Romînia Liberă, august 1957 (Anul 15, nr. 3985-4009)
1957-08-01 / nr. 3985
®®©®®®®®®®©©©©®©©©©®®©©©©®©©©©©®© I Un nou centru de finisaj Din cauza insuficientei capacităţi de finisare, fabricile textile din Timişoara Intîrzie nu rareori cu finisarea produselor crude. Pentru a lichida această deficienţă, de curind au început lucrările de construcţie ale unui centru de finisaj pentru ţesături de mătase şi tricotaje pe lingă fabrica „Ada Marinescu” din Timişoara. Noul centru de finisaj va avea o capacitate de 1330 tone pe an. Peste 1000 de inovatori Un recent calcul arată că în întreprinderile din raionul „23 August“ din Capitală lucrează peste 1000 de inovatori. Faţă de anul trecut trebuie remarcată calitatea propunerilor acestor inovatori, propuneri care se referă în general la problema cheie pentru întreprinderile respective. La uzinele „23 August“ de pildă, Inovative propuse în primele cinci luni ale anului au un efect economic de peste 3 milioane lei. Joi 1 august 1961 — nr. 8986 Nouă legendă a lui Euliver Stăteam de-atlt amar de vreme, aici, la poalele Carpaţilor şi, cum se zice, nici nu bănuiam pînă unde ni se întinde umbra. De la o vreme încoace, unii au şi început să se mire: „Ia te uită dragă, ciţi ne mai laudă... Ce-or fi găsind la noi ? Se spune că avem artişti buni“... Cîştigăm concursuri şi suntem aplaudaţi ba la Paris, ba la Veneţia, ba în Anglia, chiar şi în Japonia; participăm la felurite expoziţii de artă şi peste tot aflăm preţuire. „Parcă acolo n-or fi artişti“ — rumegă nemulţumit, citind gazeta de dimineaţă cîte un putregai, pe care doica la crescut în limba lui Voltaire. Se miră. Ce să zică? Poate publicul de acolo n-are gust? Asta n-ar susţine-o în ruptul capului. Să creadă că juriile unor renumite concursuri internaţionale sunt părtinitoare? Şi de ce-ar fi cu democraţia populară romînească? Atunci, de unde se face că pînă şi în ziare care astă toamnă descopereau răscoale la Bucureşti apar exclamaţii şi superlative despre manifestările peste hotare ale noii arte romîneşti?. Ei, drăcie! se holbează veninosul care nu poate şi nu vrea să priceapă. Şi ce-ar fi de înţeles? Am trăit cu toţii anii de după război. Am văzut la timpul lor greutăţile prin care trecea arta romînească. Dacă este adevărat că ciupercile răsar după ploaie, apoi războiul a fost cea mai bună ploaie pentru „crizişti“. Ni se prevedea în primii ani de pace o prăbuşire culturală definitivă, afară doar dacă nu vom cumpăra conservele de carne de cal ale d-lui Marshall. Noi, căutam pline şi vecinii mai apropiaţi, prietenii adevăraţi, ne-au dat-o din belşug. Dar nici de artă n-am uitat. Ne trebuia. Ii era scumpă poporului nostru ca hrana de fiecare zi. Liber, stăpîn pe putere, el a apărat-o şi i-a dat sub îndrumarea cîrmaciului neşovăielnic, Partidul, o strălucire nouă. Ţara s-a acoperit cu o vastă reţea de cîntece şi dansuri, cu biblioteci şi cercuri artistice, cu şcoli populare de artă şi conservatoare muncitoreşti. Poate era, uneori, mai mult entuziasm decît pricepere. Poate era mai multă bunăvoinţă, decît talent. Dar oare nu sub dogoarea acestor inimi calde care ani de-a rindul ne-au încîntat privirile pe estrade publice s-a cimentat entuziasta unitate cu artiştii bătrîni, chemaţi alături de crezul unei arte noi prin tenacitatea visătoare a celor mulţi şi tineri? Ceea ce unii au bîrfit şi alţii au luat în derîdere s-a dovedit a fi noul în artă, vîntul proaspăt care învolbură marea şi aeriseşte adîncurile. Intr-adevăr. Eram aici de veacuri, pe malurile mării, asemeni lui Guliver, legaţi prin mii de lanţuri de rînduiri sociale duşmane. Geniul nostru arar biruia şi negurile vrăjmaşe căutau să-l pună degrabă sub obroc. Stăteam la porţile Orientului, într-o altă Romînie, — cea a moşierilor stăpîni pe mii de hectare şi tăietorilor de cupoane. Era acea lume un amestec bizar de imitaţie şi autarhie, respirind sau plăcuta moleşeală a palatelor, sau răcoarea umedă a bordeielor. Eram sortit pe atunci să recreem