Romînia Liberă, august 1957 (Anul 15, nr. 3985-4009)

1957-08-01 / nr. 3985

®®©®®®®®®®©©©©®©©©©®®©©©©®©©©©©®© I Un nou centru de finisaj Din cauza insuficientei capacităţi de finisare, fabricile textile din Timişoara Intîrzie nu rareori cu finisarea produse­­lor crude. Pentru a lichida această de­ficienţă, de curind au început lucrările de construcţie ale unui centru de fini­saj pentru ţesături de mătase şi trico­taje pe lingă fabrica „Ada Marinescu” din Timişoara. Noul centru de finisaj va avea o capacitate de 1330 tone pe an. Peste 1000 de inovatori Un recent calcul arată că în între­prinderile din raionul „23 August“ din Capitală lucrează peste 1000 de inovatori. Faţă de anul trecut tre­­buie remarcată calitatea propunerilor acestor inovatori, propuneri care se referă în general la problema cheie pentru întreprinderile respective. La uzinele „23 August“ de pildă, Inova­­tive propuse în primele cinci luni ale anului au un efect economic de peste 3 milioane lei. Joi 1 august 1961 — nr. 8986 Nouă legendă a lui Euliver S­tăteam de-atlt amar de vre­me, aici, la poalele Car­­paţilor şi, cum se zice, nici nu bănuiam pînă unde ni se întinde umbra. De la o vreme încoace, unii au şi început să se mire: „Ia te uită dragă, ciţi ne mai laudă... Ce-or fi găsind la noi ? Se spune că avem artişti buni“... Cîştigăm concursuri şi suntem­ aplaudaţi ba la Paris, ba la Veneţia, ba în Anglia, chiar şi în Japonia; participăm la felurite expoziţii de artă şi peste tot a­­flăm preţuire. „Parcă acolo n-or fi artişti“ — rumegă nemulţumit, citind gazeta de dimineaţă cîte un putregai, pe care doica la crescut în limba lui Voltaire. Se miră. Ce să zică? Poate publicul de acolo n-are gust? Asta n-ar susţine-o în ruptul capului. Să creadă că juriile unor renumite concursuri internaţionale sunt părtinitoare? Şi de ce-ar fi cu democraţia populară romînească? Atunci, de unde se face că pînă şi în ziare care astă toamnă des­copereau răscoale la Bucureşti a­­par exclamaţii şi superlative des­pre manifestările peste hotare ale noii arte romîneşti?. Ei, drăcie! se holbează veninosul care nu poate şi nu vrea să priceapă. Şi ce-ar fi de înţeles? Am trăit cu toţii anii de după război. Am văzut la timpul lor greutăţile prin care trecea arta romînească. Dacă este adevărat că ciupercile răsar după ploaie, apoi războiul a fost cea mai bună ploaie pentru „crizişti“. Ni se prevedea în primii ani de pace o prăbuşire culturală definitivă, afară doar dacă nu vom cumpăra conservele de carne de cal ale d-lui Marshall. Noi, căutam pli­ne şi vecinii mai apropiaţi, prie­tenii adevăraţi, ne-au dat-o din belşug. Dar nici de artă n-am uitat. Ne trebuia. Ii era scumpă poporului nostru ca hrana de fie­care zi. Liber, stăpîn pe putere, el a apărat-o şi i-a dat sub în­drumarea cîrmaciului neşovăiel­nic, Partidul, o strălucire nouă. Ţara s-a acoperit cu o vastă reţea de cîntece şi dansuri, cu biblioteci şi cercuri artistice, cu şcoli populare de artă şi conser­vatoare muncitoreşti. Poate era, uneori, mai mult entuziasm decît pricepere. Poate era mai multă bunăvoinţă, decît talent. Dar oare nu sub dogoarea acestor inimi calde care ani de-a rindul ne-au încîntat privirile pe estra­de publice s-a cimentat entu­ziasta unitate cu artiştii bătrîni, chemaţi alături de crezul unei arte noi prin tenacitatea visă­toare a celor mulţi şi tineri? Ceea ce unii au bîrfit şi alţii au luat în derîdere s-a dovedit a fi noul în artă, vîntul proaspăt care învolbură marea şi aeriseşte adîncurile. Intr-adevăr. Eram aici de veacuri, pe malurile mării, a­­semeni lui Guliver, legaţi prin mii de lanţuri de rînduiri sociale duşmane. Geniul nostru arar bi­ruia şi negurile vrăjmaşe căutau să-l pună degrabă sub obroc. Stăteam la porţile Orientului, în­­tr-o altă Romînie, — cea a moşie­rilor stăpîni pe mii de hectare şi tăietorilor de cupoane. Era acea lume un amestec bizar de imita­ţie şi autarhie, respirind sau plă­cuta moleşeală a palatelor, sau răcoarea umedă a bordeielor. E­­ram sortit­ pe atunci să recreem