şi Mariuţan calificaţi în filiale ! PRAGA 31 (Prin telefon de la trimisul special Agerpres) — In reuniunea de vineri după amiază reprezentantul ţării noastre, Mircea Dobrescu, l-a învinsîntr-o manieră strălucită pe puternicul campion francez Rene Libeer, calificîndu-se astfel în finala categoriei muscă. El va întîlni în finală pe Homberg (R. F. Germană) care in mod surprinzător l-a învins pe Dawies (Țara Galilor). ★ In reuniunea de vineri seara a Campionatelor europene de box, pugiliștii romîni au repurtat două victorii strălucite. La categoria semigrea, Gheorghe Negrea l-a învins prin abandon, în prima repriză, pe cehoslovacul Cipru şi s-a calificat pentru finală, în care va întîlni pe bulgarul Spasov. O comportare excelentă a avut şi greul“ Vasile Mariuţan, învingător la puncte în faţa campionului iugoslav Davidovici. In finală, Mariuţail va boxa cu campionul U.R.S.S., Abramov. Astă seară, se dispută finalele Campionatelor Europei de box. Trei reprezentanţi ai R. P. Româno, Dobrescu, Negrea şi Mariuţan, se numără printre cei 20 de finalişti şi sînt decişi să lupte din toate puterile lor pentru a duce la victorie culorile noastre sportive. Azi, dubla întîlnire de fotbal R.P.R. — U.R.S.S. La Moscova şi la Bucureşti au loc astăzi, simultan, partidele de fotbal dintre echipele A şi B ale Uniunii Sovietice şi R.P.R. Ambele întîlniri sînt la prima lor ediţie şi constituie un examen dintre cele mai dificile pentru jucătorii noştri, dată fiind valoarea de reputaţie mondială a fotbaliştilor sovietici. O întîlnire cu campionii olimpici, pe propriul lor teren, constituie o încercare de zile mari. De acest adevăr sînt convinşi şi jucătorii noştri care în jocul de azi de la Moscova, unde se vor găsi faţă în faţă echipele A, sînt hotărîţi să facă o partidă corespunzătoare misiunii ce le revin. Partida care se joacă pe stadionul „V. I. Lenin“ din Moscova angajează următoarele formaţii: U.R.S.S. : Iaşin, — Ogonikov, Krîjevski, Kuzneţov, — Voinov, Netto — Tatusin, Isaev, Strelţov, Ivanov, Rişkin ; R.P.R.: Toma — Zavoda II, Apolzan, Neacşu — Călinoiu, Bone — Cacoveanu, Constantin, Ene I., Ozon, Tătaru. După cum se vede, echipa noastră nu a suferit nici o modificare faţă de cea întrebuinţată în jocul cu Belgia. Jocul va fi arbitrat de suedezul Ahlner. întîlnirea de la Bucureşti, dintre e- Bucureşti . — Pe Stadionul „23 August" din Capitală in deschidere la partida de fotbal R.P.R. (B) — U.R.S.S. (B) se desfăşoară. Incepînd de la orele 15,45, întîlnirea internaţională de rugbi Bucureşti (A) — Cardiff (Ţara Galilor). Formaţia echipei Bucureşti pentru această partidă cuprinde următorii jucători: Buda, Penciu, GhiuzeleaEchipele secunde, programată pe stadionul „23 August“ din Capitală, amintă, de asemenea, un joc „tare“. Formaţia Uniunii Sovietice pentru această partidă e probabil să cuprindă următorii jucători: Razinski — Kesarev, Golubev, Krutikov — Beţa, Zariov — Ilin, Mamîkin, Bubukin, Fedosov şi Fornin. Ce reprezintă această echipă se poate lesne întrevedea şi din faptul că patru dintre jucătorii ei (Razinski, Golubev, Ilin şi Fomin) au făcut parte din formaţia primă a Uniunii Sovietice. Din nou deci — repetînd — un meci dintre cele mai dificile pentru jucătorii noştri. Pentru această întîlnire formaţiei noastre i s-au adus modificări substanţiale faţă de cea prezentată în întîlnirea cu R. P. Polonă (R).De astă dată, vor îmbrăca tricoul naţional : Dungu — Zbîrcea, Brînzel, Ivănescu — Alex. Vasile, Mihăilescu — P. Moldoveanu, Mesaroş, Alexandrescu Zavoda I şi Suru. In această alcătuire, semne de întrebare ridică tot linia de atac şi anume cele două „extreme“, care trebuie să se străduie în mod deosebit