cu pitoreasca noastră ignoranţă priviri avide şi veşnic nesătule de exotism. Ni se hărăzise să stăm în adormire pentru că Standard Oi mai avea de uzurpat destule bogăţii lichide. Acum, iată că ne-am trezit şi unii se miră. De unde atîtea ieşiri, — spontane, zic ei, — de unde atîtea izbînzî consecutive, pornind, vezi doamne, de pe meleaguri eminamente agricole ? Nu le vine a crede că am căpătat şi căpătăm conştiinţa propriilor noastre forţe. Nu înţeleg că dacă părem cîteodată mai mari sau sîntem în frunte, noi ştim de ce, pentru că inima ne este mare şi fruntea luminată. Uriaşul nu era numai uriaş. Cei care-l adormiseră voind să-l ţină înlănţuit, aveau în mîini o forţă efemeră şi liliputană. De ce ne laudă astăzi? Ei bine, vă voi spune încă odată ce s-a petrecut atunci cînd Guliver şi-a arătat puterea: piticii s-au spăimîntat şi i-au căutat, fără zăbavă, prietenia. EUGEN ATANASIU O noua secţie de îngrăşăminte la uzinele „Petru Poni“ La uzinele de îngrăşăminte chimice ».Petru Poni“ — Valea Călugărească se construieşte o nouă secţie pentru fabricarea superfosfatului. Lucrările se desfăşoară intr-un ritm susţinut. Pînă în prezent a fost terminată construcţia clădirii în care va fi instalată noua secţie şi este în curs de montare reactorul realizat la uzinele „23 August“ din Capitală. Se lucrează şi la insta- larea celorlalte utilaje necesare procesului tehnologic de fabricare a super- fosfatului. Noile instalaţii sunt bazate pe cele mai moderne cuceriri ale tehnicii, folosesc exclusiv transporturi mecanizate şi asigură condiţii optime de depozitare a materialelor. Noua secţie va intra în funcţie încă in cursul acestui trimestru. Odată cu intrarea în funcţiune a noii instalaţii de îngrăşăminte se va trece la fabricarea unui nou produs. Este vorba de fluorosilicatul de sodiu, material necesar pentru producerea cimenturilor antiacide, precum și ca reactiv în industria chimică. Săpături arheologice PIATRA NEAMŢ (de la corespondentul nostru). — La Piatra Neamţ s-a încheiat de curînd prima etapă a actualei campanii de săpături pentru identificarea salbei de aşezări getice din oraş şi din împrejurimi. în această etapă, au fost explorate punctele de la poalele Pietricicăi (unde se află cariera fabricii de cărămidă a întreprinderii raionale „23 August“), din curtea spitalului veterinar şi cel din parcul Cozla (punctul de la pavilionul gospodinelor). Materialele descoperite cu ocazia săpăturilor au dus la concluzia că pe aceste locuri viața omenească se urcă în trecut pînă în epoca bronzului, în etape strîns legate între ele. Pe muntele Cozla s-au descoperit, cu surprindere, materiale din epoca pietrei lustruite cu ceramică pictată. După terminarea săpăturilor în cele trei puncte, echipa de cercetare, formată din specialişti de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi şi de la Muzeul Arheologic din Piatra Neamţ, a pornit la cercetarea aşezării getice de la punctul Titeica pe muntele Chichilău, în apropiere de Tg. Ocna. în a doua etapă vor continua săpăturile la punctele descoperite, dar necercetate, din împrejurimile oraşului Piatra Neamţ La fiecare 3 gospodării un libret CEC Depunerile la C.E.C. ale populaţiei din regiunea Timişoara au fost în semestrul I 1957 mai mari decît depunerile din întreg anul 1956. In mediul sătesc depunerile au crescut în perioada ianuarie-iulie 1957 cu 162,4 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, numărul depunătorilor pe întreaga regiune a crescut cu peste 12.000 In felul acesta la fiecare 3 gospodării există un libret. a La Invitaţia Uniunii Societăţilor Tehnico - Ştiinţifice din R. P. Bulgaria, miercuri seara a părăsit Capitala pierind spre Sofia un grup de specialişti din industria lemnului, membri ai Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor şi Tehnicienilor din R. P. Romînă, care vor face schimburi de experienţă cu specialiştii bulgari din industria lemnului. Delegaţia este condusă de ing. N. H. Ionescu, director