cu pitoreasca noastră ignoranţă priviri avide şi veşnic nesătule de exotism. Ni se hărăzise să stăm în adormire pentru că Standard Oi­ mai avea de uzurpat destule bogăţii lichide. Acum, iată că ne-am trezit şi unii se miră. De unde atîtea ieşiri, — spontane, zic ei, — de unde atîtea izbînzî consecutive, pornind, vezi doam­ne, de pe meleaguri eminamen­te agricole ? Nu le vine a crede că am căpătat şi căpătăm con­ştiinţa propriilor noastre forţe. Nu înţeleg că dacă părem cîteo­­dată mai mari sau sîntem în frunte, noi ştim de ce, pentru că inima ne este mare şi fruntea luminată. Uriaşul nu era numai uriaş. Cei care-l adormiseră voind să-l ţină înlănţuit, aveau în mîini o forţă efemeră şi lili­putană. De ce ne laudă astăzi? Ei bine, vă voi spune încă o­­dată ce s-a petrecut atunci cînd Guliver şi-a arătat puterea: pi­ticii s-au spăimîntat şi i-au cău­tat, fără zăbavă, prietenia. EUGEN ATANASIU O noua secţie de îngrăşăminte la uzinele „Petru Poni“ La uzinele de îngrăşăminte chimice ».Petru Poni“ — Valea Călugărească se construieşte o nouă secţie pentru fabricarea superfosfatului. Lucrările se desfăşoară intr-un ritm susţinut. Pînă în prezent a fost terminată construc­ţia clădirii în care va fi instalată noua secţie şi este în curs de montare reac­torul realizat la uzinele „23 August“ din Capitală. Se lucrează şi la insta-­­ larea celorlalte utilaje necesare proce­sului tehnologic de fabricare a super-­­ fosfatului. Noile instalaţii sunt bazate pe cele mai moderne cuceriri ale teh­nicii, folosesc exclusiv transporturi mecanizate şi asigură condiţii optime de depozitare a materialelor. Noua secţie va intra în funcţie încă in cursul acestui trimestru. Odată cu intrarea în funcţiune a noii instalaţii de îngrăşăminte se va trece la fabricarea unui nou produs. Este vorba de fluorosilicatul de sodiu, ma­terial necesar pentru producerea ci­menturilor antiacide, precum și ca reac­tiv în industria chimică. Săpături arheologice PIATRA NEAMŢ (de la corespon­dentul nostru). — La Piatra Neamţ s-a încheiat de curînd prima etapă a actualei campanii de săpături pentru identificarea salbei de aşezări getice din oraş şi din împrejurimi. în acea­stă etapă, au fost explorate punctele de la poalele Pietricicăi (unde se a­­flă cariera fabricii de cărămidă a în­treprinderii raionale „23 August“), din curtea spitalului veterinar şi cel din parcul Cozla (punctul de la pa­vilionul gospodinelor). Materialele descoperite cu ocazia săpăturilor au dus la concluzia că pe aceste locuri viața omenească se urcă în trecut pînă în epoca bronzului, în etape strîns legate între ele. Pe muntele Cozla s-au descoperit, cu surprindere, materiale din epoca pie­trei lustruite cu ceramică pictată. După terminarea săpăturilor în cele trei puncte, echipa de cercetare, formată din specialişti de la Univer­sitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi şi de la Muzeul Arheologic din Piatra Neamţ, a pornit la cercetarea aşeză­rii getice de la punctul Titeica pe muntele Chichilău, în apropiere de Tg. Ocna. în a doua etapă vor continua să­păturile la punctele descoperite, dar necercetate, din împrejurimile ora­şului Piatra Neamţ La fiecare 3 gospodării un libret CEC Depunerile la C.E.C. ale popu­laţiei din regiunea Timişoara au fost în semestrul I 1957 mai mari decît depunerile din întreg anul 1956. In mediul sătesc depunerile au crescut în perioada ianuarie-iulie 1957 cu 162,4 la sută faţă de aceeaşi perioa­dă a anului trecut. De asemenea, numărul depunătorilor pe întreaga regiune a crescut cu peste 12.000 In felul acesta la fiecare 3 gospodă­rii există un libret. a La Invitaţia Uniunii Societăţilor Teh­nico - Ştiinţifice din R. P. Bulgaria, miercuri seara a părăsit Capitala pie­rind spre Sofia un grup de specialişti din industria lemnului, membri ai Aso­ciaţiei Ştiinţifice a Inginerilor şi Teh­nicienilor din R. P. Romînă, care vor face schimburi de experienţă cu spe­cialiştii bulgari din industria lemnului. Delegaţia este condusă de ing. N. H. Ionescu, director