pentru o bună comportare. întîlnirea începe la ora 17:30 şi va fi condusă de trei arbitrii bulgari: Gior (la centru), Gelev şi Dinev (la tuşe). Cardiff la rugbi Ilie, Radu Nanu, Chiriac, D. Ionescu, Pîrcălăbescu, Pavloșeanu, Florescu, Marina che. Blăgescu, Teofilovici, Iordăchescu, Cotter. întîlnirea va fi condusă de arbitrul italian Silvio Pozzi. Reamintim că in primul joc disputat in Capitală, miercuri după amiază, „Cardiff“ a învins echipa București , cu scorul de 9—6. La radio şi televiziune Posturile noastre de radio vor retransmite astăzi pe programul I desfăşurarea meciurilor de fotbal de la Bucureşti şi Moscova, astfel: ora 16: U.R.S.S. A — R.P.R. A; ora 18,30: • Prima etapă a competiţiei cicliste „Cupa Recolta“, disputată vineri pe ruta Bucureşti—Giurgiu—Bucureşti, a fost cîştigată de I. Constantinescu (C.C.A.), care a parcurs 112 km. în 2h.44’30”. Pe locurile următoare s-au clasat C. Moiceanu (Voinţa) şi V. Dobrescu (C.C.A.) în acelaşi timp cu învingătorul. • Pe stadionul Republicii din Capitală se desfăşoară azi şi mîine etapa a doua a campionatului republican de atletism pe echipe. Programul de azi începe la ora 16. • Azi la ora 10, din Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“, se dă plecarea în ştafeta „Scînteii Pionierului“ în turul R.P.R. Ştafeta (2189 km) va străbate timp de aproape două luni, nouă regiuni ale ţării şi va reveni la Bucureşti în ziua plecării delegaţiei tineretului nostru la Festivalul Mondial de la Moscova. • Joi şi vineri au părăsit Capitală pierind peste hotare mai multe deR.P.R. R — U.R.S.S. R, repriza a II-a. Se vor televiza, repriza a Il-a a meciului de rugbi Bucureşti A — Cardiff şi, în întregime, meciul de fotbal dintre echipele B ale R.P.R.. şi U.R.S.S. legaţii sportive române. In Uniunea Sovietică a plecat echipa selecţionată de fotbal a asociaţiei Dinamo. Fotbaliştii dinaimovişti vor juca la 3 iunie cu Burevestnik Chişinău, la 6 iunie cu Dinamo Kiev şi la 11 iunie cu Dinamo Tbilisi. în cursul serii de joi a plecat cu trenul în R.P.F. Iugoslavia reprezentativa masculină de handbal a R.P. Române care urmează să susţină duminică la Belgrad o întîlnire în compania selecționatei R.P.F. Iugoslaviai. Tot în R.P.F. Iugoslavia a plecat vineri dimineața cu avionul reprezentativa feminină de baschet a R.P.R. Baschetbalistele române vor întâlni la 2 iunie la Belgrad echipă feminină a Iugoslaviei • Duminică începe prima competiție de pentatlon modern a anului, „Cupa Primăverii“, cu participarea celor mai buni specialişti ai genului din asociaţiile: Progresul, Recolta, C.C.A. şi Dinamo. Pe scurt Ţăranul lui Jiquidi (Urmare din pag. 1-adiţii prielnice unei riguroase cercetări, poate nu încă pe deplin folosite. Abia s-au adunat şi publicat (parţial) volume de documente, se scriu primele modeste monografii. Istoria începe să-şi facă datoria. Lucru de laudă. Spre deosebire de filozofie, de pildă, care nici nu s-a trezit încă, nici n-a aflat se pare că marile momente din viaţa unui popor sînt semnele lui distinctive, punctele cruciale ale întregii sale fizionomii. Ele reflectă şi modulează, modulează şi reflectă trăsăturile lui specifice, individualitatea lui. Cind în răstimpuri infime, în luni, săptămini sau zile, se răscolesc şi se urnesc adincurile, se mişcă la lumină, învolburat, ceea ce pînă atunci nu cunoştea decit o mişcare interioară, nevăzută, neauzită, nesimţită, neimaginată măcar, cind în răstimpuri infime vorbesc în sfîrşit tăcuţii istoriei şi se urnesc în mişcare tumultoasă şi aprigă , nemişcaţii, reazemul, stinca, pămîntul, accelerînd în acel răstimp mersul întregii istorii; cind toate acestea se întîmplă dintr-odată, ca din