general în Departamentul industriei lemnului din Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii. ★ La invitaţia Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invăţămînt şi Cultură, în momentul de faţă se află în ţara noastră o delegaţie de cadre didactice din Brazilia. ★ Biblioteca A.R.L.U.S., din strada Doamnei nr. 27, se va redeschide la 15 august. La cele 150.000 volume existente pînă acum în bibliotecă s-au mai adăugat încă 1.150, urmînd ca pînă la 15 august să mai sosească şi altele noi. ★ Zilele acestea a fost terminată în raionul 23 August din Capitală construcţia şcolii nr. 49 din Vatra Luminoasă. Noua clădire are zece săli de clasă în care vor putea învăţa 600 de copii. Tot în raionul 23 August, la şcoala nr. 52, din b-dul Tolbuhin 58, se lucrează la supraetajarea localului, astfel că vor fi adăugate încă opt săli de clasă, o sală de gimnastică, un laborator şi o cancelarie pentru profesori. ★ Casa Prieteniei Româno Sovietice A.R.L.U.S. anunţă că joi la ora 20, în grădina de vară din str. Batişte nr. 16, conf. univ. C. Murgescu, director adjunct al Institutului de cercetări economice al Academiei R. P. Române, va ţine conferinţa „Cu delegaţia de economişti români în U.R.S.S.“. Va urma filmul artistic „Poteci primejdioase“. Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala înapoindu-se în patrie delegaţia de arhitecţi din Uniunea Sovietică, condusă de arhitectul V. P. Mednik. La Invitaţia Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., marţi seară a sosit in Capitală Thorbjorn Marthinsen, membru al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din Norvegia, împreună cu soţia C.E.C. Lista oficială de ciştiguri Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţional de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă V*. la respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. 1 1 1 1 1 la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 Iulie 1957 1 la ss or seriei Ahi » ti 1.1 Valoarea cîștigurilor 73 bz c 50S n l“ Parțială 1 05965 30 50.000 1 06327 01 25.000 1 13130 50 25.000 1 15811 27 25.000 1 19841 27 25.000 00413 20 10.000 01546 22 10.000 02770 37 10.000 04235 04 10.000 08628 41 10.000 1 14485 30 10.000 1 17464 50 10.000 1 21934 44 10.000 1 22155 15 10.000 1 24075 terminația seriei 39 10.000 25 189 47 5.000 25 294 18 5.000 250 27 24 1.000 250 85 11 1.000 Cîștigurile de mai sus revin obligațiunilor de bază de lei 200. Prin reacţie fotochiimică Insecticidul HCH, fabricat în mod curent la Uzinele Chimice Turda , a dovedit a fi un produs deosebit de eficace pentru combaterea dăunătorilor în agricultură. Colectivul de tehnicieni al Feţe de mese cu desene de damasc La fabrica „Gh. Doja” din Sf Gheorghe a început producerea unui nou articol mult solicitat de cumpărători : fete de mese cu şerveţele în desene de damasc executate pe războaie jaguard. Primele cantităţi din acest nou articol vor fi livrate în cinstea zilei de 21 August. uzinei a elaborat de curînd un nou sistem de fabricare a acestui insecticid. In viitor, se va lucra pe bază de reacţie fotochimică, realizîndu-se un produs cu o activitate mult sporită. Pentru aplicarea procedeului îmbunătăţit, actuala instalaţie de HCH va fi modernizată şi reutilată In noua instalaţie se va lucra în condiţii optime, ceea ce va permite atingerea unei productivităţi înalte Expoziţie regională de fotografii TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Zilele trecute, s-a deschis la Tg. Mureş, sub auspiciile Casei Culturale a Sindicatelor, prima expoziţie regională a amatorilor fotografi din Regiunea Autonomă Maghiară. La expoziţie se pot vedea aspecte din munca de construire a socialismului, peisaje pitoreşti, portrete , care sînt expuse de tinerii amatori grupaţi în cercul foto al Casei Culturale a Sindicatelor. Expoziţia cuprinde peste 200 de fotografii şi va fi deschisă timp de două săptămâni la Tg. Mureş. Pentru îmbunătăţirea transportului în comun GALAŢI (de la