general în Departa­mentul industriei lemnului din Ministe­rul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii. ★ La invitaţia Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invăţă­­mînt şi Cultură, în momentul de faţă se află în ţara noastră o delegaţie de cadre didactice din Brazilia. ★ Biblioteca A.R.L.U.S., din strada Doamnei nr. 27, se va redeschide la 15 august. La cele 150.000 volume existente pînă acum în bibliotecă s-au mai adăugat încă 1.150, urmînd ca pînă la 15 august să mai sosească şi altele noi. ★ Zilele acestea a fost terminată în ra­ionul 23 August din Capitală construc­ţia şcolii nr. 49 din Vatra Luminoasă. Noua clădire are zece săli de clasă în care vor putea învăţa 600 de copii. Tot în raionul 23 August, la şcoala nr. 52, din b-dul Tolbuhin 58, se lu­crează la supraetajarea localului, astfel că vor fi adăugate încă opt săli de clasă, o sală de gimnastică, un labo­rator şi o cancelarie pentru profesori. ★ Casa Prieteniei Româno Sovietice A.R.L.U.S. anunţă că joi la ora 20, în grădina de vară din str. Batişte nr. 16, conf. univ. C. Murgescu, director ad­junct al Institutului de cercetări econo­mice al Academiei R. P. Române, va ţine conferinţa „Cu delegaţia de eco­nomişti români în U.R.S.S.“. Va urma filmul artistic „Poteci primejdioase“. Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala înapoindu-se în patrie delegaţia de ar­hitecţi din Uniunea Sovietică, condusă de arhitectul V. P. Mednik. La Invitaţia Comitetului Naţional pen­tru Apărarea Păcii din R.P.R., marţi seară a sosit in Capitală Thorbjorn Marthinsen, membru al Comitetului Na­ţional pentru Apărarea Păcii din Nor­vegia, împreună cu soţia C.E.C. Lista oficială de ciştiguri Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare frac­ţional de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă V*. la respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. 1 1 1 1 1 la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 Iulie 1957 1 la ss or seriei Ahi » ti 1.1 Valoarea cîștigurilor 73 bz c 50S n l“ Parțială 1 05965 30 50.000 1 06327 01 25.000 1 13130 50 25.000 1 15811 27 25.000 1 19841 27 25.000 00413 20 10.000 01546 22 10.000 02770 37 10.000 04235 04 10.000 08628 41 10.000 1 14485 30 10.000 1 17464 50 10.000 1 21934 44 10.000 1 22155 15 10.000 1 24075 terminația seriei 39 10.000 25 189 47 5.000 25 294 18 5.000 250 27 24 1.000 250 85 11 1.000 Cîștigurile de mai sus revin obligațiunilor de bază de lei 200. Prin reacţie fotochiimică Insecticidul HCH, fabricat în mod curent la Uzinele Chimice Turda , a dovedit a fi un produs deosebit de eficace pentru com­baterea dăunătorilor în agricul­tură. Colectivul de tehnicieni al Feţe de mese cu desene de damasc La fabrica „Gh. Doja” din Sf Gheor­­ghe a început producerea unui nou ar­ticol mult solicitat de cumpărători : fete de mese cu şerveţele în desene de damasc executate pe războaie jaguard. Primele cantităţi din acest nou articol vor fi livrate în cinstea zilei de 2­1 August. uzinei a elaborat de curînd un nou sistem de fabricare a acestui insecticid. In viitor, se va lucra pe bază de reacţie fotochimică, rea­­lizîndu-se un produs cu o activi­tate mult sporită. Pentru aplicarea procedeului îmbunătăţit, actuala instalaţie de HCH va fi modernizată şi reuti­­lată In noua instalaţie se va lu­cra în condiţii optime, ceea ce va permite atingerea unei produc­tivităţi înalte Expoziţie regională de fotografii TG. MUREŞ (de la corespon­dentul nostru).­­ Zilele trecute, s-a deschis la Tg. Mureş, sub aus­piciile Casei Culturale a Sindica­telor, prima expoziţie regională a amatorilor fotografi din Regiunea Autonomă Maghiară. La expoziţie se pot vedea aspecte din mun­ca de construire a socialismu­lui, peisaje pitoreşti, portrete , care sînt expuse de tinerii amatori grupaţi în cercul foto al Casei Culturale a Sindicatelor. Expoziţia cuprinde peste 200 de fotografii şi va fi deschisă timp de două săp­tămâni la Tg. Mureş. Pentru îmbunătăţirea transportului în comun GALAŢI (de la corespondentul nostru).