nimic, de parcă din somn vrăjit de farmece s-ar scula ■ uriaşul din poveste, atunci — tocmai atunci — obştea unui popor poate fi mai bine şi mai profund şi mai uşor cunoscută în ceea ce are ea mai măreţ, caracteristicşi esenţial. Jiquidi a descoperit bogăţia de tezaur a acestui filon, iar printre piesele lui una dintre cele mai preţioase şi substanţiale. Piesa asta este Ţăranul, Ţăranul cu identitatea şi istoria lui, cu trecut şi prezent, viitorul fiind astfel implicat ca subînţeles. Ţăranul lui Jiquidi este în primul rind, aşa cum ne apare pe copertă, Ion Unamie nouă sute şapte, ţăranul în răscoala din 1907, apoi Ion Ţăranul, ţăranul in răscoală, suferinţă şi disperare milenară, şi în sfîrşit — ca o extremă şi atotcuprinzătoare generalizare — i-aş spune Ion Romanul, purtînd cu sine încă de alunei, încă de secole şi secole, alături de multă suferinţă şi disperată tristeţe, alături de panică şi descurajare, acea neinfruntă, blindă dar viguroasă vitalitate care a străpuns secolele şi duce azi pe umerii ei greul şi pasiunea făuririi unei noi societăţi, a unei astfel de bucurii. Romanul lui Jiquidi înfruntă şi răstoarnă un vechi neadevăr, inventat de vechi filozofi fără ştiinţă şi fără răspundere. Săşi amintească oricine lipsa, amara suferinţă silnică a ţăranului nu numai în 1907, ci in orice clipă îndepărtată sau mai apropiată a truditei lui existenţe, in 1917, 1927, 1937, in fiecare an, in fiecare lună şi zi; să-şi amintească oricine lipsa şi totuşi arzătoarea lui sete de orizont, setea de a afla o ieşire, o cale, un cuvint-lumină, în toţi acei ani de neomenească, sălbatică administrare socială burghezo-moşierească. Şi iată cuvintul-lumină, cuvintul-încredere, cuvîntul care să însufleţească şi să ridice inimile, minţile, cuvitul filozofiei. Il spune Lucian Blaga în „Spaţiul Mioritic prin firea sa românul se aşează într-un „raport de vasalitate plină de încredere faţă de destin". „El înaintează in imprevizibilul timpului şi nu orînduielile lumii exterioare cu sentimentul că răul şi binele li se dă după înaltă socoală. E aci latura pozitivă a sentimentului său cu privire la destin“. Şi mai departe: „In sentimentul destinului, propriu sufletului rominesc, alternează ursita şi graţia covină, ca valea şi dealul. Românul nu va încerca prea mult să schimbe cursul întâmplărilor..." Avem aci tot ce ne trebuie. Vasalitate plină de încredere faţă de destin. Răul şi binele ţi se dă după înaltă socoală. Perfect. 1907 nu a fost o răscoală stimaţi scriitori, artişti, cercetători, stimaţi cetăţeni şi cetăţene. Nu a fost un protest, n-a fost un veto „destinului“, n-a fost o aprigă dorinţă pentru dreptate, nici o năpraznică explozie a urii. Românul înaintează în imprevizibilul timpului... cu sentimentul că răul şi binele ţi se dă după înaltă socoată. E aci latura pozitivă... O spune Lucian Blaga şi ne invită să-l credem. Perfect. 1907 nu a fost. Ţăranul. Rominul dumitale — domnule Jiquidi — nu a fost, nu este, totul e o închipuire, o fantezie, o regretabilă rătăcire a spiritului. Perfect. Slavă, neuitare acestei profunde, adevărate și viguroase filozofii. Rominul nu va încerca prea mult să schimbe cursul întîmplărilor. Adică, poate 1907 a fost totuşi ceva dar în nici un caz prea mult. Prea mult n-au fost nici 11.000 de morţi, nici alte zeci de mii de schingiuiţi şi schilodiţi pe viaţă, nici multe zeci de mii de orfani din fragedă pruncie şi văduve, nici bucuria, fericirea pierdută, nici umilinţa, amarnica umilinţă îndurată. Romanul nu va încerca prea mult. Ca şi marele poem al lui Tudor Arghezi, albumul lui Jiquidi aduce cu sine o altă filozofie în depănarea domoală a cumplitelor întîmplări, NICULAE BELLU .