corespondentul nostru). In cursul acestui an, la Galaţi au început numeroase lucrări pentru extinderea reţelei liniilor de tramvai şi adaptarea la sistemul de circuit continuu a vagoanelor existente, care în prezent sunt acţionate de două electromotoare. In acest scop s-au făcut joncţiuni între diverse trasee şi buclări de linii pe o lungime de 700 metri cu cinci ramificaţii. La începutul lunii august, pe traseele sistematizate vor intra în funcţiune cinci vagoane noi de tramvaie care au fost construite la şantierele navale Galaţi. Lucrările pentru sistematizarea reţelei de linii de tramvai continuă. Pînă la sfîrşitul anului se va dubla traseul de pe B-dul I. C. Frimu şi va fi unit traseul Str. Brăilei — Bd. 1 Mai, prin Bd. Scînteii. România liberă Pregătiri pentru sărbătorirea „Zilei “ GALAŢI (de la corespondentul nostru). — In porturile Galaţi şi Brăila se fac intense pregătiri în vederea sărbătoririi la 4 august a „Zilei Marinei“. Odată cu acestea, la căminele culturale şi la cluburile întreprinderilor, în cursul acestei săptămîni, organele locale A.V.S.A.P. prezintă conferinţe cu aspecte din viaţa şi activitatea marinarilor noştri. Festivităţile de la Galaţi din ziua de 4 august se anunţă deosebit de interesante. Sărbătorirea, ce va avea loc pe Dunăre, în faţa Palatului Navigaţiei, va fi deschisă simbolic, pe un vas cu înfăţişarea lui Neptun, zeul mărilor. La concursurile nautice participă diferite categorii de ambarcaţiuni şi înnotători de frunte din oraş. Cu interes sunt aşteptate şi exerciţiile de defilare în aqua-plane, săriturile de pe trambulină, etc. Din programul sărbătoririi nu vor lipsi nici tradiţionalele jocuri marinăreşti : „pe şcondru pentru purcel“, „vînătoarea de raţe pe apă“, „nunta atacată de piraţi“. Prin grija Navrom Galaţi şi Brăila, în după amiaza zilei se vor organiza plimbări pe Dunăre cu şlepuri şi alte ambarcaţiuni. SPORT Cuplaj internaţional de fotbal în Capitală După o scurtă — dar meritată pauză — spectatorii bucureşteni, amatori de întîlniri fotbalistice, îşi vor relua locurile la stadioane Pentru început, la 8 august, se va disputa întîlnirea Progresul F.B. — Selecţionata Atenei, pentru ca apoi la 11 august, — la numai o săptămînă înainte de începerea campionatului categoriei A de fotbal —, să li se ofere un program la care își vor da concursul două echipe din străinătate. „Cuplajul“, care s-ar putea să se desfăşoare pe stadionul „23 August“, cuprinde partidele: Dinamo Bucureşti- Spartak Sofia şi C.C.A.-Vorwärts Berlin. Un alt joc internaţional este programat sîmbătă 10 august, cînd se întîlnesc Locomotiva Gara de Nord cu Lokomotiv Leipzig. Economii echivalente cu 45.000 m.p locuinţe Folosind tehnica nouă, introducînd soluţii judicioase în proiectare, Institutul de proiectări chimice a realizat de la începutul anului şi pînă acum o economie prin reducerea valorilor de deviz în investiţii de peste 60.000.000 lei. Ca să ne dăm mai bine seama de valoarea acestei economii este suficient de arătat că cu cei peste 60 milioane lei se poate construi fie o fabrică de cărămidă refractară cu capacitatea de 25.000 tone pe an, fie 45.000 m.p. locuințe. Semnarea unui acord între R.P.R. şi U.R.S.S. Miercuri s-a încheiat la Bucureşti o convenţie privitoare la registrul apelor de frontieră între R.P. Romînă şi U.R.S.S. Convenţia a fost semnată de ing. I. Bernachi, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor de pe lîngă Consiliul de Miniştri, ca împuternicit al guvernului român, şi E. A. Lişîţin, ca împuternicit al guvernului sovietic. Convenţia prevede o strînsă colaborare cu privire la gospodărirea apelor de frontieră, precum şi lucrări de amenajare in folosul ambelor ţări. (Agerpres) ANSAMBLUL SFATULUI POPULAR AL CAPITALEI CONTINUĂ SERIA SUCCESELOR IN FRANŢA PARIS 31 (Agerpres). — Corespondenţă specială: Sîmbătă şi duminică au continuat la Quimpere, în Franţa, manifestaţiile artistice din cadrul festivităţilor cunoscute sub denumirea de „Fetes de