­­ In cursul acestui an, la Galaţi au început numeroase lucrări pentru extinderea reţelei liniilor de tramvai şi adaptarea la sistemul de circuit continuu a vagoanelor existen­te, care în prezent sunt acţionate de două electromotoare. In acest scop s-au făcut joncţiuni între diverse trasee şi buclări de linii pe o lungime de 700 metri cu cinci ramificaţii. La începutul lunii august, pe traseele sistematizate vor intra în func­ţiune cinci vagoane noi de tramvaie care au fost construite la şantierele navale Galaţi. Lucrările pentru sistematizarea reţelei de linii de tramvai continuă. Pînă la sfîrşitul anului se va dubla traseul de pe B-dul I. C. Frimu şi va fi unit traseul Str. Brăilei — Bd. 1 Mai, prin Bd. Scînteii. Român­ia liberă P­regătiri pentru sărbătorirea „Zilei “ GALAŢI (de la corespondentul no­stru). — In porturile Galaţi şi Brăila se fac intense pregătiri în vederea sărbătoririi la 4 august a „Zilei Ma­rinei“. Odată cu acestea, la căminele culturale şi la cluburile întreprinderi­lor, în cursul acestei săptămîni, orga­nele locale A.V.S.A.P. prezintă confe­rinţe cu aspecte din viaţa şi activita­tea marinarilor noştri. Festivităţile de la Galaţi din ziua de 4 august se anunţă deosebit de in­teresante. Sărbătorirea, ce va avea loc pe Dunăre, în faţa Palatului Naviga­ţiei, va fi deschisă simbolic, pe un vas cu înfăţişarea lui Neptun, zeul mărilor. La concursurile nautice par­ticipă diferite categorii de ambarcaţi­uni şi înnotători de frunte din oraş. Cu interes sunt aşteptate şi exerciţiile de defilare în aqua-plane, săriturile de pe trambulină, etc. Din programul sărbătoririi nu vor lipsi nici tradiţionalele jocuri marină­reşti : „pe şcondru pentru purcel“, „vînătoarea de raţe pe apă“, „nunta atacată de piraţi“. Prin grija Navrom Galaţi şi Brăila, în după amiaza zilei se vor organiza plimbări pe Dunăre cu şlepuri şi alte ambarcaţiuni. S­PORT Cuplaj internaţional de fotbal în Capitală După o scurtă — dar meritată pauză — spectatorii bucureşteni, ama­tori de întîlniri fotbalistice, îşi vor re­lua locurile la stadioane Pentru început, la 8 august, se va disputa întîlnirea Progresul F.B. — Selecţionata Atenei, pentru ca apoi la 11 august, — la numai o săptămînă înainte de începerea campionatului ca­tegoriei A de fotbal —, să li se ofere un program la care își vor da con­cursul două echipe din străinătate. „Cuplajul“, care s-ar putea să se des­făşoare pe stadionul „23 August“, cu­prinde partidele: Dinamo Bucureşti- Spartak Sofia şi C.C.A.-Vorwärts Ber­lin. Un alt joc internaţional este pro­gramat sîmbătă 10 august, cînd se în­­tîlnesc Locomotiva Gara de Nord cu Lokomotiv Leipzig. Economii echivalente cu 45.000 m.p locuinţe Folosind tehnica nouă, introducînd so­luţii judicioase în pro­iectare, Institutul de proiectări chimice a realizat de la începu­tul anului şi pînă acum o economie prin reducerea valorilor de deviz în investiţii de peste 60.000.000 lei. Ca să ne dăm mai bine seama de valoa­rea acestei economii este suficient de ară­tat că cu cei peste 60 milioane lei se poate construi fie o fabrică de cărămidă refractară cu capaci­tatea de 25.000 tone pe an, fie 45.000 m.p. locuințe. Semnarea unui acord între R.P.R. şi U.R.S.S. Miercuri s-a încheiat la Bucureşti o convenţie privitoare la registrul apelor de frontieră între R.P. Romînă şi U.R.S.S. Convenţia a fost semnată de ing. I. Bernachi, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor de pe lîngă Consiliul de Miniştri, ca împuternicit al guvernului român, şi E. A. Lişîţin, ca împuternicit al guvernului sovietic. Convenţia prevede o strînsă colabo­rare cu privire la gospodărirea apelor de frontieră, precum şi lucrări de ame­najare in folosul ambelor ţări. (Agerpres) ANSAMBLUL SFATULUI POPULAR AL CAPITALEI CONTINUĂ SERIA SUCCESELOR IN FRANŢA PARIS 31 (Agerpres). — Corespon­denţă specială: Sîmbătă şi duminică au continuat la Quimpere, în Franţa, manifestaţiile artistice din cadrul festi­vităţilor cunoscute sub denumirea de „Fetes de Cornouailles". Ministrul de Interne al Franţei, Gilbert Jules, am­basadorii Marii Britanii, Belgiei şi R.F. Germane şi alţi membri ai corpului di­plomatic, peste 20 de deputaţi în Adu­narea Naţională Franceză, precum şi un public care depăşea 30.000 de per­soane, au aplaudat îndelung specta­­colul de gală dat de Ansamblul de dansuri al sfatului popular al Capita­lei R.P Romîne. Pe străzile Quimpere-ului, unde alături de drapelele celorlalte ţări par­ticipante flutură şi drapelul R.P. Ro­mîne, a avut loc duminică dimineaţă o paradă a grupurilor folclorice des­chisă de formaţia romînească. Peste 150.000 de persoane au primit cu ova­ţii şi strigăte de „Vive la Roumanie“, „Vive l’amitie franco-roumaine“, defi­larea artiştilor români. La banchetul oferit în cinstea parti­cipanţilor la „Serbările din Cornouail­les, ministrul Gilbert Jules a rostit o cuvîntare în care a arătat, printre al­tele, satisfacţia sa faţă de participarea artiştilor romîni la această festivitate, subliniind că asemenea contacte con­tribuie în mod esenţial la strîngerea legăturilor de prietenie şi de înţelegere reciprocă între popoare. La sfîrşitul banchetului, ministrul de Interne al Franţei, Gilbert Jules, s-a întreţinut prieteneşte cu conducerea ansamblului felicitînd-o pentru rezultatele obţinute. La spectacolul din seara de dumi­nică au participat un număr de peste 200 grupuri folclorice cu un total care depăşeşte 5 000 membri. Pentru pro­gramul fiecăruia dintre aceste grupuri s-au acordat cîte opt minute. Faţă de entuziasmul publicului Ansamblul sfa­tului popular al Capitalei a fost sin­gurul căruia organizatorii i-au acordat o jumătate de oră. Spectacolul a fost transmis la postu­rile de radio şi televiziune din Franţa, Anglia, Germania occidentală, Elveţia şi Spania. Numeroşi operatori de filme, printre care şi un reprezentant al pos­tului de televiziune „Columbia Broad­­casting System“ din New York au în­registrat pe peliculă întregul program dat de Ansamblul de dansuri al sfatu­­lui popular al Capitalei. Manuale didactice pentru noul an şcolar Pentru anul şcolar 1957-1958 Edi­tura de Stat didactică şi pedagogică editează 312 titluri de cărţi, intr-un tiraj de cca. 12 milioane de exempla­­re. Dintre acestea 111 titluri reprezin­tă lucrări noi, 111 sînt reeditări şi manuale revizuite, iar 90 de titluri sînt traduceri din romînă în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Pînă acum s-au şi tipărit 203 tit­­luri, iar alte 28 se găsesc într-un sta­diu foarte avansat. Numai în ulti­mele 10 zile au apărut: „Geome­tria“ şi „Zoologia“ pentru clasa Vl-a. „Constituţia“ pentru clasa Vil-a, „Chimia" pentru clasa VIII-a, „Latina" de clasa X-a, „Geometria“ de clasa VII-a, „Fizica” pentru cla­­sele a VIII-a şi a IX-a. In zilele următoare vor mai apare „Istoria antică“ pentru clasa V-a, „Geografia“, „Franceza“, „Engleza“ şi „Rusa" pentru clasa VI-a şi abe­­cedarul în limbile germană, maghia­ră, rusă, greacă, polonă, turcă şi ucraineană. Vitamina B­ complex, fiole Multe din medicamentele noi pro­duse de industria noastră au în­ceput să fie livrate farmaciilor. Men­ţionăm printre acestea Vitamina B complex, fiole, un produs compus din toate vitaminele din grupa B Injectabil, realizat de fabrica „Fiola’ din Capitală. Noul medicament este indicat în aste­­nic, pierderi în greutate, afecţiuni He­patice şi Intoxicaţii industriale. S®©©©©©©®®©®©®®©®©©®®®®©©©©©©®®®®®©©©©«®©©®®®©®®®®®10©®©®©©®©©©**®®©®©®©®©®©®©®®®©©®®®®®®®©®©®®®®©®©®®®©®®©®©®©©®®®®®®®®®®®®®®®®! Dinamica dezvoltării copiilor din ţara noastră Ministerul Sănătăţii şi Prevederi­lor Sociale a întreprins un vast stu­diu antropometric al dezvoltării fi­zice a populaţiei din R.P.R. din gru­pa de vîrstă de la 0—18 ani. In scopul desfăşurării în bune condiţiuni al acestui studiu, Minis­terul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a organizat deplasarea unui număr de 320 de echipe formate dintr-un medic şi o soră. Prima etapă a fost terminată, echi­pele cercetînd circa 225.000 copii şi adolescenţi. Lucrările din