Cornouailles". Ministrul de Interne al Franţei, Gilbert Jules, ambasadorii Marii Britanii, Belgiei şi R.F. Germane şi alţi membri ai corpului diplomatic, peste 20 de deputaţi în Adunarea Naţională Franceză, precum şi un public care depăşea 30.000 de persoane, au aplaudat îndelung spectacolul de gală dat de Ansamblul de dansuri al sfatului popular al Capitalei R.P Romîne. Pe străzile Quimpere-ului, unde alături de drapelele celorlalte ţări participante flutură şi drapelul R.P. Romîne, a avut loc duminică dimineaţă o paradă a grupurilor folclorice deschisă de formaţia romînească. Peste 150.000 de persoane au primit cu ovaţii şi strigăte de „Vive la Roumanie“, „Vive l’amitie franco-roumaine“, defilarea artiştilor români. La banchetul oferit în cinstea participanţilor la „Serbările din Cornouailles, ministrul Gilbert Jules a rostit o cuvîntare în care a arătat, printre altele, satisfacţia sa faţă de participarea artiştilor romîni la această festivitate, subliniind că asemenea contacte contribuie în mod esenţial la strîngerea legăturilor de prietenie şi de înţelegere reciprocă între popoare. La sfîrşitul banchetului, ministrul de Interne al Franţei, Gilbert Jules, s-a întreţinut prieteneşte cu conducerea ansamblului felicitînd-o pentru rezultatele obţinute. La spectacolul din seara de duminică au participat un număr de peste 200 grupuri folclorice cu un total care depăşeşte 5 000 membri. Pentru programul fiecăruia dintre aceste grupuri s-au acordat cîte opt minute. Faţă de entuziasmul publicului Ansamblul sfatului popular al Capitalei a fost singurul căruia organizatorii i-au acordat o jumătate de oră. Spectacolul a fost transmis la posturile de radio şi televiziune din Franţa, Anglia, Germania occidentală, Elveţia şi Spania. Numeroşi operatori de filme, printre care şi un reprezentant al postului de televiziune „Columbia Broadcasting System“ din New York au înregistrat pe peliculă întregul program dat de Ansamblul de dansuri al sfatului popular al Capitalei. Manuale didactice pentru noul an şcolar Pentru anul şcolar 1957-1958 Editura de Stat didactică şi pedagogică editează 312 titluri de cărţi, intr-un tiraj de cca. 12 milioane de exemplare. Dintre acestea 111 titluri reprezintă lucrări noi, 111 sînt reeditări şi manuale revizuite, iar 90 de titluri sînt traduceri din romînă în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Pînă acum s-au şi tipărit 203 titluri, iar alte 28 se găsesc într-un stadiu foarte avansat. Numai în ultimele 10 zile au apărut: „Geometria“ şi „Zoologia“ pentru clasa Vl-a. „Constituţia“ pentru clasa Vil-a, „Chimia" pentru clasa VIII-a, „Latina" de clasa X-a, „Geometria“ de clasa VII-a, „Fizica” pentru clasele a VIII-a şi a IX-a. In zilele următoare vor mai apare „Istoria antică“ pentru clasa V-a, „Geografia“, „Franceza“, „Engleza“ şi „Rusa" pentru clasa VI-a şi abecedarul în limbile germană, maghiară, rusă, greacă, polonă, turcă şi ucraineană. Vitamina B complex, fiole Multe din medicamentele noi produse de industria noastră au început să fie livrate farmaciilor. Menţionăm printre acestea Vitamina B complex, fiole, un produs compus din toate vitaminele din grupa B Injectabil, realizat de fabrica „Fiola’ din Capitală. Noul medicament este indicat în astenic, pierderi în greutate, afecţiuni Hepatice şi Intoxicaţii industriale. S®©©©©©©®®©®©®®©®©©®®®®©©©©©©®®®®®©©©©«®©©®®®©®®®®®10©®©®©©®©©©**®®©®©®©®©®©®©®®®©©®®®®®®®©®©®®®®©®©®®®©®®©®©®©©®®®®®®®®®®®®®®®®! Dinamica dezvoltării copiilor din ţara noastră Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a întreprins un vast studiu antropometric al dezvoltării fizice a populaţiei din R.P.R. din grupa de vîrstă de la 0—18 ani. In scopul desfăşurării în bune condiţiuni al acestui studiu, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a organizat deplasarea unui număr de 320 de echipe formate dintr-un medic şi o soră. Prima etapă a fost terminată, echipele cercetînd circa 225.000 copii şi adolescenţi. Lucrările