etapa II-a vor începe in cursul lunii septem­brie. Datele rezultate din cercetări, comparate cu datele obţinute în urma unui studiu asemănător efec­tuat în anul 1950, vor stabili dina­mica dezvoltării copiilor din R.P.R. în ultimii 7 ani. Sonde pentru extragerea... saru — Fotoreporterul nostru Nicu Vasile a intenţionat mai întîi să fotogra­fieze un grup de sonde petrolifere. Numai după ce a făcut fotografia, a aflat însă că a­­ceste sonde de la Ocniţa nu extrag ţiţei ci... sare. In­tr-adevăr, asemă­narea este mult prea mare ca să poţi face o distinc­ţie. Prin noul sis­tem de extragere a sării — în care operaţiile făcute înainte de mineri le execută acum apa­ trimisă cu presiune în zăcă­­mînt — prețul de cost este cu 75 la sută mai redus. Pag. 3-a R. P. Chineză doreşte dezvoltarea relaţiilor cu Japonia DedaraţM® făcut® de premierul Ou En-lai unor ziarişti japonezi PEKIN 31 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : La 25 iulie în cursul primirii delegaţiei Uniunii radiodifu­ziunii civile japoneze în frunte cu Ma­­sutasu Tadziri, şi a corespondenţilor agenţiei KIODO TUSIN şi ai ziarului „ASAHI“, premierul Consiliului de stat al R.P Chineze, Ciu En-lai a discutat cu aceştia problema relaţiilor chino­­japoneze. Poporul chinez, a spus Ciu En-lai, vrea să trăiască în prietenie cu po­porul japonez ; aceasta o dovedesc e­­forturile în acest sens depuse de par­tea chineză in cursul ultimilor opt ani care au trecut de la eliberarea ţării. Deşi între China şi Japonia nu au fost încă stabilite relaţii normale şi po­trivit dreptului internaţional mai există starea de război, aceasta nu împiedică dezvoltarea relaţiilor de prietenie între popoarele celor două ţări şi încheierea unor acorduri între organizaţii semi­oficiale. Aşadar, a spus el, în vederea unei şi mai mari dezvoltări a relaţiilor dintre cele două ţări trebuie să înce­pem prin a stabili relaţii strînse între popoare şi a încheia acorduri cores­punzătoare, atunci în ultima instanţă ne va rămîne doar să încetăm pe cale diplomatică starea de război. Se poate spune, a arătat în conti­nuare Ciu En-lai, că această metodă a noastră reprezintă un exemplu nou în istoria relaţiilor internaţionale. Noi promovăm diplomaţia populară cu un sentiment de bucurie şi speranţă. Con­siderăm această diplomaţie ca o parte componentă a diplomaţiei noastre în ansamblu. Aş dori ca prietenii noştri japonezi să o aprecieze la fel ca noi. Aceste păreri ale mele, a continuat Ciu En-lai, au găsit ecou în rindul multor prieteni japonezi. Cît priveşte însă guvernul japonez, trebuie să fa­cem o analiză concretă. Fostul prim­­ministru Sighetu Iosida urăşte China şi nici vorbă nu poate fi ca el să do­rească prietenia. Foştii prim-miniştri Itiro Hatoyama şi Tandzan Isibasi au fost însă însu­fleţiţi de această dorinţă. Cît priveşte pe primul ministru Nobusuke Kisi, deşi el ar fi trebuit să facă un pas înainte pe calea manifestării acestei dorinţe, după cum arată faptele, cabinetul No­busuke Kisi a făcut dimpotrivă un pas înapoi în comparaţie cu cabinetele Hatoyama şi Tandzan Isibasi. In continuare, premierul Ciu En-lai a citat fapte care dovedesc că după formarea guvernului său, Nobusuke Kisi a desfăşurat o activitate ostilă Chinei şi menită să semene discordie în relaţiile dintre ţările Asiei şi China. Vorbind despre cuvîntărea ţinută în Taiwan de Nobusuke Kişi care a spri­jinit declaraţia lui Cian Kai­ şi privi­toare la „reocuparea Chinei conţinem tale“ premierul Ciu En-lai a spus că după formarea cabinetului,­­Nobusuke Kişi ca reprezentant al unei ţări asia­tice a vizitat ţările Asiei şi că acest lucru a fost foarte bine venit. Ţirtînd seama de situaţia pe care o ocupă în pr­ezent Japonia, Nobusuke Kişi nu a vizitat deocamdată China şi acest lu­cru este de înţeles. El însă a plecat în Taiwan. Nobusuke Kişi a făcut ceea ce nu făcuseră Iţiro Hatoyama, Tandzan Isibasi şi Sigheru Iosida. Şi poporul chinez este profund indignat. In afară de aceasta, după cum­­ a anunţat la 4 iunie ziarul „ASAHI“, în