din etapa II-a vor începe in cursul lunii septembrie. Datele rezultate din cercetări, comparate cu datele obţinute în urma unui studiu asemănător efectuat în anul 1950, vor stabili dinamica dezvoltării copiilor din R.P.R. în ultimii 7 ani. Sonde pentru extragerea... saru — Fotoreporterul nostru Nicu Vasile a intenţionat mai întîi să fotografieze un grup de sonde petrolifere. Numai după ce a făcut fotografia, a aflat însă că aceste sonde de la Ocniţa nu extrag ţiţei ci... sare. Intr-adevăr, asemănarea este mult prea mare ca să poţi face o distincţie. Prin noul sistem de extragere a sării — în care operaţiile făcute înainte de mineri le execută acum apa trimisă cu presiune în zăcămînt — prețul de cost este cu 75 la sută mai redus. Pag. 3-a R. P. Chineză doreşte dezvoltarea relaţiilor cu Japonia DedaraţM® făcut® de premierul Ou En-lai unor ziarişti japonezi PEKIN 31 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : La 25 iulie în cursul primirii delegaţiei Uniunii radiodifuziunii civile japoneze în frunte cu Masutasu Tadziri, şi a corespondenţilor agenţiei KIODO TUSIN şi ai ziarului „ASAHI“, premierul Consiliului de stat al R.P Chineze, Ciu En-lai a discutat cu aceştia problema relaţiilor chinojaponeze. Poporul chinez, a spus Ciu En-lai, vrea să trăiască în prietenie cu poporul japonez ; aceasta o dovedesc eforturile în acest sens depuse de partea chineză in cursul ultimilor opt ani care au trecut de la eliberarea ţării. Deşi între China şi Japonia nu au fost încă stabilite relaţii normale şi potrivit dreptului internaţional mai există starea de război, aceasta nu împiedică dezvoltarea relaţiilor de prietenie între popoarele celor două ţări şi încheierea unor acorduri între organizaţii semioficiale. Aşadar, a spus el, în vederea unei şi mai mari dezvoltări a relaţiilor dintre cele două ţări trebuie să începem prin a stabili relaţii strînse între popoare şi a încheia acorduri corespunzătoare, atunci în ultima instanţă ne va rămîne doar să încetăm pe cale diplomatică starea de război. Se poate spune, a arătat în continuare Ciu En-lai, că această metodă a noastră reprezintă un exemplu nou în istoria relaţiilor internaţionale. Noi promovăm diplomaţia populară cu un sentiment de bucurie şi speranţă. Considerăm această diplomaţie ca o parte componentă a diplomaţiei noastre în ansamblu. Aş dori ca prietenii noştri japonezi să o aprecieze la fel ca noi. Aceste păreri ale mele, a continuat Ciu En-lai, au găsit ecou în rindul multor prieteni japonezi. Cît priveşte însă guvernul japonez, trebuie să facem o analiză concretă. Fostul primministru Sighetu Iosida urăşte China şi nici vorbă nu poate fi ca el să dorească prietenia. Foştii prim-miniştri Itiro Hatoyama şi Tandzan Isibasi au fost însă însufleţiţi de această dorinţă. Cît priveşte pe primul ministru Nobusuke Kisi, deşi el ar fi trebuit să facă un pas înainte pe calea manifestării acestei dorinţe, după cum arată faptele, cabinetul Nobusuke Kisi a făcut dimpotrivă un pas înapoi în comparaţie cu cabinetele Hatoyama şi Tandzan Isibasi. In continuare, premierul Ciu En-lai a citat fapte care dovedesc că după formarea guvernului său, Nobusuke Kisi a desfăşurat o activitate ostilă Chinei şi menită să semene discordie în relaţiile dintre ţările Asiei şi China. Vorbind despre cuvîntărea ţinută în Taiwan de Nobusuke Kişi care a sprijinit declaraţia lui Cian Kai şi privitoare la „reocuparea Chinei conţinem tale“ premierul Ciu En-lai a spus că după formarea cabinetului,Nobusuke Kişi ca reprezentant al unei ţări asiatice a vizitat ţările Asiei şi că acest lucru a fost foarte bine venit. Ţirtînd seama de situaţia pe care o ocupă în prezent Japonia, Nobusuke Kişi nu a vizitat deocamdată China şi acest lucru este de înţeles. El însă a plecat în Taiwan. Nobusuke Kişi a făcut ceea ce nu făcuseră Iţiro Hatoyama, Tandzan Isibasi şi Sigheru Iosida. Şi poporul chinez este profund indignat. In afară de aceasta, după cum a anunţat la 4 iunie ziarul „ASAHI“, în Taiwan Nobusuke Kisi i-a spus lui Ciaft Kai-si: „Dacă China continentală ar putea fi reocupată, ar fi după părerea mea foarte bine“ Este absolut limpede că Nobusuke Kişi sprijină planurile lui Cian Kai şi de „reocupare a continentului“. Aceasta constituie o manifestare făţişă de ostilitate faţă de poporul chinez de 600.000.000. Multe fapte dovedesc că vrem să trăim în pace cu toate ţările Asiei, a spus Ciu En-lai. Am declarat în repetate rînduri că restabilind relaţii normale, China şi Japonia vor putea încheia un tratat de prietenie şi neagresiune. Preşedintele Mao Tze-dun şi cu mine am arătat în cadrul convorbirii cu delegaţia partidului socialist din Japonia că este destul ca Japonia să denunţe pactul japono-american de securitate, iar Statele Unite să lichideze bazele lor militare din Japonia şi să-şi retragă trupele din această ţară ca Japonia să poată obţine independenţă deplină, pentru ca prevederile din Tratatul de prietenie, alianţă şi asis- tenţă mutuală dintre China şi Uniunea Sovietică îndreptate împotriva reînvierii militarismului japonez şi a folosirii acestuia de către alţii, să fie revizuite. Apoi premierul Ciu En-lai a respins declaraţia făcută de Nobusuke Kisi în cursul vizitei sale în India, declaraţie menită să semene discordie în relaţiile dintre China şi India. După cum a anunţat la 24 mai din Delhi agenţia PRESS TRUST OF INDIA, Nobusuke Kişi a spus că „Republica Populară Chineză nu este un membru al O.N.U., ci un stat agresor, şi rezoluţia în acest sens continuă să rămînă în vigoare. De aceea nu putem recunoaşte China comunistă“. Această declaraţie făcută de Nobunsuke Kisi în India a fost cît se poate de ridiculă, a spus Ciu En-lai. India sprijină eforturile noii Chine de a fi repusă în locul ce i se cuvine de drept in O.N.U.. India consideră China un stat prieten, deplin de încredere. Nobusuke Kisi a încercat însă să instiga India la înrăutăţirea relaţiilor indochineze. PRESA GREACA DESPRE CONSTANTIN SILVESTRI ATENA 31 (Agerpres). — Corespondenţă specială : Ziarele care au apărut la Atena în ziua de 31 iulie publică cronici elogioase despre concertul simfonic al orchestrei filarmonice greceşti dirijată de Constantin Silvestri, artist al poporului din R.P.R. Criticul muzical M. Dunia semnează în ziarul „KATHIMERINI" o cronică în care scoate în evidenţă importanţa stabilirii unei strînse legături între orchestră şi dirijor. „Acei care contestă influenţa dirijorului asupra orchestrei — scrie criticul grec — au avut ocazia să se convingă, urmărind pe maestrul român Silvestri, cît de preţioasă este această legătură pentru realizarea unei armonii între aceşti factori în vederea obţinerii unei interpretări cît mai valoroase". In continuare, criticul M. Dunia apreciază stilul degajat de dirijare al lui Silvestri şi trece în revistă valoroasa interpretare dată de artistul român fiecărei piese prezentată în concert. Sub titlul „Şeful de orchestră român C. Silvestri la Teatrul „Odeon Irodu Atticu“, ziarul „LE MESSAGERE D’ATHENES" publică o cronică în care C Silvestri este apreciat drept „un mare şef de orchestră, precis în atacuri, larg în dezvoltările dramatice şi cu un ritm liric pe care ţine să-l imprime fără greş întregii orchestre". Zile şi nopţi moscovite (Urmare din pag. 1-a Festivalului, despre ingeniozitatea neîntrecută cu care s-au împodobit străzile oraşului s-a spus deja multi Totuşi, mereu descoperi lucruri noi, care te farmecă şi nu te lasă inima să nu le împărtăşeşti cititorilor. Ceea ce impresionează pe toţi în mod cu totul deosebit, este originalitatea cu care s-a împodobit clădirea Ministerului Energiei Electrice pe str. Gorki. Clădirea este toată acoperită cu covoare înfloritoare ţesute din becuri de toate culorile imaginabile. Cînd noaptea se aprind aceste covoare, te trezeşti în plin basm. Fiorile îşi schimbă mereu nuanţele, pălesc şi se aprind în jocuri inimitabile, de lumini. Deasupra o imensă mînă ţine o făclie aprinsă cam de dimensiunea