Taiwan No­busuke Kisi­ i-a spus lui Ciaft Kai-si: „Dacă China continentală ar putea fi reocupată, ar fi după părerea mea foarte bine“ Este absolut limpede că Nobusuke Kişi sprijină planurile lui Cian Kai­ şi de „reocupare a continen­tului“. Aceasta constituie o manifestare făţişă de ostilitate faţă de poporul chi­nez de 600.000.000. Multe fapte dovedesc că vrem să trăim în pace cu toate ţările Asiei, a spus Ciu En-lai. Am declarat în repe­tate rînduri că restabilind relaţii nor­male, China şi Japonia vor putea în­cheia un tratat de prietenie şi neagre­siune. Preşedintele Mao Tze-dun şi cu mine am arătat în cadrul convorbirii cu delegaţia partidului socialist din Ja­ponia că este destul ca Japonia să de­nunţe pactul japono-american de secu­ritate, iar Statele Unite să lichideze bazele lor militare din Japonia şi să-şi retragă trupele din această ţară ca Ja­ponia să poată obţine independen­ţă deplină, pentru ca prevederile din Tratatul de prietenie, alianţă şi asis-­ tenţă mutuală dintre China şi Uniunea Sovietică îndreptate împotriva reînvie­rii militarismului japonez şi a folosirii acestuia de către alţii, să fie revizuite. Apoi premierul Ciu En-lai a respins declaraţia făcută de Nobusuke Kisi în cursul vizitei sale în India, declaraţie menită să semene discordie în relaţiile dintre China şi India. După cum a a­­nunţat la 24 mai din Delhi agenţia PRESS TRUST OF INDIA, Nobusuke Kişi a spus că „Republica Populară Chineză nu este un membru al O.N.U., ci un stat agresor, şi rezoluţia în acest sens continuă să rămînă în vigoare. De aceea nu putem recunoaşte China comunistă“. Această declaraţie făcută de Nobun­suke Kisi în India a fost cît se poate de ridiculă, a spus Ciu En-lai. India sprijină eforturile noii Chine de a fi repusă în locul ce i se cuvine de drept in O.N.U.. India consideră China un stat prieten, deplin de încredere. No­busuke Kisi a încercat însă să instiga India la înrăutăţirea relaţiilor indo­­chineze. PRESA GREACA DESPRE CONSTANTIN SILVESTRI ATENA 31 (Agerpres). — Corespon­denţă specială : Ziarele care au apărut la Atena în ziua de 31 iulie publică cronici elogioase despre concertul sim­fonic al orchestrei filarmonice greceşti dirijată de Constantin Silvestri, artist al poporului din R.P.R. Criticul muzical M. Dunia semnează în ziarul „KATHIMERINI" o cronică în care scoate în evidenţă importanţa stabilirii unei strînse legături între or­chestră şi dirijor. „Acei care contestă influenţa dirijorului asupra orchestrei — scrie criticul grec — au avut ocazia să se convingă, urmărind pe maestrul ro­mân Silvestri, cît de preţioasă este a­ceastă legătură pentru realizarea unei armonii între aceşti factori în vederea obţinerii unei interpretări cît mai valo­roase". In continuare, criticul M. Dunia apreciază stilul degajat de dirijare al lui Silvestri şi trece în revistă valoroasa interpretare dată de artistul român fie­cărei piese prezentată în concert. Sub titlul „Şeful de orchestră român C. Silvestri la Teatrul „Odeon Irodu Atticu“, ziarul „LE MESSAGERE D’ATHENES" publică o cronică în care C Silvestri este apreciat drept „un ma­re şef de orchestră, precis în atacuri, larg în dezvoltările dramatice şi cu un ritm liric pe care ţine să-l imprime fără greş întregii orchestre". Z­ile şi nopţi moscovite (Urmare din pag. 1-a­ Festivalului, despre ingeniozitatea neîn­trecută cu care s-au împodobit străzile oraşului s-a spus deja multi Totuşi, mereu descoperi lu­cr­uri noi, care te farmecă şi nu te lasă inima să n­u le împărtăşeşti cititorilor. Ceea ce impre­sionează pe toţi în mod cu totul deose­bit, este originalitatea cu care s-a împo­­dobit clădirea Ministerului Energiei Electrice pe str. Gorki. Clădirea este­ toată acoperită cu covoare înfloritoare ţesute din becuri de toate culorile ima­ginabile. Cînd noaptea se aprind aceste covoare, te trezeşti în plin basm. Fio­­rile îşi schimbă mereu nuanţele, pălesc şi se aprind în jocuri inimitabile, de lumini. Deasupra o imensă mînă ţine o făclie aprinsă cam de dimensiunea a trei etaje. Flacăra este atît de bine realizată, pîlpîirile ei sînt atît de natu­rale încît greu îţi vine a crede că ai de-a face doar cu o ingenioasă împle­tire de becuri de diferite nuanţe. Ambele laturi ale clădirii sînt împodo­bite cu porumbei luminoşi. Jocul de lumini este astfel conceput încît ai im­presia că porumbeii zboară. Să cerem iertare în faţa cititorilor dacă nu putem face o descriere cît de cît exactă a acestor minunăţii. Este practic impo­sibil şi doar un film tehnicolor ar putea da o imagine aproape de real. Mai mult de 200 de pieţe şi străzi, poduri, scuaruri­, bulevarde ale oraşu­lui au fost iluminate în mod deosebit cu prilejul Festivalului. In total au fost folosite peste 1.000.000 de becuri electrice şi 300 de reflectoare. Au fost necesare aproape 1000 km de fire elec­trice şi peste 40.000 m de cabluri pen­tru efectuarea instalaţiilor. Sunt cifre care socot că nu mai au nevoie de comentarii. La Universitatea Lomonosov Oricît ai fi citit despre Universitatea Lomonosov, oricite fotografii sau filau ai fi văzut, impresia primei vederi pe viu este copleşitoare. Iţi vine spontan întrebarea : cum a fost posibil ca în cîţiva ani să se fi ridicat un asemenea colos, un adevărat oraş al studenţimii. In zilele Festivalului, Universitatea de pe colinele lui Lenin este sediul stu­denţilor din nenumărate ţări, este locul unde se petrec cele mai multe manifes­tări studenţeşti internaţionale. Aici s-a inaugurat zilele trecute Clubul interna­­ţior­al al studenţilor, s-au rostit cuvin­­turi, s-a cîntat Gaudeamus igitur, s-au produs nenumărate ansambluri stude­n­ţeşti. Corul studenţilor universităţii din Moscova, ansamblul muzical egiptean, care au interpretat scene muzicale coregrafice „Pe Malul Nilului popu­larul jaz al studenţilor din Roma, corul tineretului din­ Veneţia, etc. La iim­­ina­ţia unui student romîni am început vizita, în marea cetate a culturii, a locuinţei lui , o cameră spaţioasă cu dulapuri în perete, cu toate dependin­­ţele necesare, cu telefon la dispoziţie, situată la etajul 8 al unuia din corpu­­rile laterale, condiţii pe care le poate invidia cu siguranţă orice student al lumii. Dar, mai presus de orice m-a impresionat dragostea cu care studenţii noştri sînt înconjuraţi de cei sovietici „Mi-e dor de ţară şi de abia aştept s-o revăd, mi-a spus tîrtărul nostru student, încerc însă de pe acum o puternică strîngere de inimă la gîndul că mă voi despărţi de prietenii sovieticiAm intrat şi prin monumentala intrare principală a Universităţii şi am pătruns în principala sală de spectacole, cam de dimensiunea Teatrului nostru de Operă şi Balet. Aici o surpriză. Am dat din nou peste romîni . Ansamblul de dansuri U.T.M'. Sala era literalmente electrizată de jocul plin de vioiciune al flăcăilor şi fetelor noastre. In faţa m­ea o bătrînică,­ ajunsă prin cine ştie ce în­­tîmplare printre aceşti tineri, uitase de povara anilor şi batea din m­îini şi din picioare acompaniind ritmic jocul de pe scenă. Programul s-a terminat spre Marele regret al studenţilor din sală, împreună cu ei m­i-am îndreptat spre ieşire. Am nimerit într-o sală unde marii maeştri Botvinik, Bronştein şi Smîslov dădeau simultane de ştiri. Un singu­r student a rămas pe poziţie. L-am lăsat să mediteze asupra mişcării urmă­toare şi am tras discret cu urechea în discuţii. Un grup de studenţi francezi stăteau de vorbă cu doi sovietici. Se interesau de condiţiile de învăţătură din U.R.S.S. şi erau vizibil miraţi de condiţiile de muncă şi viaţă create stu­denţilor sovietici. în altă parte un polo­nez şi un italian stăteau la discuţie în­flăcărată despre literatura contem­porană. Am văzut cum în cîteva zile prieteniile s-au sudat puternic. Mulţi îşi spuneau de acum pe nume* se plimbau la braţ şi discutau cu o naturaleţe spe­cifică prietenilor vechi. Realizarea obiectivelor urmărite de Festivalul de la Moscova, pacea şi prieten­ia intre tinerii din lume a început sa den r.::id8 şi cu sigu­ranţă că ele vor fi mai bogate în viitor. PAUL MARIAM O

Next