a trei etaje. Flacăra este atît de bine realizată, pîlpîirile ei sînt atît de naturale încît greu îţi vine a crede că ai de-a face doar cu o ingenioasă împletire de becuri de diferite nuanţe. Ambele laturi ale clădirii sînt împodobite cu porumbei luminoşi. Jocul de lumini este astfel conceput încît ai impresia că porumbeii zboară. Să cerem iertare în faţa cititorilor dacă nu putem face o descriere cît de cît exactă a acestor minunăţii. Este practic imposibil şi doar un film tehnicolor ar putea da o imagine aproape de real. Mai mult de 200 de pieţe şi străzi, poduri, scuaruri, bulevarde ale oraşului au fost iluminate în mod deosebit cu prilejul Festivalului. In total au fost folosite peste 1.000.000 de becuri electrice şi 300 de reflectoare. Au fost necesare aproape 1000 km de fire electrice şi peste 40.000 m de cabluri pentru efectuarea instalaţiilor. Sunt cifre care socot că nu mai au nevoie de comentarii. La Universitatea Lomonosov Oricît ai fi citit despre Universitatea Lomonosov, oricite fotografii sau filau ai fi văzut, impresia primei vederi pe viu este copleşitoare. Iţi vine spontan întrebarea : cum a fost posibil ca în cîţiva ani să se fi ridicat un asemenea colos, un adevărat oraş al studenţimii. In zilele Festivalului, Universitatea de pe colinele lui Lenin este sediul studenţilor din nenumărate ţări, este locul unde se petrec cele mai multe manifestări studenţeşti internaţionale. Aici s-a inaugurat zilele trecute Clubul internaţioral al studenţilor, s-au rostit cuvinturi, s-a cîntat Gaudeamus igitur, s-au produs nenumărate ansambluri studenţeşti. Corul studenţilor universităţii din Moscova, ansamblul muzical egiptean, care au interpretat scene muzicale coregrafice „Pe Malul Nilului popularul jaz al studenţilor din Roma, corul tineretului din Veneţia, etc. La iiminaţia unui student romîni am început vizita, în marea cetate a culturii, a locuinţei lui , o cameră spaţioasă cu dulapuri în perete, cu toate dependinţele necesare, cu telefon la dispoziţie, situată la etajul 8 al unuia din corpurile laterale, condiţii pe care le poate invidia cu siguranţă orice student al lumii. Dar, mai presus de orice m-a impresionat dragostea cu care studenţii noştri sînt înconjuraţi de cei sovietici „Mi-e dor de ţară şi de abia aştept s-o revăd, mi-a spus tîrtărul nostru student, încerc însă de pe acum o puternică strîngere de inimă la gîndul că mă voi despărţi de prietenii sovieticiAm intrat şi prin monumentala intrare principală a Universităţii şi am pătruns în principala sală de spectacole, cam de dimensiunea Teatrului nostru de Operă şi Balet. Aici o surpriză. Am dat din nou peste romîni . Ansamblul de dansuri U.T.M'. Sala era literalmente electrizată de jocul plin de vioiciune al flăcăilor şi fetelor noastre. In faţa mea o bătrînică, ajunsă prin cine ştie ce întîmplare printre aceşti tineri, uitase de povara anilor şi batea din mîini şi din picioare acompaniind ritmic jocul de pe scenă. Programul s-a terminat spre Marele regret al studenţilor din sală, împreună cu ei mi-am îndreptat spre ieşire. Am nimerit într-o sală unde marii maeştri Botvinik, Bronştein şi Smîslov dădeau simultane de ştiri. Un singur student a rămas pe poziţie. L-am lăsat să mediteze asupra mişcării următoare şi am tras discret cu urechea în discuţii. Un grup de studenţi francezi stăteau de vorbă cu doi sovietici. Se interesau de condiţiile de învăţătură din U.R.S.S. şi erau vizibil miraţi de condiţiile de muncă şi viaţă create studenţilor sovietici. în altă parte un polonez şi un italian stăteau la discuţie înflăcărată despre literatura contemporană. Am văzut cum în cîteva zile prieteniile s-au sudat puternic. Mulţi îşi spuneau de acum pe nume* se plimbau la braţ şi discutau cu o naturaleţe specifică prietenilor vechi. Realizarea obiectivelor urmărite de Festivalul de la Moscova, pacea şi prietenia intre tinerii din lume a început sa den r.::id8 şi cu siguranţă că ele vor fi mai bogate în viitor. PAUL MARIAM O